Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică

Transcript

1 UNIUNEA EUROPEANĂ Fondul Social European GUVERNUL ROMÂNIEI Ministerul Administraţiei şi Internelor Inovaţie în administraţie Programul Operaţional "Dezvoltarea Capacităţii Administrative" Prof. univ. dr. Tudorel Andrei Prof. univ. dr. Marius Profiroiu Conf. univ. dr. Alina Profiroiu Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Studiu Bucureşti Ianuarie 2010

2 Redactor: Carmen ŢĂRANU Coperta: Alexandru ION Revizie text: Daniela MARINESCU Tehnoredactare computerizată: Alexandra-Irina DRAGOMIR

3 Tudorel Andrei Marius Profiroiu Alina Profiroiu Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Studiu

4 ISBN Copyright Editura Economică, 2010 Proiectul este finanţat prin Programul Operaţional Dezvoltarea Capacităţii Administrative, Axa prioritară 1, Domeniul 1.3 Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale, Operaţiunea Elaborarea unor programe postuniversitare de dezvoltare managerială a personalului cu funcţii de conducere din administraţia publică.

5 Formează-te responsabil pentru viaţă!

6

7 Cuprins Cuvânt-înainte... 9 Capitolul 1. Caracteristicile cercetării Obiectivele studiului Elaborarea chestionarelor Definirea eşantioanelor Pregătirea prelucrării datelor Capitolul 2. Administraţia publică centrală Organizarea activităţii de formare Aprecieri asupra cursurilor de formare continuă Determinarea necesarului de formare continuă Analiza unor caracteristici ale personalului din administraţia publică Analiza unor aspecte ale formării pe tipuri de instituţii Capitolul 3. Administraţia publică locală Organizarea activităţii de formare Aprecieri asupra cursurilor de formare continuă Determinarea necesarului de formare continuă Analiza unor caracteristici ale personalului din administraţia publică Analiza unor aspecte ale formării pe tipuri de instituţii Capitolul 4. Comentarii finale Concluzii privind cursurile de formare pe tipuri de instituţii Concluzii privind cursurile de formare pe categorii de personal Bibliografie

8

9 Cuvânt-înainte Un sistem democratic poate fi funcţional în măsura în care se dezvoltă şi un spirit democratic în mentalitatea socială. Democraţia trebuie să fie mottoul nu numai pentru organizaţiile politice, ci şi pentru structurile administraţiei publice, ceea ce înseamnă că o reformă democratică se referă doar parţial la reorganizarea serviciilor publice, restul fiind consacrat schimbării atitudinilor. Aceasta este adevărata provocare a democratizării. Dar schimbarea depinde în primul rând de competenţele oamenilor care fac administraţiile publice să fie transparente, responsabile şi în slujba cetăţenilor, şi toate acestea depind, la rândul lor, de atenţia acordată formării şi perfecţionării profesionale a resurselor umane din administraţia publică. Formarea trebuie să constituie un instrument esenţial de punere în practică a reformei administraţiei publice în special, a întregului proces socioeconomic de reformă, în general. Astfel, administraţia publică, în realizarea funcţiilor sale, trebuie să prevadă şi să prognozeze, să organizeze procesul de execuţie, să decidă, dar să şi pregătească variante de decizii pentru decidentul politic, să coordoneze procesul de execuţie şi, în sfârşit, să controleze întreaga activitate de punere în executare şi realizare a valorilor politice. Deşi rezultatele reformelor demarate până în prezent nu au făcut obiectul unor evaluări este clar că, în anumite domenii, mai avem multe de făcut, de exemplu: modificarea culturii organizaţiilor pentru a întări responsabilitatea faţă de performanţe; valorificarea resurselor umane şi mai ales dezvoltarea competenţelor manageriale, măsurarea performanţelor punând accentul pe calitate; crearea unui cadru administrativ de control care să conducă la un mai bun raport cost-beneficiu. Investiţiile în personal şi în management sunt necesare pentru a creşte capacitatea sectorului public în implementarea politicilor publice; de asemenea, este esenţial ca acţiunile instituţiilor centrale şi locale ale administraţiei să se întărească reciproc şi să fie coerente cu obiectivele reformei administraţiei. Obiectivele reformei administraţiei publice şi ale reformei formării profesionale impun existenţa unei politici de personal coerente care să aibă în vedere calitatea şi competenţa profesională a personalului, deoarece eficienţa şi eficacitatea administraţiei depind de modul în care cei care lucrează în administraţie cunosc, înţeleg şi reuşesc să-şi îndeplinească atribuţiile şi sarcinile care le revin. Lucrarea de faţă îşi propune să demonstreze necesitatea activităţilor de formare şi perfecţionare a pregătirii personalului din administraţia publică, contribuind la efortul comunităţii academice de a veni în sprijinul administraţiei publice prin acest studiu bine fundamentat din punct de veder ştiinţific şi adaptat nevoilor reale ale administraţiei. La elaborarea acestui studiu şi-au adus contribuţia experţii-formatori, prof. univ. dr. Ion Verboncu şi prof. univ. dr. Margareta Florescu, echipa de implementare a proiectului din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti, Catedra de Administraţie şi Management Public, din care au făcut parte doamna Simona Panţuru şi doamna Lucica Neleapca, şi din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai, Cluj- Napoca, Departamentul de Administraţie Publică, domnul Călin Hinţea, domnul Dragoş Dacian, şi doamna Cristina Mora, partenerii noştri în cadrul proiectului. Totodată, doresc să mulţumesc echipei

10 10 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Unităţii Centrale pentru Reforma Administraţiei Publice pentru sprijinul acordat şi autorităţilor publice de la nivel central şi local pentru întreaga disponibilitate şi responsabilitate de care au dat dovadă în completarea chestionarelor primite. Prof. univ. dr. Marius Profiroiu Şeful Catedrei de administraţie şi management public ASE, Bucureşti

11 Capitolul 1 Caracteristicile cercetării 1.1. Obiectivele studiului Pe baza seriilor de date înregistrate la nivelul celor două eşantioane de persoane se urmăreşte calcularea unor indicatori statistici pentru caracterizarea unor aspecte legate în principal de: evaluarea nivelului de cunoaştere de către angajaţii instituţiilor din administraţia publică a legislaţiei ce reglementează formarea continuă; evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la aspecte legate de: activitatea persoanei desemnate în cadrul instituţiei cu formarea continuă; identificarea instrumentelor şi a frecvenţei folosirii acestora pentru fundamentarea unor aspecte legate de formarea continuă; evaluarea calităţii cursurilor realizate de diverse instituţii etc.; identificarea unor domenii importante de formare a angajaţilor instituţiilor publice; evaluarea ariei curriculare a ultimelor cursuri absolvite de angajaţi etc.; măsurarea gradului de satisfacţie a angajaţilor în raport cu cursurile de formare pe care le-au urmat, ţinând seama de: lectorii care au ţinut cursurile, materialele distribuite, tematica, locul şi perioada în care s-au desfăşurat, aplicabilitatea acestora etc. Pentru evaluarea acestor aspecte au fost aplicate două tipuri de chestionare statistice persoanelor din administraţia publică centrală şi locală. Pentru fiecare populaţie-ţintă vor fi calculaţi indicatori statistici pe următoarele tipuri de populaţii: pe ansamblul celor două populaţii; pe grupe de funcţionari definite la nivelul celor două populaţii în raport cu o serie de variabile de segmentare, precum: categoria de personal, dimensiunea instituţiei în care persoana îşi desfăşoară activitatea, nivelul studiilor absolvite, dimensiunea şi tipul instituţiei etc. Structura studiului va fi următoarea: 1. în prima parte vor fi prelucrate chestionarele de opinie aplicate persoanelor de la nivelul administraţiei publice centrale; 2. în partea a doua se prezintă rezultatele obţinute în urma exploatării bazei de date constituite pe baza informaţiilor din chestionarele de opinie aplicate personalului din administraţia publică locală; 3. în partea a treia sunt formulate o serie de concluzii privind procesul de formare continuă, luând rezultatele obţinute în urma aplicării unor metode de statistică asupra seriilor de date obţinute în urma prelucrării informaţiilor din cele două baze de date constituite la nivelul administraţiei publice centrale şi locale. Studiul mai oferă şi alte aspecte legate de caracteristicile personalului ce îşi desfăşoară activitatea în administraţia publică: apartenenţa la partidele politice, sindicate şi organizaţii profesionale, mobilitatea funcţionarilor publici, nivelul de instruire etc Elaborarea chestionarelor Derularea activităţilor din această etapă au urmărit finalizarea chestionarelor ce vor fi trimise spre completare unor instituţii din administraţia publică centrală şi locală. Pentru obţinerea de informaţii relevante au fost concepute câte două tipuri de instrumente statistice pentru instituţiile administraţiei publice centrale şi locale. Astfel, pentru culegerea datelor statistici au fost concepute două chestionare ce vor fi aplicate astfel:

12 12 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică un chestionar s-a adresat autorităţilor din administraţia publică centrală şi va viza ministere, autorităţi, agenţii şi structuri deconcentrate; un alt chestionar s-a transmis autorităţilor locale. Cele două chestionare urmăresc să identifice domeniile în care se simte nevoia unui aport suplimentar de pregătire conform datelor statistice referitoare la activitatea de formare continuă. Au fost culese prin intermediul chestionarelor statistice date referitoare la formarea continuă pentru trei ani 2007, 2008 şi primul semestru din anul 2009 de la nivelul unor instituţii din administraţia publică centrală şi locală. A doua categorie de chestionare a fost concepută pentru a fi aplicată personalului din administraţia publică centrală şi locală pentru evidenţierea unor aspecte relevante legate de formarea continuă desfăşurată la nivelul fiecărei instituţii. Informaţiile obţinute prin intermediul celor două tipuri de chestionare permit evidenţierea unor aspecte relevante, pozitive şi negative, legate de activitatea de formare continuă. În egală măsură, informaţiile statistice obţinute stau la baza creării unui nou program de formare de management al politicilor publice adresat exclusiv personalului de conducere din administraţia centrală şi locală în concordanţă cu cerinţele procesului de modernizare din administraţie, dar şi de nevoile personalului exprimate prin chestionare de opinie. Pentru elaborarea chestionarelor şi prelucrarea datelor au fost parcurse următoarele etape: elaborarea într-o formă iniţială a instrumentelor statistice; actualizarea conţinutului chestionarelor ţinând cont de sugestiile formulate în cadrul sesiunilor regionale de prezentare a acestora. Au fost organizate în acest sens sesiuni la Iaşi, Cluj- Napoca şi Bucureşti; transmiterea spre completare a chestionarelor statistice instituţiilor şi personalului din administraţie inclus în cadrul eşantioanelor; organizarea unei vizite de lucru la Universitatea de Ştiinţe Sociale din Toulouse pentru mai buna cunoaştere a programelor de formare de la nivelul administraţiilor din ţări cu experienţă în domeniu; prelucrarea seriilor de date prin folosirea SPSS; elaborarea studiului şi identificarea nevoii de formare. Elaborarea chestionarului în forma sa finală s-a realizat pe baza sugestiilor primite în cadrul sesiunilor regionale şi a celei cu reprezentanţi din administraţia publică centrală. Pentru elaborarea formei finale a chestionarelor au fost luate în considerare următoarele: 1. cadrul legislativ ce reglementează activitatea de formare continuă de la nivelul administraţiei publice. Pe baza acestora au fost formulate două categorii de întrebări: a. întrebări ce vor fi aplicate funcţionarilor publici, pentru a măsura opinia funcţionarilor publici cu privire la aspecte importante legate de desfăşurarea formării continue la nivelul instituţiei în care îşi desfăşoară activitatea; b. întrebări ce vor fi aplicate instituţiilor publice, pentru culegerea unor informaţii statistice legate de anumite aspecte ale formării continue de la nivelul instituţiei. Această abordare prezintă următoarele avantaje: cunoaşterea cât mai explicită a principalelor probleme cu care se confruntă instituţiile în domeniul formării continue, atât din perspectiva instituţională, dar şi a personalului; identificarea cât mai corectă a cererii şi ofertei de formare continuă, atât pe baza datelor statistice, dar şi a opiniei exprimate de personalul administraţiei publice; 2. rezultate obţinute în urma aplicării unor chestionare statistice funcţionarilor publici pe probleme diverse din administraţia publică. Menţionăm în acest sens o serie de chestionare statistice care au fost aplicate în cadrul unor proiecte de cercetare precum: Proiect realizat de directorul de proiect la Institutul European din România în anul 2006; Proiectele de cercetare de tip CEEX şi PN II propuse de cadre didactice din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti;

13 Capitolul strategia de formare pentru administraţia publică locală din România, realizată în cadrul Proiectului PHARE RO Formarea funcţionarilor publici din administraţia locală în afaceri europene şi managementul ciclului de proiect; 4. recomandări generale ce stau la baza elaborării unui asemenea instrument statistic. Astfel, au fost avute în vedere următoarele aspecte mai importante: a. tipul populaţiei căreia se adresează chestionarul; b. necesitatea prelucrării informaţiilor prin tehnicile puse la dispoziţie de SPSS; c. timpul alocat prelucrării datelor şi informaţiilor statistice. Ţinând seama de aceste recomandări, în cadrul chestionarului au fost incluse cu predilecţie întrebări închise, cu variante de răspuns predefinite. Această variantă de prezentare a chestionarului oferă o serie de avantaje precum: o rată mai mare de colectare, posibilitatea prelucrării informaţiilor obţinute prin SPSS, atât prin metode specifice statisticii descriptive, cât şi unor metode avansate de statistică şi econometrie etc.; 5. sugestiile şi observaţiile formulate de participanţii în cadrul celor trei reuniuni regionale şi a celei cu reprezentaţii din ministere, agenţii şi servicii deconcentrate. În urma acestui demers au fost finalizate chestionarele ce au fost trimise spre completare instituţiilor şi persoanelor incluse în cadrul chestionarului. Chestionarele folosite pentru colectarea unor informaţii statistice pentru perioada semestrul I din anul 2009 permit înregistrarea următoarelor categorii de informaţii de la nivelul instituţiilor: numărul de angajaţi, din care funcţionari publici şi personal contractual. Pentru fiecare categorie se specifică numărul persoanelor de execuţie şi de conducere; numărul de persoane care au beneficiat de formare profesională. Se evidenţiază formarea profesională prin cursuri cu o durată mai mică sau mai mare de trei luni; numărul total de zile de formare profesională pentru cele două categorii de persoane; fondurile alocate pentru formarea continuă a personalului; organizarea licitaţiilor de acordare a formării continue (numărul de furnizori şi numărul licitaţiilor care au fost anulate); numărul formatorilor interni; calitatea serviciilor prestate de firmele care asigură formarea continuă. Chestionarele aplicate angajaţilor din instituţiile publice de la nivelul administraţiei publice centrale şi locale au rolul de a culege informaţii pentru a răspunde la o serie de întrebări referitoare la: identificarea domeniilor de interes pentru angajaţii din instituţiile publice; identificarea listei de cursuri solicitate de instituţiile publice; calitatea procesului de formare din instituţiile publice; calitatea procesului din cadrul instituţiilor publice pentru asigurarea în bune condiţii a procesului de formare continuă; identificarea unor deficienţe din procesul de organizare a formării profesionale de la nivelul instituţiilor din administraţia publică şi formularea unor recomandări Definirea eşantioanelor Pentru aplicarea chestionarelor au fost definite patru eşantioane, după cum urmează: eşantionul 1, pentru instituţii din administraţia publică centrală pentru culegerea informaţiilor statistice. Pentru asigurarea reprezentativităţii, numărul de instituţii pentru care a fost aplicat acest tip de chestionar statistic a fost mărit la 90. eşantionul 2, definit pentru instituţii din administraţia publică locală. Tot din considerentul creşterii reprezentativităţii, a avut loc creşterea dimensiunii eşantionului, de la 150 la 281. Pentru definirea celor două liste cu instituţiile incluse în cele două eşantioane s-a ţinut seama de următoarele: asigurarea reprezentativităţii la nivel naţional, precum şi includerea acelor instituţii care şi-au trimis un reprezentant la reuniunile organizate în cadrul proiectului;

14 14 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică eşantionul 3, definit pentru angajaţii din administraţia publică centrală; eşantionul 4, definit pentru angajaţii din administraţia publică locală. În cadrul acestui studiu vor fi folosite informaţiile obţinute în urma aplicării chestionarului statistic la nivelul angajaţilor din administraţia publică centrală şi locală (eşantioanele 3 şi 4). Populaţia-ţintă este constituită din personalul angajat (funcţionari publici şi contractuali) din administraţia publică centrală şi locală. Pentru dimensionarea volumului eşantionului s-au calculat indicatori pentru caracterizarea distribuţiei populaţiei în raport cu vârsta. În cele ce urmează, sunt prezentate o serie de caracteristici ale acestei distribuţii: în tabelul 1 se prezintă distribuţia personalului din administraţie publică şi apărare pe grupe de vârstă; Distribuţia funcţionarilor publici după vârstă Grupa de vârstă Ponderea personalului din grupa de vârstă ani 1,9% ani 86,1% ani 11,9% Total 100,0% Tabelul 1 unde: vârsta medie este egală cu 37,7 ani/persoană; varianţa calculată pentru vârsta persoanei este 71,63; abaterea medie pătratică este egală cu 8,5 ani/persoană; coeficientul de variaţie este 8,5/37,7=0,225 (22,5%). Dimensiunea eşantionului de persoane (n) s-a stabilit pe baza relaţiei: 2 tα c n =, 2 2 e + c / N t α este cuantila repartiţiei Student pentru un prag de semnificaţiei egal cu α. r Se determină dimensiunea eşantionului pentru cinci valori ale pragului de semnificaţie: 1%, 2%, 3%, 4% şi 5%; e r este eroarea relativă acceptată. S-au folosit următoarele trei cazuri: 1%, 2%, şi 3%; N numărul de angajaţi din administraţia publică centrală şi locală. Valorile obţinute pentru dimensiunea eşantionului sunt trecute în tabelul 2. Dimensiunea eşantionului Dimensiunea erorii (%) Pragul de semnificaţie Valoarea cuartilei , , , , , Tabelul 2

15 Capitolul Eroare 1% Eroare 2% eroare 3% Fig. 1. Dimensionarea eşantionului în funcţie de eroarea limită 1.4. Pregătirea prelucrării datelor Pentru pregătirea operaţiei de prelucrare a datelor statistice şi de opinie au fost realizate următoarele operaţii: codificarea întrebărilor din cele patru chestionare; crearea bazei de date în Excel; crearea structurii bazei de date în SPSS; prelucrarea seriilor de date incluse în SPSS.

16 16 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică

17 Capitolul 2 Administraţia publică centrală 2.1. Organizarea activităţii de formare A. Introducere Pentru analiza organizării activităţii de formare continuă au fost avute în vedere următoarele aspecte mai importante: cunoaşterea de către angajaţi a legislaţiei în vigoare care reglementează aspecte importante ale acestei activităţi; implicarea persoanei din instituţie responsabile de formarea continuă, de elaborarea, implementarea şi monitorizarea planului de formare de la nivelul instituţiei publice; folosirea unor instrumente specifice pentru determinarea necesarului de formare; planificarea şi desfăşurarea adecvată a cursurilor de formare profesională de la nivelul instituţiilor. Pentru caracterizarea fiecărui aspect mai sus semnalat au fost incluse în cadrul chestionarului diverse întrebări. Pentru o tratare cât mai corectă a informaţiilor din chestionar referitoare la aceste aspecte au fost preferate întrebările cu variante de răspuns predefinite (întrebări închise). În cele ce urmează, se prezintă enunţul întrebării din chestionar şi distribuţia răspunsurilor la nivelul întregului eşantion sau pe diverse subpopulaţii, ce sunt definite în raport cu variabile de segmentare ce sunt precizate. B. Cunoaşterea legislaţiei Întrebarea 1 Precizaţi dacă aveţi cunoştinţă de un act normativ care să reglementeze cadrul general de desfăşurare a activităţii de formare profesională la nivelul instituţiilor din administraţia publică: Există Nu există Nu cunosc În graficul din figura 1 se prezintă distribuţia răspunsurilor la această întrebare. Distribuţia răspunsurilor la această întrebare scoate în evidenţă cunoaşterea de către angajaţii din instituţiile publice a celor mai importante reglementări din domeniul formării continue. Trebuie semnalat că numai 1.4% au precizat că nu există un act normativ care să reglementeze activitatea de formare continuă.

18 18 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Procent Nu ştiu Nu există Există NR Cunoaşterea unui act normativ care reglementează formarea profesională Fig. 1 C. Implicarea persoanei responsabile cu formarea continuă Pentru măsurarea opiniei angajaţilor din administraţia publică centrală cu privire la activitatea desfăşurată de persoana responsabilă cu formarea continuă au fost incluse în cadrul chestionarului următoarele întrebări: Întrebarea 2 Precizaţi dacă la nivelul instituţiei sunt desemnate persoane care să se ocupe cu activităţi legate de formarea profesională: Există şi le cunosc Există şi nu le cunosc Nu există Nu mă pot pronunţa Distribuţia răspunsurilor la întrebarea de mai sus este prezentată în graficul din figura 2. Această distribuţie scoate în evidenţă că, în majoritatea cazurilor, persoana desemnată cu activitatea de formare este o persoană cunoscută în cadrul instituţiei. Pentru a aprecia activitatea acesteia, a fost inclusă în chestionar întrebarea 3.

19 Capitolul 2 19 Procent Nu mă pot pronunţa Nu există Există şi nu o Există şi o cunosc cunosc Cunoaşterea persoanei care se ocupă de activitatea de formare profesională Fig. 2 NR Întrebarea 3 Dacă există persoane desemnate pentru activitatea de formare profesională, cum apreciaţi activitatea acesteia? Persoanele desemnate sunt numai din punct de vedere formal, pentru a respecta cadrul legislativ Activitatea este una satisfăcătoare Activitatea este una bună Activitatea este una foarte bună Rezultatele prezentate în graficul următor scot în evidenţă următoarele aspecte: mai mult de jumătate din persoanele intervievate evidenţiază o activitate bună sau foarte bună a persoanei responsabile cu formarea continuă; există totuşi un număr relativ însemnat de persoane ce au o opinie nu tocmai favorabilă asupra activităţii desfăşurate de responsabilul cu formarea. Dintre aceştia, aproape 15% au semnalat o activitate nesatisfăcătoare, iar peste 13% nu au oferit un răspuns la această întrebare.

20 20 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Procent Este numai din punct de vedere formal Activitate satisfăcătoare Activitate bună Activitate foarte bună Aprecierea activităţii persoanei care este desemnată cu formarea profesională NR Fig. 3 Întrebarea 4 Cum apreciaţi activitatea persoanelor desemnate cu formarea profesională în raport cu următoarele aspecte? Elaborarea planului de formare profesională în instituţie Asigurarea consultării şi asistenţei personalului din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în stabilirea măsurilor privind formarea profesională Monitorizarea aplicării măsurilor privind formarea profesională Transparenţa deciziilor privind formarea profesională Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Relativ bună Bună Foarte bună Pentru o aprofundare a aprecierii activităţii persoanei responsabile cu formarea s-a introdus în cadrul chestionarului întrebarea 4. Pe baza răspunsurilor s-au întocmit graficele din figura 4.

21 Capitolul 2 21 Procent Satisfăcătoare Relativ bine Bine Foarte bine NR Aprecierea responsabilului în raport cu elaborarea planului de formare Relativ bine Bine Foarte bine Aprecierea responsabilului în raport cu asigurarea consultării Procent Procent NR Satisfăcătoare Relativ bine Bine Foarte bine Procent Aprecierea responsabilului în raport cu monitorizarea formării profesionale NR Nesatisfăcătoare Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Nesatisfăcătoare Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Relativ bine Aprecierea responsabilului în raport cu transparenţa deciziilor privind formarea Bine Foarte bine NR Fig. 4 D. Identificarea necesarului de formare continuă În cadrul studiului s-a pus problema analizei instrumentelor folosite pentru identificarea necesarului de formare în vederea definirii corecte a planului de formare şi identificării celor mai potriviţi formatori care să corespundă cerinţelor instituţiei publice. În acest sens, în cadrul chestionarului a fost introdusă următoarea întrebare. Întrebarea 5 Precizaţi care este percepţia dumneavoastră cu privire la instrumentele folosite în instituţie privind identificarea nevoilor de formare profesională (se acordă fiecărei variante de răspuns o notă de la 1, pentru cazul în care instrumentul nu se foloseşte deloc, la 4, dacă instrumentul este folosit în permanenţă). Instrumentul folosit 1. Printr-un chestionar aplicat angajaţilor pentru identificarea nevoilor de formare 2. Din rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor 3. Din propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale 4. Din conţinutul fişelor de post ale funcţionarilor publici 5. Din ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională 6. Din propunerile înaintate de beneficiarii de formare profesională 7. Din recomandările formulate de ANFP 8. Din recomandările INA sau ale centrului regional de formare profesională Calificativ acordat

22 22 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Pe baza aprecierilor realizate de angajaţii instituţiilor publice, s-au obţinut rezultatele din tabelul 1. Pentru o apreciere globală a folosirii fiecăruia dintre cele opt instrumente s-a calculat, pe baza chestionarelor la care au fost înregistrate răspunsuri la aceste întrebări, câte o medie. În tabelul 2 se prezintă media, abaterea standard şi numărul de răspunsuri valide pentru întrebarea referitoare la instrumentul folosit. Mediile calculate pentru fiecare instrument sunt în graficul din figura 5. Instrumente folosite pentru identificarea nevoii de formare continuă Instrumentul folosit pentru identificarea nevoii de formare continuă Nonrăspuns 1 Nu se foloseşte Calificativul acordat 2 Este folosit rar 3 De regulă este folosit Tabelul 1 (%) 4 Este folosit mereu 1. Printr-un chestionar aplicat angajaţilor pentru identificarea nevoilor de formare Procente 9,1 47,7 16,8 10,0 16,4 Procente cumulate 47,7 64,5 74,5 90,9 2. Din rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor Procente 5,9 20,5 13,2 19,1 41,4 Procente cumulate 20,5 33,6 52,7 94,1 3. Din propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale Procente 5,0 15,5 15,0 16,4 48,2 Procente cumulate 15,5 30,5 46,8 95,0 4. Din conţinutul fiselor de post ale funcţionarilor publici Procente 6,4 23,6 19,1 21,4 29,4 Procente cumulate 23,6 42,7 64,1 93,6 5. Din ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională Procente 4,5 20,0 24,5 24,1 26,8 Procente cumulate 20,0 44,5 68,9 95,5 6. Din propunerile înaintate de beneficiarii de formare profesională Procente 5,0 37,7 24,5 20,5 12,3 Procente cumulate 37,7 62,3 82,7 95,0 7. Din recomandările formulate de ANFP Procente 7,7 43,6 13,6 19,1 15,9 Procente cumulate 43,6 57,3 76,4 92,3 8. Din recomandările INA sau ale centrului regional de formare profesională Procente 5,9 20,5 13,2 19,1 41,4 Procente cumulate 20,5 33,6 52,7 94,1 Importanţa unor instrumente pentru determinarea necesarului de formare Tabelul 2 Instrumentul folosit Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri 1 1,95 1, ,86 1, ,02 1, ,61 1, ,60 1, ,07 1, ,08 1, ,54 1,

23 Capitolul Media I1 I2 I3 I4 I5 I6 I7 I8 Fig. 5. Folosirea instrumentelor în evaluarea necesarului de formare continuă Pe baza rezultatelor obţinute mai sus, formulăm următoarele observaţii privind folosirea unor instrumente pentru identificarea necesarului de formare continuă de la nivelul instituţiilor din administraţia publică centrală: calea cea mai importantă pentru identificarea nevoilor de formare este reprezentată de propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale. În egală măsură, o sursă importantă de investigare a nevoii de formare este reprezentată şi de rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor; o atenţie importantă este acordată şi de conţinutul fişelor de post ale funcţionarilor publici, ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională şi recomandările INA sau ale centrului regional de formare profesională; nu se acordă o importanţă prea mare în stabilirea necesarului de formare consultării funcţionarilor publici şi personalului contractual pe baza chestionarelor aplicate periodic acestora. E. Planificarea şi desfăşurarea adecvată a cursurilor de formare Pentru obţinerea rezultatelor scontate în urma desfăşurării procesului de formare profesională un rol important îl au activităţile de planificare, consultare şi atestare a cursurilor de formare prin documente. În acest sens, în cadrul chestionarului au fost incluse în cadrul chestionarului întrebările 6 şi 7. Pentru o apreciere globală a fiecăruia dintre cele opt elemente folosite pentru caracterizarea procesului de formare profesională se calculează o medie a calificativelor acordate de angajaţi, în condiţiile în care se acordă următoarele valori numerice calificativelor: 1 nesatisfăcător; 2 satisfăcător; 3 bună; 4 foarte bună. Indicatorii medii calculaţi pentru cele opt variabile primare sunt prezentaţi în graficul din figura 6. Întrebarea 6 Cum apreciaţi poziţia instituţiei publice în raport cu următoarele elemente specifice legate de derularea procesului de formare profesională?

24 24 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică 1. Planificarea şi asigurarea participării personalului la programe de formare profesională 2. Formarea echitabilă, prioritar, în conformitate cu obiectivele postului şi activităţile din fişa postului, dar şi cu luarea în considerare a opiniilor exprimate de angajat la momentul evaluării performanţelor profesionale individuale 3. Aducerea la cunoştinţa personalului a informaţiilor relevante privind formarea profesională individuală 4. Informarea prealabilă a personalului care participă la un program de formare cu privire la condiţiile de desfăşurare şi obligaţiile furnizorului de formare Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Bună Foarte bună Nu mă pronunţ Distribuţia răspunsurilor la cele patru elemente avute în vedere se prezintă în tabelul 3. Întrebarea 7 În ce măsură sunteţi satisfăcuţi de aspectele legate de organizarea formării profesionale de la nivelul instituţiei în care lucraţi? 1. Consultarea în stabilirea domeniilor programelor de formare profesională individuală 2. Diminuarea volumului de muncă pe parcursul participării la cursuri 3. Recunoaşterea competenţelor şi abilităţilor obţinute 4. Atestarea cursurilor prin documente Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Bună Foarte bună Nu cunosc Distribuţia răspunsurilor privind gradul de satisfacţie a angajaţilor în raport cu cele patru aspecte legate de organizarea formării profesionale de la nivelul instituţiei se prezintă în tabelul 4. Tabelul 3 Distribuţia răspunsurilor privind poziţia instituţiei în raport elemente specifice legate formarea profesională 1. Planificarea şi asigurarea participării personalului la programe de formare profesională 2. Formarea echitabilă, prioritar, în conformitate cu obiectivele postului şi activităţile din fişa postului, dar şi cu luarea în considerare a opiniilor exprimate de angajat la momentul evaluării performanţelor profesionale individuale 3. Aducerea la cunoştinţa personalului a informaţiilor relevante privind formarea profesională individuală 4. Informarea prealabilă a personalului care participă la un program de formare cu privire la condiţiile de desfăşurare şi obligaţiile furnizorului de formare Calificativ acordat (%) Nesatisfăcător Satisfăcător Bun Foarte Nu mă Nonrăspuns bun pronunţ 10,9 25,9 33,2 24,5 5,0 0,5 12,7 22,7 31,8 25,5 5,0 2,3 10,5 20,5 33,2 28,6 4,1 3,2 9,1 22,7 30,5 30,5 4,5 2,7

25 Capitolul Consultarea în stabilirea domeniilor programelor de formare profesională individuală 2. Diminuarea volumului de muncă pe parcursul participării la cursuri 3. Recunoaşterea competenţelor şi abilităţilor obţinute Distribuţia răspunsurilor angajaţilor privind aspectele legate de organizarea formarii profesionale Tabelul 4 Calificativ acordat (%) Foarte Nu Non- Nesatisfăcător Satisfăcător Bun bun cunosc răspuns 11,4 20,9 39,5 23,6 3,6 0,9 12,3 19,5 29,5 25,5 6,4 6,8 12,3 19,1 38,2 21,4 4,5 4,5 4. Atestarea cursurilor prin documente 5,9 11,4 36,8 35,9 5,9 4, C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 Fig. 6. Opinia angajaţilor în raport cu elemente specifice legate formare 2.2. Aprecieri asupra cursurilor de formare continuă A. Introducere În cadrul acestei secţiuni sunt avute în vedere o serie de aspecte legate de: ultimul curs de formare continuă la care au participat angajaţii din instituţiile publice; participarea în decursul timpului la diverse cursuri de formare continuă. Pentru ultimul curs de formare au fost avute în vedere o serie de aspecte legate de: modalitatea de realizare a cursului; anul în care a avut loc; tipul locaţiei în care s-a desfăşurat; instituţia care a suportat costurile activităţii de formare. Pentru evaluarea opiniilor angajaţilor din administraţia publică centrală formulată în decursul timpului cu privire la activitatea de formare continuă au fost avute în vedere următoarele: desfăşurarea cursurilor în raport cu anumite standarde (respectarea programului, distribuirea suportului de curs, evaluarea cursului de către participanţi la finele acestuia, evaluarea cursanţilor etc.); calitatea cursurilor susţinute de diverse instituţii şi prestatori de servicii de formare continuă; gradul de satisfacţie a cursanţilor în raport cu anumite aspecte legate de formarea continuă (calitatea prestaţiilor lectorilor, tematica cursurilor, locaţia în care s-a desfăşurat cursul etc.); frecventarea activităţilor din cadrul cursului de formare de către participanţi.

26 26 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică B. Aprecieri asupra ultimului curs de formare Pentru evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la unele aspecte legate de ultimul curs de formare continuă în cadrul chestionarului au fost introduse patru întrebări închise. Au fost culese informaţii pentru a caracteriza formarea continuă în raport cu următoarele patru aspecte. Programele accesate de instituţii pentru susţinerea formării continue. În acest sens, în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 8, cu cele patru tipuri de programe. Întrebarea 8 Va rugăm să precizaţi modalitatea de realizare a ultimului curs de formare profesională la care aţi participat. Program de formare organizat şi desfăşurat de furnizorii de formare profesională, finalizat cu certificat de participare sau, după caz, diplomă de absolvire Program de formare organizat şi desfăşurat sau, după caz, aprobat de angajatori în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice Program de formare organizat şi desfăşurat în cadrul implementării de proiecte cu finanţare externă Alte forme de pregătire profesională prevăzute de lege În urma prelucrării datelor înregistrate, s-a obţinut distribuţia răspunsurilor ce este prezentată în graficul din figura 7. Din rezultatele obţinute rezultă că aproape 60% dintre angajaţii instituţiilor au beneficiat de un program de formare organizat şi desfăşurat de furnizorii de formare profesională, iar perioada de formare s-a finalizat cu acordarea unui certificat de participare sau, după caz, a unei diplome de absolvire. Ponderea personalului care a beneficiat de programe cu finanţare externă este relativ mică, de sub 20%. Furnizori externi Autorităţi şi instituţii publice Proiecte cu finanţarea externă Alte forme de pregătire NR Fig. 7 Anul în care angajatul a beneficiat de ultima formare profesională. În acest sens, în cadrul chestionarului a fost inclusă o întrebare pentru precizarea anului în care angajatul a beneficiat de ultima formare profesională. Această întrebare a fost formulată astfel:

27 Capitolul 2 27 Întrebarea 9 Vă rugam să precizaţi anul în care aţi beneficiat de ultima formare profesională (Programele de masterat nu intră în categoria cursurilor de formare profesională):. Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 8. Distribuţia acestor răspunsuri permite formularea următoarelor observaţii: au beneficiat de formarea profesională pe parcursul ultimilor doi ani în jur de 70,0% dintre angajaţii administraţiei publice centrale care au fost incluşi în cadrul eşantionului; există o pondere însemnată de persoane, de aproape 30% care nu a beneficiat de formare profesională pe parcursul ultimilor doi ani; mai mult, în jur de 14% dintre cei intervievaţi nu au beneficiat de formare continuă începând cu anul Procent Anul ultimei formări Fig. 8 Locaţia în care s-a desfăşurat ultima formare profesională la care angajatul a participat. În acest sens, au fost avute în vedere următoarele patru locaţii pentru desfăşurarea cursurilor: la sediul instituţiei în care lucrez, la sediul furnizorului care a prestat serviciul de formare profesională, într-o altă locaţie din localitatea în care se află instituţia şi într-o altă locaţie din afara localităţii în care se află instituţia. În cadrul chestionarului au fost inclusă următoarea întrebare. Întrebarea 10 Va rugăm să precizaţi unde a avut loc ultima formare profesionala la care aţi luat parte. La sediul instituţiei în care lucrez La sediul furnizorului care a prestat serviciul de formare profesională Într-o altă locaţie din localitatea în care se află instituţia Într-o altă locaţie din afara localităţii în care se află instituţia; precizaţi locaţia Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 9. Rezultatele obţinute scot în evidenţă următoarele: ponderea cea mai mare a cursurilor de formare, de 45,0%, este reprezentată de acelea care se desfăşoară într-o locaţie din afara localităţii în care se află instituţia;

28 28 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică cursurile de formare desfăşurate la sediul instituţiei au o pondere redusă, acestea reprezentând numai 13,2% din total; 35,0% dintre angajaţi au răspuns că au desfăşurat activitate de formare profesională în locaţii aflate în localitatea în care se află instituţia, dar din afara instituţiei. Locul ultimei formări profesionale Sediul instituţiei Sediul furnizorului de formare Într-o altă locaţie din localitatea în care se află instituţia Într-o altă locaţie din afara localităţii în care se află instituţia NR Fig. 9. Distribuţia cursurilor de formare, după locaţia în care s-a desfăşurat Plătitorul ultimului curs de formare profesională. Pentru a evidenţia acest aspect, s-a introdus în cadrul chestionarului întrebarea 11. Întrebarea 11 Precizaţi cine a plătit ultimul curs de formare profesională. Instituţia, în totalitate din fonduri proprii Instituţia, în totalitate din fonduri externe Contribuţia personală şi instituţia Din surse personale Alte surse (precizaţi) Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 10. Rezultatele obţinute scot în evidenţă următoarele: cea mai mare parte a cursurilor sunt finanţate din fonduri de la instituţiile publice sau din diverse fonduri externe; există o categorie restrânsă de angajaţi (circa 3,6%) care au declarat că şi-au plătit integral sau parţial (circa 1,4%) costurile ultimei formării profesionale la care au participat.

29 Capitolul 2 29 Plătitorul ultimei formări profesionale Instituţia în totalitate din fonduri proprii Instituţia în totalitate din fonduri externe Contribuţie personală şi instituţia Din surse proprii Alte surse NR Fig. 10. Distribuţia cursurilor, după sursa de finanţare C. Aprecieri asupra cursurilor de formare În cadrul chestionarului au fost incluse o serie de activităţi pentru evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la calitatea cursurilor de formare la care au participat în decursul timpului. În acest sens, au fost avute în vedere o serie de aspecte legate de organizarea, desfăşurarea efectivă a cursurilor şi monitorizarea acestora. Astfel, au fost avute în vedere în principal cinci aspecte. În cele ce urmează, sunt prezentate întrebările inserate în cadrul chestionarului şi distribuţia răspunsurilor la aceste întrebări. Calitatea cursurilor la care au participat în raport cu anumite standarde. În acest sens, au fost avute în vedere următoarele aspecte majore: respectarea programului stabilit pentru fiecare curs, măsura în care la fiecare curs s-au distribuit suportul de curs şi materiale ajutătoare, practica evaluării cursului de către participanţi la finele acestuia şi măsura în care s-a realizat evaluarea cursanţilor. Pentru evaluarea acestor aspecte în cadrul chestionarului s-a introdus întrebarea 12. Întrebarea 12 Precizaţi în ce măsură la cursurile de formare profesională au fost realizate următoarele: 1. Formarea s-a desfăşurat conform programului stabilit 2. Au fost distribuite suporturi de curs 3. La finele cursului au fost completate chestionare pentru evaluarea calităţii cursului 4. La finele cursului, participanţii au fost evaluaţi Niciodată Uneori De regulă Întotdeauna În tabelul 5 se prezintă distribuţia aprecierilor din partea angajaţilor din sectorul public în raport cu fiecare dintre cele patru elemente folosite pentru de evaluarea a cursurilor.

30 30 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Tabelul 5 Frecvenţa realizării unor activităţi în cadrul cursurilor de formare (%) Non- Frecvenţa activităţii răspuns Niciodată Uneori De regulă Întotdeauna 1. Formarea s-a desfăşurat conform 3,2 0,9 0,9 48,2 46,8 programului stabilit 2. Au fost distribuite suporturi de curs 4,1 0,5 2,7 16,4 76,4 3. La finele cursului, au fost completate 4,1 0,5 6,4 22,3 66,8 chestionare pentru evaluarea calităţii cursului 4. La finele cursului, participanţii au fost evaluaţi 3,6 3,2 14,1 27,3 51,8 Pentru o evaluare globală a celor patru activităţi din cadrul unui curs de formare, se calculează o valoare medie, procedând astfel: se atribuie valori celor patru elemente folosite pentru definirea scalei de măsură (1-niciodată, 2-uneori, 3-de regulă şi 4-întotdeauna); se calculează pentru fiecare activitate media la nivelul eşantionului. S-au obţinut următoarele valori din tabelul 6 şi prezentate în graficul din figura 11. Frecvenţa realizării unor activităţi în cadrul cursurilor de formare Tabelul 6 Media 1. Formarea s-a desfăşurat conform programului stabilit 3,50 2. Au fost distribuite suporturi de curs 3,76 3. La finele cursului au fost completate chestionare pentru 3,62 evaluarea calităţii cursului 4. La finele cursului participanţii au fost evaluaţi 3, A1 A2 A3 A4 Activitatea Fig. 11. Aprecierea calităţii unor activităţi din formarea continuă

31 Capitolul 2 31 Calitatea cursurilor susţinute de diverşi furnizori de formare continuă. Au fost consideraţi şase furnizori de formare continuă: instituţii publice, instituţii din cadrul sistemului naţional de învăţământ superior, organizaţii de drept privat înfiinţate pe lângă autorităţi şi instituţii publice, organizaţii private independente şi alţi furnizori. Pentru o evaluare a calităţii cursurilor susţinute de cele şase categorii de furnizori, pe baza opiniei angajaţilor din administraţia publică centrală, în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 13. Întrebarea 13 Precizaţi calitatea cursurilor susţinute de următoarele tipuri de organizaţii, ţinând seama de experienţa proprie sau de comentariile altor persoane care au urmat asemenea cursuri. 1. Instituţiile publice care au ca obiect de activitate definit explicit în actul normativ de înfiinţare, organizare şi funcţionare inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare (ex. INA, centrele regionale de formare continuă) 2. Instituţiile din cadrul sistemului naţional de învăţământ corespunzătoare nivelului învăţământ superior sau, după caz, categoriei educaţie permanentă, în limitele prevăzute de lege 3. Organizaţiile de drept privat înfiinţate pe lângă autorităţi şi instituţii publice sau în parteneriat cu acestea, care au ca obiect de activitate definit explicit în actul de înfiinţare, organizare şi funcţionare, inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare 4. Organizaţiile private independente (SRL-uri) 5. Formatorii interni (din instituţie) 6. Alţi furnizori (precizaţi) Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Bună Foarte bună Nu cunosc Rezultatele obţinute în urma prelucrării seriilor de date de la nivelul eşantionului sunt prezentate în tabelul 7. Pentru o apreciere globală a calităţii cursurilor oferite de diverşi prestatori se calculează o medie, procedând astfel: se atribuie valori numerice celor patru calificative, astfel 1-nesatisfăcător, 2-satisfăcător, 3-bun şi 4-foarte bun; se calculează media seriilor pe fiecare tip de prestator de serviciu de formare. Pentru calcularea medie la nivelul fiecărui furnizor sunt luate în considerare numai chestionarele la care este marcat unul dintre cele patru calificative nesatisfăcător, satisfăcător, bun şi foarte bun. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 8 şi în graficul din figura 12. Tabelul 7 Calitatea cursurilor de formare pe tipuri de prestatori (%) Calificativul Non- Nesatisfăcătocător bun cunosc Satisfă- Foarte Nu răspuns Bun 5,5 1,4 14,1 30,9 37,7 10,5 Tipul organizaţiei care a prestat cursul de formare continuă 1. Instituţiile publice care au ca obiect de activitate definit explicit în actul normativ de înfiinţare, organizare şi funcţionare, inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare (ex. INA, centrele regionale de formare continuă) 2. Instituţiile din cadrul sistemului naţional de învăţământ corespunzătoare nivelului învăţământ superior sau, după caz, categoriei educaţie permanentă, în limitele prevăzute de lege 13,6 2,7 12,7 28,6 20,9 21,4

32 32 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Tipul organizaţiei care a prestat cursul de formare continuă 3. Organizaţiile de drept privat înfiinţate pe lângă autorităţi şi instituţii publice sau în parteneriat cu acestea, care au ca obiect de activitate definit explicit în actul de înfiinţare, organizare şi funcţionare, inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare Calificativul Non- Nesatisfăcătocător bun cunosc Satisfă- Foarte Nu răspuns Bun 15,0 1,8 12,3 21,8 10,9 38,2 4. Organizaţiile private independente (SRL-uri) 16,8 5,5 11,4 19,1 11,4 35,9 5. Formatorii interni (din instituţie) 24,5 2,7 8,6 16,4 16,4 31,4 6. Alţi furnizori (precizaţi) 70,0 0,5 0,9 1,4 3,6 23,6 Calitatea cursurilor oferite de diverşi furnizori de formare continuă Tabelul 8 Furnizorul Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri F1 3,25 0, F2 3,04 0, F3 2,89 0, F4 2,77 0, F5 3,05 0, F6 3,29 0, Media F1 F2 F3 F4 F5 F6 Furnizorii de formare Fig. 12. Calificativele acordate furnizorilor de formare continuă Gradul de satisfacţie a cursanţilor în raport cu anumite aspecte legate de formarea continuă. În definirea gradului de satisfacţie au fost avute în vedere prestaţia lectorilor, tematica cursurilor, locaţia în care s-a desfăşurat cursul, aplicabilitatea cursurilor, calitatea studiilor de caz şi perioada în care s-a desfăşurat cursul. Pentru evaluarea gradului de satisfacţie a angajaţilor în raport cu şapte componente, în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 14, cu cinci variante de răspuns: 1 nesatisfăcător, 2 satisfăcător, 3 bun, 4 foarte bun şi 0 nu cunosc.

33 Capitolul 2 33 Întrebarea 14 Apreciaţi gradul de satisfacţie al ultimului curs de formare profesionala pe care l-aţi urmat, în raport cu următoarele elemente: 1. Lectorii care au ţinut aceste cursuri 2. Materialele primite în cadrul cursului 3. Tematica prezentată 4. Locul în care s-au ţinut cursurile 5. Aplicabilitatea acestor cursuri la locul de muncă 6. Studiile de caz şi aplicaţiile practice 7. Perioada în care s-au desfăşurat şi orarul Nesatisfăcător Satisfăcător Bun Foarte bun Nu cunosc Distribuţiile răspunsurilor cu privire la gradul de satisfacţie în raport cu fiecare dintre cele şapte elemente considerate sunt prezentate în tabelul 9. Cele şapte distribuţii ale răspunsurilor la componentele cursurilor scot în evidenţă o apreciere pozitivă asupra acestor componente ale formării profesionale. Tabelul 9 Gradul de satisfacţie a cursurilor de formare profesională în raport cu diverse aspecte (%) Calificativul Aspectul legat de cursul de formare continuă Nonrăspuns Nesatisfăcător Satisfăcător Bun 1. Lectorii care au ţinut aceste cursuri 4,1 0,0 5,0 31,4 59,5 2. Materialele primite în cadrul cursului 4,5 0,5 9,1 38,2 47,7 3. Tematica prezentată 4,5 0,0 5,9 36,8 52,7 4. Locul în care s-au ţinut cursurile 5,5 0,5 9,5 31,4 53,6 5. Aplicabilitatea acestor cursuri la locul de muncă 4,1 2,7 14,5 35,0 43,6 6. Studiile de caz şi aplicaţiile practice 5,9 2,3 11,8 36,8 43,1 7. Perioada în care s-au desfăşurat şi orarul 4,1 1,8 13,6 37,7 42,7 Pentru o apreciere globală a gradului de satisfacţie a angajaţilor în raport cu fiecare dintre cele şapte elemente se calculează câte o medie, procedând astfel: se atribuie valori numerice celor patru calificative, astfel 1-nesatisfăcător, 2-satisfăcător, 3-bun şi 4-foarte bun; se calculează media seriilor pe fiecare tip de prestator de serviciu de formare. Pentru calcularea mediei la nivelul fiecărui furnizor sunt luate în considerare numai chestionarele la care este marcat unul dintre cele patru calificative nesatisfăcător, satisfăcător, bun şi foarte bun. Rezultatele obţinute în urma calculării celor şapte medii sunt prezentate în tabelul 10 şi reprezentate grafic în figura 13. Tabelul 10 Calitatea unor elemente ale cursurilor de formare continuă Aspecte legate de cursul de formare Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri 1. Lectorii care au ţinut aceste cursuri 3,56 0, Materialele primite în cadrul cursului 3,39 0, Tematica prezentată 3,49 0, Locul în care s-au ţinut cursurile 3,46 0, Aplicabilitatea acestor cursuri la locul de muncă 3,25 0, Studiile de caz şi aplicaţiile practice 3,27 0, Perioada în care s-au desfăşurat şi orarul 3,27 0, Foarte bun

34 34 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 Fig. 13. Calitatea unor elemente ale cursurilor de formare continuă Frecvenţa participanţilor la activităţile cursurilor de formare profesională ce le-au fost repartizate. Pentru evaluarea acestui aspect legat de formarea continuă a angajaţilor din instituţiile administraţiei publice locale în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 15. Întrebarea 15 La ultimul curs de formare profesională, de regulă, la câte activităţi din cadrul acestuia aţi participat? La niciuna Mai puţin de o treime Cel mult la jumătate Cel mult la două treimi La toate Distribuţia frecventării activităţilor la cursurile de formare ce le-au fost oferite se prezintă în graficul din figura 14. Din analiza rezultatelor se constată că: majoritatea angajaţilor (83,6%) au participat la toate activităţile din cadrul unui curs de formare profesională; există o categorie destul de redusă (3,6%) care au declarat că nu au participat la nicio activitate. Procent Mai puţin de o treime Cel mult la jumătate Cel mult la două treimi La toate activităţile NR Frecvenţa participării la activităţile dintr-un curs de formare profesională Fig. 14

35 Capitolul 2 35 Semnalarea de către angajaţi a unor aspecte negative legate de desfăşurarea cursurilor de formare profesională. În acest sens a fost inclusă întrebarea 16 în cadrul chestionarului. Întrebarea 16 Dacă un curs de formare profesională nu este la nivelul aşteptărilor, în ce măsură aţi semnala aceste aspecte responsabilului instituţiei dumneavoastră? Niciodată De cele mai multe ori nu Uneori De cele mai multe ori da În toate cazurile În graficul din figura 15 se prezintă repartizarea răspunsurilor pe cele cinci categorii de răspuns. Din distribuţia acestor răspunsuri, se constată că în majoritatea cazurilor (aproape 70%) angajaţii semnalează responsabililor din instituţie dacă anumite aspecte legate de cursul de formare nu au fost la nivelul aşteptărilor. Totuşi, ponderea destul de ridicată (aproape de 10%) a celor care apreciază că nu vor raporta niciodată conducerii instituţiei anumite aspecte negative întâlnite pe parcursul stagiului de formare recomandă aplicarea unor sisteme de monitorizare eficiente pentru a preveni nerealizarea cursurilor la nivelul standardelor stabilite. Frecvenţa semnalării unor cazuri neplăcute la cursurile de formare Niciodată De cele mai multe ori nu Uneori Din cele mai multe ori da În toate cazurile 9.00 Fig. 15. Frecvenţa semnalării unor aspecte neplăcute legate de cursul de formare 2.3. Determinarea necesarului de formare continuă A. Introducere Pentru evaluarea necesarului de formare profesională de la nivelul instituţiilor din administraţia publică locală sunt avute în vedere următoarele mijloace: evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la includerea unor discipline în programul lor de formare profesională; aria curriculară a ultimelor două cursuri de formare continuă la care au participat angajaţii din administraţia publică centrală incluşi în cadrul eşantionului; nevoia de perfecţionare a unor aspecte legate de funcţionarea instituţiilor publice;

36 36 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică evaluarea opiniei angajaţilor cu privire dreptul şi obligaţia acestora şi a instituţiei în care lucrează în raport cu formarea continuă. B. Cererea angajaţilor pentru includerea unor discipline în oferta de formare În cadrul chestionarului au fost incluse două întrebări pentru a evalua opinia angajaţilor de includere a unor discipline în oferta anuală de formare profesională şi pentru motivarea alegerilor realizate de aceştia. Evaluarea opiniei angajaţilor pentru definirea unor discipline în cererea de formare continuă. În acest sens, a fost inclusă în cadrul chestionarului întrebarea 17. Întrebarea 17 Prioritizaţi, prin acordarea unei note de la 1 dacă disciplina este mai puţin importantă, la 4 dacă disciplina este foarte importantă, disciplinele în care doriţi o aprofundare a cunoştinţelor dumneavoastră, care să sprijine întărirea capacităţii instituţiei în care lucraţi, privind formularea, implementarea şi evaluarea politicilor publice. Discipline Management public Politici publice Informatica aplicată în administraţie publică Finanţe publice Statistica aplicată în administraţia publică Finanţe locale Economie europeană Achiziţii publice Managementul serviciilor publice Planificarea strategică Managementul proiectelor Instituţii şi politici europene Management financiar Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană Audit intern Managementul schimbării în administraţia publică Managementul calităţii totale în AP Comunicare şi relaţii publice Managementul resurselor umane Contabilitate bugetară Reforma administraţiei publice Marketing public Protecţia mediului şi dezvoltare durabilă Altele (precizaţi care) Nota acordată În tabelul 11 se prezintă distribuţia angajaţilor în raport cu importanţa acordată pentru fiecare disciplină. Pentru o evaluare globală a importanţei acordate fiecărei discipline de către angajaţi se calculează o medie a notelor acordate de aceştia. Se obţin în acest sens valorile din tabelul 11. Dintre toate disciplinele printre cele mai solicitate sunt: Managementul proiectelor (3,21), Comunicare şi relaţii publice (3,14), Management public (3,04), Planificare strategică (2,98) şi Managementul schimbării în administraţia publică (2,92). Motivarea prioritizării disciplinelor din planul de formare profesională. Pentru a evalua motivele ce au stat la baza prioritizării în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea următoare. Întrebarea 18 Motivaţi răspunsurile la întrebarea 17 prin acordarea unei note de la 1 dacă motivul este puţin important, la 4 dacă motivul este foarte important, fiecărui factor considerat, conform tabelului următor.

37 Capitolul 2 37 Factor de realizare a prioritizărilor 1. Cerinţele de la locul de muncă 2. Dorinţa de perfecţionare 3. Avansarea în carieră 4. Adaptarea la cerinţele spaţiului administrativ european 5. Cadrul legislativ existent 6. Adaptarea la cerinţele mediului economic 7. Adaptarea la cerinţele cetăţenilor 8. Rezistenţa la presiunile politice 9. Altele (precizaţi) Nota acordată Distribuţia notelor acordate pentru fiecare factor avut în vedere în prioritizarea disciplinelor se prezintă în tabelul 12. Pentru o apreciere sintetică a fiecărui factor se calculează media notelor acordate de angajaţii din administraţia publică centrală incluşi în cadrul chestionarului. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 12 şi în graficul din figura 16. Tot în tabelul menţionat se prezintă şi o ierarhie a factorilor consideraţi în prioritizarea disciplinelor ce se doresc a fi incluse în planul de formare, de către angajaţi. Disciplina Identificarea nevoii de formare continuă Media Nonrăspuns 1 Nu este importantă 2 Este puţin importantă Calificativ(%) 3 Este importantă Tabelul 11 4 Este foarte importantă Management public 3,04 3,6 13,2 17,7 15,9 49,5 Politici publice 2,76 3,2 14,1 24,5 27,3 30,9 Informatica aplicată în administraţie 2,70 4,1 19,1 19,1 28,6 29,1 publică Finanţe publice 2,24 5,5 36,4 20,0 16,4 21,8 Statistica aplicată în administraţia 2,10 5,9 38,6 27,3 16,8 11,4 publică Finanţe locale 1,76 5,9 51,8 21,8 11,4 9,1 Economie europeană 2,38 5,5 27,3 24,5 22,3 20,5 Achiziţii publice 2,51 5,5 28,2 17,7 20,0 28,6 Managementul serviciilor publice 2,72 5,5 20,0 20,9 18,6 35,0 Planificarea strategică 2,98 4,6 15,1 12,8 25,6 42,0 Managementul proiectelor 3,21 4,1 9,5 14,1 21,4 50,9 Instituţii şi politici europene 2,73 4,6 16,8 21,8 25,9 30,9 Management financiar 2,32 5,5 28,6 24,6 22,7 18,6 Evaluarea şi monitorizarea 2,84 5,0 16,8 20,5 17,3 40,5 programelor cu finanţare europeană Audit intern 2,21 5,9 33,2 27,7 13,2 20,0 Managementul schimbării în 2,92 4,5 13,2 20,9 22,7 38,6 administraţia publică Managementul calităţii totale în AP 2,77 5,0 14,5 23,6 25,0 31,8 Comunicare şi relaţii publice 3,14 4,1 9,5 15,9 20,9 49,5 Managementul resurselor umane 2,94 4,5 14,5 19,1 17,7 44,1 Contabilitate bugetară 2,13 5,0 40,0 19,1 17,7 18,2 Reforma administraţiei publice 2,78 4,1 14,5 23,2 26,4 31,8 Marketing public 2,29 5,0 31,8 20,0 25,9 17,3 Protecţia mediului şi dezvoltare durabilă 2,32 6,4 36,4 19,1 12,7 25,5

38 38 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Factori care stau la baza prioritizării alegerii disciplinelor Motivarea alegerii unei discipline pentru formarea continuă Media notelor Rangul Nonrăspuns 1 Nu este importantă Calificativ (%) 2 Este puţin importantă 3 Este importantă Tabelul 12 4 Este foarte importantă 1. Cerinţele de la locul de muncă 3,67 2 1,4 1,8 4,1 18,6 74,1 2. Dorinţa de perfecţionare 3,77 1 0,5 0,9 3,6 12,7 82,3 3. Avansarea în carieră 3,25 4 2,3 7,3 14,5 22,7 53,2 4. Adaptarea la cerinţele spaţiului 3 3,2 2,7 12,7 29,5 51,8 administrativ european 3,35 5. Cadrul legislativ existent 3,13 6 1,8 9,1 18,2 21,8 49,1 6. Adaptarea la cerinţele mediului 7 4,5 13,6 22,7 30,5 28,6 economic 2,78 7. Adaptarea la cerinţele cetăţenilor 3,22 5 4,5 8,6 12,3 23,6 50,9 8. Rezistenta la presiunile politice 2,22 8 4,5 37,7 21,4 13,6 22,7 9. Altele (precizaţi) 3, ,3 1,8 0,0 0,0 0, M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 Fig. 16. Importanţa fiecărui factor în prioritizarea discipinelor B. Aria curiculară a ultimelor două cursuri de formare continuă Pentru a determina cursurile cele mai frecventate din cadrul formării profesionale a fost inclusă în cadrul chestionarului întrebarea următoare. Întrebarea 19 Precizaţi care a fost aria curriculară a ultimelor două cursuri absolvite (se bifează una sau mai multe discipline din următorul tabel). Discipline Management public Politici publice Informatică aplicată în administraţie publică Finanţe publice Statistica aplicată în administraţia publică Finanţe locale Economie europeană

39 Capitolul 2 39 Achiziţii publice Managementul serviciilor publice Planificarea strategică şi regională Managementul proiectelor Cultura europeană Management financiar Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană Audit intern Managementul schimbării în administraţia publică Managementul calităţii totale în AP Comunicare şi relaţii publice Managementul resurselor umane Contabilitate bugetară Reforma administraţiei Protecţia mediului Altele (precizaţi care) În tabelul 13 se prezintă frecvenţa răspunsurilor afirmative şi negative pentru o listă de discipline folosită pentru definirea ariei curriculare a ultimelor două cursuri absolvite. Urmărind rezultatele obţinute, se constată: cele mai frecvente cursuri sunt: Managementul resurselor umane, Management public, Comunicare şi relaţii publice, Managementul proiectelor şi Informatica aplicată în administraţie publică; cel mai puţin solicitate sunt: Finanţe locale, Statistică aplicată în administraţia publică, Economie europeană etc. Aria curriculară a ultimelor două cursuri absolvite Discipline Ponderea celor care au răspuns NU DA Management public 81,8 18,2 Politici publice 86,4 13,6 Informatica aplicată în administraţie publică 85,9 14,1 Finanţe publice 92,7 7,3 Statistica aplicată în administraţia publică 95,5 4,5 Finanţe locale 97,7 2,3 Economie europeană 94,1 5,9 Achiziţii publice 90,9 9,1 Managementul serviciilor publice 90,0 10,0 Planificarea strategică şi regională 91,8 8,2 Managementul proiectelor 85,0 15,0 Cultura europeană 93,6 6,4 Management financiar 94,1 5,9 Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană 90,0 10,0 Audit intern 93,2 6,8 Managementul schimbării în administraţia publică 92,3 7,7 Managementul calităţii totale în AP 90,0 10,0 Comunicare şi relaţii publice 84,5 15,5 Managementul resurselor umane 80,0 20,0 Contabilitate bugetară 90,9 9,1 Reforma administraţiei 89,9 10,1 Protecţia mediului 93,2 6,8 Altele (precizaţi care) 80,0 20,0 Tabelul 13 (%)

40 40 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică C. Nevoia de perfecţionare a unor aspecte legate de funcţionarea instituţiilor publice Pentru evaluarea nevoii de îmbunătăţire a unor aspecte legate de funcţionarea instituţiei publice au fost avute în vedere două aspecte: calitatea mecanismelor de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice de la nivelul comunităţii şi necesitatea perfecţionării managementului de la nivelul instituţiei publice. În acest sens, în cadrul chestionarului, au fost incluse două întrebări, ce sunt prezentate în cele ce urmează. Calitatea mecanismelor de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice. Pentru evaluarea acestui aspect s-a inclus în cadrul chestionarului o întrebare închisă cu cinci variante de răspuns. Pe baza acesteia s-a definit variabila A13. Întrebarea 20 Cum apreciaţi aplicarea mecanismelor de formulare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivelul instituţiei dumneavoastră? Nesatisfăcător Satisfăcător Relativ bine Bine Foarte bine Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 17. Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Relativ bine Bine Foarte bine Procent Aprecierea asupra politicilor publice la nivelul comunităţii Fig. 17 Pentru o apreciere globală a opiniei angajaţilor privind aplicarea mecanismelor de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice se calculează media calificativelor acordate persoanelor intervievate.

41 Capitolul 2 41 În acest sens, atribuim valori celor cinci calificative, astfel: 1 nesatisfăcător, 2 satisfăcător, 3 relativ bine, 4 bine şi 5 foarte bine. În urma prelucrării valorilor acestei serii de date se obţin rezultatele următoare. Caracteristicile variabilei A13 Tabelul 14 Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri 3,22 1, Necesitatea perfecţionării managementului de la nivelul instituţiei. Pentru evaluarea acestui aspect s-a definit în cadrul chestionarului o întrebare închisă cu cinci valori. Întrebarea 21 Cum apreciaţi necesitatea perfecţionării managementului la nivelul instituţiei în care lucraţi? Inutilă Puţin importantă Importantă Foarte importantă Nu am un punct de vedere Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 18. Procent Nu am un punct de vedere Inutilă Puţin importantă Importantă Foarte importantă Necesitatea perfecţionării managementului la nivelul instituţiei NR Fig. 18 Pentru o evaluare globală a opiniei angajaţilor cu privire la necesitatea perfecţionării managementului instituţiei se calculează o medie a calificativelor acordate, în următoarele două ipostaze: varianta 1. Se atribuie calificativelor acordate următoarele valori: 1 inutilă, 2 puţin importantă, 3 importantă şi 4 foarte importantă. În această variantă sunt excluse răspunsurile de forma Nu am un punct de vedere. Se defineşte astfel variabila A14a;

42 42 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică varianta 2. În varianta a doua, la scala de măsură mai sus definită se adaugă valoarea 0 pentru răspunsul Nu am un punct de vedere. Se penalizează lipsa de opinie a unor angajaţi cu privire la aspecte importante ale instituţiei. În acest caz, se defineşte variabila A14b. Caracteristicile pentru cele două variabile mai sus definite sunt prezentate în tabelul 15. Caracteristicile variabilei A13 Tabelul 15 Variabila Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri A14a 3,62 0, A14b 3,50 0, Din urmărirea rezultatelor obţinute la ultimele două întrebări se conturează următoarele două comentarii: există o nevoie crescândă de cursuri de formare profesională pentru îmbunătăţirea procesului de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice; opinia favorabilă a angajaţilor pentru perfecţionarea managementului instituţiei recomandă o creştere a calităţii cursurilor de formare profesională. D. Opinia angajaţilor cu privire drepturi şi obligaţii, în raport cu formarea profesională În cadrul chestionarului au fost incluse întrebări pentru evidenţierea următoarelor două aspecte referitoare la formarea profesională a angajaţilor din administraţia publică: percepţia formării ca un drept sau o obligaţie; refuzul din partea conducerii instituţiilor a participării la cursurile de formare. În cele ce urmează sunt prezentate o serie de rezultate referitoare la cele două aspecte mai sus semnalate. Percepţia formării ca un drept sau o obligaţie. Creşterea eficienţei cursurilor de formare este determinată în mare măsură şi de importanţa acordată de angajaţi acestei activităţi. Pentru a măsura opinia angajaţilor cu privire la viziunea pe care o au asupra activităţii de formare, în cadrul chestionarului a fost introdusă o întrebare închisă. Astfel, se propune pentru fiecare angajat ierarhizarea următoarelor cinci afirmaţii: formarea este un drept al angajatului este o obligaţie a angajatului, este un bonus oferit de instituţie, este un mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor sau este un mijloc de actualizare a cunoştinţelor profesionale. Întrebarea 22 Prin ierarhizarea pe o scara de la 1 la 5 (1-cel mai puţin important, 5-cel mai important), vă rugăm să precizaţi cum consideraţi formarea continuă finanţată de instituţie. Un drept al dumneavoastră, în calitate de angajat O obligaţie a dumneavoastră, în calitate de angajat Un bonus oferit de instituţie Un mijloc de a va îmbogăţi cunoştinţele, abilităţile, competentele Un mijloc de a va actualiza cunoştinţele, abilităţile, competentele În tabelul 16 se prezintă distribuţia răspunsurilor pentru fiecare dintre cele cinci aprecieri avute în vedere. Tabelul 16 Distribuţia angajaţilor în raport cu percepţia formării Criteriul de percepere a formării profesionale 1 cel mai puţin important Calificativul acordat cel mai important Nonrăspuns 1. Un drept al angajatului 3,2 3,6 9,1 5,5 13,2 65,5 2. O obligaţie a angajatului 4,1 4,1 6,8 8,2 11,4 65,5 3. Un bonus oferit angajatului 21,4 2,7 3,2 2,7 2,3 67,7 4. În mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor 0,5 0,5 5,5 6,4 21,8 65,5 5. Un mijloc de actualizare a cunoştinţelor 0,5 4,1 2,7 10,0 17,7 65,0

43 Capitolul 2 43 Pentru o apreciere sintetică a fiecărui criteriu de percepere a formării profesionale de către angajaţii din administraţia publică centrală se calculează, pe baza calificativelor acordate, o medie aritmetică. Rezultatele obţinute sunt prezentate în graficul din figura 19. În evaluarea rezultatelor obţinute trebuie să se aibă în vedere şi rata mică a răspunsurilor la această întrebare Media C1 C2 C3 C4 C5 Criteriul Fig. 19. Percepţia formării în raport cu diverse criterii Refuzul din partea instituţiei a formării profesionale. Pentru a evidenţia eventualele refuzuri la cursurile de formare profesională din partea conducerii instituţiei pentru anumiţi funcţionari şi a motivelor acestor decizii, în cadrul chestionarului au fost înserate următoarele două întrebări. Întrebarea 23 Precizaţi dacă vi s-a refuzat dreptul de a participa la cursuri de formare profesională în ultimii doi ani, finanţate din banii instituţiei. Da Nu Pe baza răspunsurilor la această întrebare s-au obţinut rezultatele din tabelul 17, ce sunt reprezentate şi în graficul din figura 20. Frecvenţa cazurilor de refuz al participării la formarea continuă Nu s-a refuzat participarea la formarea S-a refuzat participarea la formarea Nonrăspuns profesională profesională 77,7 19,6 2,7% Tabelul 17 (%)

44 44 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică S-a refuzat dreptul de participare la cursurile de formare profesională în ultimii patru ani, finanţate din banii instituţiei Fig. 20. Frecvenţa cazurilor de refuz al participării la formarea continuă Întrebarea 24 Dacă răspunsul la întrebarea 23 este da, precizaţi care a fost motivul refuzului. Am mai fost la un curs finanţat de instituţie în ultimii patru ani Lipsa fondurilor Neînţelegerile cu şeful ierarhic/conducătorul instituţiei în care lucrez Mi s-a spus că nu am nevoie de formare suplimentară Altele Distribuţia răspunsurilor la întrebarea 24 se prezintă în tabelul 18 şi în graficul din figura 21. Am mai fost la un curs finanţat de instituţie în ultimii patru ani Frecvenţa motivelor ce au stat la baza refuzului participării la formare Lipsa fondurilor Neînţelegerile cu şeful ierarhic/conducătorul instituţiei în care lucrez Mi s-a spus că nu am nevoie de formare suplimentară Tabelul 18 Altele 6,82 68,18% 4,55 6,82 11,36 (%)

45 Capitolul 2 45 Motivul refuzului Am mai fost la un curs finanţat de instituţie în ultimii patru ani Lipsă fonduri Neînţelegerile cu şeful direct Nu am nevoie de formare Altele NR Fig 21. Repartizarea pe motive a cazurilor de refuz al participării la formare 2.4. Analiza unor caracteristici ale personalului din administraţia publică A. Introducere În prima parte a acestui capitol s-a realizat o analiză a seriilor de date la nivelul întregului eşantion. În cele ce urmează se nuanţează o serie de rezultate prin obţinerea unor indicatori statistici la nivelul unor grupe de angajaţi definite în raport cu anumite caracteristici precum: sexul persoanei; vârsta angajaţilor; dimensiunea instituţiei în care lucrează; categoria de persoane; nivelul de instruire profesională; tipul instituţiei; gradul de mobilitate a persoanei etc. Pentru caracterizarea angajaţilor din administraţia publică centrală sunt evidenţiate şi o serie de aspecte legate de apartenenţa angajaţilor la partide politice, sindicate sau organizaţii profesionale. B. Mobilitatea persoanelor din administraţia publică Un aspect important avut în vedere în cadrul studiului se referă la mobilitatea angajaţilor. Astfel, prin întrebările incluse în cadrul chestionarului s-a urmărit calcularea următoarelor caracteristici: vechimea medie în administraţia publică a persoanelor; vechimea medie a persoanelor în cadrul aceleiaşi instituţii; vechimea medie a persoanelor din administraţia publică centrală pe postul ocupat în prezent; vechimea medie a unei persoane în subordinea aceluiaşi şef direct. Pentru evidenţierea acestor aspecte, în cadrul chestionarului s-a introdus întrebarea 25. Întrebarea 25 Precizaţi în ani întregi de cât timp vă aflaţi în următoarele situaţii. Lucrez în administraţia publică Lucrez în actuala instituţie Lucrez pe postul actual Sunt în subordinea aceluiaşi şef direct

46 46 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Indicatorii descriptivi calculaţi pentru caracterizarea celor patru dimensiuni ale mobilităţii angajaţilor din administraţia publică se prezintă în tabelul 18. În cele patru grafice din figura 22 se prezintă distribuţia pe grupe de vârstă în raport cu cei patru indicatori folosiţi pentru analiza mobilităţii angajaţilor din administraţia publică centrală. Pe baza rezultatelor obţinute în tabelul 18 sunt calculaţi trei indicatori pentru caracterizarea mobilităţii pe următoarele trei paliere: în administraţie; în cadrul instituţiei; în ierarhia de conducere. Mediile calculate pentru cele patru variabile folosite pentru analiza mobilităţii angajaţilor din administraţia publică centrală se prezintă în graficul din figura 23. Indicatori descriptivi pentru caracterizarea mobilităţii angajaţilor Tabelul 19 Indicatorul (ani) Lucrez în administraţia publică Lucrez în actuala instituţie Lucrez pe postul actual Sunt în subordinea aceluiaşi şef direct Media 8,66 7,15 4,21 2,86 Valoarea minimă Valoarea maximă Abaterea standard 6,977 5,604 3,714 3,118 Frecvenţa Frecvenţa a Numărul de ani în administraţia publică Frecvenţa b Frecvenţa Numărul de ani în actuala instituţie c Numărul de ani lucraţi pe postul actual Fig. 22. Distribuţia persoanelor pe vârste în raport cu vechimea în administraţie (a), în cadrul aceleiaşi instituţii (b), pe acelaşi post (c) în subordinea aceluiaşi şef direct (d) d Numărul de ani lucraţi în subordinea aceluiaşi şef direct

47 Capitolul (ani) Lucrez in în administratia administraţia publica publică Lucrez Lucrez in actuala în actuala institutie Lucrez pe pe postul actual Sunt in în subordinea instituţie aceluiasi aceluiaşi sef şef direct Fig. 23. Vechimea medie în administraţie, în aceeaşi instituţie, pe acelaşi post şi în subordinea aceluiaşi şef direct Pentru aprecierea gradului de mobilitate din administraţia publică centrală se calculează indicatorii prezentaţi în cele ce urmează. Mobilitatea funcţionarilor între instituţii: VM 2 k 1 =, VM 1 unde: VM1 vechimea medie în administraţia publică şi VM 2 vechimea medie în cadrul unei instituţii publice. Pentru datele de la nivelul eşantionului se obţine: 7,15 k 1 = = 0,83. 8,66 Mobilitatea funcţionarilor pe posturi, în cadrul instituţiei: VM 3 k 2 =, VM 2 unde VM 3 vechimea medie într-un post. La nivelul eşantionului se obţine 4,21 k 2 = = 0,58. 7,15 Mobilitatea funcţionarilor pe posturi de conducere: VM 4 k 3 =, VM 3 unde VM 4 vechimea medie în subordinea aceluiaşi şef direct. Pe baza datelor înregistrate se obţine: 2,86 k 3 = = 0,69. 4,21

48 48 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Valori ridicate ale indicatorilor arată o mobilitate scăzută a angajaţilor din administraţia publică centrală în raport cu cele trei criterii. Valorile celor trei indicatori sunt reprezentate în graficul din figura k1 k2 k3 Fig. 24. Indicatorii folosiţi pentru analiza mobilităţii C. Distribuţia pe grupe de vârstă O componentă importantă a procesului de reformă din administraţia publică este asigurarea unui echilibru în repartizarea personalului pe grupe de vârstă. Pentru analiza distribuţiei personalului din administraţia publică centrală pe grupe de vârstă, în cadrul chestionarului, a fost introdusă întrebarea 26. Întrebarea 26 Precizaţi vârsta dumneavoastră în ani împliniţi. Sub 30 ani Între 31 şi 40 ani Între 41 şi 50 ani Între 51 şi 60 ani Cel puţin 61 ani Repartizarea pe grupe de vârstă a personalului din administraţia publică centrală inclusă în eşantion se prezintă în tabelul 20. Pe baza acestora s-a realizat graficul din figura 25. Ponderea grupei Tabelul 20 Repartizarea personalului pe grupe de vârstă (%) Sub 30 ani Între 31 şi 40 ani Între 41 şi 50 ani Între 51şi 60 ani Cel puţin 61 ani Nonrăspuns 14,1 38,2 27,7 17,7 1,8 0,5

49 Capitolul 2 49 Procent Vârsta persoanei 61 şi peste Fig. 25. Repartizarea personalului din administraţia publică centrală pe grupe de vârstă D. Apartenenţa funcţionarilor publici la diverse organizaţii sau partide politice Pentru a urmări în ce măsură angajaţii din administraţia publică sunt membri ai unor partide, sindicat sau organizaţii profesionale, în cadrul chestionarului s-a introdus întrebarea 27. Întrebarea 27 În care dintre următoarele organizaţii sunteţi membru? 1. Partid politic 2. Sindicat 3. Organizaţie profesională 4. Alte tipuri de organizaţii Da Nu În urma prelucrării seriilor de date înregistrate la nivelul eşantionului s-au obţinut rezultatele din tabelul 21. Cele patru distribuţii definite pentru apartenenţa la un partid politic, sindicat, organizaţii profesionale sau alte tipuri de organizaţii sunt reprezentate prin graficele din figura 26. Apartenenţa angajaţilor la partide politice, sindicate sau organizaţii Da Nu Nonrăspuns 1.Partid politic 3,2 82,7 14,1 2.Sindicat 59,1 31,4 9,5 3.Organizatie profesionala 19,1 68,2 12,7 4.Alte tipuri de organizaţii 6,4 75,9 6,4 Rezultatele obţinute scot în evidenţă următoarele: o pondere mică a angajaţilor din administraţia publică aparţin unui partid politic; există o parte considerabilă a acestui personal care nu aparţine unui sindicat; Tabelul 21

50 50 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică există o parte considerabilă de angajaţi din administraţia publică centrală care nu sunt membri ai unei organizaţii profesionale sau a altui tip de organizaţie. Pentru o analiză mai amănunţită a apartenenţei unui angajat din administraţia publică centrală la un partid politic se prezintă în tabelul 22 distribuţia angajaţilor din administraţia publică centrală după apartenenţa la un partid politic şi categoria de personal. În graficul din figura 27 se prezintă distribuţia persoanelor care au declarat că sunt membre de partid, pe categorii de personal. a b Procent Procent Procent Procent c Membrul unei organizaţii profesionale Membrul altor tipuri de organizaţii d Fig. 26. Apartenenţa angajaţilor din administraţie la diverse organizaţii Tabelul 22 Distribuţia personalului după apartenenţa la un partid şi categoria de personal Membru al unui partid politic Nu Da Ponderea Funcţionar public de conducere Funcţionar public de execuţie Categoria de personal Personal contractual cu funcţie de conducere Personal contractual de execuţie Alte categorii % din membru al unui partid politic 32,4 46,7 7,1 8,8 4,9 100,0 % din categoria de personal 83,1 81,7 86,7 88,9 75,0 82,7 % din total 26,8 38,6 5,9 7,3 4,1 82,7 % din membru al unui partid politic 57,1 14,3 14,3 14,3 0,0 100,0 % din categoria de personal 5,6 1,0 6,7 5,6 0,0 3,2 % din total 1,8,5,5,5 0,0 3,2 Total

51 Capitolul 2 51 Membru al unui partid politic Nr. Total Ponderea Funcţionar public de conducere Funcţionar public de execuţie Categoria de personal Personal contractual cu funcţie de conducere Personal contractual de execuţie Alte categorii % din membru al unui partid politic 25,8 58,1 3,2 3,2 9,7 100,0 % din categoria de personal 11,3 17,3 6,7 5,6 25,0 14,1 % din total 3,6 8,2 0,5 0,5 1,4 14,1 % din membru al unui partid politic 32,3 47,3 6,8 8,2 5,5 100,0 % din categoria de personal 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 % din total 32,3 47,3 6,8 8,2 5,5 100,0 Total Personal contractual de de executie execuţie 14.3 Personal Personal contractual cu cu functie funcţie de de conducere 14.3 Functionar Personal public public de de execuţie executie 14.3 Functionar Personal public public de de conducere conducere Fig. 27. Distribuţia membrilor de partid pe categorii de personal (%) 2.5. Analiza unor aspecte ale formării pe tipuri de instituţii A. Introducere În cele ce urmează sunt analizate o serie de aspecte legate de procesul de formare continuă a funcţionarilor publici pe tipuri de instituţii. Au fost considerate următoarele şase categorii de instituţii din administraţia publică centrală: minister, agenţie, autoritate, instituţia prefectului, serviciu deconcentrat şi alte instituţii din administraţia publică centrală. Distribuţia persoanelor din eşantion în raport cu tipul instituţiei în care lucrează se prezintă în tabelul 23. Deoarece ponderea celor din alte instituţii este foarte mică, în cele ce urmează analizele vor fi realizate numai pe primele cinci tipuri de instituţii: minister, agenţie, autoritate, instituţia prefectului şi serviciu deconcentrat. Tabelul 23 Distribuţia persoanelor în raport cu tipul instituţiei Instituţia Serviciu Minister Agenţie Autoritate Alte instituţii Nonrăspuns prefectului deconcentrat ,3 20,0 10,0 18,6 18,4 1,8 0,9

52 52 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Pe aceste categorii de instituţii vor fi analizate opiniile angajaţilor în raport cu următoarele aspecte: organizarea activităţii de formare de la nivelul instituţiilor, ţinând seama de: cunoaşterea de către angajaţi a legislaţiei în vigoare care reglementează aspecte importante ale acestei activităţi; implicarea persoanei din instituţie responsabile cu formarea continuă, cu elaborarea, implementarea şi monitorizarea planului de formare de la nivelul instituţiei publice; folosirea unor instrumente specifice pentru determinarea necesarului de formare; planificarea şi desfăşurarea adecvată a cursurilor de formare profesională de la nivelul instituţiilor; aprecieri asupra cursurilor absolvite, ţinând seama de: desfăşurarea cursurilor în raport cu anumite standarde; calitatea cursurilor susţinute de diverse instituţii şi prestatori de servicii de formare continuă; gradul de satisfacţie a cursanţilor în raport cu anumite aspecte legate de formarea continuă; frecventarea activităţilor din cadrul cursului de formare de către participanţi; determinarea ariei curriculare a cursurilor, ţinând seama de: opinia angajaţilor cu privire la includerea unor discipline în programul lor de formare profesională; aria curriculară a ultimelor două cursuri de formare continuă la care au participat angajaţii; nevoia de perfecţionare a unor aspecte legate de funcţionarea instituţiilor publice; opinia angajaţilor cu privire la dreptul şi obligaţia acestora şi a instituţiei în care lucrează în raport cu formarea continuă. B. Organizarea activităţii de formare Pentru a stabili dacă între diverse instituţii există diferenţe semnificative în raport cu organizarea activităţii de formare, se calculează distribuţia răspunsurilor la întrebare pe tipuri de instituţii. Astfel, în tabelul 24 se prezintă distribuţia răspunsurilor angajaţilor în raport cu cunoaşterea actului normativ care reglementează formarea continuă. Informaţiile din tabelul 24 sunt prezentate în graficul din figura 28. Tabelul 24 Cunoaşterea de către angajaţi a actului normativ ce reglementează formarea Minister Agenţie Autoritate Instituţia Serviciu prefectului deconcentrat Există 83,1 75,0 81,8 90,2 85,7 Nu există 2,8 0,0 0,0 0,0 2,9 Nu cunosc 14,1 22,7 18,2 9,8 11,4 Non răspuns 0,0 2,3 0,0 0,0 0, Minister Agenţie Autoritate Instituţia prefectului Serviciu deconcentrat Există Nu există Nu cunosc Nonrăspuns Fig. 28. Cunoaşterea de către angajaţi a actului normativ ce reglementează formarea

53 Capitolul 2 53 Prin aplicarea ANOVA rezultă diferenţe semnificative în distribuţia răspunsurilor la întrebarea 1 pe cele cinci tipuri de instituţii (valoarea statisticii testului F este egală cu 0,218). Acest lucru este evident dacă avem în vedere şi graficul din figura 28. În tabelul 25 se prezintă distribuţia răspunsurilor angajaţilor din administraţia publică centrală în raport cu cunoaşterea persoanei care se ocupă de activitatea de formare de la nivelul instituţiei. Valorile obţinute sunt prezentate grafic în figura 29. Cunoaşterea de către angajaţi a persoanei responsabile cu formarea Tabelul 25 Minister Agenţie Autoritate Instituţia Serviciu prefectului deconcentrat Există şi o cunosc 84,5 68,2 86,4 90,2 72,2 Există şi nu o cunosc 4,2 11,4 0,0 11,1 0,0 Nu există 2,8 11,4 4,5 2,4 19,4 Nu mă pot pronunţa 8,5 4,5 9,1 7,3 8,3 Observaţie: în chestionar a fost înscrisă şi categoria de instituţii Alte instituţii. Aceasta nu apare în tabel deoarece deţine o pondere foarte mică. Serviciu deconcentrat Nu mă pot pronunţa Instituţia prefectului Nu există Autoritate Există şi nu o cunosc Agenţie Există şi o cunosc Minister (%) Fig. 29. Cunoaşterea de către angajaţi a persoanei responsabile cu formarea În urma aplicării testului hi-pătrat rezultă diferenţe semnificative între instituţii în raport cu caracteristica considerată. Astfel, pe baza rezultatelor obţinute anterior, formulăm următoarele comentarii: la nivelul instituţiei prefectului, autorităţi şi ministere, cea mai mare parte a persoanelor angajate au semnalat că există o persoană responsabilă cu formarea continuă, iar aceasta este cunoscută; în schimb, ponderea persoanelor care au dat răspunsul există şi o cunosc este relativ mică la nivelul agenţiilor (68,2%) şi serviciilor deconcentrate (72,2%); se constată o pondere mare a persoanelor care au semnalat că nu există o persoană responsabilă cu formarea la nivelul serviciilor deconcentrate (19,4%) şi agenţiilor (11,4); o pondere mare este deţinută şi de răspunsul există o persoană şi nu o cunosc la nivelul agenţiilor (11,4%) şi instituţia prefectului (11,1%); există o pondere importantă de persoane care nu s-au pronunţat la această întrebare la nivelul autorităţilor (9,1%), ministerelor (8,5%), instituţiei prefectului (7,3%) şi serviciilor deconcentrate (8,3%).

54 54 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Pentru aprecierea activităţii persoanei desemnate cu formarea continuă la nivelul instituţiilor considerate se calculează media variabilei A4 ce este definită prin: 1 A 4 : N [1,5], A4 = ( A41 + A42 + A43 + A44 ), 4 unde A 41 este variabila primară folosită pentru aprecierea persoanei responsabile cu formarea în raport cu elaborarea planului de formare profesională la nivelul instituţiei; A 42 este variabila primară definită pentru caracterizarea persoanei în raport cu asigurarea consultării şi asistenţei personalului în domeniul formării profesionale; A 43 este variabila folosită pentru evaluarea persoanei responsabile în raport cu monitorizarea aplicării măsurilor privind formarea profesională; A 44 este pentru aprecierea responsabilului cu formarea profesională în raport cu transparenţa deciziilor din domeniul formării profesionale. Valorile medii şi abaterile medii pătratice ale variabilei definte mai sus la nivelul instituţiilor sunt prezentate în tabelul 26 şi în graficul din figura 30. Indicatori pentru variabila A 4 la nivelul instituţiilor Tipul instituţiei Media Std. Deviation Minister Agenţie Autoritate Instituţia prefectului Serviciu deconcentrat Total Tabelul media Minister Agentie Agenţie Autoritate Institutia Instituţia prefectului Serviciu deconcentrat Total Fig. 30. Aprecierea sintetică a activităţii responsabilului cu formarea, pe instituţii C. Aprecieri asupra cursurilor absolvite Pentru aprecierea cursurilor absolvite sunt avute în vedere variabile sintetice, definite după cum urmează: 1) variabila A 16 este folosită pentru a evalua în ce măsură cursurile de formare s-au desfăşurat conform unor standarde de calitate: 1 A 15 : N [1,4], A15 = ( A151 + A152 + A153 + A154 ), 4

55 Capitolul 2 55 unde: A 151 cuantifică opinia personalului cu privire la desfăşurarea cursurilor în conformitate cu un program stabilit; A măsura în care la cursurile de formare s-au distribuit suporturi de curs; 152 A 153 măsura în care la finele cursului există practica completării unor chestionare de către participanţi pentru evaluarea calităţii; A există practica evaluării participanţilor la finele unui curs de formare. 154 Calcularea indicatorilor statistici pentru această variabilă (medie, abaterea standard) se realizează pe fiecare tip de instituţie. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 27. Mediile înregistrate la nivelul categoriilor de instituţii sunt prezentate în graficul din figura 31. Tabelul 27 Indicatori calculaţi pentru variabila A 15 Media Abaterea medie Ponderea în total Aplatizarea Asimetria pătratică (%) Minister 3,54 0, ,23 32,2 Agenţie 3,55 0,467 0,34-1,08 20,0 Autoritate 3,58 0,374-1,23-0,54 10,1 Instituţia prefectului 3,56 0,390 0,24-0,84 19,5 Seviciu deconcentrat 3,57 0,559 13,40-3,19 16,2 Total 3,54 0,430 5,00-1,52 98,0 Observaţie: în cadrul seriei de date au mai fost incluse şi valori de la alte instituţii sau fără precizarea instituţiei, dar care reprezentau un procent mic (2,0%) Minister Agenţie Autoritate Instituţia prefectului Seviciu deconcentrat Total Fig. 31. Mediile pe tipuri de instituţii ale variabilei A 15 Valorile de mai sus arată că nu există diferenţe semnificative în percepţia respectării unor standarde de calitate la nivelul personalului din administraţia publică centrală care îşi desfăşoară activitatea în instituţii diferite. Mai mult, valorile obţinute arată că, în cea mai mare parte, cursurile de formare se desfăşoară la nivelul standardelor stabilite. 2) Variabila A 18 este definită astfel încât să măsoare gradul de satisfacţie a personalului care a urmat cursuri de formare în raport cu diverse criterii de apreciere: 1 A 18 : N [1,4], A18 = ( A181 + A182 + A183 + A184 + A185 + A186 + A187 ), 7

56 56 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică unde: A181 măsoară calitatea lectorilor; A materiale primite în cadrul cursului; 182 A tematica cursurilor de formare profesională; 183 A locul în care s-a desfăşurat cursul; 184 A aplicabilitatea cursului la locul de muncă; A A calitatea studiilor de caz şi a aplicaţiilor practice; perioada în care s-a desfăşurat cursul şi orarul acestuia. Indicatorii statistici calculaţi pe fiecare categorie de instituţie sunt prezentaţi în tabelul 28. Indicatorii medii determinaţi pe fiecare categorie de instituţie sunt prezentaţi şi în graficul din figura 32. Pentru calcularea indicatorilor statistici au fost luate în considerare numai chestionarele la care au fost înregistrate răspunsuri la toate întrebările A 181 -A 187 (variabile primare definite pe baza întrebărilor referitoare la gradul de satisfacţie în raport de diverse criterii). Au fost excluse înregistrările cu varianta de răspuns Nu cunosc. Tabelul 28 Indicatori calculaţi pentru variabila A 15 Media Abaterea medie Ponderea în total Aplatizarea Asimetria pătratică (%) Minister 3,69 1, ,23 32,7 Agenţie 3,51 1,335 0,34-1,08 19,2 Autoritate 3,48 0,438-1,23-0,54 9,5 Instituţia prefectului 3,39 1,289 0,24-0,84 19,4 Seviciu deconcentrat 3,79 1,377 13,40-3,19 16,7 Total 3,64 1,218 5,00-1,52 97,5 Observaţie: în cadrul seriei de date au mai fost incluse şi valori de la alte instituţii sau fără precizarea instituţiei, dar care reprezentau un procent mic (2,5%) Minister Agenţie Autoritate Instituţia prefectului Seviciu deconcentrat Total Fig. 32. Mediile pe tipuri de instituţii pentru variabila A 18

57 Capitolul 2 57 Rezultatele obţinute scot în evidenţă un nivel ridicat de satisfacţie a angajaţilor în raport cu desfăşurarea cursurilor de formare continuă. Mai mult, aplicarea ANOVA arată că nu există diferenţe semnificative între instituţii (valoarea statisticii F este 0,375). 3) Frecventarea activităţilor din cadrul cursurilor de formare de către participanţi. În tabelul 29 sunt prezentate distribuţiile răspunsurilor privind frecventarea activităţilor unui curs de către participanţii la acestea. Tabelul 29 Frecventarea activităţilor cursurilor de formare continuă (%) Minister Agenţie Autoritate Instituţia prefectului Serviciu deconcentrat Niciodată 1,4 6,8 0,0 4,9 5,6 Mai puţin de o treime 0,0 0,0 0,0 0,0 2,8 Cel mult la jumătate 2,8 0,0 0,0 2,4 2,8 Cel mult la două treimi 0,0 18,2 0,0 4,9 11,1 La toate 90,1 70,5 95,5 87,8 75,0 NR 5,6 4,5 4,5 0,0 2,8 Urmărind rezultatele din tabelul de mai sus se constată următoarele: există cazuri izolate în care formare continuă este numai formală (semnalăm în acest sens situaţiile de la anumite instituţii în care, în cadrul unui curs nu s-a organizat nicio activitate dintre cele planificate); programul cursurilor s-a respectat de regulă la nivelul ministerelor şi autorităţilor. 4) Gradul de satisfacţie a personalului în raport cu cursurile susţinute de diverse instituţii şi prestatori de servicii de formare continuă. Pentru fiecare dintre cele trei categorii de instituţii prestatoare de formare continuă se calculează o medie a calificativelor acordate de personalul din administraţia publică centrală. Calcularea indicatorilor medii şi de distribuţie se realizează la nivelul ministerelor, agenţiilor, autorităţilor, instituţiei prefectului şi serviciilor deconcentrate. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 30 şi în graficul din figura I1 I2 I3 I4 I Minister Agentie Agenţie Autoritate Instituţia Institutia prefectului Serviciu deconcentrat Total Fig. 33. Gradul de apreciere a furnizorilor de formare de către participanţi pe tipuri de instituţii din care provin şi pe ansamblu Pe baza rezultatelor obţinute formulăm următoarele comentarii: aprecierea cea mai bună din partea tuturor angajaţilor este pentru furnizorii de formare care provin din instituţiile publice care au ca obiect de activitate definit explicit în actul normativ de înfiinţare, organizare şi funcţionare inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare (ex. INA,

58 58 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică centrele regionale de formare continuă) şi instituţiile din cadrul sistemului naţional de învăţământ corespunzătoare nivelului învăţământ superior sau, după caz, categoriei educaţie permanentă, în limitele prevăzute de lege; aprecierile cele mai nefavorabile sunt pentru organizaţiile private independente. De exemplu, acest furnizor a fost apreciat de angajaţii din instituţia prefectului cu 2.32, iar de cei din agenţii cu 2.33; furnizorii interni sunt foarte bine apreciaţi de personalul de la nivelul autorităţilor. Tabelul 30 Indicatorii folosiţi pentru aprecierea calităţii prestatorilor de formare continuă Tipul instituţiei Furnizorul de formare I1 I2 I3 I4 I5 I6 Minister Media 3,04 3,04 2,94 3,00 2,92 Număr de cazuri * Abaterea standard 0,792 0,833 0,802 3,07 1,018 Agenţie Media 3,24 3,03 2,92 2,33 2,78 Număr de cazuri * Abaterea standard 0,792 0,875 0,881 1,308 0,943 Autoritate Media 3,00 2,87 3,08 2,83 3,25 Număr de cazuri * Abaterea standard 0,935 0,743 0,793 2,33 0,754 Alte instituţii Media Număr de cazuri * * * * * Abaterea standard Instituţia prefectului Media 3,54 3,29 2,79 2,32 3,14 Număr de cazuri * Abaterea standard 0,674 0,824 0,787 1,16 0,889 Serviciu Media deconcentrat 3,46 2,67 2,67 2,92 3,18 Număr de cazuri * Abaterea standard 0,744 0,724 0,779 3,029 0,883 Total Media 3,25 3,04 2,89 2,75 3,05 3,29 Număr de cazuri Abaterea standard 0,789 0,830 0,803 2,413 0,906 0,994 * deoarece a fost un număr mic de cazuri nu s-au calculat indicatorii medii.

59 Capitolul 3 Administraţia publică locală 3.1. Organizarea activităţii de formare A. Introducere Pentru obţinerea rezultatelor scontate în urma procesului de formare continuă, ca şi în cazul administraţiei publice centrale, un rol important îl are organizarea corectă a activităţii de formare. În cazul analizei realizate, cunoaşterea calităţii activităţii de organizare a activităţii de formare continuă a avut în vedere următoarele aspecte mai importante: cunoaşterea de către angajaţii instituţiilor din administraţia publică centrală a legislaţiei care reglementează cele mai importante aspecte ale acestui proces; măsura în care persoana sau persoanele din cadrul fiecărei instituţii responsabile, în cadrul procesului de formare continuă, cu elaborarea, implementarea şi monitorizarea se implică; evaluarea măsurii în care la nivelul instituţiei sunt utilizate o serie de instrumente specifice pentru determinarea necesarului de formare; identificarea unor caracteristici ale procesului de planificare a activităţii de formare continuă şi a desfăşurării adecvate a cursurilor de formare profesională de la nivelul instituţiilor din administraţia publică locală. pentru caracterizarea fiecărui aspect mai sus semnalat au fost incluse în cadrul chestionarului una sau mai multe întrebări. majoritatea acestor întrebări sunt sub forma întrebărilor cu variante de răspuns predefinite (întrebări închise). această variantă de definire a întrebărilor oferă o serie de avantaje legate de prelucrarea numărului mare de chestionare care au fost aplicate instituţiilor din administraţia publică locală şi pentru creşterea ratei de răspuns la întrebările din cadrul chestionarului. Menţionăm că baza de date a fost elaborată pe baza informaţiilor din 280 de chestionare statistice. Pentru analiza rezultatelor obţinute s-a recurs la următorul demers: este prezentat, pentru început, enunţul întrebării din chestionar organizate pe diverse teme majore din cadrul cercetării; pe baza întrebărilor, sunt definite variabilele primare şi agregate; pentru fiecare variabilă sunt calculaţi o serie de indicatori statistici, ţinând seama de tipul variabilei. Calcularea indicatorilor statistici s-a realizat la nivelul întregului eşantion sau pe diverse subpopulaţii din cadrul acestuia definite în raport cu diverse variabile de segmentare ce vor fi prezentate pe fiecare caz în parte. B. Cunoaşterea legislaţiei Întrebarea 1 Precizaţi dacă aveţi cunoştinţă de un act normativ care să reglementeze cadrul general de desfăşurare a activităţii de formare profesională la nivelul instituţiilor din administraţia publică. Există Nu există Nu cunosc Frecvenţele relative privind distribuţia persoanelor pe baza răspunsurilor de la întrebarea 1 se prezintă în tabelul următor.

60 60 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Distribuţia răspunsurilor privind cunoaşterea actului normativ Nu ştiu Nu există un act normativ Există un act normativ Nonrăspuns 11,1 1,4 86,1 1,4 Tabelul 1 În graficul din figura 1 se prezintă distribuţia răspunsurilor la întrebarea 1. Distribuţia răspunsurilor la această întrebare scoate în evidenţă cunoaşterea de către majoritatea angajaţii a celor mai importante reglementări din domeniul formării continui. Trebuie semnalat că numai o parte foarte redusă de 1.43% au precizat că nu există un act normative care să reglementeze activitatea de formare continuă, iar 11,1% au precizat că nu ştiu răspunsul la această întrebare. (%) Cunoaşterea unui act normativ care reglementează formarea profesională Nu ştiu Nu există Există Fig. 1 C. Implicarea persoanei responsabile cu formarea continuă Pentru măsurarea opiniei angajaţilor din administraţia publică centrală cu privire la activitatea desfăşurată de persoana responsabilă cu formarea continuă, au fost incluse în cadrul chestionarului trei întrebări ce sunt prezentate în cele ce urmează. Acestea urmăresc următoarele aspecte: desemnarea la nivelul instituţiei a unei persoane responsabile cu activitatea de formare continuă; opinia personalului angajat cu privire la calitatea activităţii desfăşurate de persoana responsabilă cu această activitate; evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la activitatea acestei persoane în raport cu patru aspecte importante legate de activitatea acesteia: 1) elaborarea planului de formare profesională în instituţie; 2) asigurarea consultării şi asistentei personalului din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în stabilirea măsurilor privind formarea profesională; 3) monitorizarea aplicării masurilor privind formarea profesională; 4) transparenţa deciziilor privind formarea profesională.

61 Capitolul 3 61 Întrebarea 2 Precizaţi dacă la nivelul instituţiei sunt desemnate persoane care să se ocupe cu activităţi legate de formarea profesională. Există şi le cunosc Există şi nu le cunosc Nu există Nu mă pot pronunţa Distribuţia răspunsurilor la întrebarea de mai sus este prezentată în tabelul 2. Distribuţia angajaţilor după cunoaşterea responsabililor cu formarea Tabelul 2 Există şi îi cunosc Există şi nu îi cunosc Nu există Nu mă pot pronunţa Nonrăspuns 76,8 1,4 15,0 6,1 0,7 Pe baza distribuţiei din tabelul de mai sus se întocmeşte graficul din figura 2. Această distribuţie scoate în evidenţă că, în majoritatea cazurilor, persoana desemnată cu activitatea de formare este o persoană cunoscută în cadrul instituţiei. Pentru a aprecia activitatea acesteia a fost inclusă în chestionar întrebarea 3. Cunoaşterea persoanei care se ocupă de activitatea de formare profesională Nu mă pot pronunţa Nu există Există şi nu o cunosc Există şi o cunosc Fig. 2 Întrebarea 3 Dacă există persoane desemnate pentru activitatea de formare profesională, cum apreciaţi activitatea acestora? Persoanele desemnate sunt numai din punct de vedere formal, pentru a respecta cadrul legislativ Activitatea este una satisfăcătoare Activitatea este una bună Activitatea este una foarte bună

62 62 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Pe baza răspunsurilor obţinute la această întrebare rezultă distribuţia prezentată în tabelul 3. Aceasta este reprezentată grafic în figura 3. Tabelul 3 Distribuţia persoanelor după calificative acordate responsabilului cu formarea Persoanele desemnate sunt numai din punct de vedere formal, pentru a respecta cadrul legislativ Activitatea este una satisfăcătoare Activitatea este una bună Activitatea este una foarte bună Nonrăspuns 8,93 5,71 38,57 25,72 21,07 Rezultatele prezentate în graficul următor scot în evidenţă următoarele aspecte: mai mult de jumătate din persoanele intervievate evidenţiază o activitate bună sau foarte bună la nivelul persoanei responsabile cu formarea continuă; la nivelul eşantionului există totuşi un număr relativ însemnat de persoane ce au o opinie nu tocmai favorabilă asupra activităţii desfăşurate de responsabilul cu formarea. Astfel, la nivelul populaţiei investigate s-a obţinut că aproape 15% dintre persoane au semnalat o activitate nesatisfăcătoare din partea persoanei responsabile, iar mai mult de 13% dintre cei intervievaţi nu au oferit niciun răspuns la această întrebare. Procent Activitate satisfăcătoare Activitate bună Activitate foarte bună Aprecierea activităţii persoanei care este desemnată cu formarea profesională Fig. 3 Pentru o aprofundare a calităţii activităţii desfăşurate de această persoană au fost avute în vedere patru aspecte mai importante. În acest sens, a fost definită întrebarea închisă următoare. Pentru aprecierea gradului de satisfacţie în raport cu fiecare criteriu în parte au fost folosite cinci grade de satisfacţie: nesatisfăcătoare, satisfăcătoare, relativ bine, bine şi foarte bine.

63 Capitolul 3 63 Întrebarea 4 Cum apreciaţi activitatea persoanelor desemnate cu formarea profesională în raport cu următoarele aspecte? Elaborarea planului de formare profesională în instituţie Asigurarea consultării şi asistenţei personalului din cadrul autorităţii sau instituţiei publice în stabilirea măsurilor privind formarea profesională Monitorizarea aplicării măsurilor privind formarea profesională Transparenţa deciziilor privind formarea profesională Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Relativ bună Bună Foarte bună Distribuţia calificativelor acordate pe cele patru criterii de apreciere a activităţii persoanei desemnate cu formarea profesională la nivelul instituţiei se prezintă în tabelul 4. Aceste serii de date sunt folosite pentru realizarea celor patru graficele din figura 4. Tabelul 4 Distribuţia calificativelor acordate persoanei responsabile cu formarea (%) Nesatisfăcătoartoare bună bună răspuns Satisfăcă- Relativ Foarte Non- Bună Elaborarea planului de formare în instituţie 2,5 7,1 10,4 29,3 32,1 18,6 Consultarea şi asistenţa personalului în stabilirea măsurilor 5,0 8, ,5 25,0 19,6 Monitorizarea aplicării măsurilor privind formarea 2,1 7,1 12,5 29,3 28,9 20,0 profesională Transparenta deciziilor privind formarea profesională 4.3 7,5 11,8 28,9 27,9 19,6 Pentru o evaluare globală a activităţii persoanei responsabile cu activitatea de formare se defineşte variabila agregată: 1 A 1 : N [1,5], A1 = ( CR1 + CR2 + CR3 + CR4 ), [1] 4 unde: CR 1 este media calificativelor pentru aprecierea activităţii persoanei responsabile în raport cu elaborarea planului de formare profesională în cadrul instituţiei; CR 2 este media calificativelor pentru aprecierea activităţii persoanei responsabile în raport cu consultarea şi asistenţa persoanei responsabile în stabilirea măsurilor legate de formarea profesională; CR 3 este media calificativelor pentru aprecierea activităţii persoanei responsabile în raport cu monitorizarea aplicării măsurilor privind formarea profesională din instituţie; CR 4 este media calificativelor pentru aprecierea activităţii persoanei responsabile în raport cu transparenţa deciziilor privind formarea profesională. Mediile pentru cele patru variabile primare sunt prezentate în tabelul 5 şi în graficul din figura 5. Mediile celor patru variabile trebuie interpretate în contextul valorilor atribuite celor cinci calificative. Tabelul 5 Mediile variabilelor primare CR 1, CR 2, CR 3 şi CR 4 Media Criteriul de apreciere CR 1 CR 2 CR 3 CR 4 4,0 3,8 3,9 3,9

64 64 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Media variabilei globale definite prin [1] este egală cu 3,9. Aprecierea responsabilului în raport cu elaborarea planului de formare Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Relativ bună Bună Foarte bună Aprecierea responsabilului în raport cu asigurarea consultării Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Relativ bună Bună Foarte bună Aprecierea responsabilului în raport cu monitorizarea formării profesionale Aprecierea responsabilului în raport cu transparenţa deciziilor privind formarea Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Relativ bună Bună Foarte bună Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Relativ bună Bună Foarte bună Fig. 4. Distribuţia calificativelor acordate persoanei responsabile cu formarea pe cele patru criterii calificativ C1 C2 C3 C4 Criteriu Fig. 5. Mediile celor patru criterii

65 Capitolul 3 65 D. Identificarea necesarului de formare continuă Un aspect important al procesului de formare continuă îl reprezintă identificarea corectă a cererii de formare continuă ţinând seama de o serie de cerinţele instituţiei, ale angajaţilor, ale beneficiarilor serviciului public etc. Un rol important în acest demers îl are alegerea celor mai potrivite instrumente pentru evaluarea acestei cereri. În acest context, în cadrul studiului s-a pus problema analizei instrumentelor folosite pentru identificarea necesarului de formare în vederea definirii corecte a planului de formare şi a identificării celor mai potriviţi formatori care să corespundă cerinţelor instituţiei publice. Pentru evaluarea cererii de formare din perspectiva a trei actori importanţi (instituţie, angajat şi beneficiar) au fost luate în discuţie opt instrumente importante, grupate astfel: evaluarea opiniei angajaţilor: chestionar statistic aplicat angajaţilor din instituţiile publice în faza premergătoare elaborării planului de formare profesională; rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor; nevoile instituţiei: propunerile înaintate de şefi; conţinutul fişelor de post; cerinţele beneficiarilor: lista de propuneri înaintată de beneficiari; cerinţele de reformă a instituţiilor ce rezultă din recomandările ANFP, INA şi a centrelor regionale de formare profesională; ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională. Întrebarea 5 Precizaţi care este percepţia dumneavoastră cu privire la instrumentele folosite în instituţie privind identificarea nevoilor de formare profesională (se acordă fiecărei variante de răspuns o notă de la 1, pentru cazul în care instrumentul nu se foloseşte deloc, la 4, dacă instrumentul este folosit în permanenţă): Instrumentul folosit 1. Printr-un chestionar aplicat angajaţilor pentru identificarea nevoilor de formare 2. Din rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor 3. Din propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale 4. Din conţinutul fişelor de post ale funcţionarilor publici 5. Din ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională 6. Din propunerile înaintate de beneficiarii de formare profesională 7. Din recomandările formulate de ANFP 8. Din recomandările INA sau ale centrului regional de formare profesională Calificativul acordat Pe baza prelucrării răspunsurilor la această întrebare se obţin următoarele tipuri de informaţii statistice: distribuţia răspunsurilor privind aprecierea angajaţilor cu privire la folosirea celor opt instrumente în evaluarea cererii de formare. Pe baza răspunsurilor obţinute, în urma prelucrării datelor s-au obţinut rezultatele din tabelul 5; pentru o apreciere globală a folosirii fiecăruia dintre cele opt instrumente s-a calculat, pe baza chestionarelor la care au fost înregistrate răspunsuri pentru aprecierea fiecărui instrument, câte o mărime medie. În tabelul 6 se prezintă media, abaterea standard şi numărul de răspunsuri valide pentru întrebarea referitoare la instrumentul folosit. Mediile calculate pentru fiecare instrument sunt în graficul din figura 6; calcularea de indicatori pentru aprecierea gradului de consultare a principalilor actori implicaţi în procesul de formare profesională: angajaţi, instituţii publice, beneficiari ai serviciilor publice, instituţii implicate direct în implementarea unor măsuri de reformă şi furnizori de formare. Rezultatele obţinute sunt prezentate în graficul din figura 7. Rezultatele obţinute în urma calculării celor cinci indicatori medii scot în evidenţă următoarele aspecte mai importante legate de consultarea actorilor importanţi implicaţi în formarea profesională:

66 66 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică consultarea foarte scăzută a angajaţilor din instituţii în stabilirea necesarului de formare. mai mult, în acest caz se constată o consultare directă foarte scăzută, majoritatea informaţiilor fiind culese din rapoartele de evaluare permanentă şi nu din aplicarea chestionarelor statistice; stabilirea necesarului de formare are la bază într-o mare măsură cerinţele instituţiei şi ofertele furnizorilor de formare continuă; instituţiile ce pot promova reformă la nivelului de formare continuă au o implicare redusă în evaluarea necesarului de formare continuă de la nivelul instituţiei; în actuala situaţie, se constată o consultare redusă a beneficiarilor serviciului public calificativ mediu I1 I2 I3 I4 I6 I7 I8 Instrumentul Fig. 6. Folosirea instrumentelor în evaluarea necesarului de formare continuă Medii Angajaţi Angajati Instituţie Institutie Beneficiari Promotori ai reformei Furnizori Fig. 7. Calitatea consultării diverşilor actori implicaţi în procesul de formare continuă

67 Capitolul 3 67 Importanţa unor instrumente pentru determinarea necesarului de formare Tabelul 6 Instrumentul folosit Media Numărul de răspunsuri Importanţa instrumentului 1 1, ,8 2 2, , , , , , , ,8 Pe baza rezultatelor obţinute mai sus, formulăm următoarele observaţii privind folosirea unor instrumente pentru identificarea necesarului de formare continuă de la nivelul instituţiilor din administraţia publică centrală: calea cea mai importantă pentru identificarea nevoilor de formare este reprezentată de propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale. În egală măsură, o sursă importantă de investigare a nevoii de formare este reprezentată şi de rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor; o atenţie importantă este acordată şi de conţinutul fişelor de post ale funcţionarilor publici, ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională şi recomandările INA sau ale centrului regional de formare profesională; nu se acordă o importanţă prea mare în stabilirea necesarului de formare profesională şi personalului contractual pe baza chestionarelor aplicate periodic acestora. Instrumente folosite pentru identificarea nevoii de formare continuă Instrumentul folosit pentru identificarea nevoii de formare continuă Nonrăspuns 1 Nu se foloseşte Calificativul acordat 2 Este folosit rar 3 De regulă, este folosit Tabelul 7 4 Este folosit mereu 1. Printr-un chestionar aplicat angajaţilor pentru identificarea nevoilor de formare Procente 15,7 60,4 12,1 4,3 7,5 2. Din rapoartele de evaluare a performanţelor angajaţilor Procente 12,9 15,7 12,5 16,4 42,5 3. Din propunerile înaintate de şefii compartimentelor funcţionale Procente 14,3 13,6 13,2 10,7 48,2 4. Din conţinutul fişelor de post ale funcţionarilor publici Procente 16,4 19,6 25,4 17,1 28,6 5. Din ofertele înaintate de diverşi furnizori de formare profesională Procente 12,5 13,9 19,3 23,2 31,1 6. Din propunerile înaintate de beneficiarii de formare profesională Procente 15,0 21,4 26,1 22,1 15,4 7. Din recomandările formulate de ANFP Procente 16,1 34,6 17,1 16,1 16,1 8. Din recomandările INA sau ale centrului regional de formare profesională Procente 14,6 21,4 15,7 21,8 26,4 (%)

68 68 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică E. Planificarea şi desfăşurarea adecvată a cursurilor de formare Pentru obţinerea rezultatelor scontate în urma desfăşurării procesului de formare profesională un rol important îl au activităţile de planificare, consultare şi atestare a cursurilor de formare prin documente. În acest sens, în cadrul chestionarului au fost incluse în cadrul chestionarului întrebările 6 şi 7. Întrebarea 6 Cum apreciaţi poziţia instituţiei publice în raport cu următoarele elemente specifice legate de derularea procesului de formare profesională? 1. Planificarea şi asigurarea participării personalului la programe de formare profesională 2. Formarea echitabilă, prioritar, în conformitate cu obiectivele postului şi activităţile din fişa postului, dar şi cu luarea în considerare a opiniilor exprimate de angajat la momentul evaluării performanţelor profesionale individuale 3. Aducerea la cunoştinţa personalului a informaţiilor relevante privind formarea profesională individuală 4. Informarea prealabilă a personalului care participă la un program de formare cu privire la condiţiile de desfăşurare şi obligaţiile furnizorului de formare Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Bună Foarte bună Nu mă pronunţ Distribuţia răspunsurilor la cele patru elemente avute în vedere se prezintă în tabelul 8. Întrebarea 7 În ce măsură sunteţi satisfăcuţi de aspectele legate de organizarea formării profesionale de la nivelul instituţiei în care lucraţi? 1. Consultarea în stabilirea domeniilor programelor de formare profesională individuală 2. Diminuarea volumului de muncă pe parcursul participării la cursuri 3. Recunoaşterea competenţelor şi abilităţilor obţinute 4. Atestarea cursurilor prin documente Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Bună Foarte bună Nu cunosc Distribuţia răspunsurilor privind gradul de satisfacţie a angajaţilor în raport cu cele patru aspecte legate de organizarea formării profesionale de la nivelul instituţiei se prezintă în tabelul 9. Tabelul 8 Distribuţia răspunsurilor privind poziţia instituţiei în raport cu elemente specifice legate de formarea profesională (%) Calificativ acordat Non- Nesatisfăcătoarcătoare bună pronunţ Satisfă- Foarte Nu mă Bună răspuns 1. Planificarea şi asigurarea participării personalului la 7,5 17,5 46,4 24,6 1,4 2,5 programe de formare profesională 2. Formarea echitabilă, prioritar, în conformitate cu 5,4 12,9 52,9 21,8 3,9 3,2 obiectivele postului şi activităţile din fişa postului, dar şi cu luarea în considerare a opiniilor exprimate de angajat la momentul evaluării performanţelor profesionale individuale 3. Aducerea la cunoştinţa personalului a informaţiilor 7,1 15,7 45,0 27,9 1,1 3,2 relevante privind formarea profesională individuală 4. Informarea prealabilă a personalului care participa la un program de formare cu privire la condiţiile de desfăşurare şi obligaţiile furnizorului de formare 2,5 16,1 43,2 33,6 1,4 3,2

69 Capitolul 3 69 Tabelul 9 Distribuţia răspunsurilor angajaţilor privind aspectele legate de organizarea formării profesionale (%) Calificativ acordat Non Nesatisfăcătoarcătoare bună cunosc Satisfă- Foarte Nu Bună răspuns 1. Consultarea în stabilirea domeniilor programelor de 7,1 15,7 41,1 31,8 1,4 2,9 formare profesională individuală 2. Diminuarea volumului de muncă pe parcursul 8,6 15,4 42,9 24,6 4,6 3,9 participării la cursuri 3. Recunoaşterea competentelor şi abilităţilor obţinute 4,6 13,9 43,6 33,6 0,7 3,6 4. Atestarea cursurilor prin documente 1,8 5,7 35,4 50,7 1,4 5,0 Pentru o apreciere globală a fiecăruia dintre cele opt elemente folosite pentru caracterizarea procesului de formare profesională se calculează o medie a calificativelor acordate de angajaţi. Pentru evaluarea acestor medii, celor patru calificative de evaluare le sunt atribuite următoarele valori numerice: 1 nesatisfăcătoare; 2 satisfăcătoare; 3 bună; 4 foarte bună. Indicatorii medii calculaţi pentru cele opt variabile primare sunt prezentaţi în tabelul 10 şi în graficul din figura 8. Tabelul 10 Aprecieri asupra procesului de formare în raport cu opt criterii de evaluare Criteriul Media Numărul de răspunsuri Importanţa instrumentului C1 2, C2 2, ,6 C3 2, ,6 C4 3, C5 3, C6 2, C7 3, C8 3, calificativ mediu C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 Criteriul de apreciere Fig. 8. Media evaluărilor pe fiecare criteriu de evaluare a organizării formării

70 70 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică În urma calculării indicatorilor statistici de mai sus sunt formulate următoarele comentarii: angajaţii instituţiilor apreciază în cea mai mare măsură atestarea cursurilor la care au participat cu documente; aprecierile cel mai puţin favorabile sunt cu privire la planificarea şi asigurarea participării personalului la programe de formare profesională Aprecieri asupra cursurilor de formare continuă A. Introducere În cadrul acestei secţiuni sunt avute în vedere o serie de aspecte legate de formarea continuă, în raport cu impresiile formulate pa baza următoarelor două aspecte: ultimul curs de formare continuă la care au participat angajaţii din instituţiile publice ale administraţiei publice locale; participarea angajaţilor în decursul timpului la diverse cursuri de formare continuă. Pentru ultimul curs de formare au fost avute în vedere o serie de aspecte legate de: modalitatea de realizare a cursului; anul în care a avut loc; tipul locaţiei în care s-a desfăşurat; instituţia care a suportat costurile activităţii de formare. Pentru evaluarea opiniilor angajaţilor din administraţia publică locală formulată în decursul timpului cu privire la activitatea de formare continuă au fost avute în vedere următoarele patru aspecte: desfăşurarea cursurilor în raport cu o serie de standarde: respectarea programului, distribuirea suportului de curs, evaluarea cursului de către participanţi la finele acestuia, evaluarea cursanţilor etc.; calitatea cursurilor susţinute de diverse instituţii şi prestatori de servicii de formare continuă; gradul de satisfacţie a cursanţilor în raport cu anumite aspecte legate de formarea continuă, precum calitatea prestaţiilor lectorilor care au susţinut activitatea de formare, tematica cursurilor urmate, locaţia în care s-a desfăşurat cursul etc.); frecventarea activităţilor din cadrul cursului de formare de către participanţii la acestea. B. Aprecieri asupra ultimului curs de formare Pentru evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la unele aspecte legate de ultimul curs de formare continuă, în cadrul chestionarului au fost introduce patru întrebări închise. Au fost culese informaţii pentru a caracteriza formarea continuă în raport cu următoarele patru aspecte: modalitatea de realizare a ultimului curs de formare profesională; anul în care s-a realizat ultima formare profesională; locaţia în care s-s desfăşurat formarea; finanţatorul ultimului curs absolvit. În cele ce urmează sunt prezentate cele mai importante aspecte legate de cele patru elemente. Programele accesate de instituţii pentru susţinerea formării continue. În acest sens, în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 8, cu cele patru tipuri de programe. Întrebarea 8 Va rugăm să precizaţi modalitatea de realizare a ultimului curs de formare profesională la care aţi participat. Program de formare organizat şi desfăşurat de furnizorii de formare profesională, finalizat cu certificat de participare sau, după caz, diplomă de absolvire Program de formare organizat şi desfăşurat sau, după caz, aprobat de angajatori în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice Program de formare organizat şi desfăşurat în cadrul implementării de proiecte cu finanţare externă Alte forme de pregătire profesională prevăzute de lege

71 Capitolul 3 71 În urma prelucrării datelor înregistrate, s-a obţinut distribuţia răspunsurilor din tabelul 11. Această distribuţie este prezentată în graficul din figura 9. Pe baza rezultatelor obţinute se formulează următoarele comentarii: aproape 73% dintre angajaţii instituţiilor au beneficiat de un program de formare organizat şi desfăşurat de furnizorii de formare profesională, iar perioada de formare s-a finalizat cu acordarea unui certificat de participare sau, după caz, a unei diplome de absolvire; ponderea personalului care a beneficiat de programe cu finanţare externă este relativ mică, de sub 11%; ponderea formării realizate de autorităţi şi instituţii publice este mică, de aproape 5%. Distribuţia formării profesionale pe tipuri de furnizori Tabelul 11 Furnizori externi Autorităţi şi instituţii publice Proiecte cu finanţare externă Alte forme de pregătire Nonrăspuns 72,9 5,4 10,7 5,0 5,0 Procent Furnizori externi Autorităţi şi instituţii publice Proiecte cu finanţare externă Alte forme de pregătire Modalitatea de realizare a ultimului curs de formare la care a participat angajatul NR Fig. 9. Repartizarea formării pe tipuri de furnizori de formare profesională Anul în care angajatul a beneficiat de ultima formare profesională. În acest sens, în cadrul chestionarului a fost inclusă o întrebare pentru precizarea anului în care angajatul a beneficiat de ultima formare profesională. Această întrebare a fost formulată astfel: Întrebarea 9 Va rugăm să precizaţi anul în care aţi beneficiat de ultima formare profesională (programele de masterat nu intră în categoria cursurilor de formare profesională):. Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 10. Aceasta permite formularea următoarelor observaţii: au beneficiat de formarea profesională pe parcursul ultimilor doi ani în jur de 70,0% dintre angajaţii administraţiei publice centrale ce au fost incluşi în cadrul eşantionului;

72 72 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică există o pondere însemnată de persoane, de aproape 30%, care nu a beneficiat de formare profesională pe parcursul ultimilor doi ani; mai mult, în jur de 14% dintre cei intervievaţi nu au beneficiat de formare continuă începând cu anul Procent Anul ultimei formări Fig. 10. Ponderea angajaţilor în raport cu ultimul an de formare continuă Locaţia în care s-a desfăşurat ultima formare profesională la care angajatul a participat. În acest sens, au fost avute în vedere următoarele patru locaţii pentru desfăşurarea cursurilor: la sediul instituţiei în care lucrez; la sediul furnizorului care a prestat serviciul de formare profesională; într-o altă locaţie din localitatea în care se află instituţia; într-o altă locaţie din afara localităţii în care se afla instituţia; În cadrul chestionarului au fost inclusă următoarea întrebare. Întrebarea 10 Va rugăm să precizaţi unde a avut loc ultima formare profesională la care aţi luat parte. La sediul instituţiei în care lucrez La sediul furnizorului care a prestat serviciul de formare profesională Într-o altă locaţie din localitatea în care se afla instituţia Într-o altă locaţie din afara localităţii în care se afla instituţia; precizaţi locaţia Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 11. Rezultatele obţinute scot în evidenţă următoarele aspecte mai importante referitoare la locaţia în care a avut loc formarea continuă a angajaţilor din administraţia publică locală: ponderea cea mai mare a cursurilor de formare profesională, de peste 47,0%, este reprezentată de cursurile care se desfăşoară într-o locaţie din afara localităţii în care se află instituţia;

73 Capitolul 3 73 cursurile de formare desfăşurate la sediul instituţiei au o pondere redusă, acestea reprezentând numai 10,7% din total; 20,7% dintre angajaţi au răspuns că au desfăşurat activitate de formare profesională în locaţii aflate în localitatea în care se află instituţia, dar din afara instituţiei. Procent Sediul instituţiei Sediul furnizorului de formare Într-o altă locaţie din localitatea în care se află instituţia Locul ultimei formări profesionale Într-o altă locaţie din afara localităţii în care se află instituţia NR Fig. 11. Distribuţia cursurilor de formare după locaţia în care s-a desfăşurat Plătitorul ultimului curs de formare profesională. Pentru a evidenţia acest aspect s-a introdus în cadrul chestionarului întrebarea 11. Întrebarea 11 Precizaţi cine a plătit ultimul curs de formare profesională. Instituţia, în totalitate din fonduri proprii Instituţia, în totalitate din fonduri externe Contribuţia personală şi instituţia Din surse personale Alte surse (precizaţi) Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 12. Rezultatele obţinute scot în evidenţă următoarele: cea mai mare parte a cursurilor este finanţată din fonduri de la instituţiile publice sau din diverse fonduri externe. Acestea reprezintă peste 80,0%; există o categorie restrânsă de angajaţi (circa 5,7%) care au declarat că şi-au plătit integral sau parţial (circa 2,9%) costurile ultimei formări profesionale la care au participat.

74 74 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Procent Instituţia în totalitate din fonduri proprii Instituţia în Contribuţie totalitate din personală şi fonduri externe instituţia Plătitorul ultimei formări profesionale Alte surse NR Fig. 12. Distribuţia cursurilor după sursa de finanţare C. Aprecieri asupra cursurilor de formare În cadrul chestionarului au fost incluse diverse întrebări pentru evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la calitatea cursurilor de formare la care au participat în decursul timpului. În acest sens, au fost avute în vedere o serie de aspecte legate de organizarea, desfăşurarea efectivă a cursurilor şi monitorizarea acestora. Astfel, au fost avute în vedere, în principal, următoarele aspecte mai importante: calitatea cursurilor definită în raport cu diverse standarde, precum desfăşurarea cursului în raport cu programul stabilit, distribuirea de materiale, evaluarea cursanţilor şi a calităţii cursurilor; calitatea cursurilor ce au fost susţinute de diverşi furnizori de formare; gradul de satisfacţie a angajaţilor; frecvenţa participanţilor la activităţile de formare profesională. În cele ce urmează sunt prezentate întrebările inserate în cadrul chestionarului şi distribuţia răspunsurilor la aceste întrebări. Calitatea cursurilor la care au participat în raport cu anumite standarde. În acest sens, au fost avute în vedere următoarele aspecte majore: respectarea programului stabilit pentru fiecare curs, măsura în care la fiecare curs s-au distribuit suportul de curs şi materiale ajutătoare, practica evaluării cursului de către participanţi la finele acestuia şi măsura în care s-a realizat evaluarea cursanţilor. Pentru evaluarea acestor aspecte în cadrul chestionarului s-a introdus întrebarea 12. Întrebarea 12 Precizaţi în ce măsură la cursurile de formare profesională au fost realizate următoarele: 1. Formarea s-a desfăşurat conform programului stabilit 2. Au fost distribuite suporturi de curs 3. La finele cursului au fost completate chestionare pentru evaluarea calităţii cursului 4. La finele cursului, participanţii au fost evaluaţi Niciodată Uneori De regulă Întotdeauna

75 Capitolul 3 75 În tabelul 12 se prezintă distribuţia aprecierilor din partea angajaţilor din administraţia publică locală în raport cu fiecare dintre cele patru elemente folosite pentru evaluarea cursurilor. Tabelul 12 Frecvenţa realizării unor activităţi în cadrul cursurilor de formare (%) Nonrăspuns Frecvenţa activităţii Niciodată Uneori De regulă Întotdeauna 1. Formarea s-a desfăşurat conform programului stabilit 5,7 0,4 2,1 40,0 51,8 2. Au fost distribuite suporturi de curs 6,1 1,1 4,6 16,1 72,1 3. La finele cursului au fost completate chestionare pentru 7,1 1,8 4,6 15,1 71,4 evaluarea calităţii cursului 4. La finele cursului, participanţii au fost evaluaţi 5,7 0,4 10,4 16,8 66,8 Pentru o evaluare globală a celor patru activităţi din cadrul unui curs de formare se calculează o valoare medie, procedând astfel: se atribuie valori celor patru elemente folosite pentru definirea scalei de măsură (1-niciodată, 2-uneori, 3-de regulă şi 4-întotdeauna); se calculează pentru fiecare activitate media la nivelul eşantionului. În urma prelucrării seriilor de date, s-au obţinut valorile din tabelul 13. Acestea sunt prezentate în graficul din figura 13. Aprecieri privind frecvenţa unor activităţi în cadrul cursurilor de formare Media 1. Formarea s-a desfăşurat conform programului stabilit 3,50 2. Au fost distribuite suporturi de curs 3,76 3. La finele cursului, au fost completate chestionare pentru evaluarea calităţii cursului 3,62 4. La finele cursului, participanţii au fost evaluaţi 3,33 Tabelul A1 A2 A3 A4 Fig. 13. Aprecieri privind frecvenţa unor activităţi în cadrul cursurilor de formare Calitatea cursurilor susţinute de diverşi furnizori de formare continuă. Pentru evaluarea cursurilor au fost consideraţi următorii furnizori de formare continuă: instituţii publice; instituţii din cadrul sistemului naţional de învăţământ superior; organizaţii de drept privat înfiinţate pe lângă autorităţi; instituţii publice, organizaţii private independente şi alţi furnizori.

76 76 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Pentru o evaluare a calităţii cursurilor susţinute de cele şase categorii de furnizori, pe baza opiniei angajaţilor din administraţia publică locală, în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 13. Întrebarea 13 Precizaţi calitatea cursurilor susţinute de următoarele tipuri de organizaţii, ţinând seama de experienţa proprie sau de comentariile altor persoane care au urmat asemenea cursuri. 1. Instituţiile publice care au ca obiect de activitate definit explicit în actul normativ de înfiinţare, organizare şi funcţionare, inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare (ex. INA, centrele regionale de formare continuă) 2. Instituţiile din cadrul sistemului naţional de învăţământ corespunzătoare nivelului învăţământ superior sau, după caz, categoriei educaţie permanentă, în limitele prevăzute de lege 3. Organizaţiile de drept privat înfiinţate pe lângă autorităţi şi instituţii publice sau în parteneriat cu acestea, care au ca obiect de activitate definit explicit în actul de înfiinţare, organizare şi funcţionare, inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare 4. Organizaţiile private independente (SRL-uri) 5. Formatorii interni (din instituţie) 6. Alţi furnizori (precizaţi) Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Bună Foarte bună Nu cunosc Rezultatele obţinute în urma prelucrării seriilor de date de la nivelul eşantionului sunt prezentate în tabelul 14. Pentru o apreciere globală a calităţii cursurilor oferite de diverşi prestatori se calculează o medie, procedând astfel: se atribuie valori numerice celor patru calificative, astfel 1 nesatisfăcător, 2 satisfăcător, 3 bun şi 4 foarte bun; se calculează media seriilor pe fiecare tip de prestator de serviciu de formare. Pentru calcularea medie la nivelul fiecărui furnizor sunt luate în considerare numai chestionarele la care este marcat unul dintre cele patru calificative nesatisfăcător, satisfăcător, bun şi foarte bun. În urma prelucrării seriilor s-au obţinut rezultatele din tabelul 15. Calitatea cursurilor de formare pe tipuri de prestatori Tipul organizaţiei care a prestat cursul de formare continuă 1. Instituţiile publice care au ca obiect de activitate definit explicit în actul normativ de înfiinţare, organizare şi funcţionare, inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare (ex. INA, centrele regionale de formare continuă) 2. Instituţiile din cadrul sistemului naţional de învăţământ corespunzătoare nivelului învăţământ superior sau, după caz, categoriei educaţie permanentă, în limitele prevăzute de lege 3. Organizaţiile de drept privat înfiinţate pe lângă autorităţi şi instituţii publice sau în parteneriat cu acestea, care au ca obiect de activitate definit explicit în actul de înfiinţare, organizare şi funcţionare inclusiv organizarea şi derularea de programe de formare Nonrăspuns Nesatisfacătoare Satisfăcătoare Calificativul Bună Foarte bună Tabelul 14 (%) Nu cunosc 7,5 0,0 4,3 34,3 48,9 5,0 23,2 0,0 4,3 29,6 25,0 17,9 24,3 0,0 5,7 22,5 17,9 29,6 4. Organizaţiile private independente (SRL-uri) 21,8 1,4 9,6 17,9 19,3 30,0 5. Formatorii interni (din instituţie) 25,4 0,4 2,5 18,9 15,0 37,9

77 Capitolul 3 77 Calitatea cursurilor oferite de diverşi furnizori de formare continuă Tabelul 15 Furnizorul Media Rangul Numărul de răspunsuri F1 3, F2 3, F3 3, F4 3, F5 3, Media aprecierilor F1 F2 F3 F4 F5 Formatorul Fig. 14. Calificativele acordate furnizorilor de formare continuă Gradul de satisfacţie a cursanţilor în raport cu anumite aspecte legate de formarea continuă. În definirea gradului de satisfacţie au fost avute în vedere următoarele elemente importante: prestaţia lectorilor; tematica cursurilor; locaţia în care s-a desfăşurat cursul; aplicabilitatea cursurilor; calitatea studiilor de caz; perioada în care s-a desfăşurat cursul. Pentru evaluarea gradului de satisfacţie a angajaţilor în raport cu şapte componente importante ale formării profesionale, în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 14, cu cinci variante de răspuns: 1 nesatisfăcător; 2 satisfăcător; 3 bun; 4 foarte bun; 0 nu cunosc. Întrebarea 14 Apreciaţi gradul de satisfacţie a ultimului curs de formare profesională pe care l-aţi urmat, în raport cu următoarele elemente: 1. Lectorii care au ţinut aceste cursuri 2. Materialele primite în cadrul cursului 3. Tematica prezentată 4. Locul în care s-au ţinut cursurile 5. Aplicabilitatea acestor cursuri la locul de muncă 6. Studiile de caz şi aplicaţiile practice 7. Perioada în care s-au desfăşurat şi orarul Nesatisfăcător Satisfăcător Bun Foarte bun Nu cunosc

78 78 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Distribuţiile răspunsurilor cu privire la gradul de satisfacţie în raport cu fiecare dintre cele şapte elemente considerate sunt prezentate în tabelul 16. Cele şapte distribuţii ale răspunsurilor la componentele cursurilor scot în evidenţă o apreciere pozitivă asupra acestor componente ale formării profesionale. Tabelul 16 Gradul de satisfacţie a cursurilor de formare profesională în raport cu diverse aspecte (%) Calificativul Aspectul legat de cursul de formare Nonrăspuns Nesatisfăcătocător Satisfă- continuă Nu cunosc Bun Foarte bun 1. Lectorii care au ţinut aceste cursuri 3,6 2,1 0,0 3,2 33,9 57,1 2. Materialele primite în cadrul cursului 3,6 1,1 1,4 6,1 40,0 47,9 3. Tematica prezentată 3,6 1,1 0,0 3,6 42,1 49,6 4. Locul în care s-au ţinut cursurile 4,3 1,1 0,4 5,7 33,2 55,4 5. Aplicabilitatea acestor cursuri la 3,9 1,1 0,4 11,1 36,1 47,5 locul de muncă 6. Studiile de caz şi aplicaţiile practice 4,3 1,4 2,9 13,2 36,4 41,8 7. Perioada în care s-au desfăşurat şi orarul 4,6 1,8 0,7 9,6 36,8 46,4 Pentru o apreciere globală a gradului de satisfacţie a angajaţilor în raport cu fiecare dintre cele şapte elemente se calculează câte o medie, procedând astfel: se atribuie valori numerice celor patru calificative, astfel: 1 nesatisfăcător, 2 satisfăcător, 3 bun şi 4 foarte bun; se calculează media seriilor pe fiecare tip de prestator de serviciu de formare. Pentru calcularea medie la nivelul fiecărui furnizor sunt luate în considerare numai chestionarele la care este marcat unul dintre cele patru calificative nesatisfăcător, satisfăcător, bun şi foarte bun. Rezultatele obţinute în urma calculării celor şapte medii sunt prezentate în tabelul 17 şi reprezentate grafic în figura 15. Calitatea unor elemente ale cursurilor de formare continuă Tabelul 17 Aspecte legate de cursul de formare Media Rangul Numărul de răspunsuri 1. Lectorii care au ţinut aceste cursuri 3, Materialele primite în cadrul cursului 3, Tematica prezentată 3, Locul în care s-au ţinut cursurile 3, Aplicabilitatea acestor cursuri la locul de muncă 3, Studiile de caz şi aplicaţiile practice 3, Perioada în care s-au desfăşurat şi orarul 3,

79 Capitolul E1 E2 E3 E4 E5 E6 E7 Fig. 15. Calitatea unor elemente ale cursurilor de formare continuă Frecvenţa participanţilor la activităţile cursurilor de formare profesională ce le-au fost repartizate. Pentru evaluarea acestui aspect legat de formarea continuă a angajaţilor din instituţiile administraţiei publice locale în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 15. Întrebarea 15 La ultimul un curs de formare profesională, de regulă, la câte activităţi din cadrul acestuia aţi participat? La niciuna Mai puţin de o treime Cel mult la jumătate Cel mult la două treimi La toate Distribuţia frecventării activităţilor la cursurile de formare ce le-au fost oferite se prezintă în graficul din figura 16. Din analiza rezultatelor se constată că: majoritatea angajaţilor (77,5%) au participat la toate activităţile din cadrul unui curs de formare profesională; există o categorie destul de redusă (2,1%) care au declarat că nu au participat la nicio activitate. Procent La niciuna Mai puţin de o treime Cel mult la jumătate Cel mult la două treimi La toate activităţile NR Frecvenţa participării la activităţile dintr-un curs de formare profesională Fig. 16

80 80 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Semnalarea de către angajaţi a unor aspecte negative legate de desfăşurarea cursurilor de formare profesională. În acest sens, a fost inclusă întrebarea 16 în cadrul chestionarului. Întrebarea 16 Dacă un curs de formare profesională nu este la nivelul aşteptărilor, în ce măsură aţi semnala aceste aspecte responsabilului instituţiei dumneavoastră? Niciodată De cele mai multe ori nu Uneori De cele mai multe ori da În toate cazurile În graficul din figura 17 se prezintă repartizarea răspunsurilor pe cele cinci categorii de răspuns. Pe baza acestora formulăm următoarele observaţii: în majoritatea cazurilor (aproape 70%), angajaţii semnalează responsabililor din instituţie dacă anumite aspecte legate de cursul de formare nu au fost la nivelul aşteptărilor ori nu s-au desfăşurat programului stabilit; există o pondere destul de ridicată, de aproape 10%, a celor care apreciază că nu vor raporta niciodată conducerii instituţiei anumite aspecte negative întâlnite pe parcursul stagiului de formare. Procent Niciodată De cele mai multe ori nu Uneori De cele mai multe ori da În toate cazurile NR Frecvenţa semnalării unor cazuri neplăcute la cursurile de formare Fig. 17. Frecvenţa semnalării unor aspecte neplăcute legate de cursul de formare 3.3. Determinarea necesarului de formare continuă A. Introducere Evaluarea opiniei angajaţilor din administraţie reprezintă un mijloc important pentru determinarea necesarului de formare continuă. Aici, sunt avute în vedere aspecte legate de determinarea disciplinelor ce trebuie incluse în cadrul cursurilor şi a motivaţiilor angajaţilor de a urma cursurile de formare continuă. Pentru evaluarea necesarului de formare profesională de la nivelul instituţiilor din administraţia publică locală sunt avute în vedere următoarele aspecte mai importante:

81 Capitolul 3 81 nevoia de includere a unor discipline în programul lor de formare profesională pornind de la evaluarea opiniei angajaţilor pe baza aplicării periodice a unor instrumente adecvate; definirea ariei curriculare a cursurilor de formare, ţinând seama de o serie de informaţii legate de conţinutul şi calitatea ultimelor două cursuri de formare continuă la care au participat angajaţii din administraţia publică locală; identificarea unor aspecte legate de funcţionarea instituţiilor publice ce trebuie îmbunătăţite în perioada imediat următoare; evaluarea opiniei angajaţilor cu privire la dreptul şi obligaţia acestora şi a instituţiei în care lucrează în raport cu formarea continuă. B. Cererea angajaţilor pentru includerea unor discipline în oferta de formare În cadrul chestionarului aplicat angajaţilor din administraţia publică locală au fost incluse două întrebări închise pentru a evalua opinia angajaţilor cu privire la oportunitatea includerii unor discipline în oferta anuală de formare profesională şi pentru motivarea alegerilor realizate. Evaluarea opiniei angajaţilor pentru includerea unor discipline în cererea de formare continuă de la nivelul instituţiei. În acest sens, a fost inclusă în cadrul chestionarului întrebarea 17. Forma de definire a acestei întrebări permite atât definirea unei liste cu disciplinele solicitate de angajaţi, cât şi realizarea unei ierarhii a acestora. Întrebarea 17 Prioritizaţi, prin acordarea unei note de la 1 dacă disciplina este mai puţin importantă, la 4 dacă disciplina este foarte importantă, disciplinele în care doriţi o aprofundare a cunoştinţelor dumneavoastră, care să sprijine întărirea capacităţii instituţiei în care lucraţi, privind formularea, implementarea şi evaluarea politicilor publice. Discipline Management public Politici publice Informatică aplicată în administraţie publică Finanţe publice Statistică aplicată în administraţia publică Finanţe locale Economie europeană Achiziţii publice Managementul serviciilor publice Planificarea strategică Managementul proiectelor Instituţii şi politici europene Management financiar Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană Audit intern Managementul schimbării în administraţia publică Managementul calităţii totale în AP Comunicare şi relaţii publice Managementul resurselor umane Contabilitate bugetară Reforma administraţiei publice Marketing public Protecţia mediului şi dezvoltare durabilă Altele (precizaţi care) Nota acordată În tabelul 18 se prezintă distribuţia angajaţilor în raport cu importanţa acordată pentru fiecare disciplină. Pentru o evaluare globală a importanţei acordate fiecărei discipline de către angajaţi se calculează o medie a notelor acordate de aceştia. Se obţin în acest sens valorile din tabelul 18.

82 82 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică În urma analizei rezultatelor obţinute sunt formulate următoarele concluzii: printre cele mai solicitate discipline de către angajaţi precizăm: Managementul proiectelor (media este 3,21), Comunicare şi relaţii publice (3,14), Management public (3,04), Planificare strategică (2,98) şi Managementul schimbării în administraţia publică (2,92); ponderi ridicate pentru opţiunea Disciplina este foarte importantă sunt întâlnite la următoarele discipline: Managementul resurselor umane (cu o pondere de 48,6%), Managementul proiectelor (42,9), Informatica aplicată în administraţie publică (41,1%) etc. Motivarea prioritizării disciplinelor din planul de formare profesională. Pentru a evalua motivele ce au stat la baza prioritizării în cadrul chestionarului a fost inclusă întrebarea 18. În cadrul acestei întrebări sunt considerate nouă motive importante ce pot sta la baza definirii ierarhiei disciplinelor din planul de formare (prezentate în tabelul 18). Întrebarea 18 Motivaţi răspunsurile la întrebarea 17 prin acordarea unei note de la 1 dacă motivul este puţin important, la 4 dacă motivul este foarte important, fiecărui factor considerat, conform tabelului următor. Factor de realizare a prioritizărilor 1. Cerinţele de la locul de muncă 2. Dorinţa de perfecţionare 3. Avansarea în carieră 4. Adaptarea la cerinţele spaţiului administrativ european 5. Cadrul legislativ existent 6. Adaptarea la cerinţele mediului economic 7. Adaptarea la cerinţele cetăţenilor 8. Rezistenţa la presiunile politice 9. Altele (precizaţi) Nota acordată Distribuţia notelor acordate pentru fiecare factor avut în vedere în prioritizarea disciplinelor se prezintă în tabelul 19. Pentru o apreciere sintetică a fiecărui factor se calculează media notelor acordate de angajaţii din administraţia publică centrală incluşi în cadrul chestionarului. Rezultatele obţinute sunt prezentate în tabelul 19 şi în graficul din figura 18. Tot în tabelul menţionat se prezintă şi o ierarhie a factorilor consideraţi în prioritizarea disciplinelor ce se doresc a fi incluse în planul de formare de către angajaţi. Disciplina Identificarea nevoii de formare continuă Media Nonrăspuns 1 Nu este importantă 2 Este puţin importantă Calificativ (%) 3 Este importantă Tabelul 18 4 Este foarte importantă Management public 3,08 12,5 10,0 12,5 25,4 39,6 Politici publice 2,50 16,4 14,3 30,4 21,4 17,5 Informatică aplicată în administraţie publică 3,11 14,6 7,9 15,7 20,7 41,1 Finanţe publice 2,59 15,0 22,1 17,9 17,5 27,5 Statistică aplicată în administraţia publică 2,15 16,4 28,2 26,4 16,8 12,1 Finanţe locale 2,56 14,3 21,8 20,7 16,8 26,4 Economie europeană 2,33 16,1 25,4 23,2 17,9 17,5 Achiziţii publice 2,95 12,5 11,8 15,4 26,1 34,3 Managementul serviciilor publice 3,10 12,5 8,6 13,9 25,4 39,6 Planificarea strategică 2,64 14,3 17,9 17,5 28,2 22,1 Managementul proiectelor 3,11 12,9 10,4 12,1 21,8 42,9 Instituţii şi politici europene 2,41 17,1 18,2 28,2 20,4 16,1 Management financiar 2,62 15,4 17,9 22,1 19,3 25,4

83 Capitolul 3 83 Disciplina Media Nonrăspuns 1 Nu este importantă 2 Este puţin importantă Calificativ (%) 3 Este importantă 4 Este foarte importantă Evaluarea şi monitorizarea programelor cu 2,84 finanţare europeană 15,7 14,6 16,1 21,8 31,8 Audit intern 2,61 15,0 20,0 18,2 21,4 25,4 Managementul schimbării în administraţia publică 2,91 16,4 11,1 18,2 21,8 32,5 Managementul calităţii totale în AP 2,87 13,9 13,2 16,1 25,7 31,1 Comunicare şi relaţii publice 3,11 15,4 9,3 12,9 22,1 40,4 Managementul resurselor umane 3,23 12,1 7,9 12,9 18,6 48,6 Contabilitate bugetară 2,65 16,1 20,7 17,1 16,8 29,3 Reforma administraţiei publice 2,99 13,6 11,1 13,9 26,1 35,4 Marketing public 2,19 16,1 32,9 20,0 13,2 17,9 Protecţia mediului şi dezvoltare durabilă 2,06 16,8 35,0 21,4 13,2 13,6 Factorii care au stat la baza prioritizării alegerii unei discipline Motivarea alegerii unei discipline pentru formarea continuă Media notelor Rangul Nonrăspuns 1 Nu este importantă Calificativ (%) 2 Este puţin importantă 3 Este importantă Tabelul 19 4 Este foarte importantă 1. Cerinţele de la locul de muncă 3,62 2 7,9 1,4 7,5 15,7 67,5 2. Dorinţa de perfecţionare 3,73 1 5,4 2,1 4,3 10,4 77,9 3. Avansarea în carieră 3,36 4 8,2 5,7 11,4 19,3 55,4 4. Adaptarea la cerinţele spaţiului administrativ 3,15 6 8,6 6,8 15,0 27,1 42,5 european 5. Cadrul legislativ existent 3,26 5 7,5 5,4 11,8 28,6 46,8 6. Adaptarea la cerinţele mediului economic 2, ,8 9,6 20,7 35,0 23,9 7. Adaptarea la cerinţele cetăţenilor 3,44 3 9,3 3,6 7,5 25,4 54,3 8. Rezistenţa la presiunile politice 2, ,1 33,9 17,9 13,2 22,9 9. Altele (precizaţi) 2, ,7 3,9 0,7 1,1 3, M1 M2 M3 M4 M5 M6 M7 M8 Fig. 18. Importanţa fiecărui factor în prioritizarea disciplinelor

84 84 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică B. Aria curriculară a ultimelor două cursuri de formare continuă O sursă importantă pentru evaluarea necesarului de formare este reprezentată de aria curriculară a ultimelor cursuri de formare la care au participat angajaţii. Astfel, se doreşte determinarea cursurilor cele mai frecventate, precum şi a celor mai rar incluse în cadrul cursurilor de formare continuă. Astfel, pentru a determina cursurile cele mai frecventate de angajaţii din administraţia locală în cadrul programelor de formare profesională din ultimii doi ani, a fost inclusă în cadrul chestionarului întrebarea 19. Lista cursurilor prezentată la această întrebare coincide cu cea de la întrebarea 17. Întrebarea 19 Precizaţi care a fost aria curriculară a ultimelor două cursuri absolvite (se bifează una sau mai multe discipline din următorul tabel). Discipline Management public Politici publice Informatică aplicată în administraţie publică Finanţe publice Statistică aplicată în administraţia publică Finanţe locale Economie europeană Achiziţii publice Managementul serviciilor publice Planificarea strategică şi regională Managementul proiectelor Cultura europeană Management financiar Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană Audit intern Managementul schimbării în administraţia publică Managementul calităţii totale în AP Comunicare şi relaţii publice Managementul resurselor umane Contabilitate bugetară Reforma administraţiei Protecţia mediului Altele (precizaţi care) În tabelul 20 se prezintă frecvenţa răspunsurilor afirmative şi negative pentru o listă de discipline folosite pentru definirea ariei curriculare a ultimelor două cursuri absolvite. Urmărind rezultatele obţinute, se constată: cele mai frecvente cursuri sunt: Managementul resurselor umane, Management public, Comunicare şi relaţii publice, Managementul proiectelor şi Informatică aplicată în administraţie publică; cel mai puţin solicitate sunt: Finanţe locale, Statistică aplicată în administraţia publică, Economie europeană etc. Tabelul 20 Aria curriculară a ultimelor două cursuri absolvite (%) Discipline Rangul NR Ponderea celor care au răspuns NU DA Management public 4 2,1 82,9 15,0 Politici publice 12,13 2,1 91,4 6,4 Informatică aplicată în administraţie publică 5 2,1 85,4 12,5 Finanţe publice 12,13 2,1 91,4 6,4 Statistică aplicată în administraţia publică 22 2,1 95,0 2,9

85 Capitolul 3 85 Discipline Rangul NR Ponderea celor care au răspuns NU DA Finanţe locale 10,11 2,1 90,4 7,5 Economie europeană 21 2,1 94,6 3,2 Achiziţii publice 2,3 2,1 82,5 15,4 Managementul serviciilor publice 8 2,5 87,9 9,6 Planificarea strategică şi regională 18,19 2,1 93,6 4,3 Managementul proiectelor 2,3 2,1 82,5 15,4 Cultura europeană 20 2,1 94,3 3,6 Management financiar 14,15,16 2,1 91,8 6,1 Evaluarea şi monitorizarea programelor cu finanţare europeană 14,15,16 2,1 91,8 6,1 Audit intern 10,11 2,1 90,4 7,5 Managementul schimbării în administraţia publică 17 2,1 92,5 5,4 Managementul calităţii totale în AP 14,15,16 2,1 91,8 6,1 Comunicare şi relaţii publice 6 2,1 86,4 11,4 Managementul resurselor umane 1 2,1 78,6 19,3 Contabilitate bugetară 7 2,5 87,1 10,4 Reforma administraţiei publice 9 2,1 89,0 7,9 Protecţia mediului 18,19 2,1 93,6 4,3 Altele (precizaţi care) 3,2 79,6 17,1 C. Nevoia de perfecţionare a unor aspecte legate de funcţionarea instituţiilor publice Pentru evaluarea nevoii de îmbunătăţire a unor aspecte legate de funcţionarea instituţiei publice au fost avute în vedere două aspecte importante: calitatea mecanismelor de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice de la nivelul comunităţii; necesitatea perfecţionării managementului de la nivelul instituţiei publice. În acest sens, în cadrul chestionarului, au fost incluse două întrebări, ce sunt prezentate în cele ce urmează. Calitatea mecanismelor de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice. Pentru evaluarea acestui aspect s-a inclus în cadrul chestionarului o întrebare închisă cu cinci variante de răspuns. Pe baza acestei întrebări s-a definit variabila A14. Întrebarea 20 Cum apreciaţi aplicarea mecanismelor de formulare, monitorizare şi evaluare a politicilor publice la nivelul instituţiei dumneavoastră? Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Relativ bună Bună Foarte bună Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 19.

86 86 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Nesatisfăcătoare Satisfăcătoare Relativ bună Bună Foarte bună Procent NR Aprecierea asupra politicilor publice la nivelul comunităţii Fig. 19 Pentru o apreciere globală a opiniei angajaţilor privind aplicarea mecanismelor de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice, se calculează media calificativelor acordate persoanelor intervievate. În acest sens, atribuim valori celor cinci calificative, după cum urmează: 1 nesatisfăcător; 2 satisfăcător; 3 relativ bine; 4 bine; 5 foarte bine. În urma prelucrării valorilor acestei serii de date, se obţin rezultatele ce sunt prezentate în tabelul 21. Caracteristicile variabilei A14 Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri 3,27 1, Tabelul 21 Necesitatea perfecţionării managementului de la nivelul instituţiei. Pentru evaluarea acestui aspect s-a definit în cadrul chestionarului o întrebare închisă cu cinci valori. Întrebarea 21 Cum apreciaţi necesitatea perfecţionării managementului la nivelul instituţiei în care lucraţi? Inutilă Puţin importantă Importantă Foarte importantă Nu am un punct de vedere

87 Capitolul 3 87 Procent Inutilă Puţin importantă Importantă Foarte importantă NR Necesitatea perfecţionării managementului la nivelul investiţiei Fig. 20 Distribuţia răspunsurilor la această întrebare se prezintă în graficul din figura 20. Pentru o evaluare globală a opiniei angajaţilor cu privire la necesitatea perfecţionării managementului instituţiei se calculează o medie a calificativelor acordate, în următoarele două ipostaze: varianta 1. Se atribuie calificativelor acordate următoarele valori: 1 inutilă, 2 puţin importantă, 3 importantă şi 4 foarte importantă. În această variantă sunt excluse răspunsurile de forma Nu am un punct de vedere. Se defineşte astfel variabila A15a; varianta 2. În varianta a doua, la scala de măsură mai sus definită se adaugă valoarea 0 pentru răspunsul Nu am un punct de vedere. Se penalizează lipsa de opinie a unor angajaţi cu privire la aspecte importante ale instituţiei. În acest caz, se defineşte variabila A15b. Caracteristicile pentru cele două variabile mai sus definite sunt prezentate în tabelul 22. Caracteristicile variabilei A15 Tabelul 22 Variabila Media Abaterea standard Numărul de răspunsuri A15a 3,65 0, A15b 3,64 0, Din urmărirea rezultatelor obţinute la ultimele două întrebări sunt formulate următoarele două comentarii: şi pentru administraţia publică locală se constată că există o nevoie accentuată de cursuri de formare profesională pentru îmbunătăţirea procesului de formulare, implementare şi monitorizare a politicilor publice; la nivelul majorităţii angajaţilor, se constată că există o opinie favorabilă pentru perfecţionarea managementului instituţiei. În aceste condiţii, se recomandă o creştere a numărului de cursuri din domeniul managementului instituţiilor administraţiei publice locale.

88 88 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică D. Opinia angajaţilor cu privire drepturile şi obligaţiile în raport cu formarea profesională În cadrul chestionarului au fost incluse întrebări pentru evidenţierea următoarelor două aspecte referitoare la formarea profesională a angajaţilor din administraţia publică: percepţia formării ca un drept sau o obligaţie; refuzul din partea conducerii instituţiilor a participării la cursurile de formare. În cele ce urmează sunt prezentate o serie de rezultate referitoare la aceste două aspecte. Percepţia formării ca un drept sau o obligaţie. Creşterea eficienţei cursurilor de formare este determinată în mare măsură şi de importanţa acordată de angajaţi acestei activităţi. Pentru a măsura opinia angajaţilor cu privire la viziunea pe care o au asupra activităţii de formare, în cadrul chestionarului a fost introdusă o întrebare închisă. Prin aplicarea acestei întrebări se propune pentru fiecare angajat ierarhizarea următoarelor cinci afirmaţii: formarea este un drept al angajatului; formarea este o obligaţie a angajatului; formarea este un bonus oferit de instituţie; formarea este un mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor; formarea este un mijloc de actualizare a cunoştinţelor profesionale. Întrebarea 22 Prin ierarhizarea pe o scara de la 1 la 5 (1-cel mai puţin important, 5-cel mai important), vă rugam să precizaţi cum consideraţi formarea continuă finanţată de instituţie. Un drept al dumneavoastră, în calitate de angajat O obligaţie a dumneavoastră, în calitate de angajat Un bonus oferit de instituţie Un mijloc de a va îmbogăţi cunoştinţele, abilităţile, competenţele Un mijloc de a va actualiza cunoştinţele, abilităţile, competenţele În tabelul 22 se prezintă distribuţia răspunsurilor pentru fiecare dintre cele cinci propoziţii mai sus enunţate. Criteriul de percepere a formării profesionale Distribuţia angajaţilor în raport cu percepţia formării 1 cel mai puţin important Calificativul acordat cel mai important Tabelul 23 Nonrăspuns 1. Un drept al angajatului 6,8 9,3 13,6 10,7 31,8 27,9 2. O obligaţie a angajatului 10,0 13,2 10,0 14,6 22,5 29,6 3. Un bonus oferit angajatului 36,1 15,0 7,9 3,6 5,7 31,8 4. În mijloc de îmbogăţire a cunoştinţelor 0,0 0,4 3,9 18,9 48,6 28,2 5. Un mijloc de actualizare a cunoştinţelor 0,0 1,8 5,7 17,1 50,4 25,0 Pentru o apreciere sintetică a fiecărui criteriu de percepere a formării profesionale de către angajaţii din administraţia publică locală se calculează pe baza calificativelor acordate o medie aritmetică. Rezultatele obţinute sunt prezentate în graficul din figura 21. În evaluarea rezultatelor obţinute la această întrebare trebuie să se aibă în vedere şi rata mică a răspunsurilor. Rata nonrăspunsurilor variază între 25% şi 31,8%.

89 Capitolul C1 C2 C3 C4 C5 Fig. 21. Percepţia formării în raport cu diverse criterii Refuzul din partea instituţiei a formării profesionale pentru angajaţi. Pentru a evidenţia eventualele refuzuri la cursurile de formare profesională din partea conducerii instituţiei pentru anumiţi funcţionari şi motivele acestor decizii în cadrul chestionarului, au fost inserate următoarele două întrebări (23 şi 24). Întrebarea 23 Precizaţi dacă vi s-a refuzat dreptul de a participa la cursuri de formare profesională în ultimii doi ani, finanţate din banii instituţiei. Da Nu Pe baza răspunsurilor la această întrebare, s-au obţinut rezultatele din tabelul 24, ce sunt reprezentate şi în graficul din figura 22. Frecvenţa cazurilor de refuz al participării la formarea continuă Nu s-a refuzat participarea la formarea S-a refuzat participarea la formarea Nonrăspuns profesională profesională 79,3 17,5 3,2 Tabelul 24 (%)

90 90 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică S-a refuzat dreptul de participare la cursurile de formare profesională în ultimii patru ani, finanţate din banii instituţiei Fig. 22. Frecvenţa cazurilor de refuz al participării la formarea continuă Întrebarea 24 Dacă răspunsul la întrebarea 23 este da, precizaţi care a fost motivul refuzului. Am mai fost la un curs finanţat de instituţie în ultimii patru ani Lipsa fondurilor Neînţelegerile cu şeful ierarhic/conducătorul instituţiei în care lucrez Mi s-a spus că nu am nevoie de formare suplimentară Altele Distribuţia răspunsurilor la întrebarea de mai sus se prezintă în tabelul 25 şi în graficul din figura 23. Frecvenţa motivelor ce au stat la baza refuzului participării la formare (%) Am mai fost la un curs finanţat de instituţie în ultimii patru ani Lipsa fondurilor Neînţelegeri cu şeful ierarhic Nu este nevoie de formare Altele Tabelul 25 Nu este cazul 0,7 15,4 4,55 1,1 1,8 81,1

91 Capitolul 3 91 Am fost la un curs finanţat de instituţie în ultimii patru ani Fig. 23. Repartizarea pe motive a cazurilor de refuz al participării la formare 3.4. Analiza unor caracteristici ale personalului din administraţia publică A. Introducere Ca şi în cazul angajaţilor din administraţia publică centrală, într-o primă fază, au fost analizate datele la nivelul întregului eşantion, urmând ca apoi o serie de rezultate să fie obţinute la nivelul unor subgrupe de angajaţi. Astfel, în ele ce urmează se nuanţează o serie de rezultate prin calcularea unor indicatori statistici la nivelul unor grupe de angajaţi definite în raport cu anumite caracteristici. Dintre cele mai importante caracteristici folosite pentru segmentarea întregului eşantion, menţionăm: sexul persoanei; vârsta angajaţilor; dimensiunea instituţiei în care lucrează; categoria de persoane; nivelul de instruire profesională; tipul instituţiei; gradul de mobilitate a persoanei etc. Tot în această parte a lucrării, pentru caracterizarea angajaţilor din administraţia publică locală sunt evidenţiate o serie de aspecte legate de apartenenţa angajaţilor la partide politice, sindicate sau organizaţii profesionale. B. Mobilitatea persoanelor din administraţia publică Un aspect important ce trebuie avut în vedere în analiza caracteristicilor persoanelor angajate în cadrul administraţiei publice locale se referă la mobilitatea angajaţilor. Astfel, prin întrebările incluse în cadrul chestionarului s-a urmărit calcularea unor indicatori statistici pentru caracterizarea următoarelor caracteristici: vechimea medie în administraţia publică a persoanelor; vechimea medie a persoanelor în cadrul aceleiaşi instituţii; vechimea medie a persoanelor din administraţia publică centrală pe postul ocupat în prezent; vechimea medie a unei persoane în subordinea aceleiaşi persoane.

92 92 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică Pentru evidenţierea celor patru aspecte, în cadrul chestionarului s-a introdus întrebarea 25. Întrebarea 25 Precizaţi în ani întregi de cât timp vă aflaţi în următoarele situaţii: Lucrez în administraţia publică Lucrez în actuala instituţie Lucrez pe postul actual Sunt în subordinea aceluiaşi şef direct Indicatorii descriptivi calculaţi pentru caracterizarea celor patru dimensiuni ale mobilităţii angajaţilor din administraţia publică se prezintă în tabelul 26. În cele patru grafice din figura 24 se prezintă distribuţia pe grupe de vârstă în raport cu cei patru indicatori folosiţi pentru analiza mobilităţii angajaţilor din administraţia publică locală. Pe baza rezultatelor obţinute în tabelul 18 sunt calculaţi trei indicatori ce sunt folosiţi pentru caracterizarea mobilităţii angajaţilor din administraţia publică locală pe următoarele trei paliere: în administraţia publică; în cadrul instituţiei în care lucrează angajatul în prezent; în cadrul ierarhiei de conducere. Indicatorii medii ce sunt calculaţi pentru cele patru variabile sunt prezentaţi în graficul din figura 25. Numărul de ani lucraţi în administraţia publică Numărul de ani lucraţi în actuala instituţie a b Frecvenţa Frecvenţa Frecvenţa Frecvenţa c Numărul de ani lucraţi pe postul actual Numărul de ani lucraţi în subordinea aceluiaşi şef direct d Fig. 24. Distribuţia persoanelor pe vârste în raport cu vechimea în administraţie (a), în cadrul aceleiaşi instituţii (b), pe acelaşi post (c) şi în subordinea aceluiaşi şef direct (d)

93 Capitolul 3 93 Aceşti indicatori medii sunt folosiţi apoi pentru caracterizarea celor trei aspecte legate de mobilitatea funcţiei publice. Valorile acestor indicatori derivaţi permit evidenţierea unor aspecte importante legate de mobilitatea angajaţilor din administraţia publică locală pe verticală (pe structurile ierarhice de conducere) şi pe orizontală (la nivelul instituţiei sau între instituţii). Tabelul 26 Indicatori descriptivi pentru caracterizarea mobilităţii angajaţilor Indicatorul (ani) Lucrez în administraţia publică Lucrez în actuala instituţie Lucrez pe postul actual Sunt în subordinea aceluiaşi sef direct Media 9,40 8,15 6,17 4,46 Valoarea minimă Valoarea maximă Abaterea standard 6,739 6,131 5,747 3, ani Lucrez in la administratia administraţia publica publică Lucrez in la actuala actuale institutie instituţie Lucrez pe pe postul postul actual actual Sunt Lucrez in subordinea în subordinea aceluiasi aceluiaşi sef direct şef direct Fig. 25. Vechimea medie în administraţie, în aceeaşi instituţie, pe acelaşi post şi în subordinea aceluiaşi şef direct Pentru aprecierea gradului de mobilitate din administraţia publică centrală se calculează următorii trei indicatorii, ce sunt prezentaţi în cele ce urmează. Mobilitatea funcţionarilor între instituţii: unde: VM 2 k 1 =, VM 1 VM1 vechimea medie în administraţia publică; VM vechimea medie în cadrul unei instituţii publice. 2 Pentru datele înregistrate la nivelul eşantionului, se obţine: k 8,15 9,40 1 = = 0,87. Mobilitatea funcţionarilor pe posturi, în cadrul instituţiei:

94 94 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică unde: VM 3 k 2 =, VM 2 VM 3 vechimea medie într-un post. unde: Pe baza informaţiilor înregistrate la nivelul eşantionului, se obţine următoarea valoare: k 6,17 8,15 2 = = 0,76. Mobilitatea funcţionarilor pe posturi de conducere: VM 4 k 3 =, VM 3 VM 4 vechimea medie în subordinea aceluiaşi şef direct. Pe baza datelor înregistrate la nivelul eşantionului, se obţine: 4,46 k 3 = = 0,72. 6,17 Valori ridicate ale indicatorilor arată o mobilitate scăzută a angajaţilor din administraţia publică centrală în raport cu cele trei criterii: în medie, 87% din timpul angajării în administraţia publică al unei persoane a fost petrecut la nivelul aceleiaşi instituţii; în medie, 76% din timpul angajării într-o instituţie al unui angajat este petrecut pe acelaşi post; în medie, 72% din timpul angajării unei persoane din administraţia publică locală a fost petrecut pe acelaşi nivel ierarhic. Valorile celor trei indicatori anterior calculate sunt reprezentate în graficul din figura k1 k2 k3 Fig. 26. Indicatorii folosiţi pentru analiza mobilităţii C. Distribuţia pe grupe de vârstă O componentă importantă a procesului de reformă din administraţia publică locală este asigurarea unui echilibru în repartizarea personalului pe grupe de vârstă. Pentru analiza distribuţiei personalului din administraţia publică locală pe grupe de vârstă, în cadrul chestionarului a fost introdusă întrebarea 26.

95 Capitolul 3 95 Întrebarea 26 Precizaţi vârsta dumneavoastră în ani împliniţi. Sub 30 ani Între 31 şi 40 ani Între 41 şi 50 ani Între 51 şi 60 ani Cel puţin 61 ani Repartizarea pe grupe de vârstă a personalului din administraţia publică locală ce a fost inclus în eşantion se prezintă în tabelul 27. Pe baza acestei serii de date s-a realizat graficul din figura 27. Ponderea grupei Sub 30 ani Repartizarea personalului pe grupe de vârstă Între 31 şi 40 ani Între 41 şi 50 ani Între 51 şi 60 ani Cel puţin 61 ani Tabelul 27 Nonrăspuns 13,2 37,1 32,5 13,9 0,7 2,5 (%) Procent Vârsta persoanei 61 şi peste Fig. 27. Repartizarea personalului din administraţia publică centrală pe grupe de vârstă D. Apartenenţa funcţionarilor publici la diverse organizaţii sau partide politice Pentru a urmări în ce măsură angajaţii din administraţia publică locală sunt membri ai unor partide, a sindicatului sau diverselor organizaţii profesionale, în cadrul chestionarului s-a introdus întrebarea 27. Întrebarea 27 În care dintre următoarele organizaţii sunteţi membru? 1. Partid politic 2. Sindicat 3. Organizaţie profesională 4. Alte tipuri de organizaţii Da Nu

96 96 Nevoia de formare profesională a personalului din administraţia publică În urma prelucrării seriilor de date înregistrate la nivelul eşantionului, s-au obţinut rezultatele din tabelul 28. Cele patru distribuţii definite pentru apartenenţa la un partid politic, sindicat, organizaţii profesionale sau alte tipuri de organizaţii sunt reprezentate prin graficele din figura 28. Apartenenţa angajaţilor la partide politice, sindicate sau organizaţii Tabelul 20 Da Nu Nonrăspuns 1. Partid politic 5,0 90,7 4,3 2. Sindicat 71,4 24,6 3,9 3. Organizaţie profesională 16,8 78,2 5,0 4. Alte tipuri de organizaţii 8,9 84,3 6,8 Rezultatele obţinute mai sus scot în evidenţă următoarele aspecte mai importante: numai o pondere mică a angajaţilor din administraţia publică locală aparţin unui partid politic; există o parte considerabilă a acestui personal care nu aparţine unui sindicat; există o parte considerabilă de angajaţi din administraţia publică centrală care nu sunt membri ai unei organizaţii profesionale sau ai altui tip de organizaţie. În tabelul 29 se prezintă distribuţia personalului în raport cu categoria de personal şi apartenenţa la un partid politic. În graficul din figura 28 se prezintă distribuţia membrilor de partid pe categorii de personal. Personal contractual de de executie execuţie 14.3 Personal Personal contractual cu cu functie funcţie de conducere 14.3 Personal Functionar public public de de execuţie executie 28.6 Personal Functionar public public de de conducere (%) Fig. 28. Distribuţia membrilor de partid pe categorii de personal Tabelul 29 Gruparea angajaţilor după apartenenţa la un partid şi categoria de personal Membru al unui partid politic Nu Funcţionar public de conducere Categoria de personal Funcţionar public de execuţie Personal contractual cu funcţie de conducere Personal contractual de execuţie NR Total Funcţionar public de conducere % din membrul al unui partid politic 28,0 53,5 7,5 11,0 0,0 100,0 % din categoria de personal 87,7 95,1 79,2 93,3 0,0 90,7 % din total 25,4 48,6 6,8 10,0 0,0 90,7

97 Capitolul 3 97 Da NR Funcţionar public de conducere Categoria de personal Funcţionar public de execuţie Personal contractual cu funcţie de conducere Personal contractual de execuţie NR Total Funcţionar public de conducere % din membrul al unui partid politic 42,9 28,6 14,3 14,3 0,0 100,0 % din categoria de personal 7,4 2,8 8,3 6,7 0,0 5,0 % din total 2,1 1,4 0,7 0,7 0,0 5,0 % din membrul al unui partid politic 33,3 25,0 25,0 0,0 16,7 100,0 % din categoria de personal 4,9 2,1 12,5 0,0 100,0 4,3 Total % din total 1,4 1,1 1,1 0,0 0,7 4,3 % din membrul al unui partid politic 28,9 51,1 8,6 10,7 0,7 100,0 % din categoria de personal 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 % din total 28,9 51,1 8,6 10,7 0,7 100,0 a b Procent Procent Procent Procent Membru al unei organizaţii profesionale Membru al altor tipuri de organizaţii c d Fig. 29. Apartenenţa angajaţilor din administraţie la diverse organizaţii