Master ICAF, 2017 Sem. 2. Lucian Buşoniu
|
|
- Ξάνθη Πανταζής
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Control prin învăţare Master ICAF, 2017 Sem. 2 Lucian Buşoniu
2 Partea III Învăţarea prin recompensă
3 Recap: Soluţie Obiectiv Maximizează returnul din orice x 0 : R h (x 0 ) = γ k r k+1 = γ k ρ(x k, h(x k )) k=0 k=0 Funcţia Q: Q h (x, u) = ρ(x, u) + γr h (x ) Funcţia Q optimală: Q = max h Q h Legea de control optimală: h (x) = arg max Q (x, u) u
4 Recap: Programarea dinamică 1 Iteraţia pe valoare: calculează Q, h greedy în Q 2 Iteraţia pe legea de control: calculează Q h l, h l+1 greedy în Q h l, repetă la l + 1
5 Partea III în plan Problema de învăţare prin recompensă Soluţia optimală Programarea dinamică (variabile discrete) Învăţarea prin recompensă (variabile discrete) Tehnici de aproximare Programarea dinamică cu aproximare (var. continue) Învăţarea prin recompensă cu aproximare (var. continue) Planificarea online (var. continue şi discrete)
6 Conţinut partea III 1 Monte Carlo, MC 2 Diferenţe temporale, TD 3 Metode pentru accelerarea TD
7 1 Monte Carlo, MC 2 Diferenţe temporale, TD 3 Metode pentru accelerarea TD
8 Reamintim: Iteraţia pe legea de control Iteraţia pe legea de control iniţializează legea de control h 0 repeat la fiecare iteraţie l 1: evaluarea legii de control: găseşte Q h l 2: îmbunătăţirea legii de control: h l+1 (x) arg max u Q h l(x, u) until convergenţă
9 Evaluarea legii de control Pentru a găsi Q h : Până acum: metode bazate pe model Învăţare prin recompensă: modelul nu este disponibil Învaţă Q h din date sau prin interacţiune online cu sistemul
10 Evaluarea Monte Carlo a legii de control Reamintim: Q h (x 0, u 0 ) = ρ(x 0, u 0 ) + γr h (x 1 ) Traiectorie din (x 0, u 0 ) până în x K (terminală) folosind u 1 = h(x 1 ), u 2 = h(x 2 ) etc. Q h (x 0, u 0 ) = returnul pe traiectorie: La fiecare pas: Q h (x 0, u 0 ) = K 1 Q h (x k, u k ) = K 1 j=0 γj r j+1 j=k γj k r j+1
11 Cazul stohastic N traiectorii (diferă datorită naturii stohastice) Valoarea Q estimată = media returnurilor, ex. Q h (x 0, u 0 ) = 1 N N i=1 K i 1 j=0 γ j r i,j+1
12 Cazul stohastic (cont.) Reamintim definiţia valorii Q h : } Q h (x 0, u 0 ) = E x1 { ρ(x 0, u 0, x 1 ) + γr h (x 1 ) = E traj. x1,x 2,... { ρ(x 0, u 0, x 1 ) + γ } j=1 γj ρ(x j, h(x j ), x j+1 ) { K 1 } x0 = E traj. x1,x 2,... j=0 γj r j+1, u 0 (cu presupunerea că traiectoriile se termină după un #finit de paşi K ) Convergenţă la valoarea Q când N 1 N N i=1 K i 1 j=0 γ j r i,j+1 Q h (x 0, u 0 )
13 Iteraţia Monte Carlo pe legea de control Iteraţia Monte Carlo pe legea de control for fiecare iteraţie l do efectuează N traiectorii aplicând h l resetează la 0 acumulator A(x, u), counter C(x, u) for fiecare pas k din fiecare traiectorie i do A(x k, u k ) A(x k, u k ) + K i 1 j=k C(x k, u k ) C(x k, u k ) + 1 end for Q h l(x, u) A(x, u)/c(x, u) h l+1 (x) arg max u Q h l(x, u) end for γj k r i,j+1 (return) De notat: atingerea stării terminale trebuie garantată!
14 Robot menajer: Monte Carlo, demo
15 Nevoia de explorare Q h (x, u) A(x, u)/c(x, u) Cum asigurăm C(x, u) > 0 informaţie despre fiecare (x, u)? 1 Stări iniţiale x 0 selectate reprezentativ 2 Acţiuni: u 0 reprezentative, câteodată diferite de h(x 0 ) şi în plus, posibil: u k reprezentative, câteodată diferite de h(x k )
16 Explorare-exploatare Explorarea necesară: acţiuni diferite de legea curentă de control Exploatarea cunoştinţelor curente necesară: legea de control trebuie aplicată Dilema explorare-exploatare esenţială în toţi algoritmii de RL (nu doar în MC)
17 Explorare-exploatare: strategia ε-greedy O soluţie simplă: ε-greedy { h(x k )= arg max u k = u Q(x k, u) cu probabilitatea (1 ε k ) o acţiune aleatoare cu probabilitatea ε k Probabilitatea de explorare ε k (0, 1) scade de obicei în timp
18 Îmbunătăţirea optimistă a legii de control Legea de control neschimbată pentru N traiectorii Algoritmul învaţă încet Îmbunătăţirea legii de control după fiecare traiectorie = optimist
19 Metoda Monte Carlo optimistă Metoda Monte Carlo optimistă iniţializează la 0 acumulator A(x, u), counter C(x, u) for fiecare traiectorie do efectuează { traiectoria, ex. aplicând ε-greedy: arg max u k = u Q(x k, u) cu prob. (1 ε k ) aleatoare cu prob. ε k for fiecare pas k do A(x k, u k ) A(x k, u k ) + K 1 j=k γj k r j+1 C(x k, u k ) C(x k, u k ) + 1 end for Q(x, u) A(x, u)/c(x, u) end for h implicit, greedy în Q actualizarea Q implicit îmbunătăţirea h
20 Robot menajer: Monte Carlo optimist, demo
21 1 Monte Carlo, MC 2 Diferenţe temporale, TD Introducere SARSA Învăţarea Q 3 Metode pentru accelerarea TD
22 Reamintim: Evaluarea legii de control Transformă ecuaţia Bellman pentru Q h : Q h (x, u) = ρ(x, u) + γq h (f (x, u), h(f (x, u))) într-o procedură iterativă: repeat la fiecare iteraţie τ for all x, u do Q τ+1 (x, u) ρ(x, u) + γq τ (f (x, u), h(f (x, u))) end for until convergenţă la Q h
23 Perspectiva DP 1 Pornim de la evaluarea legii de control: Q τ+1 (x, u) ρ(x, u) + γq τ (f (x, u), h(f (x, u))) 2 În loc de model, folosim la fiecare pas k tranziţia (x k, u k, x k+1, r k+1, u k+1 ): Q(x k, u k ) r k+1 + γq(x k+1, u k+1 ) De notat: x k+1 = f (x k, u k ), r k+1 = ρ(x k, u k ), u k+1 h(x k+1 ) 3 Transformăm într-o actualizare incrementală: Q(x k, u k ) Q(x k, u k ) + α k [r k+1 + γq(x k+1, u k+1 ) Q(x k, u k )] α k (0, 1] rata de învăţare
24 Algoritm intermediar Diferenţe temporale pentru evaluarea h for fiecare traiectorie do iniţializează x 0, alege acţiunea iniţială u 0 repeat la fiecare pas k aplică u k, măsoară x k+1, primeşte r k+1 alege acţiunea următoare u k+1 h(x k+1 ) Q(x k, u k ) Q(x k, u k ) + α k [r k+1 + γq(x k+1, u k+1 ) Q(x k, u k )] until traiectoria terminată end for
25 Perspectiva MC Diferenţe temporale pentru evaluarea h for fiecare traiectorie do... repeat la fiecare pas k aplică u k, măsoară x k+1, primeşte r k+1 Q(x k, u k )...Q... until traiectoria terminată end for Monte Carlo for fiecare traiectorie do efectuează traiectoria... Q(x, u) A(x, u)/c(x, u) end for
26 Perspective MC şi DP Învaţă din interacţiune online: ca şi MC, diferit de DP Actualizează după fiecare tranziţie, folosind valorile Q precedente: ca şi DP, diferit de MC
27 Explorare-exploatare alege acţiunea următoare u k+1 h(x k+1 ) Informaţii despre (x, u) (x, h(x)) necesare explorare h trebuie urmărită exploatare Ex. ε-greedy: u k+1 = { h(x k+1 ) cu prob. (1 ε k+1 ) aleatoare cu prob. ε k+1
28 1 Monte Carlo, MC 2 Diferenţe temporale, TD Introducere SARSA Învăţarea Q 3 Metode pentru accelerarea TD
29 Îmbunătăţirea legii de control Algoritm precedent: h fixată Îmbunătăţirea h: cel mai simplu, după fiecare tranziţie interpretare: iteraţie pe legea de control optimistă la nivel de tranziţie h implicit, greedy în Q (actualizarea Q implicit îmbunătăţirea h)
30 SARSA SARSA cu ε-greedy for fiecare traiectorie do iniţializează { x 0 arg max u 0 = u Q(x 0, u) cu prob. (1 ε 0 ) aleatoare cu prob. ε 0 repeat la fiecare pas k aplică u{ k, măsoară x k+1, primeşte r k+1 arg max u k+1 = u Q(x k+1, u) cu prob. (1 ε k+1 ) aleatoare cu prob. ε k+1 Q(x k, u k ) Q(x k, u k ) + α k [r k+1 + γq(x k+1, u k+1 ) Q(x k, u k )] until traiectoria terminată end for
31 Numele SARSA (x k, u k, r k+1, x k+1, u k+1 ) = (Stare, Acţiune, Recompensă, Stare, Acţiune) = SARSA
32 Robot menajer: SARSA, demo Parametri: α = 0.2, ε = 0.3 (constanţi) x 0 = 2 sau 3 (aleator)
33 Înlocuirea unei maşini: SARSA, demo Parametri: α = 0.1, ε = 0.3 (constanţi), 20 paşi pe traiectorie x 0 = 1
34 1 Monte Carlo, MC 2 Diferenţe temporale, TD Introducere SARSA Învăţarea Q 3 Metode pentru accelerarea TD
35 Reamintim: Iteraţia Q Transformă ecuaţia de optimalitate Bellman: Q (x, u) = ρ(x, u) + γ max u Q (f (x, u), u ) într-o procedură iterativă: repeat la fiecare iteraţie l for all x, u do Q l+1 (x, u) ρ(x, u) + γ max u Q l (f (x, u), u ) end for until convergenţă la Q
36 Învăţarea Q 1 Similar cu SARSA, pornim de la iteraţia Q: Q l+1 (x, u) ρ(x, u) + γ max u Q l (f (x, u), u ) 2 În loc de model, folosim la fiecare pas k tranziţia (x k, u k, x k+1, r k+1 ): Q(x k, u k ) r k+1 + γ max u Q(x k+1, u ) De notat: x k+1 = f (x k, u k ), r k+1 = ρ(x k, u k ) 3 Transformăm într-o actualizare incrementală: Q(x k, u k ) Q(x k, u k ) + α k [r k+1 + γ max u Q(x k+1, u ) Q(x k, u k )]
37 Învăţarea Q Învăţarea Q cu ε-greedy for fiecare traiectorie do iniţializează x 0 repeat la{ fiecare pas k arg max u k = u Q(x k, u) cu prob. (1 ε k ) aleatoare cu prob. ε k aplică u k, măsoară x k+1, primeşte r k+1 Q(x k, u k ) Q(x k, u k ) + α k [r k+1 + γ max u Q(x k+1, u ) Q(x k, u k )] until traiectoria terminată end for
38 Robot menajer: învăţarea Q, demo Parameteri ca şi SARSA: α = 0.2, ε = 0.3 (constanţi) x 0 = 2 sau 3 (aleator)
39 Înlocuirea unei maşini: învăţarea Q, demo Parametri: α = 0.1, ε = 0.3 (constanţi), 20 paşi pe traiectorie x 0 = 1
40 Convergenţă Condiţii de convergenţă la Q : 1 Toate perechile (x, u) continuă să fie actualizate: asigurat de explorare, ex. ε-greedy 2 Condiţii tehnice pentru α k (scade spre 0, dar nu prea repede, k=0 α k ) k=0 α2 k = finit, În plus, pentru SARSA: 3 Legea de control trebuie să devină greedy la infinit ex. lim k ε k = 0
41 On-policy / off-policy SARSA: on-policy Estimează permanent funcţia Q a legii de control curente Învăţarea Q: off-policy Indiferent de legea de control curentă, estimează funcţia Q optimală
42 Diferenţe temporale: Discuţie Avantaje Simplu de înţeles, implementat Complexitate scăzută execuţie rapidă SARSA vs. învăţarea Q SARSA mai puţin complex decât învăţarea Q (fără max în actualizarea funcţiei Q) Secvenţele α k, ε k influenţează semnificativ performanţa Dezavantaj principal Necesită multe date
43 1 Monte Carlo, MC 2 Diferenţe temporale, TD 3 Metode pentru accelerarea TD Motivare Urme de eligibilitate Reluarea experienţei
44 De ce să accelerăm TD? Dezavantaj principal: învaţă încet necesită multe date În practică, datele costă: timp profit (performanţă scăzută datorită explorării) uzură a sistemului Accelerarea RL = eficientizarea folosirii datelor
45 Exemplu: Navigare 2D Navigare într-o lume 2D discretă de la Start la Goal Singura recompensă = 10 la atingerea G (stare terminală)
46 Exemplu: TD Alegem SARSA, α = 1; iniţializăm Q = 0 Actualizări de-a lungul traiectoriei din stânga:... Q(x 4, u 4 ) = 0 + γ Q(x 5, u 5 ) = 0 Q(x 5, u 5 ) = 10 + γ 0 = 10 O nouă tranziţie de la x 4 la x 5 necesară pentru a propaga informaţia la x 4!
47 Accelerarea TD: 2 idei 1 Lasă urme de eligibilitate de-a lungul traiectoriilor 2 Stochează şi reia experienţa
48 1 Monte Carlo, MC 2 Diferenţe temporale, TD 3 Metode pentru accelerarea TD Motivare Urme de eligibilitate Reluarea experienţei
49 Urme de eligibilitate Idee: Lasă o urmă de-a lungul traiectoriei: λ [0, 1] rată de scădere Urme de eligibilitate cu înlocuire e(x, u) 0 pentru toate x, u for fiecare pas k do e(x, u) λγe(x, u) pentru toate x, u e(x k, u k ) 1 end for
50 SARSA(λ) Reamintim SARSA original actualizează doar Q(x k, u k ): Q(x k, u k ) Q(x k, u k ) + α k [r k+1 + γq(x k+1, u k+1 ) Q(x k, u k )] SARSA(λ) actualizează toate perechile eligible: Q(x, u) Q(x, u) + α k e(x, u) [r k+1 + γq(x k+1, u k+1 ) Q(x k, u k )] x, u
51 Algoritmul SARSA(λ) SARSA(λ) for fiecare traiectorie do e(x, u) 0 x, u iniţializează x 0, alege acţiunea iniţială u 0 repeat la fiecare pas k aplică u k, măsoară x k+1, primeşte r k+1 alege acţiunea următoare u k+1 e(x, u) λγe(x, u) x, u e(x k, u k ) 1 Q(x, u) Q(x, u) + α k e(x, u) [r k+1 + γq(x k+1, u k+1 ) Q(x k, u k )] for all x, u until traiectoria terminată end for
52 Exemplu: Efectul urmei de eligibilitate λ = 0.7 Actualizări până la x 4 : Q rămâne 0 La x 5, toată traiectoria actualizată imediat: Q(x 5, u 5 ) = 10 + γ0 = 10 Q(x 4, u 4 ) = (γλ)[10 + γ0] = 3.5 Q(x 3, u 3 ) = (γλ) 2 [10 + γ0] =
53 TD versus MC λ = 0 algoritmii originali regăsiţi λ = 1 TD devine similar cu MC De obicei, λ [0.5, 0.8] funcţionează rezonabil
54 Robot menajer: SARSA(λ), demo Parametri: α = 0.2, ε = 0.3 (ca SARSA original), λ = 0.5 x 0 = 2 or 3 (aleator)
55 Învăţarea Q(λ) Similar cu SARSA, actualizarea originală: Q(x k, u k ) Q(x k, u k ) + α k Se transformă în: Q(x, u) Q(x, u) + α k e(x, u) [r k+1 + γ max u Q(x k+1, u ) Q(x k, u k )] [r k+1 + γ max Q(x k+1, u ) Q(x k, u k )] x, u u De notat: acţiunile de explorare întrerup cauzalitatea urma poate fi resetată la 0
56 Algoritmul Q(λ) Q(λ) for fiecare traiectorie do e(x, u) 0 x, u initialize x 0 repeat la fiecare pas k aplică u k, măsoară x k+1, primeşte r k+1 if u k exploratoare then e(x, u) 0 x, u else e(x, u) λγe(x, u) x, u end if e(x k, u k ) 1 Q(x, u) Q(x, u) + α k e(x, u) [r k+1 + γ max Q(x k+1, u ) Q(x k, u k )] x, u until traiectorie terminată end for u
57 Robot menajer: Q(λ), demo Parametri: α = 0.2, ε = 0.3, λ = 0.5 x 0 = 2 or 3 (aleator)
58 1 Monte Carlo, MC 2 Diferenţe temporale, TD 3 Metode pentru accelerarea TD Motivare Urme de eligibilitate Reluarea experienţei
59 Reluarea experienţei Stochează fiecare tranziţie (x k, u k, x k+1, r k+1 ) într-o bază de date La fiecare pas, reia n tranziţii din baza de date (pe lângă actualizările normale)
60 Învăţarea Q cu reluarea experienţei Învăţarea Q cu reluarea experienţei for fiecare traiectorie do iniţializează x 0 repeat la fiecare pas k aplică u k, măsoară x k+1, primeşte r k+1 Q(x k, u k ) Q(x k, u k ) + α k [r k+1 + γ max u Q(x k+1, u ) Q(x k, u k )] adaugă (x k, u k, x k+1, r k+1 ) la baza de date ReiaExperienţa until traiectoria terminată end for
61 Procedura ReiaExperienţa ReiaExperienţa loop de N ori preia o tranziţie (x, u, x, r) din baza de date Q(x, u) Q(x, u) + α end loop [r + γ max Q(x, u ) Q(x, u)] u
62 Direcţia de reluare Ordinea de reluare a tranziţiilor: 1 Înainte 2 Înapoi 3 Arbitrar
63 Exemplu: Influenţa direcţiei de reluare Verde: actualizările normale, mov: reluarea experienţei Stânga: reluare înainte; dreapta: reluare înapoi Reluarea înapoi în general preferabilă
64 Exemplu: Agregarea informaţiei Reluarea experienţei agregă informaţie din mai multe traiectorii Căsuţa indicată profită de informaţii de-a lungul ambelor traiectorii
65 Robot menajer: Q cu reluarea experienţei, demo Parametri: α = 0.2, ε = 0.3, N = 5, direcţia înapoi x 0 = 2 or 3 (aleator)
66 Recapitulare: Metode în Partea III Metode Monte Carlo, MC: Iteraţia Monte Carlo pe legea de control Varianta optimistă Diferenţe temporale, TD: SARSA Învăţarea Q Metode pentru accelerarea TD: Urme de eligibilitate Reluarea experienţei
67 Terminologie engleză metode Monte Carlo = Monte Carlo methods explorare-exploatare = exploration-exploitation diferenţe temporale = temporal differences, TD învăţarea Q = Q-learning SARSA = SARSA urme de eligibilitate = eligibility traces reluarea experienţei = experience replay
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Algoritmica grafurilor XI. Cuplaje in grafuri. Masuri de calitate. Numere Ramsey
Algoritmica grafurilor XI. Cuplaje in grafuri. Masuri de calitate. Numere Ramsey Mihai Suciu Facultatea de Matematică și Informatică (UBB) Departamentul de Informatică Mai, 16, 2018 Mihai Suciu (UBB) Algoritmica
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu
INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:
Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare. Cuprins. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina
Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică Suport didactic pentru disciplina Metode numerice,
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 21.2 - Sistemul de criptare ElGamal Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Scurt istoric
Criptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Proiectarea Algoritmilor 2. Scheme de algoritmi Divide & Impera
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Proiectarea Algoritmilor 2. Scheme de algoritmi Divide & Impera Cuprins Scheme de algoritmi Divide et impera Exemplificare
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
INTERPOLARE. y i L i (x). L(x) = i=0
INTERPOLARE Se dau punctele P 0, P 1,..., P n in plan sau in spatiu, numite noduri si avand vectorii de pozitie r 0, r 1,..., r n. Problemă. Să se găsească o curbă (dintr-o anumită familie) care să treacă
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Sisteme liniare - metode directe
Sisteme liniare - metode directe Radu T. Trîmbiţaş 27 martie 2016 1 Eliminare gaussiană Să considerăm sistemul liniar cu n ecuaţii şi n necunoscute Ax = b, (1) unde A K n n, b K n 1 sunt date, iar x K
Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)
Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă
Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi
Curs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Tehnici de Optimizare
Tehnici de Optimizare Cristian OARA Facultatea de Automatica si Calculatoare Universitatea Politehnica Bucuresti Fax: + 40 1 3234 234 Email: oara@riccati.pub.ro URL: http://riccati.pub.ro Tehnici de Optimizare
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Analiza bivariata a datelor
Aaliza bivariata a datelor Aaliza bivariata a datelor! Presupue masurarea gradului de asoiere a doua variabile sub aspetul: Diretiei (aturii) Itesitatii Semifiatiei statistie Variabilele omiale Tabele
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.
Bac Variata Proil: mate-izica, iormatica, metrologie Subiectul I (3 p) Se cosidera matricele: X =, Y = ( ) si A= a) (3p) Sa se calculeze XY A b) (4p) Sa se calculeze determiatul si ragul matricei A c)
prin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
CURS 11. Rădăcină unei ecuatii: Cum se defineste o rădăcină aproximativă?
CURS 11 Rezolvarea ecuaţiilor transcendente Fie ecuatia: f(x)=0 algebrică - dacă poate fi adusă la o formă polinomială transcendentă dacă nu este algebrică Ecuaţii algebrice: 3x=9; 2x 2-3x+2=0; x5=x(2x-1);
Algoritmi genetici. 1.1 Generalităţi
1.1 Generalităţi Algoritmii genetici fac parte din categoria algoritmilor de calcul evoluţionist şi sunt inspiraţi de teoria lui Darwin asupra evoluţiei. Idea calculului evoluţionist a fost introdusă în
Curs 4. RPA (2017) Curs 4 1 / 45
Reţele Petri şi Aplicaţii Curs 4 RPA (2017) Curs 4 1 / 45 Cuprins 1 Analiza structurală a reţelelor Petri Sifoane Capcane Proprietăţi 2 Modelarea fluxurilor de lucru: reţele workflow Reţele workflow 3
Ecuatii trigonometrice
Ecuatii trigonometrice Ecuatiile ce contin necunoscute sub semnul functiilor trigonometrice se numesc ecuatii trigonometrice. Cele mai simple ecuatii trigonometrice sunt ecuatiile de tipul sin x = a, cos
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Noţiuni introductive
Metode Numerice Noţiuni introductive Erori. Condiţionare numerică. Stabilitatea algoritmilor. Complexitatea algoritmilor. Metodele numerice reprezintă tehnici prin care problemele matematice sunt reformulate
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
1.7 Mişcarea Browniană
CAPITOLUL 1. ELEMENTE DE TEORIA PROCESELOR STOCHASTICE 43 1.7 Mişcarea Browniană Mişcarea Browniană a fost pentru prima dată observată de către botanistul scoţian Robert Brown în 1828, când a observat
VII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Modelare fuzzy. Problematica modelarii Sisteme fuzzy in modelare Procedura de modelare ANFIS Clasificare substractiva. Modelare fuzzy. G.
Modelare fuzzy Problematica modelarii Sisteme fuzzy in modelare Procedura de modelare ANFIS Clasificare substractiva 1 /13 Problematica modelarii Estimarea unei funcţii necunoscute pe baza unor eşantioane
( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)
Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul
METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare
METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare Titulari curs: Florin Pop, George-Pantelimon Popescu Responsabil Laborator: Mădălina-Andreea
7 Distribuţia normală
7 Distribuţia normală Distribuţia normală este cea mai importantă distribuţie continuă, deoarece în practică multe variabile aleatoare sunt variabile aleatoare normale, sunt aproximativ variabile aleatoare
Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare
Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor de ecuatii liniare 1 Metode iterative clasice Metodele iterative sunt intens folosite, in special pentru rezolvarea de probleme mari, cum sunt cele de discretizare
* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1
Calea 13 Septembrie, r 09, Sector 5, 0507, București Tel: +40 (0)1 317 36 50 Fax: +40 (0)1 317 36 54 Olimpiada Naţioală de Matematică Etapa locală -00016 Clasa a IX-a M 1 Fie 1 abc,,, 6 şi ab c 1 Să se
Interpolarea funcţiilor.
Interpolarea funcţiilor.. Prof.dr.ing. Universitatea "Politehnica" Bucureşti, Facultatea de Inginerie Electrică Suport didactic pentru disciplina Metode numerice, 2017-2018 1/52 Cuprins Introducere 1 Introducere
Proiectarea algoritmilor: Programare dinamică
Proiectarea algoritmilor: Programare dinamică Dorel Lucanu Faculty of Computer Science Alexandru Ioan Cuza University, Iaşi, Romania dlucanu@info.uaic.ro PA 2014/2015 D. Lucanu (FII - UAIC) Programare
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Limbaje de Programare Curs 3 Iteraţia. Reprezentare internă. Operatori pe biţi
Limbaje de Programare Curs 3 Iteraţia. Reprezentare internă. Operatori pe biţi Dr. Casandra Holotescu Universitatea Politehnica Timişoara Ce discutăm azi... 1 Iteraţia 2 Reprezentare internă 3 Operaţii
Περίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο
Περίληψη των χαρακτηριστικών του προϊόντος για βιοκτόνο Ονομασία προϊόντος: SURE Antibac Foam Hand Wash Free Τύπος(οι) προϊόντος: PT0 - Υγιεινή του ανθρώπου Αριθμός άδειας: Αριθ. αναφ. στοιχείου στο μητρώο
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
CURS 8: METODE DE OPTIMIZARE PARAMETRICĂ
CURS 8: METODE DE OPTIMIZARE PARAMETRICĂ Problemele de optimizare vizează extremizarea (maximizarea sau minimizarea) unui criteriu de performanţă. Acesta din urmă poate fi o funcţie caz în care este vorba
Identificarea sistemelor
Identificarea sistemelor Ingineria sistemelor, anul 3 Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca Lucian Buşoniu Partea II Analiza răspunsurilor la treaptă şi impuls Motivare În general: În anumite cazuri un
Sortare. 29 martie Utilizarea şi programarea calculatoarelor. Curs 16
Sortare 29 martie 2005 Sortare 2 Sortarea. Generalitǎţi Sortarea = aranjarea unei liste de obiecte dupǎ o relaţie de ordine datǎ (ex.: pentru numere, ordine lexicograficǎ pt. şiruri, etc.) una din clasele
Circuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
Integrale cu parametru
1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul
Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Algebră (1)
Universitatea din ucureşti.7.4 Facultatea de Matematică şi Informatică oncursul de admitere iulie 4 omeniul de licenţă alculatoare şi Tehnologia Informaţiei lgebră (). Fie x,y astfel încât x+y = şi x +
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale
Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei
Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)
Lucrarea 6 Zgomotul în imagini BREVIAR TEORETIC Zgomotul este un semnal aleator, care afectează informaţia utilă conţinută într-o imagine. El poate apare de-alungul unui lanţ de transmisiune, sau prin