Reactia de amfoterizare a aluminiului

Σχετικά έγγραφα
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Curs 4 Serii de numere reale

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Integrala nedefinită (primitive)

Subiecte Clasa a VIII-a

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 1 Şiruri de numere reale

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

V O. = v I v stabilizator

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.


Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

MARCAREA REZISTOARELOR

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Subiecte Clasa a VII-a

5.1. Noţiuni introductive

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2016 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

riptografie şi Securitate

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Curs 2 Şiruri de numere reale

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

CONCURS DE ADMITERE, 17 iulie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

8 Intervale de încredere

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)


SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

1. Scrieti in casetele numerele log 7 8 si ln 8 astfel incat inegalitatea obtinuta sa fie adevarata. <

Algebra si Geometrie Seminar 9

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

1. Completati caseta, astfel incat propozitia obtinuta sa fie adevarata lg 4 =.

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Circuite electrice in regim permanent

Concurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

CURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Ecuatii trigonometrice

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Transcript:

Problema 1 Reactia de amfoterizare a aluminiului Se da reactia: Al (s) + AlF 3(g) --> AlF (g), precum si presiunile partiale ale componentelor gazoase in functie de temperatura: a) considerand presiunea de vapori a Al(l) neglijabila, sa se calculeze constanta de echilibru pentru fiecare temperatura b) considerand variatia entalpiei cu temperatura neglijabila pe acest interval, sa se gaseasca o metoda grafica de determinare a acesteia c) sa se calculeze energia libera a reactiei, precum si variatia de entropie Date: R (J mol -1 K -1 ) 8.3144 T (K) P AlF (atm) P AlF3 (atm) K P ln K P 1/T (K -1 ) 1199.189.171.3948-7.837133.834 13.54.188.8717-7.451199.818 161.31.17.5487-5.971788.793 198.39.75.799-4.839786.77 133.559.11.144361-4.389.756 Fluxul de calcul: K P = (P AlF ) 3 /P AlF3 ln K P = -ΔH/(R T) + A (Ecuatia dreptei lnk P = f(1/t) cu panta "m") ΔH=m R ΔG = -R T ln K P ΔS = (ΔH-ΔG)/T ln K P = f(1/t) ln Kp 1/T (K -1 ).75.77.79.81.83.85-3 -4-5 -6-7 -8-9 ln KP Linear (ln KP) y = -461x + 3.713 Panta dreptei ΔH (kj mol -1 ) ΔG (kj mol -1 ) ΔS (J mol -1 K -1 ) 78.13 55.8 71.64 55.576-461 384.8 6.6 55.3 5.3 55.761 46.6 55.17

Problema In procedeul de sinteza a acidului sulfuric se obtine in etapele finale acid sulfuric fumans sau oleum (H SO 4 55%; SO 3 45%). Stiind ca se obtin 1 kg oleum/h, sa se gaseasca: a) cantitatea de apa necesara transformarii oleumului obtinut dupa 16h (impartit in cantitati egale) in diverse solutii de concentratii comerciale (date mai jos) precum si masa finala a acestor solutii; b) cantitatea de pirita necesara obtinerii SO 3 din oleumul obtinut dupa 16h, precum si obtinerii a 5% din cantitatea de H SO 4 din oleumul respectiv, presupunand un randament de transformare totala de 8% Date: t (h) 16 randament (%) 8 moleum (kg) moleump (kg mhoreactie mhso4final (kg) 16 3 3.4 35.4 ci mhdiluare mhoutilizat msolutie (kg) 98.71918367 3.95918367 35.95918367 5 35.4 38.48 7.48 49 36.6783673 39.9183673 71.91836735 5 15.7 18.96 14.96 1 317.16 3.4 35.4 nso3nec (kmol nfespr (kmomfespractic (kg) 1.34897959.843114 11.173469 Fluxul de calcul: m oleum =1*t; (unde t = nr. de h) m oleump =m oleum /i t (unde i t = nr. de conc. date) Pe langa diluare, la adaugarea de H O are loc reactia: H + SO 3 --> H SO 4 SO 3 si H O reactioneaza in raport de masa 8:18 = 4:9 m HOreactie = 9/4*m SO3 = 9*m oleump *,45/4 n HSO4final = n HSO4initial + n SO3initial = m oleump *(,55/98 +,45/8) m HSO4final = 98*n HSO4final = m oleump *(,55 + (,45*98/8)) m HOdiluare = m HSO4final *(1-c i )/c i m HOtotal = m HOreactie +m HOdiluare m solutie = m HSO4final *1/c i n SO3necesar = n SO3initial +,5*n HSO4initial = m oleum *(,45/8 +,5*,55/98) Reactia de obtinere a SO3 este: 4FeS + 11O --> Fe O 3 + 8SO 8SO + 4O --> 8SO 3 Se vede ca FeS si SO 3 sunt in raport molar 1:, n FeSteoretic = n SO3necesar /; n FeSpractic = n FeSteoretic *1/randament = n SO3necesar *5/randament m FeSpractic = 1*n FeSpractic

Problema 3 In tabelul de mai jos este data variatia capacitatii molare a unui compus in functie de temperatura. a) Sa se reprezinte grafic aceasta variatie, precum si aproximarea derivatei sale; b) folosind valorile acestei aproximatii sa se gaseasca intervalul de temperatura pe care are loc cel mai mare salt si, presupunand ca derivata se pastreaza constanta pe acest interval, sa se reprezinte grafic si capacitatea calorica pe acest interval din 1 in 1 Kelvini T (K) C P (cal*mol/kdc P /dt (cal*mt1 T Derivata pet (K) C P detaliu (cal*mol/k) 1.45-1 1. 1.45 1.47..445 3.35.135 3.645444444 3 4.116.764 4.845666667 4 4.493.377 5 1.45888889 5 4.598.15 6 1.46111111 6 4.518 -.8 7 1.446333333 7 4.315 -.3 8 1.646555556 8 4.38 -.77 9 1.846777778 9 3.719 -.319 1.47 1 3.383 -.336 11 3.47 -.336 1.7 -.35 13.414 -.38 Grafic derivata 14.18 -.86.5 15 17 19 1 1.867 1.418 1.63.787 -.61 -.1 -.167 -.19 16 18 1.63 1.3.916.675 -.37 -.188 -.147 -.11..15.1.5 3.578 -.97 4.494 -.84 5.41 -.73 -.5 6.359 -.6 7.35 -.54 1 T (K) 3 4 8.59 -.46 9.19 -.4 3.186 -.33 Flux de calcul: dc P /dt (C P -C P1 )/(T -T 1 ) Intervalul saltului este cel pentru care dc P /dt este maxim Evident C Pi = dc P /dt*(t -T 1 )+C Pi-1 = dc P /dt*1+c Pi-1 dcp/dt (cal*mol/k)

5 4.5 4 3.5 3.5 1.5 1.5 Grafic 1 3 4 CP (cal*mol/k) CP detaliu (cal*mol/k) T (K) Problema 4 Sa se gaseasca constantele de aciditate (K a ) pentru speciile acide de tipul HA, astfel incat la concentratiile date, gradul de ionizare (α) sa fie de:,1%; 1%; 1%; 5%; 5%; 75%; 9%; 99% si 99,999% (Se considera un solvent aprotic, inert) a) Sa se verifice daca se poate realiza o titrare acido-bazica cantitativa a celui mai slab acid (la concentratie maxima) cu cel mai tare acid (la concentratie minima)? Dar a celui mai slab acid (la concentratie,5 M) cu cel mai tare acid (la concentratie 1M)? (Se considera sol. apoase) b) Pentru ambele cazuri, unde este posibil, sa se determine volumul de titrant necesar titrarii,1 moli acid slab C HA (mol/l) I.1 1 1 5 5 75 9 99 99.999 II III IV.1 1. 7.996 5.954 5.79 4.31 3.648 3.9.9-1..5 9.31 7.97 5.55 4.38 3.6.949.393 1.31-1.699.1 9. 6.996 4.954 4.79 3.31.648.9 1.9 -..1 8. 5.996 3.954 3.79.31 1.648 1.9.9-3. V VI VII VIII IX

.5 7.31 5.97 3.55.38 1.6.949.393 -.69-3.699.1 7. 4.996.954.79 1.31.648.9 -.991-4..15 6.83 4.8.778 1.93 1.15.47 -.85-1.167-4.176. 6.699 4.695.653 1.778 1..347 -.1-1.9-4.31.5 6.6 4.598.556 1.681.93.5 -.36-1.389-4.398.3 6.5 4.519.477 1.6.84.171 -.386-1.468-4.477.35 6.455 4.45.41 1.535.757.14 -.453-1.535-4.544.4 6.398 4.394.35 1.477.699.46 -.511-1.593-4.6.45 6.346 4.34.31 1.46.648 -.5 -.56-1.644-4.653.5 6.31 4.97.55 1.38.6 -.51 -.67-1.69-4.699.6 6.1 4.17.176 1.31.53 -.13 -.687-1.769-4.778.7 6.154 4.151.19 1.34.456 -.197 -.754-1.836-4.845.8 6.96 4.93.51 1.176.398 -.55 -.81-1.894-4.93.9 6.45 4.41. 1.15.347 -.36 -.863-1.946-4.954 1 6. 3.996 1.954 1.79.31 -.35 -.98-1.991-5. 5.699 3.695 1.653.778. -.653-1.1 -.9-5.31 3 5.5 3.519 1.477.6 -.176 -.89-1.386 -.468-5.477 4 5.398 3.394 1.35.477 -.31 -.954-1.511 -.593-5.6 5 5.31 3.97 1.55.38 -.398-1.51-1.67 -.69-5.699 pka ac slab pka ac tare pka ac slab in apa pka ac tare in apa Titrare posibila? V titrant (ml) 5.31-1. 5.3 Nu - pka ac slab pka ac tare pka ac slab in apa pka ac tare in apa Titrare posibila? V titrant (ml) Fluxul de calcul: K a = (Ceq H+ ) (Ceq A )/(Ceq HA ) = α C HA /(1-α) pka = -lg(ka) (in solvent aprotic) Daca pka 1 > pka, atunci acidul este mai tare Daca pka > 14 atunci pka = 14 si daca pka < atunci pka = (efectul de nivelare a solventului apa) 6.31-5. 6.3 Da 1 Conditia de titrare cantitativa: pka ac slab - pka ac tare > 6 V titrant = nmoli/(c ac tare ) =,1/C ac tare Problema 5

Sa se calculeza prin doua metode, valoarea energiei de activare a reactiei de diazotare a anilinei, avand date valoarea constantei cinetice la anumite temperaturi. t(ºc) 65 7 75 78 k (1/s).8.7 5.1 16 Suport teo retic E E a a RT1T k ln T1 T k1 Rtg pentru graficul lnk f(1/t) R = 8.314 J/molK a) Calcul direct T(K) 93.15 973.15 13.15 153.15 93.15-3453.54 3434.167 37897.7 973.15 3453.54-3416.954 3397.1 13.15 3434.167 3416.9538-34146. 153.15 37897.71 3397.141 34146.174-4 3 y = -39339x + 4.13 E a mediu b) Metoda grafica 3877.117 J/molK 1/T(1/K).1835.17591.97737.95 lnk -.51363 -.385467 1.69454.77589 lnk 1.94.96.98-1.1.1.14.16.18.11 - -3 1/T Rezulta: Ea = 3764.446 J/molK