UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI Bd. Lacul Te 4, Sector, RO-00396, Bucureşt 38 CENTRUL DE INGINERIE GEOTEHNICĂ Tel: 0-49350, Fax: 0-40866 E-mal: cg@utcb.ro Normatv pentru proectarea structurlor de fundare drectă NP -04 Redactarea fnală Contract Nr. 47 / 00 Benefcar M.T.C.T. Rector, Prof.unv. dr. ng. Dan Stematu Şef de proect, Prof.unv. dr. ng. Ncoleta Rădulescu Colectv de elaborare: Prof.unv. dr. ng. Ncoleta Rădulescu Prof. unv. dr. ng. Iacnt Manolu Prof. unv. dr. ng. Marus Gabor Prof. unv. dr. ng. Alexandrna Pretoran Conf. unv. dr. ng. Rodca Verescu Şef lucrăr unv. ng. Andre Olteanu Şef lucrăr unv. ng. Manole Şerbulea - Bucureşt 004 -
Cuprns Lsta notaţlor ş smbolurlor...4. Preveder generale...7. Prncp generale ale conformăr de rezstenţă a nfrastructurlor...7.. Defnrea sstemulu structural ş a subsstemelor componente ale construcţe...7.. Cernţe prvnd proectarea fundaţlor...7.3. Cernţe prvnd proectarea substructurlor...8 3. Alegerea tpulu de fundaţe...9 3.. Factor de care depnde alegerea tpulu de fundaţe...9 3... Sstemul structural al construcţe...9 3... Condţle de teren...9 3..3. Condţle de exploatare ale construcţe...9 3..4. Condţle de execuţe ale nfrastructur...9 3.. Crter pentru alegerea adâncm mnme de fundare...0 4. Materale utlzate la fundaţ... 5. Solctăr transmse nfrastructurlor... 5.. Preveder generale... 5.. Solctăr transmse nfrastructurlor în grupărle fundamentale de încărcăr... 5.3. Solctăr transmse nfrastructurlor în grupărle specale de încărcăr... 6. Stablrea dmensunlor baze fundaţe...3 6.. Condţ generale...3 6.. Calculul terenulu de fundare pe baza presunlor convenţonale...4 6.3. Calculul terenulu de fundare la starea lmtă de deformaţ...6 6.4. Calculul terenulu de fundare la starea lmtă de capactate portantă...7 7. Proectarea fundaţlor zolate...8 7.. Fundaţ pentru stâlp de beton armat monolt...9 7... Fundaţ tp talpă de beton armat...9 7... Fundaţ tp bloc ş cuznet... 7.. Fundaţ pentru stâlp de beton armat prefabrcaţ...5 7... Dmensunle secţunlor de beton...5 7... Monoltzarea paharulu...8 7..3. Armarea paharulu...8 7..4. Verfcarea tălp fundaţe pahar...8 7.3. Fundaţ pentru stâlp metalc...9 8. Proectarea fundaţlor contnue de beton armat sub stâlp...3 8.. Domenul de aplcare...3 8.. Alcăturea fundaţlor...3 8... Secţunea de beton...3 8... Armarea fundaţlor...33 8.3. Calculul grnzlor contnue...34 8.3.. Calculul cu metode smplfcate...34 8.3.. Calculul cu metode care au în consderare conlucrarea între fundaţe ş teren...35 9. Proectarea fundaţlor construcţlor cu pereţ structural de zdăre...39 9.. Preveder generale de alcăture...39 9.. Fundaţ la clădr amplasate pe teren bun de fundare în zone cu sesmctate redusă...39 9... Fundaţ la clădr fără subsol...39 9... Fundaţ la clădr cu subsol...43 9..3. Dmensonarea fundaţlor...43 9.3. Fundaţ la clădr amplasate pe teren bun de fundare în zone cu sesmctate rdcată...47 9.4. Soluţ de fundare la pereţ nestructural...47 9.5. Racordarea în trepte a fundaţlor având cote de fundare dferte...49
9.6. Fundaţ la rostur de tasare...5 9.7. Fundaţ la clădr amplasate pe terenur dfcle...5 9.7.. Fundaţ pe pământur foarte compresble ş pământur sensble la umezre...5 9.7.. Fundaţ pe pământur cu umflăr ş contracţ mar...55 0. Proectarea fundaţlor construcţlor cu pereţ structural de beton armat...57 0.. Prncp generale de proectare...57 0.. Încărcăr transmse nfrastructurlor de pereţ structural de beton armat...57 0.3. Dmensonarea tălp fundaţlor...57 0.4. Alcăturea fundaţlor pentru pereţ structural de beton armat...60. Proectarea raderelor de beton armat...6.. Alcăture generală ş domen de aplcare...6.. Elemente constructve ş de proectare...63.3. Calculul raderelor...67.3.. Metode smplfcate pentru calculul raderelor rgde...68.3.. Calculul raderelor pe medu Wnkler...69.3.3. Calculul raderelor pe medu Boussnesq...69.3.4. Calculul raderelor pe medu Wnkler - Boussnesq...70. Infrastructur...70.. Preveder generale...70... Clasfcarea nfrastructurlor după modul de comportare la acţun sesmce...70... Clasfcarea nfrastructurlor după modul de solctare a terenulu de fundare...70.. Schematzarea încărcărlor pentru calculul nfrastructur...70.3. Calculul eforturlor în elementele nfrastructur...7.3.. Schematzarea pentru calcul a nfrastructur...7.3.. Schematzarea pentru calcul a pereţlor cu golur a nfrastructurlor...7.3.3. Schematzarea terenulu de fundare pentru calcul nfrastructurlor...7.4. Dmensonarea elementelor nfrastructur...7.4.. Verfcarea planşeelor...73.4.. Verfcarea pereţlor...74.4.3. Verfcarea pereţlor în zonele de dscontnutate...74.4.4. Verfcarea fundaţlor...76.5. Transmterea eforturlor la nfrastructură prn ntermedul planşeelor - efectul de menghnă...76.5.. Preveder generale...76.5.. Elemente de calcul, dmensonare ş verfcare...78 3. Reglementăr tehnce de refernta...80
ANEXA A A. PRESIUNI CONVENŢIONALE A. DEPLASĂRI SAU DEFORMAŢII ADMISE. VALORI ORIENTATIVE A3. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE DEFORMAŢII A4. CALCULUL TERENULUI DE FUNDARE LA STAREA LIMITĂ DE CAPACITATE PORTANTĂ ANEXA B CALCULUL GRINZILOR CONTINUE PE MEDIU WINKLER B. METODA DE CALCUL BAZATĂ PE SOLUŢII EXACTE B. METODE NUMERICE DE CALCUL ANEXA C CALCULUL GRINZILOR PE MEDIU BOUSSINESQ ANEXA D CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER ANEXA E CALCULUL RADIERELOR PE MEDIU WINKLER BOUSSINESQ ANEXA F CALCULUL PRESIUNILOR PE TEREN ALE FUNDAŢIILOR IZOLATE DE FORMĂ DREPTUNGHIULARĂ 3
Lsta notaţlor ş smbolurlor Notaţa sau smbolul UM Semnfcaţa A [m ] Ara secţun transversale a sstemulu de fundare A as [mm ] Ara de armătură de suspendare A av [mm ] Ara armătur vertcale A P [mm ] Ara mnmă a plăc A S [mm ] Ara laterală a stâlpulu pe înălţmea paharulu A wf [m Suprafaţa secţun de forfecare (lunecare) dntre elementul vertcal ] ş planşeu (placă) Dmensunea cea ma mcă a tălp fundaţe având forma B [m] dreptunghulară în plan; Lăţmea sstemulu de fundare pentru fundaţ de secţune dreptunghulară în plan B a [m] Lăţmea actvă a fundaţe B p [m] Lăţmea sau dametrul plăc utlzate pentru determnarea caracterstclor de compresbltate prn ncercarea pe teren D [knm] Rgdtatea clndrcă a raderulu E [kpa] Modulul de elastctate E s [kpa] Modulul de deformaţe lnară al terenulu de fundare * E s [kpa] Modulul dnamc de deformaţe lnară al terenulu de fundare E ' I C [kpa] Rgdtatea aproxmatvă a construcţe E ' I F [kpa] Rgdtatea fundaţe F [kn] Forţa tăetoare transmsă între pereţ cu planur medane ntersectate G [kpa] Modulul transversal (de forfecare) H [m] Înălţmea fundaţe H [m] Înălţmea la margnea fundaţe tp obelsc H, H [m] Înălţmle treptelor bloculu dn beton smplu H C [m] Înălţmea secţun fundaţe contnue H f [m] Grosmea fundulu paharulu H î [m] Adâncmea de îngheţ H mn [m] Înălţmea mnmă a fundaţe H P [m] Înălţmea paharulu I [m 4 ] I C [-] Indcele de consstenţă I f [-] I P [%] Indcele de plastctate Momentul de nerţe al secţun transversale a sstemulu de fundare în lungul axe longtudnale Momentul de nerţe al une fâş de rader defntă între mjloacele a două deschder succesve K [-] Coefcent care depnde de forma în plan a fundaţe, rgdtatea fundaţe, cota z a punctulu pentru care se calculează tasarea K 0 [-] Coefcentul presun laterale a pământulu în stare de repaos K G [-] Indce de rgdtate pentru radere generale de formă dreptunghulară K R [-] Rgdtatea relatvă L [m] Dmensunea cea ma mare a tălp fundaţe având forma dreptunghulară în plan; Lungmea sstemulu de fundare pentru fundaţ de secţune dreptunghulară în plan L 0 [m] Dstanţa dntre do stâlp vecn L [m] Lungmea trepte bloculu dn beton smplu 4
L a, L b [m] Valoarea maxmă a dmensunlor plăc de bază L s [kn] Valoarea de calcul a forţe de lunecare transmsă planşeulu superor M [knm] Momentul încovoetor rezultant în centrul de greutate al secţun fundaţe M [kpa] Modulul edometrc M 0 [-] Coefcent de corelaţe între valoarea modulu edometrc în ntervalul de presun 00 300 kpa ş modulul de deformaţe lnară M [knm] Momentul încovoetor transms paharulu prn presun pe peretele frontal M -3 [kpa] Modulul edometrc determnat pentru ntervalul de presun 00 300 kpa M [knm] Momentul încovoetor în stâlpul M r, M c [knm] Momentele încovoetoare rezultate în plan orzontal aplcate părţ superoare a peretelu frontal M ST,cap [knm] Momentul capabl al stâlpulu în secţunea de la faţa paharulu M x [knm] Momentul încovoetor faţă de secţunea x-x M y [knm] Momentul încovoetor faţă de secţunea y-y N [kn] Forţa axală; Rezultanta încărcărlor axale în centrul de greutate al secţun fundaţe N [-] Numărul de lovtur necesare penetrăr nstalaţe SPT pe o adâncme de 30 cm pentru un dametru al tje de penetrare de 50 mm N cap [kn] Forţa axală transmsă la pahar prn betonul de monoltzare N [kn] Forţa axală în stâlpul N P [kn] Forţa de întndere în pereţ longtudnal N ST.montaj [kn] Forţa axală maxmă în stâlp în faza de montaj a structur prefabrcate P [kn] Rezultanta presunlor pe peretele frontal Q [kn] Forţa tăetoare Q as [kn] Forţa tăetoare în elementul vertcal al suprastructur asocată mecansmulu de plastfcare la acţun sesmce Q nf [kn] Forţa tăetoare care se dezvoltă în elementul vertcal sub planşeu R a [kpa] Rezstenţa de calcul a armătur de suspendare * R c [N/mm ] Rezstenţa de calcul de bază la compresune a betonulu R [kn] Reacţunea în reazemul [N/mm ] Rezstenţa de calcul la întndere a betonulu dn stâlp R t U [m] Permetrul secţun de forfecare W [m 3 ] Modulul de rezstenţă al tălp fundaţe având forma dreptunghulară în plan; Modulul de rezstenţă al secţun transversale a sstemulu de fundare b f [m] Lăţmea une fâş de rader defntă între mjloacele a două deschder succesve c U [kpa] Rezstenţa la compresune monoaxală a pământulu (coezunea nedrenată) d [m] Dstanţa dn centrul de greutate al tălp fundaţe la axul stâlpulu e [-] Indcele porlor h [mm] Înălţmea secţun transversale a grnz h [m] Grosmea raderulu h c [mm] Înălţmea cuznetulu; Înălţmea secţun transversale a grnz în câmp h d [m] Înălţmea dafragmelor 5
h r [mm] Înălţmea secţun transversale a grnz în reazem k s [kn/m 3 Coefcentul de pat obţnut prn încercarea de probă cu placa de ] latură sau dametru B p k [kn/m 3 ] Coefcentul de pat obţnut dn încercarea cu placa de m k s [kn/m 3 ] Coefcentul de pat al medulu deformabl l ancorare [mm] Lungmea de ancorare l c [mm] Lungmea cuznetulu l e [mm] Lungmea elastcă l s, b s [mm] Dmensunle secţun transversale a stâlpulu m [-] Coefcent de corecţe care depnde de raportul între grosmea z 0 a stratulu deformabl ş lăţmea B a sstemulu de fundare m bt [-] Coefcentul condţlor de lucru p [kpa] Presunea de contact fundaţe-teren q c [kpa] Rezstenţa pe vârf (CPT) t d [m] Grosmea dafragmelor v p [cm/sec] Vteza de propagarea a undelor longtudnale (prncpale) prn teren v s [cm/sec] Vteza de propagarea a undelor trasversale (secundare) prn teren z [m] Deplasarea tălp fundaţe pe drecţe vertcală z 0 [m] Grosmea stratulu deformabl E ' I (kpa) Rgdtatea cadrelor dn componenţa construcţe ca α [-] Factorul de transformare de la valoarea k s la valoarea k s α [º] Unghul bloculu dn beton smplu β [º] Unghul cuznetulu ε [%] Deformaţa longtudnală specfcă φ [mm] Dametrul bare de armătură λ [m - Coefcent de flexbltate pentru radere sub stâlp unform ] dstrbuţ pe suprafaţa acestora µ [-] Coefcent de frecare ν s [-] Coefcent de deformaţe transversală (Posson) al terenulu de ν s * [-] fundare Coefcent dnamc de deformaţe transversală (Posson) al terenulu de fundare ρ [g/cm 3 ] Denstatea σ [kpa] Efortul untar normal σ z [kpa] Efortul untar normal vertcal τ med [kpa] Efortul untar tangenţal medu pe suprafaţa de lunecare 6
. Preveder generale.. Prezentul normatv se aplcă la proectarea structurlor de fundare drectă pentru clădrle de locut ş socal culturale, construcţle ndustrale ş agrozootehnce. La proectarea structurlor de fundare drectă se va avea în vedere respectarea cernţelor prevăzute la punctul. ş în reglementărle tehnce conexe. La proectarea structurlor de fundare drectă în condţ specale de teren (pământur sensble la umezre, pământur contractle, pământur lchefable) se au în vedere ş măsurle suplmentare dn reglementărle tehnce în vgoare specfce acestor cazur... Normatvul se referă la următoarele tpur de fundaţ drecte: a) fundaţ zolate b) fundaţ contnue c) fundaţ rader.3. Reglementărle tehnce de refernţă sunt enumerate în captolul 3.. Prncp generale ale conformăr de rezstenţă a nfrastructurlor.. Defnrea sstemulu structural ş a subsstemelor componente ale construcţe... Sstemul structural reprezntă ansamblul elementelor care asgură rezstenţa ş stabltatea une construcţ sub acţunea încărcărlor statce ş dnamce, nclusv cele sesmce. Elementele structurale pot f grupate în patru subssteme: suprastructura (S); substructura (B); fundaţle (F); terenul de fundare (T) (fg..).... Suprastructura reprezntă ansamblul elementelor de rezstenţă stuate deasupra nfrastructur (I)...3. Infrastructura este alcătută dn substructură ş fundaţ. La construcţle care nu au substructură, nfrastructura este alcătută dn fundaţ...4. Substructura este zona pozţonată între suprastructură ş fundaţ. În raport cu suprastructura, aceasta prezntă dferenţe de alcăture ş conformare, care conduc la capactăţ de rgdtate ş rezstenţă majorate...5. Fundaţle reprezntă ansamblul elementelor structurale care transmt încărcărle la terenul de fundare...6. Terenul de fundare consttue suportul construcţe ş reprezntă volumul de rocă sau de pământ care resmte nfluenţa construcţe respectve sau în care pot avea loc fenomene care să nfluenţeze construcţa... Cernţe prvnd proectarea fundaţlor... Fundaţle trebue proectate astfel încât să transmtă la teren încărcărle construcţe, nclusv cele dn acţun sesmce, asgurând îndeplnrea condţlor prvnd verfcarea terenulu de fundare la stăr lmtă. 7
Fg.. Componentele sstemulu structural Suprastructura (S); Substructura (B); Fundaţle (F); Terenul de fundare (T); Ιnfrastructura (Ι)... Fundaţle ca elemente structurale se vor proecta astfel încât să fe îndeplnte condţle de verfcare la stărle lmtă ultme ş ale exploatăr normale..3. Cernţe prvnd proectarea substructurlor.3.. Substructura are rolul de a prelua încărcărle provente de la suprastructură ş de a le transmte fundaţlor..3.. Substructura este alcătută, de regulă, dn elemente structurale vertcale (pereţ, stâlp) ş elemente orzontale sau înclnate (plăc, grnz etc.)..3.3. Proectarea substructur trebue să ţnă cont de conlucrarea cu fundaţle ş suprastructura..3.4. La proectarea substructurlor se vor lua în consderare încărcărle propr, încărcărle transmse de suprastructură ş de teren conform prevederlor de la cap. 5..3.5. Eforturle dn acţun sesmce transmse substructur se vor asoca mecansmulu de plastfcare al suprastructur (fg..). Această condţe nu este oblgatore în zonele sesmce de calcul E ş F defnte în reglementarea tehncă de refernţă NP00-9..3.6. La proectarea elementelor structurale ale substructur vor f îndeplnte condţle de verfcare la stărle lmtă ultme ş ale exploatăr normale. Infrastructura se va proecta astfel încât să fe solctată, de regulă, în domenul elastc de comportare. Se admte proectarea mecansmulu de plastfcare a structur la acţun sesmce severe cu dezvoltarea de artculaţ plastce ş în substructură. In aceste stuaţ se vor lua măsur care să asgure o comportare ductlă a substructur ş accesul pentru ntervenţ post sesmce. 8
Perete Stâlp Grndă Artculaţ plastce S S T B Ι F T F Fg.. Ssteme structurale cu mecansme de plastfcare în suprastructură 3. Alegerea tpulu de fundaţe 3.. Factor de care depnde alegerea tpulu de fundaţe 3... Sstemul structural al construcţe - tpul de suprastructură (în cadre, cu pereţ etc.); - dmensun (deschder, trave, înălţm suprateran ş subteran); - alcăturea substructur; - materale (beton, metal, zdăre etc.); - eforturle transmse fundaţlor în grupărle fundamentale ş specale de încărcăr; - mecansmul de dspare a energe nduse de acţunea sesmcă (pozţa zonelor potenţal plastce, eforturle transmse fundaţlor etc.); - sensbltatea la tasăr a sstemulu structural. 3... Condţle de teren - natura ş stratfcaţa terenulu de fundare, caracterstcle fzco-mecance ale straturlor de pământ sau de rocă ş evoluţa acestora în tmp; - condţle de stabltate generală a terenulu (terenur în pantă cu structur geologce susceptble de alunecăr de teren etc.); - condţle hdrogeologce (nvelul ş varaţa sezoneră a apelor subterane, agresvtatea apelor subterane, crculaţa ape prn pământ etc.); - condţle hdrologce (nvelul apelor de suprafaţă, posbltăţ de producere a nundaţlor, a fenomenulu de afuere etc.). 3..3. Condţle de exploatare ale construcţe - eforturle transmse la fundaţ (dn sarcn statce ş dnamce vbraţ produse de utlaje etc.); - posbltatea perderlor de apă sau substanţe chmce dn nstalaţle santare sau ndustrale; - încălzrea terenulu în cazul construcţlor cu degajăr mar de căldură (cuptoare, furnale etc.); - degajăr de gaze agresve care poluează apele meteorce ş accentuează agresvtatea chmcă a apelor subterane; - nfluenţa deformaţlor terenulu de fundare asupra exploatăr normale a construcţe; - lmtarea tasărlor în funcţe de cernţele tehnologce specfce. 3..4. Condţle de execuţe ale nfrastructur - adâncmea săpătur pentru realzarea fundaţlor construcţe ş modul de asgurare a stabltăţ săpătur; 9
- exstenţa unor construcţ în vecnătate care pot f afectate de lucrărle de execuţe a nfrastructur (nstabltatea taluzulu, afuerea terenulu la realzarea epusmentelor etc.); - sstemul de epusmente; - prezenţa reţelelor de apă-canal, de gaze, de energe electrcă etc. 3.. Crter pentru alegerea adâncm mnme de fundare 3... Adâncmea de fundare este dstanţa măsurată de la nvelul terenulu (natural sau sstematzat) până la talpa fundaţe. 3... Adâncmea mnmă de fundare se stableşte în funcţe de: - adâncmea de îngheţ; - nvelul ape subterane; - natura terenulu de fundare; - înălţmea mnmă constructvă a fundaţe; - condţle tehnologce. 3..3. Adâncmea de îngheţ are valorle ndcate în reglementarea tehncă de refernţă STAS 6054/77. 3..4. Adâncmea mnmă de fundare se stableşte conform tabelulu 3. în funcţe de natura terenulu de fundare, adâncmea de îngheţ ş nvelul ape subterane. Tabelul 3. Adâncmea mnmă de fundare (cm) H î adâncmea de H adâncmea ape îngheţ subterane faţă de Terenul de fundare Terenur cota terenulu Terenur ferte supuse acţun natural de îngheţ *) îngheţulu (cm) (m) Roc stâncoase orcare orcare 30 40 0 Petrşur curate, H.00 H î 40 nspur mar ş orcare mjloc curate H<.00 H î +0 40 H.00 80 50 H î 70 Petrş sau nsp H<.00 90 50 arglos, arglă grasă H.00 H î +0 50 H î >70 H<.00 H î +0 50 H.50 80 50 Nsp fn prăfos, praf H î 70 H<.50 90 50 arglos, arglă prăfoasă ş nspoasă H.50 H î +0 50 H î >70 H<.50 H î +0 50 *) Observaţe Valorle ndcate pentru cazul terenurlor ferte de îngheţ se măsoară de la cota nferoară a pardosel. 3..5. Talpa fundaţe va pătrunde cel puţn 0 cm în stratul natural bun de fundare sau în stratul de fundare îmbunătăţt. 3..6. Pentru construcţle fundate pe terenur dfcle (pământur sensble la umezre, pământur contractle, pământur lchefable etc.), adâncmea de fundare este ndcată în reglementărle tehnce de refernţă specfce acestor cazur. 0
4. Materale utlzate la fundaţ 4.. Fundaţle se alcătuesc în mod obşnut dn: - beton armat; - beton smplu; - zdăre de patră. 4.. Caracterstcle betoanelor utlzate la executarea fundaţlor se stablesc de proectant în funcţe de destnaţe, solctăr, condţle medulu de fundare ş nfluenţa acestora asupra durabltăţ betonulu dn fundaţ; acestea sunt defnte în reglementarea tehncă de refernţă NE 0-99. 4.3. Clasele mnme de beton se stablesc astfel: a) Beton smplu C4/5 pentru umplutur, egalzăr ş bloc (la fundaţle tp bloc ş cuznet). b) Beton armat C8/0 pentru fundaţ zolate sau contnue, fundaţ monolte tp pahar, cuzneţ, radere ş reţele de grnz neexpuse la acţun agresve, cu procente optme de armare; C/5 pentru fundaţ prefabrcate tp pahar, fundaţ supuse la solctăr mportante ş fundaţ supuse la acţun dnamce. În condţ de agresvtate caracterstcle betoanelor se stablesc ca în reglementarea tehncă de refernţă NE 0-99 respectv C5-88. 4.4. Tpul de cment ce se utlzează la prepararea betonulu pentru fundaţ se stableşte în funcţe de nfluenţa condţlor medulu de fundare ca în reglementarea tehncă de refernţă NE 0-99. 4.5. Oţelul beton trebue să îndeplnească condţle defnte în reglementarea tehncă de refernţă STAS 438/-89 respectv STAS 438/-9. Pentru armătura rezultată dn crter constructve se utlzează, de regulă, oţel OB37 ar pentru armătura de rezstenţă rezultată dn calcul se utlzează oţel OB37, PC sau plase sudate dn STNB. 4.6. Pentru fundaţle dn zdăre de patră se aplcă prevederle defnte în reglementarea tehncă de refernţă STAS 97-79. Mortarul întrebunţat este dn var ş cment de marcă mnm M0 ndcat în reglementarea tehncă de refernţă STAS 030-85. 4.7. Pentru fundaţle contnue ale construcţlor cu cel mult un nvel amplasate în medul rural se pot aplca ş soluţ constructve bazate pe folosrea materalelor locale. Fundaţle se pot realza dn zdăre de patră sau beton cclopan. 5. Solctăr transmse nfrastructurlor 5.. Preveder generale 5... Solctărle transmse nfrastructurlor se determnă consderând eforturle transmse de suprastructură, încărcărle aplcate drect nfrastructur (încărcăr dn greutatea propre, dn încărcăr de exploatare, forţe sesmce etc.), presun sau împnger ale pământulu, presunea ape etc. Orce acţune semnfcatvă pentru proectarea elementelor nfrastructur sau pentru verfcarea terenulu de fundare se va consdera în categora de solctăr transmse nfrastructur.
5... Solctărle transmse nfrastructurlor se determnă în grupărle fundamentale de încărcăr ş în grupărle specale de încărcăr. Stablrea solctărle transmse nfrastructurlor în grupărle specale de încărcăr este, de regulă, condţonată de dmensonarea completă a suprastructur. 5..3. Solctărle transmse nfrastructurlor se determnă cu valor corespunzătoare proectăr elementelor de beton ale nfrastructutur ş cu valor corespunzătoare verfcăr terenulu de fundare. 5..4. Structurle consderate în calcul în stadul de comportare lnară (elastc) se recomandă să fe schematzate ca ansamblul consttut dn suprastructură, nfrastructură ş teren de fundare. 5..5. În gruparea specală de încărcăr la acţun sesmce, când, de regulă, se acceptă plastfcarea suprastructur ş dezvoltarea unu mecansm de dspare a energe nduse de cutremur, solctărle transmse nfrastructurlor se determnă corespunzător forţelor generalzate (N, M, Q etc.) dezvoltate în secţunea de la baza suprastructur (fg 5.). Fg. 5. Solctărle transmse nfrastructur de suprastructură. 5.. Solctăr transmse nfrastructurlor în grupărle fundamentale de încărcăr 5... La verfcarea rezstenţe nfrastructur ş a terenulu de fundare vor consdera valorle de calcul ale eforturlor transmse de suprastructură. 5... Valorle solctărlor transmse nfrastructur se defnesc în concordanţă cu reglementarea tehncă de refernţă STAS 00/0-75 ş coefcenţ încărcărlor se defnesc în concordanţă cu reglementarea tehncă de refernţă STAS 00/0A-77. 5.3. Solctăr transmse nfrastructurlor în grupărle specale de încărcăr 5.3.. Prevederle de la pct. 5.3. sunt aplcable grupărlor specale de încărcăr în care se consderă acţunle sesmce aplcate construcţe. Calculul va consdera orce drecţe de acţune sesmcă semnfcatvă pentru proectarea nfrastructur. De regulă, se vor consdera 8 drecţ în plan orzontal, corespunzătoare drecţlor prncpale ş drecţlor oblce (la 45º ş 35º) ale construcţe. 5.3.. Solctărle transmse nfrastructurlor proectate corespunzător une comportăr elastce de către suprastructura plastfcată sunt asocate mecansmulu de dspare a energe nduse de acţunle sesmce.
Valorle forţelor generalzate transmse nfrastructur sunt determnate prn majorarea forţelor capable dezvoltate de mecansmul de plastfcare a suprastructur cu coefcentul k F : k F =.35 (5.) Forţele generalzate capable se determnă consderând rezstenţele de calcul ale materalelor. Dacă forţele generalzate capable se determnă consderând rezstenţele med ale materalelor valoarea coefcentulu k F este: k F =.00 (5.) 5.3.3. Dacă mecansmul de plastfcare care asgură dsparea energe nduse de cutremur mplcă dezvoltarea de deformaţ nelastce ş în elementele substructur, pentru calcul se consderă următoarele valor ale solctărlor transmse de suprastructură: - pentru calculul elementelor nfrastructur se consderă valorle solctărlor capable dn grupărle specale de încărcăr; - pentru verfcarea terenulu de fundare se consderă valorle solctărlor capable dn grupărle specale de încărcăr majorate cu coefcentul k F dat de (5.). 5.3.4. Solctărle transmse nfrastructurlor de către suprastructurle care răspund elastc la acţunle sesmce se consderă cu valorle date la pct. 5.3.3. 5.3.5. Efectul componente vertcale a acţun sesmce se va lua în consderare la proectarea sstemelor de fundare în concordanţă cu reglementarea tehncă de refernţă P00-9; în cazul fundaţlor sensble la forţă tăetoare/străpungere (radere tp dală groasă etc.) valorle coefentulu sesmc de calcul pe drecţe vertcală sunt ±k s. 5.3.6. În grupărle specale de încărcăr care cuprnd ş acţunea sesmcă se consderă acţunea de lungă durată a încărcărlor aplcate drect elementelor nfrastructur precum ş forţele sesmce de calcul stablte pe baza unu coefcent sesmc cu valoarea mnmă: c s =.5αk s (5.3) 6. Stablrea dmensunlor baze fundaţe 6.. Condţ generale 6... Dmensunle baze fundaţe se stablesc pe baza calcululu terenulu de fundare defnt în reglementarea tehncă de refernţă STAS 3300/-85 respectv STAS 3300/-85. 6... Dmensunle baze fundaţe se aleg astfel încât presunle la contactul între fundaţe ş teren să abă valor acceptable, pentru a se împedca aparţa unor stăr lmtă care să pereclteze sguranţa construcţe ş/sau exploatarea normală a construcţe. Stărle lmtă ale terenulu de fundare pot f de natura une stăr lmtă ultme (SLU), a căre depăşre conduce la perderea reversblă, în parte sau în totaltate, a capactăţ funcţonale a construcţe sau de natura une stăr lmtă a exploatăr normale (SLEN), a căre depăşre conduce la întreruperea exploatăr normale a construcţe. 6..3. Având ca refernţă reglementarea tehncă STAS 3300/-85, stărle lmtă ale terenulu de fundare sunt: - starea lmtă de deformaţ (SLD), care poate f de natura une stăr lmtă ultme (SLD.U), dacă deformaţle terenulu conduc la deplasăr ş deformaţ ale construcţe ncompatble cu structura de rezstenţă sau de natura une stăr lmtă a exploatăr normale (SLD.EN), dacă deformaţle terenulu împedcă exploatarea normală a construcţe; 3
- starea lmtă de capactate portantă (SLCP) corespunde une extnder a zonelor în care se îndeplneşte condţa de rupere (efortul tangenţal efectv este egal cu rezstenţa la forfecare a materalulu) astfel încât are loc perderea stabltăţ terenulu ş a construcţe, în parte sau în totaltate; starea lmtă de capactate portantă a terenulu de fundare este întotdeauna de natura une stăr lmte ultme. 6..4. În funcţe de partculartăţle construcţe ş ale terenulu de fundare, presunle acceptable pe terenul de fundare se pot stabl, în cazul fundăr drecte, în tre modur: - ca presun convenţonale, p conv ; - ca presun care să asgure îndeplnrea condţlor calculu la starea lmtă de deformaţ (SLD.U ş SLD.EN); - ca presun care să asgure îndeplnrea condţlor calculu la starea lmtă de capactate portantă (SLCP). 6..5. Dn punctul de vedere al construcţe, calculul terenulu de fundare se dferenţază în funcţe de următor factor: a) Clasa de mportanţă - construcţ specale, CS (dn clasele de mportanţă I ş II); - construcţ obşnute, CO (dn clasele de mportanţă III, IV, V). b) Sensbltatea la tasăr - construcţ sensble la tasăr dferenţale (CSEN); - construcţ nesensble la tasăr dferenţale. c) Exstenţa restrcţlor de deformaţ în exploatare - construcţ cu restrcţ (CRE); - construcţ fără restrcţ. 6..6. Dn punctul de vedere al terenulu de fundare, calculul terenulu de fundare se dferenţază în funcţe de apartenenţa terenulu la una dn următoarele categor: a) terenur bune (TB) b) terenur dfcle În tabelul 6. sunt date, având ca refernţă reglementarea tehncă STAS 3300/-85, stuaţle n care terenul de fundare aparţne categore TB. 6..7. Condţle de efectuare a calcululu terenulu de fundare alcătut dn pământur, în vederea stablr unor dmensun ale baze fundaţe care să conducă la presun acceptable pe teren, sunt sntetzate în tabelul 6.. După cum rezultă dn tabelul 6., calculul terenulu de fundare pe bază de presun convenţonale mpune îndeplnrea smultană a patru condţ. În schmb, o sngură condţe este sufcentă pentru a face oblgatoru calculul la starea lmtă de deformaţe (la SLD.U sau SLD.EN) sau calculul la starea lmtă de capactate portantă (SLCP). 6..8. În cazul fundăr pe rocă, folosrea presunlor convenţonale ca presun acceptable este admsă în toate cazurle, cu excepţa construcţlor specale când se mpune calculul la starea lmtă de capactate portantă (SLCP). 6.. Calculul terenulu de fundare pe baza presunlor convenţonale 6... Presunle convenţonale sunt presun acceptable stablte pe cale emprcă, ţnând seama de experenţa de construcţe dn ţară. În anexa A sunt reproduse, având ca refernţă reglementarea tehncă STAS 3300/-85, tabelele cuprnzând aşa-numtele valor de bază ale presunlor convenţonale, p conv, corespunzătoare unor 4
fundaţ convenţonale având lăţmea tălp B =,0 m ş adâncmea de fundare D f =.0 m, precum ş regulle de stablre a corecţlor de lăţme C B ş de adâncme C D. Caracterul emprc al presunlor convenţonale este evdenţat de faptul că valorle de bază dn tabele se obţn în funcţe de caracterstc ale natur pământurlor (granuloztate, plastctate) ş ale stăr pământurlor (starea de îndesare, starea de consstenţă, gradul de saturaţe, ndcele porlor), fără a se face uz de cunoaşterea propretăţlor mecance (compresbltatea ş rezstenţa Tabelul 6. Nr. Terenur bune (TB) crt. Blocur, bolovănşur sau petrşur conţnând ma puţn de 40% nsp ş ma puţn de 30% arglă, în condţle une stratfcaţ practc unforme ş orzontale (având înclnarea ma mcă de 0%) Pământur nspoase, nclusv nspur prăfoase, îndesate sau de îndesare mede, în condţle une stratfcaţ practc unforme ş orzontale 3 Pământur coezve cu plastctate redusă: nspur argloase, prafur nspoase ş prafur, având e 0,7 ş Ic 0,5, în condţle une stratfcaţ practc unforme ş orzontale 4 Pământur coezve cu plastctate mede: nspur argloase, prafur nspoase-argloase, având e ş Ic 0,5, în condţle une stratfcaţ practc unforme ş orzontale 5 Pământur coezve cu plastctate mare: argle nspoase, argle prăfoase ş argle, având e, ş Ic 0,5, în condţle une stratfcaţ practc unforme ş orzontale 6 Roc stâncoase ş semstâncoase în condţle une stratfcaţ practc unforme ş orzontale 7 Orce combnaţe între stratfcaţle preczate la nr. crt....6 8 Umplutur de provenenţă cunoscută realzate organzat, conţnând mater organce sub 5% Notă: Pământurle coezve saturate de consstenţă rdcată (I c > 0,5) pot f consderate terenur bune în accepţa tabelulu 6.. Totuş, în stuaţa în care încărcarea transmsă de fundaţa drectă asupra acestor pământur se realzează rapd, fără posbltatea drenăr ape dn por pământulu, devne necesară o verfcare a terenulu la starea lmtă de capactate portantă (SLCP). Tabelul 6. Modul de calcul (stablrea presun acceptable) Bun (TB) Dfcl Terenul Pământ coezv saturat încărcat rapd Importanţa Obşnut ă (CO) Specală (CS) Construcţa Sensbltatea la tasăr dferenţale Nesensbl ă Sensblă (CSEN) Restrcţ de deformaţ în exploatare Fără restrcţ p conv x x x x SLD.U x SLD.U x SLD.U x SLD.EN SLCP x SLCP x Cu restrcţ (CRE) 6... Condţle care trebue respectate în cazul calcululu terenulu de fundare pe baza presunlor convenţonale se dferenţază în funcţe de tpul încărcăr ş de gruparea de încărcare (gruparea fundamentală GF, gruparea specală GS) ş sunt sntetzate în tabelul 6.3. x 5
6..3. Pentru stablrea dmensunlor în plan ale fundaţe este necesară, după caz, îndeplnrea tuturor condţlor specfcate în tabelul 6.3. Prn aceasta se consderă mplct îndeplnte condţle calculu terenulu de fundare la starea lmtă de deformaţe ş la starea lmtă de capactate portantă, ca stăr lmtă ultme. Tpul încărcăr Centrcă Cu excentrctate după o sngură drecţe Tabelul 6.3 Cu excentrctate după două drecţ Gruparea de încărcare GF p ef p conv p ef max. p conv p ef max.4 p conv GS p ef. p conv p ef max.4 p conv p ef max.6 p conv 6..4. Dmensunle în plan ale fundaţlor se stablesc astfel ca rezultanta încărcărlor provente dn acţun dn grupăr fundamentale să fe aplcată în cadrul sâmburelu central. 6..5. Pentru stuaţle în care în gruparea fundamentală ntervn solctăr orzontale mportante, nepermanente, se admte ca rezultanta încărcărlor să se aplce în afara sâmburelu central cu condţa ca secţunea actvă a tălp fundaţe să nu fe ma mcă de 80% dn ara totală a acestea. În cazul construcţlor de tpul castele de apă, turnur etc. nu se admte desprnderea fundaţe de pe teren în grupărle fundamentale de încărcăr. 6..6. Excentrctăţle maxme admse pentru rezultantele încărcărlor dn grupăr specale trebue să fe lmtate astfel încât secţunea actvă a suprafeţe tălp fundaţe să se extndă cel puţn până în dreptul centrulu de greutate al acestea. 6..7. Modul de calcul al lu p ef pentru excentrctate pe două drecţ este prezentat în anexa F. 6.3. Calculul terenulu de fundare la starea lmtă de deformaţ 6.3.. Prn calculul terenulu de fundare la starea lmtă de deformaţ se cere îndeplnrea a două setur de condţ, sntetzate în tabelele 6.4 ş 6.5. Tabelul 6.4 Tpul stăr lmtă de deformaţe Condţa de îndeplnt SLD.U s s SLD.EN t t Condţle specfcate în tabelul 6.4 au semnfcaţa: - s : deplasăr sau deformaţ posble ale construcţe datorate tasărlor terenulu de fundare, calculate cu încărcăr dn gruparea fundamentală pentru SLU; - t : aceeaş semnfcaţe ca ş s calculate cu încărcăr dn gruparea fundamentală pentru SLEN; 6
- s :deplasăr sau deformaţ de refernţă admse pentru structură, stablte de proectantul structur; In lpsa unor valor stablte de proectant pot f luate în consderare, orentatv, valorle specfcate în anexa A pentru construcţ neadaptate în mod specal în vederea preluăr tasărlor neunforme - t : deplasăr sau deformaţ admse dn punct de vedere tehnologc, specfcate de proectantul tehnolog. Centrcă Cu excentrctate după o sngură drecţe Tabelul 6.5 Cu excentrctate după două drecţ Tpul încărcăr Condţa de p îndeplnt ef p pl p ef max. p pl p ef max.4 p pl În condţle defnte în tabelul 6.5, p pl (presunea plastcă) reprezntă presunea corespunzătoare une extnder lmtate pe o adâncme egală cu B/4, B fnd lăţmea fundaţe, a zone plastce în terenul de fundare. Prn zonă plastcă se înţelege zona pe conturul ş în nterorul cărea se îndeplneşte condţa de rupere în pământ. 6.3.. Presunea plastcă p pl este o presune acceptablă. Condţle dn tabelul 6.5, a căror îndeplnre precede efectuarea calcululu deformaţlor probable ale terenulu de fundare, reprezntă condţ de valabltate a calcululu de deformaţ, în care terenul este asmlat cu un medu lnar-deformabl ar utlzarea relaţlor dn Teora Elastctăţ este admsă. 6.3.3. În anexa A sunt sntetzate prevederle dn reglementarea tehncă de refernţă STAS 3300/- 85 refertoare la calculul terenulu de fundare la starea lmtă de deformaţ. 6.4. Calculul terenulu de fundare la starea lmtă de capactate portantă 6.4.. Prn calculul terenulu de fundare la starea lmtă de capactate portantă, în cazul fundăr drecte, se cere respectarea condţe generale Q mr, cu cele tre forme partculare date în tabelul 6.6. 7
Fundaţe de suprafaţă Fundaţe solctată transversal Tabelul 6.6 Fundaţe pe taluz sau în apropere de taluz M s M r Tpul lucrăr N Cazul de calcul SLCP. SLCP. SLCP.3 Condţa Q mr N 0.9L B p cr T 0.8µ N M r 0.8M s unde: Q reprezntă încărcarea de calcul asupra terenulu de fundare, proventă dn acţunle dn grupărle specale; R reprezntă valoarea de calcul a rezstenţe terenulu de fundare; m reprezntă coefcentul condţlor de lucru. 6.4.. În anexa A sunt sntetzate prevederle dn reglementarea tehncă de refernţă STAS 3300/- 85 refertoare la calculul terenulu de fundare la starea lmtă de capactate portantă. 7. Proectarea fundaţlor zolate Prevederle prezentulu captol se aplcă la proectarea fundaţlor zolate ale stâlplor de beton armat ş de metal. Fundaţle zolate pot f utlzate ş în cazul unor elemente structurale contnue, dacă structura este proectată consderând rezemărle concentrate. Tpurle de fundaţ zolate care fac obectul prezentulu normatv sunt: a) Fundaţle pentru stâlp de beton armat monolt: - fundaţ tp talpă de beton armat (fundaţ elastce); - fundaţ tp bloc ş cuznet (fundaţ rgde). b) Fundaţle pentru stâlp de beton armat prefabrcat: - fundaţ tp pahar; - alte tpur de fundaţ adaptate sstemulu de îmbnare dntre stâlpul prefabrcat ş fundaţe. c) Fundaţle pentru stâlp metalc: - fundaţ tp bloc ş cuznet; - fundaţ tp talpă de beton armat. Proectarea fundaţlor zolate de beton armat se face având ca refernţă prevederle defnte în reglementarea tehncă STAS 007/0-90. Dmensunle în plan ale fundaţlor zolate se stablesc conform prevederlor de la captolul 6. La alcăturea fundaţlor zolate se va ţne seama de următoarele regul cu caracter general: a) sub fundaţle de beton armat monolt se prevede un strat de beton de egalzare de 50 00 mm grosme, stablt funcţe de condţle de teren, execuţe ş suprafaţa fundaţe; b) sub fundaţle de beton armat prefabrcat se prevede un pat de nsp de 70 50 mm grosme; c) fundaţle se pozţonează, de regulă, centrat în axul stâlpulu; 8
d) pentru stâlp de calcan, de rost sau stuaţ în care exstă în vecnătate alte elemente de construcţ sau nstalaţ se pot utlza fundaţ excentrce în raport cu axul stâlpulu; în acest caz momentul transms tălp fundaţe se poate reduce prn prevederea de grnz de echlbrare. 7.. Fundaţ pentru stâlp de beton armat monolt 7... Fundaţ tp talpă de beton armat Fundaţle tp talpă de beton armat pot f de formă prsmatcă (fg. 7..a) sau formă de obelsc (fg. 7..b). Betonul utlzat la realzarea fundaţlor tp talpă armată va f de clasă mnmă C 8/0. 7... Înălţmea fundaţe (H) se stableşte funcţe de următoarele condţ: a) asgurarea rgdtăţ fundaţe de beton armat; dacă se respectă valorle mnme ale raportulu dntre înălţmea fundaţe ş dmensunea cea ma mare în plan (H/L) date în tabelul 7. (ultma coloană) este admsă poteza dstrbuţe lnare a presunlor pe teren; b) verfcarea fundaţe la forţă tăetoare; dacă se respectă valorle mnme ale raportulu dntre înălţmea fundaţe ş dmensunea cea ma mare în plan (H/L) date în tabelul 7., secţunea de beton poate prelua forţa tăetoare nefnd necesare armătur transversale; Fg. 7. Fundaţ tp talpă de beton armat c) verfcarea fundaţe la încovoere; de regulă verfcarea secţun de beton armat la starea lmtă de rezstenţă la încovoere nu mplcă modfcarea înălţm secţun de beton stabltă conform punctelor a ş b; d) valoarea mnmă a înălţm fundaţe este H mn = 300 mm. Înălţmea la margnea fundaţe tp obelsc (H ) rezultă în funcţe de următoarele condţ: a) înălţmea mnmă necesară pentru ancorarea armăturlor de pe talpa fundaţe (5φ max ); b) panta feţelor înclnate ale fundaţe nu va f ma mare de /3; c) valoarea mnmă este H mn = 50 mm. 7... Armătura fundaţe (fg. 7.) este compusă dn: a) armătura de pe talpă, realzată ca o reţea dn bare dspuse paralel cu laturle fundaţe Armătura rezultă dn verfcarea la moment încovoetor în secţunle de la faţa stâlpulu. În calculul momentelor încovoetoare dn fundaţe se consderă presunle pe teren determnate de solctărle transmse de stâlp. Se vor consdera stuaţle de încărcare (presun pe teren) care conduc la solctărle maxme în fundaţe. Procentul mnm de armare pe fecare drecţe este 0.0 % pentru armătur OB37 ş 0.075 % pentru armătur PC5. 9
Dametrul mnm al armăturlor este de 0 mm. Dstanţa maxmă între armătur este de 50 mm; dstanţa mnmă este de 00 mm. Armătura se dstrbue unform pe lăţmea fundaţe ş se prevede la capete cu cocur cu lungmea mnmă de 5φ. b) armătura de la partea superoară, realzată dn 3 4 bare dspuse în dreptul stâlpulu sau ca o reţea dezvoltată pe toată suprafaţa fundaţe Fundaţle tp obelsc care nu au desprndere de pe terenul de fundare au armătură constructvă la partea superoară, unde se dspun pe fecare drecţe prncpală mnmum 3 bare de armătură OB37, cu dametrul de mnm mm. La fundaţle care lucrează cu are actvă, armătura de la partea superoară rezultă dn calculul la încovoere. Dmensonarea armătur se face în secţunle de consolă cele ma solctate, consderând momentele încovoetoare negatve rezultate dn acţunea încărcărlor dn greutatea fundaţe, a umplutur peste fundaţe ş a sarcnlor aplcate pe teren sau prn repartzarea momentulu încovoetor transms de stâlp. În această stuaţe de solctare armătura se realzează ca o reţea de bare dspuse paralel cu laturle fundaţe. Dametrul mnm al armăturlor este de 0 mm. Dstanţa maxmă între armătur este de 50 mm; dstanţa mnmă este de 00 mm. Armătura se dstrbue unform pe lăţmea fundaţe ş se prevede la capete cu cocur cu lungmea mnmă de 5φ. c) armătura transversală pentru preluarea forţelor tăetoare se realzează ca armătură înclnată dspusă în dreptul stâlpulu Forţa tăetoare în secţunea de calcul se determnă consderând o fsură înclnată cu 45º ş presunle dezvoltate pe teren de forţele transmse de stâlp. Dacă fundaţa lucrează cu are actvă, la calculul forţe tăetoare se vor consdera presunle efectve pe teren. d) armătur pentru stâlp (mustăţ) Armăturle vertcale dn fundaţe, pentru conectarea cu stâlpul de beton armat, rezultă în urma dmensonăr/verfcăr stâlpulu. Armăturle dn fundaţe (mustăţle) se alcătuesc astfel încât în prma secţune potenţal plastcă a stâlpulu, aflată deasupra fundaţe, barele de armătură să fe contnue (fără înnădr). Etrer dn fundaţe au rol de pozţonare a armăturlor vertcale pentru stâlp; se dspun la dstanţe de maxmum 50 mm ş cel puţn în 3 secţun. Armătura trebue prelungtă în fundaţe pe o lungme cel puţn egală cu l ancorare + 50 mm, unde l ancorare se determnă având ca refernţă reglementarea tehncă STAS 007/0-90. Fg. 7. Armarea fundaţlor tp talpă de beton armat 0
Presunea efectvă maxmă H/L mnm pentru care nu este necesară verfcarea la forţă tăetoare a fundaţe pe teren (kpa) Beton C8/0 Beton C/5 * Tabelul 7. H/L mnm pentru care nu se verfcă rgdtatea fundaţe 00 0. 0.0 0.5 50 0.5 0.3 0.6 00 0.7 0.6 0.7 50 0.9 0.7 0.8 300 0.30 0.9 0.9 400 0.3 0.30 0.33 600 0.39 0.35 0.35 *) pentru betoane de clasă superoară se utlzează valorle date în tabelul 7.. pentru clasa C/5. 7...3. Calculul momentelor încovoetoare în fundaţe Pentru calculul momentelor încovoetoare în fundaţe se consderă secţunle de încastrare de la faţa stâlpulu ş presunle pe teren pe suprafaţa delmtată de laturle tălp ş planul de încastrare consderat (fg.7.3). Calculul smplfcat al momentelor încovoetoare în talpa fundaţe se face cu relaţle 7. ş 7.: l x l x M x = B p o + ( p p 0 ) (7.) 3 l y M y = L p med ; p med = ( p + p ) / (7.) Fg. 7.3 În cazul fundaţlor la care se respectă condţle prvnd raportul mnm H/L dn tabelul 7. stablt în funcţe de condţa de rgdtate a tălp ş pentru care ara actvă este de mnmum 80%, armătura calculată funcţe de momentele încovoetoare (M x ş M y ) se dstrbue unform pe talpa fundaţe. Dacă ara actvă este ma mcă de 80%, în relaţa 7. se înlocueşte p med cu valoarea p. Dacă fundaţa este solctată cu momente încovoetoare pe două drecţ (solctare oblcă), p, având semnfcaţa de presune maxmă pe teren, se determnă cu relaţle ndcate în Anexa F.
7... Fundaţ tp bloc ş cuznet Fundaţle tp bloc de beton ş cuznet sunt alcătute dntr-un bloc de beton smplu pe care reazemă un cuznet de beton armat în care se încastrează stâlpul (fg. 7.4). 7... Blocul de beton smplu se realzează respectând următoarele condţ: a) înălţmea trepte este de mnmum 400 mm la blocul de beton cu o treaptă; b) blocul de beton poate avea cel mult 3 trepte a căror înălţme mnmă este de 300 mm; înălţmea trepte nferoare este de mnmum 400 mm; c) clasa betonulu este mnm C4/5; dacă în bloc sunt prevăzute armătur pentru ancorarea cuznetulu clasa betonulu este cel puţn C8/0; d) înălţmea bloculu de beton se stableşte astfel încât tgα să respecte valorle mnme dn tabelul 7.; această condţe va f realzată ş în cazul bloculu realzat în trepte (fg. 7.4); e) rosturle orzontale de turnare a betonulu se vor trata astfel încât să se asgure condţ pentru realzarea unu coefcent de frecare suprauntar între cele două suprafeţe. Fg. 7.4 Fundaţ cu bloc de beton smplu ş cuznet de beton armat. Tabelul 7. Valor mnme tgα funcţe de clasa betonulu Presunea efectvă pe teren (kpa) C4/5 C8/0 sau ma mare 00.5.05 50.30.5 300.40.30 350.50.40 400.60.50 600.00.85 7... Cuznetul de beton armat se proectează respectând următoarele: a) cuznetul se realzează cu formă prsmatcă; b) dmensunle în plan (l c ş b c ) vor respecta următoarele condţ: - să fe ma mar decât dmensunle care asgură lmtarea presunlor pe planul de contact cu blocul la valor ma mc decât rezstenţa de calcul la compresune a betonulu; - se recomandă următoarele ntervale pentru raportul l c /L respectv b c /B: bloc de beton cu o treaptă: l c /L = 0.50 0.65
bloc de beton cu ma multe treapte: l c /L = 0.40 0.50 c) înălţmea cuznetulu (h c ) va respecta următoalele valor mnme: - h c 300mm; - h c /l c 0.5; - tgβ 0.65 (fg. 7.4); dacă tgβ.00 nu este necesară verfcarea cuznetulu la forţă tăetoare; - valor mnme mpuse de condţa de ancorare a armăturlor pentru stâlp, cu lungmea l ancorare + 50 mm, unde l ancorare este defntă în reglementarea tehncă de refernţă STAS 007/0-90; d) clasa betonulu este mnm C8/0; clasa betonulu rezultă ş dn condţa de rezstenţă la compresune locală a betonulu dn cuznet în secţunea de încastrare a stâlpulu (de regulă, R c_cuznet 0.7R c stâlp); e) rostul de turnare dntre bloc ş cuznet se tratează astfel încât să se realzeze contnutatea betonulu sau, cel puţn, condţle care asgură un coefcent de frecare µ.0 (defnt în reglementarea tehncă de refernţă STAS 007/0-90). 7...3. Calculul momentelor încovoetoare poztve în cuznet se face consderând încastrarea consolelor în secţunle de la faţa stâlpulu (fg. 7.5). Fg. 7.5 Presunle pe suprafaţa de contact dntre cuznet ş bloc, funcţe de care se determnă eforturle secţonale în cuznet, sunt determnate de solctărle dn stâlp (nu se ţne cont de greutatea cuznetulu). Presunle pe suprafaţa de contact dntre cuznet ş blocul de beton, dacă nu apar desprnder sau ara actvă este cel puţn 70%, se determnă cu relaţle (7.3): N 6M C C( x) N 6M C C ( y) p c, c = ± 0 sau p c, c = ± (7.3) lc bc lc bc lc bc lc bc dacă: p c <0, atunc se admte p c =0 ar p c se determnă cu relaţle (7.4): NC NC pc = sau pc = l M C x c ( ) b M c C ( y) 3 b c N (7.4) 3 lc C NC unde: N C, M C(x) ş M C(y), sunt forţa axală ş momentele încovoetore la nvelul tălp cuznetulu. Momentele încovoetoare în cuznet se calculează cu (7.5) ş (7.6): l c lc M x = bc pc0 + ( pc pc0) (7.5) 3 bc pc + pc M Y = lc pcmed, pcmed = (7.6) Dacă ara actvă de pe suprafaţa de contact cuznet bloc este ma mcă decât 70% dn talpa cuznetulu (l c xb c ): M x = M C(x) ş, respectv, M y = M C(y) (7.7) 3
7...4. Armarea cuznetulu va respecta următoarele condţ: a) Armătura de la partea nferoară: -se realzează ca o reţea de bare dspuse paralel cu laturle cuznetulu; ara de armătură rezultă dn verfcarea la moment încovoetor în secţunle de la faţa stâlpulu (fg. 7.5); - procentul mnm de armare pe fecare drecţe este 0.0% pentru armătur OB37 ş 0.075% pentru armătur PC5; - dametrul mnm al armăturlor este de 0 mm; - dstanţa maxmă între armătur va f de 50 mm; dstanţa mnmă este 00 mm. -armătura se dstrbue unform pe lăţmea cuznetulu ş se prevede la capete cu cocur cu lungmea mnmă de 5φ. b) Armătura de la partea superoară : - se dspune dacă cuznetul are desprnder de pe blocul fundaţe ; - se realzează ca o reţea de bare dspuse paralel cu laturle cuznetulu ş ancorate în blocul de beton smplu, după modelul dn fg. 7.4.b; - ara de armătură pe fecare drecţe rezultă dn: verfcarea la compresune excentrcă a secţun de beton armat pe suprafaţa de contact dntre cuznet ş bloc; în verfcare se va consdera rezstenţa de calcul a betonulu (R c * ) cu valoarea: R * c = M + cap.cuznet b l c c (7.8) unde: bc este lăţmea tălp cuznetulu (fg. 7.5); dacă zona comprmată pe talpa cuznetulu este ma mare de 70% dn ara tălp, pentru dmensonarea armăturlor de ancorare în bloc se poate consdera ş o schemă de calcul bazată de preluarea de armătură a rezultante volumulu de efortur untare de întndere de pe suprafaţa de contact, obţnută dntr-o dstrbuţe lnară a presunlor; verfcarea la moment încovoetor negatv a cuznetulu încărcat cu forţele dezvoltate în armăturle de ancorare; - dametrul mnm al armăturlor este de 0 mm; - dstanţa între armătur va f de mnm 00 mm ş maxm 50 mm. c) Armăturle pentru stâlp (mustăţ): - armăturle vertcale dn cuznet, pentru conectarea cu stâlpul de beton armat, rezultă în urma dmensonăr/verfcăr stâlpulu; - armăturle dn cuznet se alcătuesc astfel încât în prma secţune potenţal plastcă a stâlpulu, aflată deasupra fundaţe, barele de armătură să fe fără înnădr; - etrer dn cuznet au rol de pozţonare a armăturlor vertcale pentru stâlp ş se dspun în cel puţn în secţun; - armăturle trebue prelungte în fundaţe pe o lungme cel puţn egală cu lungmea de ancorare majorată cu 50 mm; - armăturle înclnate se dspun pentru preluarea forţe tăetoare în consolele cuznetulu dacă tgβ < (fg. 7.4) ş se dmensonează având ca refernţă reglementarea tehncă STAS 007/0-90. 4
7.. Fundaţ pentru stâlp de beton armat prefabrcaţ Fundaţle zolate pentru stâlp de beton armat prefabrcat pot f realzate ca fundaţ tp pahar (fg. 7.6). l S l a b p l b b p Beton de monoltzare l S b S l b B H p 00 mm H l b p l a b p l L b p b H f Beton de egalzare 50 00 mm β 0 30 mm l a L b p H t Fg. 7.6 Fundaţe tp pahar pentru stâlp prefabrcat 7... Dmensunle secţunlor de beton 7... Înălţmea paharulu H P Înălţmea paharulu H P se stableşte respectând următoarele cernţe: - asgurarea lungm de ancoraj (l ancoraj ) a armăturlor longtudnale dn stâlp: H P l ancoraj + 50mm; H P se poate reduce dacă armătura este întoarsă la baza stâlpulu; - l ancoraj se determnă având ca refernţă reglementarea tehncă STAS 007/0-90, consderând condţ normale de solctare; - condţle de aderenţă sunt stablte funcţe de modul de realzare a stâlpulu prefabrcat; - lmtarea efectulu forţe tăetoare pe lungmea de stâlp ntrodusă în pahar: M ST,cap H P (7.9) 3 lsbsr t unde: M ST.cap - momentul capabl al stâlpulu în secţunea de la faţa paharulu; l S, b S - dmensunle secţun transversale a stâlpulu; R t - rezstenţa de calcul la întndere a betonulu dn stâlp. Condţ constructve generale: H P.l s în cazul stâlplor cu secţune dreptunghulară cu dmensunle l s ş b s, l s b s ; H P 500 mm în cazul stâlplor la construcţ etajate; H P H S / la fundaţle stâlplor de hale cu podur rulante ş a estacadelor; H S este înălţmea lberă a stâlpulu de la faţa superoară a fundaţe până la rgla acoperşulu. 7... Grosmea H f Grosmea fundulu paharulu (H f ) rezultă în urma verfcăr la străpungere; în calcul se va consdera stuaţa cea ma defavorablă de solctare la străpungere, dn faza de montaj sau exploatare a construcţe. În faza de montaj, cu paharul nemonoltzat, verfcarea la străpungere este dată de condţa (7.0): L B ( ls + H f )( b S + H f ) N 0,75 U H R + N (7.0) ST,montaj L B unde: N ST.montaj este forţa axală maxmă în stâlp în faza de montaj a structur prefabrcate; U = l S +b S +4H f este permetrul secţun de forfecare; R t rezstenţa de calcul la întndere a betonulu dn fundaţa pahar; f t av 5