ANEXA 4. OPERAŢII ARITMETICE IMPLEMENTĂRI

Σχετικά έγγραφα
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

2. Circuite logice 2.5. Sumatoare şi multiplicatoare. Copyright Paul GASNER


Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Subiecte Clasa a VII-a

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Tabelul tranziţiilor este prezentat mai jos. La construirea sumatorului folosim bistabile de tip JK: (3.1)

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Cursul nr. 6. C6.1 Multiplexorul / Selectorul de date

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 4 Serii de numere reale

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Subiecte Clasa a VIII-a

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

V O. = v I v stabilizator

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare


Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

riptografie şi Securitate

MARCAREA REZISTOARELOR

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Electronică anul II PROBLEME

Cap.3 CLASE DE CIRCUITE LOGICE COMBINAŢIONALE

Curs 1 Şiruri de numere reale

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Integrala nedefinită (primitive)

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Curs 2 Şiruri de numere reale

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

5.1. Noţiuni introductive

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Criptosisteme cu cheie publică III

CIRCUITE COMBINAŢIONALE UZUALE

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Organizarea Calculatoarelor LABORATOR 4 Implementarea şi simularea unui sumator/scăzător pe 4 biţi SCOPUL LUCRĂRII

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Ecuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)

Cursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

8 Intervale de încredere

2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Subiecte Clasa a VIII-a

Arhitectura Calculatoarelor. Fizică - Informatică an II. 2. Circuite logice. Copyright Paul GASNER 1

CIRCUITE LOGICE CU TB

ELECTRONICĂ DIGITALĂ

FLUXURI MAXIME ÎN REŢELE DE TRANSPORT. x 4

Subiecte Clasa a V-a

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Progresii aritmetice si geometrice. Progresia aritmetica.

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Ecuatii trigonometrice

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Circuite logice programabile

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Transcript:

ANEXA 4. OPERAŢII ARITMETICE IMPLEMENTĂRI ADUNAREA ÎN BINAR: A + B Adunarea a două numere de câte N biţi va furniza un rezultat pe N+1 biţi. Figura1. Anexa4. Sumator binar complet Schema bloc a unui sumator pentru cuvinte de 4 biţi: SCĂDEREA ÎN BINAR: A B = A + ( B) Figura2. Anexa 4. Sumator pentru cuvinte de 4biţi. Folosind complementul faţă de 2: B = ~B + 1 (~ este complementul la nivel de bit). Schema bloc a unui sumator scăzător pe 4 biţi. Selectarea operaţiei este asigurată de semnalul de comandă Scădere. 1

Figura3. Anexa 4. Sumator scăzător pe 4 biţi. Codificarea Condiţiilor: Este de dorit ca, în afară de sume, să se obţină şi alte informaţii privind rezultatul adunării: Z (zero): rezultatul este = 0. Z = ~( (S N 1,,S 0 ) ); Poarta NOR cu N+1 intrări. N (negativ): rezultatul este < 0, S N 1. C (transport): transportul la stânga rangului de semn: S N. D (depaşire): rezultatul depăşeşte capacitatea de reprezentare corectă în gamă: 2 N 1 până la 2 N 1 +1 (în codul complementar) D = Cout N 1 Cin N 1 Timpul de propagare t pd pentru sumatorul cu transport succesiv: Figura4. Anexa 4. Timpul de propagare t pd pentru sumatorul cu transport succesiv. Cazul cel mai defavorabil este acela când se adună 11111.11 cu 00000.01, care presupune propagarea transportului pe întregul lanţ de sumatoare complete. 2

Θ(N) se citeşte ca ordin N şi arată că latenta sumatorului creşte direct proporţional cu numărul de biţi ai operanzilor Logica mai rapidă pentru transport: Se rescriu ecuaţiile pentru C OUT : C OUT = AB + AC IN + BC IN = AB + C IN (A + B) = G + PC IN, unde: G = AB (Generează), iar P = A + B (Propagă) De regulă se utilizează expresiile: P = A B, iar S = P C IN Pentru adunarea a două numere de N biţi: C N = G N 1 + P N 1 C N 1 = G N 1 + P N 1 G N 2 + P N 1 P N 2 C N 2 = G N 1 + P N 1 G N 2 + P N 1 P N 2 G N 2 +.+ P N 1 P 0 C IN C N se obţine cu o întârziere introdusă de 3 porţi: - generare P/G; - produs logic AND; - sumă logică finală OR; 3

ADUNAREA PE N BIŢI ÎN TIMP CONSTANT Dacă s ar utiliza porţi cu (N+1) intrări şi nu ar interesa aspectele privind încărcarea în ceea ce priveşte semnalele P, întârzierea propagării transportului într un sumator, construit pe baza ecuaţiilor P/G, pentru a obţine C IN, pentru fiecare bit, ar fi egală cu: 4 întârzieri la nivel de poartă θ(1), ceea ce nu este practic pentru N > 4. Pentru implementarea adunării pe N biţi în timp constant s au conturat următoarele soluţii: - transport succesiv rapid; - sumatoare cu transport anticipat ierarhic. SUMATOARE CU TRANSPORT ANTICIPAT Se poate construi un lanţ ierarhic pentru transportul anticipat, prin generalizarea definiţiei pentru logica Genereaza Transport/Propaga Transport: (Logica GP). Sumatorul va fi divizat în două părţi: partea superioară H (Higher part) şi partea inferioară L (Lower part). Funcţia GP se poate exprima astfel: G HL = G H + P H G L (Se generează transport dacă partea superioara generează transport sau dacă partea inferioară generează transport şi partea superioară propagă transport); P HL = P H P L (Se propagă transport dacă partea inferioară şi partea superioară propagă transport). Figura5. Anexa 4. Sumator cu transport anticipat 4

Transport anticipat pe 8 biţi (Generare GP) Figura 6. Anexa 4. Evidenţierea transportului anticipat. Se poate construi un arbore de unităţi GP, pentru a stabili logica de generare şi propagare a transportului în cazul unui sumator cu o dimensiune dată. Pentru un sumator pe 2 N biţi sunt necesare 2 N 1 unităţi GP. C = G 7 + P 7 G 6 + P 7 P 6 G 5 + P 7 P 6 P 5 G 5 G 4 +..+ P 7 P 6. P 0 C IN \ / \ / G 7 0 P 7 0 Generator de transport anticipat pe 8 biţi: Dându se valoarea transportului în bitul cel mai puţin semnificativ, se pot genera biţii de transport pentru fiecare sumator: cj = G j 1 + P j 1 c i Figura 7. Anexa 4. Generarea transportului anticipat. 5

Schema completă a sumatorului pe 8 biţi cu transport anticipat: Figura 8. Anexa 4. Schema completă a sumatorului. Figura 9. Anexa 4. Termenul de propagare şi generare a transportului Se poate observa că nu mai este necesară ieşirea C O de la fiecare sumator: 6

SUMATOARE CU TRANSPORT OCOLITOR: Ecuaţiile complete P/G sunt destul de complicate, dar P este relativ simplu. În consecinţă se poate folosi P, pentru a ocoli blocuri de sumatoare cu transport succesiv Figura 10. Anexa 4. Sumator cu transport ocolitor. (A) Transporturile se propagă succesiv la nivelul fiecarui bloc; dacă blocul generează un transport, acesta apare la ieşirile pentru transporturi ale acelui bloc (similar cu G). Dacă transportul din afară (C IN ) este 0, la începutul operării, nu vor apărea transporturi false în afară. (B) Dacă C IN şi P BLOC sunt simultan adevărate, transportul ocoleşte/sare blocul dat, către următorul bloc. (C) Transportul se propagă până la blocul final: În condiţiile unor blocuri de dimensiuni variabile: SUMATOARE CU SELECTARE A TRANSPORTULUI: Ideea are la bază utilizarea a două sumatoare: pentru unul se consideră că C IN = 0, iar pentru celălalt că C IN = 1. În continuare se utilizează multiplexoare pentru a selecta răspunsul corect, atunci când C IN este cunoscut. 7

Figura 11. Anexa 4. Folosirea multiplexoarelor pentru selecţie Blocurile din stânga pot fi de dimensiuni mai mari deoarece au mai mult timp la dispoziţie în cadrul propagării transportului. Cu un singur etaj costul creşte cu 50%, dar viteza se dublează faţă de cazul transportului succesiv. În cazul unor blocuri multiple, cu dimensiuni diferite: Figura 12. Anexa 4. Măşti pentru sumatoare 8

ÎNMULŢIREA Figura 13. Anexa 4. Înmulţirea Cel mai simplu se obţin produsele parţiale folosind porţi AND, întrucât B i este 0 sau 1. Mai complicată este adunarea celor M produse parţiale de câte N biţi Multiplicatorul secvenţial. Se presupune ca Deînmulţitul (A) are N biţi, iar Înmulţitorul (B) are M biţi. Dacă se va utiliza un singur sumator pe N biţi, atunci va trebui să se realizeze un circuit secvenţial, care va prelucra, la un moment dat, un singur produs parţial, ciclând de M ori pentru a termina înmulţirea. Figura 14. Anexa 4. Multiplicatorul secvenţial 9

Multiplicator combinaţional. Acest dispozitiv asigură înmulţirea numerelor nonnegative. Figura 15. Anexa 4. Multiplicatorul combinaţional 10

Multiplicator în Bandă de Asamblare. Configuraţia de mai jos operează cu întregi nonnegativi. În cazul unui etaj final cu transport anticipat: Figura 16. Anexa 4. Multiplicator în bandă de asamblare 11

ÎMBUNĂTĂŢIREA LATENTEI O reprezentare abstractă a sumatorului cu salvare a transportului (CSA Carry Save Adder) este dată mai jos: Figura 17. Anexa 4. Reprezentarea abstract a sumatorului CSA Se efectuează o recablare astfel încât două sumatoare să lucreze în paralel. Rezultatele se vor forţa în sumatoarele trei şi patru, care operează, de asemenea, în paralel etc. Figura 18. Anexa 4. Recablarea sumatoarelor Fluxurile par şi impar parcurg jumătate din sumatoare astfel, proiectele par/impar operează la o viteză de aproape două ori mai mare decât viteza unei implementări simple CSA. 12

O ALTĂ ÎMBUNĂTĂŢIRE A LATENŢEI: ARBORELE WALLACE Figura 19. Anexa 4. Arborele Wallace Până acum, în toate structurile de sumatoare s au utilizat sumatoare complete cu 3 intrări şi 2 ieşiri. Se pot utiliza sumatoare cu un fan in mai mare pentru a reduce întârzierile, în cazul unui M mare. În literatura de specialitate s au propus sumatoare cu 5 intrări şi 3 ieşiri. 13