Capitolul 2. Elemente de mecanica

Σχετικά έγγραφα
3.5. Forţe hidrostatice

CINEMATICA. Cursul nr.2

Dinamica sistemelor de puncte materiale

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

F. Dacă forţa este CURS 2 MECANICA PUNCTULUI MATERIAL

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

2. ELEMENTE DE MECANICĂ NEWTONIANĂ

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Acţiunea fluidelor în repaus asupra suprafeţelor solide

CUPRINS PREFAŢĂ... BIBLIOGRAFIE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

INTRODUCERE CAPITOLUL II CINEMATICA. II. 1. Cinematica punctului material

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

STATICA FLUIDELOR. Fluid în echilibru (repaus) = rezultanta forţelor care acţionează asupra masei de fluid este nulă.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Integrala nedefinită (primitive)

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Subiecte Clasa a VII-a

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Subiecte Clasa a VIII-a

DETERMINAREA VÂSCOZITĂȚII LICHIDELOR PRIN METODA CORPULUI ROTITOR

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

MARCAREA REZISTOARELOR

5.1. Noţiuni introductive

Laborator de Fizica STUDIUL EFECTULUI HALL

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"


Dinamica punctului material supus la legaturi

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

BAZELE MECANICII APLICATE

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

CURS 7 Capitolul VII. ELECTROSTATICĂ

Curs 4 Serii de numere reale

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Mişcarea laminară a fluidelor reale. Se prezintă aspecte legate de calculul vitezei şi al debitului de fluid.

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

Algebra si Geometrie Seminar 9

V. CÂMPUL ELECTROMAGNETIC

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Curs 1 Şiruri de numere reale

Metrologie, Standardizare si Masurari

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

1.1. Locul şi rolul fizicii în cadrul ştiinţei, în general, şi al ştiinţelor naturii în special

7.1. Legile lui Kepler. Legea atracţiei universale (gravitaţionale)

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

TRANZISTORUL BIPOLAR IN REGIM VARIABIL

Analiza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

riptografie şi Securitate

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Circuite electrice in regim permanent

Verificarea legii lui Coulomb

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Conţinutul modulului:

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Transcript:

apitolul lemente de mecanica T..1. ae sunt legile miscaii ectilinii si unifome? T... ae sunt legile miscaii ectilinii unifom vaiate? T..3. ae sunt legile miscaii ciculae unifome? T..4. entu miscaea cubilinie se folosesc notatiile: a t - acceleatia tangentiala ; a n - acceleatia nomala ; ρ - aa de cubua a taiectoiei ; v - vitea tangentiala ; ω - vitea unghiulaa instantanee ; ε - acceleatia unghiulaa. um se calculeaa: a t, a n si v? T..5. unoscând tuatia n, cum se detemina vitea unghiulaa ω pentu un mobil aflat în miscae ciculaa unifoma? T..6. entu calculul sumei c a doi vectoi a si b se utilieaa una dinte elatiile de mai jos. ae este cea adevaata? a) c = a + b + a b ( a b cos, ) ; b) c = a + b ± a b ( a b cos, ) ; c) c = a + b. T..7. um se defineste momentul unei fote în apot cu un punct? T..8. unoscând coeficientul de fecae µ dinte un fi si discul peste cae este tas, indicati elatia dinte tensiunile T 1 si T, pe baa figuii.8. T..9. unoscând m=10 kg, a=0, m si b=0,1 m, indicati la ce supapesiune minima se va deschide supapa S din figua.9. iametul oificiului de efulae este d=1 cm. T..10. e eactiuni intoduc umatoaele modui de eemae ale unei bae? a) eaem simplu ; b) aticulatie ; c) încastae. eentati aspunsul pe cale gafica. T..11. um se defineste coeficientul de fecae de ostogolie? eentati si agumentaea gafica. ae este epesia momentului de ostogolie? 6

T 1 a b α m d p T ig..8 ig..9 T..1. educeti epesia anda-mentului unui plan înclinat, cu fecae. Se vo utilia notatiile din figua.1. T..13. În ce conditii se conseva impulsul unui sistem de puncte mateiale? T..14. incipiul fundamental al dinamicii ae foma = ma. ae este elatia similaa, în caul unui cop aflat în miscae de otatie? T..15. ae sunt epesiile de calcul ale fotei centifuge, pentu un cop de masa m, aflat pe o taiectoie ciculaa de aa ig..1 R în miscae ciculaa unifoma, având vitea unghiulaa ω? T..16. entu un cop aflat în miscae de tanslatie cu vitea constanta (v), sub actiunea unei fote de tactiune, cae este epesia puteii mecanice coespunatoae? T..17. ae este epesia puteii tansmise de un aboe tosionat de cate momentul M t si cae ae vitea unghiulaa constanta (ω)? T..18. Un dinamometu este tensionat ca în figua. e aata acul sau indicato? a) 0; b) ; c). T..19. O oata dintata cu dinti înclinati 1 este montata pe aboele, simetic fata de lagaele si. omponentele fotei din angenaj sunt: t, si a. istanta dinte eaeme este l ia diametul de diviae al otii (pe cae se considea punctul de aplicae al fotei) este d. ae este epesia eactiunii adiale din eaemul? µ α v G 7

a) R t = + ; b) R = + 1 ; c) R d t = + a + l ; d) R d t = a + l. T..0. e maime cinematica au în comun cele doua oti de fictiune din figua? ae este apotul de tansmitee al mecanismului? T*..1. unoscând ca tuatia unui disc este de n=3000 ot/min, calculati vitea unghiulaa si fecventa de otatie. T*... Un oto de aa R=1 m ae acceleatia unghiulaa ε= ad/s. Stiind ca vitea unghiulaa instantanee este ω=5 ad/s calculati: acceleatia nomala, acceleatia tangentiala si vitea tangentiala. T*..3. e fecventa de otatie ν ae un disc cae se oteste cu 600 ot / mim? T*..4. Indicati modulul vectoului c din figua.4. Se cunosc a = ; b = 5 si α = π /6. T*..5. ae este epesia modulului podusului scala dinte vectoii a si b, concuenti, delimitând înte ei unghiul α? T*..6. ae este epesia modulului podusului vectoial dinte vectoii a si b concuenti, delimitând înte ei unghiul α? T*..7. alculati eactiunile din eaemele si ale baei solicitate ca în figua.7. T*..8. eteminati acceleatia unghiulaa ε pentu un disc având momentul de inetie masic J=10 4 kg m, antenat de un moment M=1000 N m. ig..18 d t a = = l ig..19 O 1 n 1 n R 1 O ig..0 a c α b ig..4 R 1 8

T*..9. Un cop sfeic de aa =1 cm, având densitatea ρ=7800 kg/m 3 se afla pe un disc în miscae de otatie. unoscând aa taiectoiei α ciculae R=1 m si tuatia discului n=30ot/min, = = calculati fota centifuga aplicata copului. T*..30. O banda tanspotoae este actionata de l cate o fota =10 4 N sub actiunea caeia se ig..7 deplaseaa cu vitea constanta v=1 m/s. e putee mecanica a fost necesaa pentu antenae? T*..31. O oata dintata cu dinti înclinati (1) (fig..31) este montata pe aboele () simetic fata de eaemele si. omponentele fotei din angenaj sunt t, si a, distanta dinte eaeme este l, ia diametul de diviae al otii (pe cae se considea punctul de aplicatie al fotei) este d. ae sunt epesiile eactiunilo adiale din eaeme? T*..3. eteminati constanta elastica echivalenta pentu sistemul de esotui din figua.3. T*..33. eteminati constanta elastica echivalenta pentu sistemul de esotui din figua.33. T*..34. Un aboe solicitat la asucie de cate momentul M ae tuatia n, espectiv vitea unghiulaa ω. ae din epesiile de mai jos este valabila pentu deteminaea puteii tansmise? a) =M/ω ; b) =(π n/60) M ; c) =ω M ; d) =(π n/30) M. t a k 1 k k 3 ig..3 d a l ig..31 b 1 k 1 k k 3 ig..33 T*..35. e maime comuna au otile de cuea din figua.35? ae este apotul de tansmitee al mecanismului? 9

T*..36. unoscând elatia lui enoulli pentu un tub de cuent oiontal: p+1/ ρ v = constant, peciati ce semnificatie au cei doi temeni ai sumei. T*..37. nuntati legea lui ascal a tansmiteii pesiunii în lichide. T*..38. ae sunt conditiile de echilibu mecanic pentu solidul igid din figua.38? R R1 O 1 n 1 O n 1 a 3 b 4 G 10 ig..35 ig..38 T*..39. e legi de consevae se aplica în caul ciocniii elastice a doua copui? T*..40. Un suub ae pasul p= mm si diametul mediu al filetului d=10 mm. esupunând ca suubul se oteste (faa tanslatie) cu n=60 ot/min, cae este vitea de înaintae a piulitei? T*..41. eteminati fota de stângee S în functie de fota activa, pe baa figuii.41. în functie de l 1, l, l 3 si l 4. T*..4. entu dispoitivul de fânae din figua sunt cunoscute: coeficientul de fecae µ=0,4 si momentul de inetie masic al otoului, J=0,1 kg m. Sa se detemine: a) eactiunea din punctul O; b) eactiunea din punctul ; c) timpul necesa fânaii totale a otoului. T*..43. entu baa din figua.43 sunt ig..41 cunoscute: 1 =600 N, =400 N, m=8 kg si a=0, m. onsideând ca baa este initial în epaus, sa se detemine acceleatia unghiulaa initiala (ε) si eactiunea din punctul O, la momentul t 0 =0. Momentul de inetie masic al baei, în apot cu punctul O, ae epesia J=m l /3, l fiind lungimea totala a baei. T*..44. Motoul electic M, devolta în aboele sau un moment de tosiune (cuplu) 1 0 l 1 l l 3 l 4 l 1 l l 3 l 4 3 4 S

util M t =50 N m. unoscând faptul ca baa O este de masa m=60 kg, incluând ola din, sa se detemine eactiunile din O (veticala si oiontala), confom poitiei instantanee peentata în figua.44. 100 N O 100 O 150 300 ω = 5 ad s a a a 1 M = 50 N m ig..4 ig..43 ω = 5 ad/s = 6 N O 45º m = 15 kg ω ig..44 ig..45 T*..45. unoscând coeficientul de fecae dinte baa si oto (peentate în figua.45) µ=0,4 si vitea unghiulaa instantanee a otoului ω=40 ad/s sa se detemine: a) timpul de fânae; b) eactiunea din punctele si ; c) eactiunile din punctele si. Se pecieaa ca momentul de inetie masic al otoului se detemina cu elatia J=m R /. T*..46. eteminati momentul fotei în apot cu punctul confom figuii.46. T*..47. Sa se calculee componentele M, M si M ale momentului podus în 11

încastaea pin actiunea fotelo cae actioneaa, confom figuii.47. T*..48. Stiind ca esotul din figua.48 este nedefomat pentu θ=0, sa se calculee θ la echilibu, sub efectul fotei. T*..49. ilindul hidaulic cu actionae manuala poiectat pentu gabait minim, ae punctele fie si în juul caoa se otesc falcile mobile (1) si (); otiea falcilo detemina avansul aial al pistonului (3) aticulat în (fig..49). e fota utila se devolta în piston sub actiunea solicitailo? 5 50 60 30 60 ig..46 ig..47 9 9 30 N 1 0 N 7 0 N = 400 N 80 θ O k = 0,5 N/m = 30 9 9 3 0 40 90 = 80 N,5,5 1 ig..48 ig..49 T*..50. entu foafecele din figua.50, fota utila (din ) este =300 N. e fota de actionae este necesaa?. Se emaca faptul ca poitia aticulatiei din se poate egla în functie de gosimea piesei cae tebuie taiata. T*..51. unoscând faptul ca toate cotele din figua.51 sunt epimate în cm, si fota = 900 N, calculati fota. esupunând ca baele nu au geutate, calculati eactiunile din punctele, si. T*..5. unoscând fota de actionae =10 N (fig..5), ce fota taietoae se 1

devolta în punctul? imensiunile din figua sunt date în mm. T*..53. entu clestele din figua este cunoscuta fota utila cae actioneaa pe diectia a-a. e fota de actionae este necesaa? T*..54. O sina de 9 m lungime, având masa unitatii de lungime m=40 kg/m este idicata cu clestele din figua.54. eteminati eactiunile din si. 50 55 5 35 15 5 150 150 150 6,5 7,5 150 150 ig..50 ig..51 a 7 18 18 1 8 36 180 15 a ig..5 ig..53 T*..55. e eactiuni apa în punctele si ale dispoitivului de idicae din figua.55? T*..56. ispoitivul de idicae din figua.56 este desevit de doi cilindi hidaulici, unul aticulat în si celalalt în. unoscând ca geutatea olei este G= tf si ca 13

pentu stabilitate batul apasa ola cu o fota =0,5 tf, aplicata vetical, în jos, în punctul, sa se detemine fota devoltata în fiecae cilindu si eactiunea din. imensiunile sunt în centimeti. T*..57. entu poitia de epaus se cunosc tensiunile din cele doua cuele late peentate în sistemul din figua.57: T =135 N si T =75 N. e eactiuni apa în acest ca în punctele si? T..58. unoscând faptul ca fota de actionae a toliului din figua este =80 N, ce geutate G poate fi idicata cu ajutoul acestui dispoitiv? e eactiuni apa în lagaele si? 40 40 10 400 10 150 300 300 500 00 0 0 m = 8000 N ig..54 ig..55 7 45 36 30 36 36 84 G 108 48 H Z T 180 10 T 40 T T 14

ig..56 ig..57 T*..59. e geutate G poate fi idicata unifom cu ajutoul tansmisiei din figua.59? Se considea ca andamentul tansmisiei este unita. T*..60. e moment se poduce în încastaea din punctul, confom figuii.60? e solicitai identificati în sectiunea încastaii? T*..61. unoscând momentul activ M 1 si cel eistent M pentu eductoul melcat din figua.61 pecum si cotele a si b, calculati eactiunile din punctele de pindee,, si, ultimul neapaând în desen. T*..6. eciati coodonatele punctului în cae se aplica eultanta fotelo din figua.6. M = 50 N m 75 100 00 ig..59 O G 40 60 80 40 00 100 150 N 35 10 G 15

ig..58 ig..60 100 kn 00 kn 80 kn M M 1 10 kn ig..61 ig..6 * * * 16