2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

Σχετικά έγγραφα
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent


Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)


Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].


4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.


V O. = v I v stabilizator

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Electronică anul II PROBLEME

V CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP

CIRCUITE LOGICE CU TB

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Circuite elementare de formare a impulsurilor

Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare

Integrala nedefinită (primitive)

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

Lucrarea 5. Sursa de tensiune continuă cu diode

Lucrarea 1. Aparate de laborator. Parametrii semnalelor digitale. 1.1 Obiective. 1.2 Sursa de tensiune programabilă HAMEG HM8143

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

riptografie şi Securitate

2.2. ELEMENTE DE LOGICA CIRCUITELOR NUMERICE

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

Stabilizator cu diodă Zener

Probleme propuse IEM

POARTA LOGICĂ TTL. 1. Circuitele logice din familia TTL au ca schemă de bază poarta ȘI-NU cu două intrări reprezentată în figura 4.1.

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

Determinarea tensiunii de ieşire. Amplificarea în tensiune

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Capitolul 14. Asamblari prin pene

REACŢIA NEGATIVĂ ÎN AMPLIFICATOARE

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Curs 4 Serii de numere reale

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

MARCAREA REZISTOARELOR

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Transformări de frecvenţă

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

prin egalizarea histogramei

Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.

UNIVERSITATEA DIN BACĂU FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRONICĂ DIGITALĂ. Indrumar de laborator

AMPLIFICATORUL CU CIRCUITE CUPLATE

APARATURA DE LABORATOR

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

L1. DIODE SEMICONDUCTOARE

C U P R I N S ARGUMENT PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Simbol şi terminale AO ideal AO real...

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

LUCRAREA nr.6: Sinteza SRA. Criteriul Ziegler Nichols

Fig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';

Titlul: Prezentarea şi modelarea aparaturii de laborator.

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Curs 1 Şiruri de numere reale

Subiecte Clasa a VII-a

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ

Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

L3. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP TEC-J

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC

Lucrarea Nr. 2 Aparatura de laborator-ii

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

Transcript:

Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de semnal, sursa de tensiune, osciloscopul analog/digital); Măsurarea parametrilor semnalelor digitale cu ajutorul osciloscopului. În plus, se vor studia comportamentul circuitelor C de integrare şi de derivare. 2.2 Desfăşurarea lucrării 2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale Această parte a laboratorului se bazează pe noţiunile prezentate în lucrarea anterioară. 1. Setaţi generatorul de semnal pentru a furniza un semnal cu următoarele caracteristici: Forma de undă: dreptunghiulară; Frecvenţă: 1 khz; Amplitudine: 5V; Offset: 2.5V. Conectaţi ieşirea generatorului de semnal la un canal al osciloscopului. Cu ajutorul osciloscopului, măsuraţi parametrii semnalului: Perioada; Lăţimea palierului de 0 şi a palierului de 1; Nivelele de tensiune în stările 0 şi 1; Pe baza măsurătorilor, calculaţi:

30 LUCAEA 2. Măsurători asupra semnalelor digitale Frecvenţa; Factorul de umplere; Amplitudinea logică. Completaţi tabelul 2.1. Precizaţi unităţile de măsură ale mărimilor măsurate şi ale celor calculate. Măsurători şi calcule asupra parametrilor semnalelor digitale. Tabelul 2.1 Măsurători Calcule Frecvenţă Perioadă Lăţime Nivel Nivel Frecvenţă Factor Amplitudine aplicată Low High umplere logică [T] [T H ] [V L ] [V H ] [f] [δ ] [V H V L ] 100 Hz 200 Hz 500 Hz 1 khz 2 khz 5 khz 10 khz 20 khz 50 khz 100 khz 200 khz 500 khz 1 MHz Frecvenţa se calculează cu formula: f = 1 [Hz] (2.1) T Factorul de umplere se calculează cu formula: δ = T H [%] (2.2) T 2. Variaţi frecvenţa semnalului şi completaţi toate rândurile tabelului 2.1. 3. Variaţi parametrii semnalului (frecvenţa şi amplitudinea) şi analizaţi precizia măsurătorilor prin comparaţie cu indicaţiile generatorului de semnal. Completaţi tabelul 2.2 şi trageţi o concluzie referitoare la eroarea de măsurare a perioadei în funcţie de frecvenţa semnalului. Eroarea se calculează cu formula: Eroare = Mosc Mgs [%] (2.3) Mgs S-au notat: Mgs = mărime generată cu generatorul de semnal Mosc = mărime măsurată cu osciloscopul

2.2. Desfăşurarea lucrării 31 Evaluarea preciziei măsurătorilor de frecvenţă şi de amplitudine Tabelul 2.2 Eroarea măsurătorilor de frecvenţă Frecvenţă Perioadă Frecvenţă Eroare generată măsurată calculată calculată 1 khz 2 khz 5 khz 10 khz 20 khz 50 khz 100 khz 200 khz 500 khz 1 MHz Eroarea măsurătorilor de amplitudine Amplitudine Nivel H Eroare generată măsurat calculată 0.1 V 0.2 V 0.5 V 1 V 2 V 5 V 10 V 4. ealizaţi următorul experiment în echipă: Studentul 1: Selectează un set de parametrii (frecvenţă, amplitudine, offset) şi setează generatorul de semnal pentru a genera un semnal dreptunghiular având aceşti parametrii. Studentul 2: Folosind osciloscopul, măsoară frecvenţa, nivelele de tensiune şi amplitudinea semnalului. Comparaţi parametrii setaţii de la generatorul de semnal cu cei măsuraţi cu osciloscopul. Analizaţi precizia măsurătorilor. 2.2.2 Circuite C de integrare/derivare Această parte propune determinarea experimentală a modului în care circuitele C afectează forma şi parametrii semnalelor digitale. Pentru demonstraţii se va utiliza macheta din figura 2.1. 500Hz CH1 (in) CH2 (out) 1KΩ 2.7KΩ 5KΩ 10KΩ 21KΩ 47KΩ GND Legenda Legături existente Figura 2.1 Macheta utilizată pentru studiul circuitelor C. 1. ealizaţi un circuit de integrare C, ca în figura 2.2. Circuitul C de integrare este caracterizat de următoarele ecuaţii:

32 LUCAEA 2. Măsurători asupra semnalelor digitale V out = 1 C i dt (2.4) i = V r (2.5) Deci: V out = 1 C V r = V in V out (2.6) V in V out dt 1 C V in dt (2.7) Setaţi generatorul de semnal pentru a genera un semnal cu următorii parametrii: Forma de undă: dreptunghiulară; Frecvenţă: 500 Hz; Amplitudine: 5V; Offset: 2.5V. Vr Vin C i Vout Figura 2.2 Circuit C de integrare. Aplicaţi semnalul la intrarea cuadripolului C de integrare. Vizualizaţi semnalele de intrare şi de ieşire pe cele două canale ale osciloscopului. În cazul unui semnal de intrare de formă rectangulară, semnalul de ieşire prezintă o formă rectangulară cu fronturile rontujite (mai puţin abrupte) similară cu cea din figura 2.3 (CH1 = intrare, CH2 = ieşire). Se observă că dacă se consideră măsurarea la 50% din amplitudine, datorită fronturilor mai puţin abrupte, se poate considera că semnalul de ieşire este întârziat faţă de cel de intrare. În cazul unui semnal de intrare de formă sinusoidală (figura 2.4) se observă menţinerea formei dar existenţa unui defazaj între intrare şi ieşire (ieşirea în urma intrării). Experimentaţi comportamentul circuitului C de integrare cu diferite forme ale semnalului de intrare (sinusoidal, triunghiular, rectangular) şi diferite valori ale rezistenţei. Pentru diverse valori ale rezistenţei, desenaţi forma de undă aproximativă a semnalului de ieşire şi măsuraţi perioada şi lăţimea acestuia. Cum variază forma semnalului la ieşirea cuadripolului în funcţie de valoarea constantei C? Cum variază lăţimea semnalului la ieşirea cuadripolului în funcţie de valoarea constantei C?

2.2. Desfăşurarea lucrării 33 Figura 2.3 Forme de undă ale circuitului C de integrare, semnal de intrare rectangular (CH1 - intrare, CH2 - ieşire). Figura 2.4 Forme de undă ale circuitului C de integrare, semnal de intrare sinusoidal (CH1 - intrare, CH2 - ieşire). Cum se modifică forma semnalului la ieşirea cuadripolului în cazul unor valori extreme ale constantei C? Schema de realizare a circuitului C de integrare este prezentată în figura 2.5. 2. ealizaţi un circuit de derivare C, ca în figura 2.6. Circuitul C de derivare este caracterizat de următoarele ecuaţii: i = C dv c dt = V out (2.8) V in = V c + V out (2.9) Deci: V out = C dv c d(v in V out) = C dt dt Setaţi generatorul de semnal cu următorii parametrii: dv in C dt (2.10)

34 LUCAEA 2. Măsurători asupra semnalelor digitale Tabelul 2.3 Evaluarea efectului circuitului C de integrare. ezistenţă Perioadă Lăţime. Formă semnal. 1 kω 2 kω 5 kω 10 kω 10 kω lipsă condensator Forma de undă: dreptunghiulară; Frecvenţă: 500 Hz; Amplitudine: 5V; Offset: 0V. Aplicaţi semnalul la intrarea cuadripolului C de derivare. Vizualizaţi semnalele de intrare şi ieşire pe cele două canale ale osciloscopului. În cazul unui semnal de intrare de formă rectangulară, semnalul de ieşire prezintă valori nenule doar ca în apropierea fronturilor semnalului de intrare, aşa ca în figura 2.7 (CH1 = intrare, CH2 = ieşire). Pe durata palierului semnalului de intrare, semnalul de ieşire este nul (derivata unei constante este zero). Din punct de vedere digital, se poate considera că forma semnalului este foarte mult modificată la trecerea unui semnal printr-un circuit de derivare. Utilitatea circuitelor de derivare se poate observa însă considerând un semnal de intrare de formă sinusoidală. În cazul unui semnal de intrare de formă sinusoidală (figura 2.8) se observă menţinerea formei şi existenţa unui defazaj între intrare şi ieşire (ieşirea în avans faţă de intrare). Posibilitatea de a anticipa intrarea sugerează posibilitatea de a compensa un circuit de integrare cu un circuit de derivare pentru refacerea formei semnalului rectangular, la propagarea acestuia prin circuite şi conectoare. Experimentaţi comportamentul circuitului C de integrare cu diferite forme ale semnalului de intrare (sinusoidal, triunghiular, rectangular) şi diferite valori ale rezistenţei. Pentru diverse valori ale rezistenţei, desenaţi forma de undă aproximativă a semnalului de ieşire şi măsuraţi perioada şi lăţimea acestuia. Cum variază lăţimea semnalului la ieşirea cuadripolului în funcţie de valoarea constantei C? Cum se modifică forma semnalului la ieşirea cuadripolului în funcţie de valoarea constantei C?

2.2. Desfăşurarea lucrării 35 500Hz CH1 (in) CH2 (out) 1KΩ 2.7KΩ 5KΩ 10KΩ 21KΩ 47KΩ GND Legenda Legături existente Legături ce trebuie făcute doar odată Legătură ce trebuie mutată Figura 2.5 Schema de realizare a circuitului C de integrare. Vc C Vin i Vout Figura 2.6 Circuit C de derivare. Cum se modifică forma semnalului la ieşirea cuadripolului în cazul unor valori extreme ale constantei C? Schema de realizare a circuitului C de derivare este prezentată în figura 2.9.

36 LUCAEA 2. Măsurători asupra semnalelor digitale Figura 2.7 Forme de undă ale circuitului C de derivare, semnal de intrare rectangular (CH1 - intrare, CH2 - ieşire). Figura 2.8 Forme de undă ale circuitului C de derivare, semnal de intrare sinusoidal (CH1 - intrare, CH2 - ieşire).

2.2. Desfăşurarea lucrării 37 Evaluarea efectului circuitului C de derivare. Tabelul 2.4 ezistenţă Perioadă Lăţime. Formă semnal. 1 kω 2 kω 5 kω 10 kω fără rezistenţă (infinită) 500Hz CH1 (in) CH2 (out) 1KΩ 2.7KΩ 5KΩ 10KΩ 21KΩ 47KΩ GND Legenda Legături existente Legături ce trebuie făcute doar odată Legătură ce trebuie mutată Figura 2.9 Schema de realizare a circuitului C de derivare.