ORDIN nr. 24 din

Σχετικά έγγραφα
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

ORDIN nr. 75 din 29 aprilie 2015 pentru aprobarea Procedurii privind corecţia datelor de măsurare în raport cu punctul de delimitare

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

REFERAT PENTRU LUCRAREA DE LABORATOR MIJLOACE ŞI METODE DE AMELIORARE A FACTORULUI DE PUTERE

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Statisticǎ - curs 2. 1 Parametrii şi statistici ai tendinţei centrale 2. 2 Parametrii şi statistici ai dispersiei 5

Laborator 4 Interpolare numerica. Polinoame ortogonale

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

DIMENSIONAREA CONDUCTELOR INSTALAŢIILOR DE ÎNCĂLZIRE CU APĂ CALDĂ ŞI APĂ FIERBINTE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Analiza bivariata a datelor

4. Ecuaţii diferenţiale de ordin superior

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

CALCULUL BARELOR CURBE PLANE

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Analiza matematica Specializarea Matematica vara 2010/ iarna 2011

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro


Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu

1. REŢELE ELECTRICE LINIARE DE CURENT CONTINUU

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

MARCAREA REZISTOARELOR

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

V O. = v I v stabilizator

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

OLIMPIADA DE MATEMATICĂ FAZA LOCALĂ CLASA a V-a

( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( ) ( )

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

Clasa a IX-a. 1. Rezolvaţi în R ecuaţiile: (3p) b) x x x Se consideră mulţimile A = { }, (2p) a) Determinaţi elementele mulţimii A

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Integrala nedefinită (primitive)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Examenul de bacalaureat nańional 2013 Proba E. c) Matematică M_mate-info. log 2 = log x. 6 j. DeterminaŃi lungimea segmentului [ AC ].

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Stabilizator cu diodă Zener

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Subiecte Clasa a VII-a

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

TEMA 10 TESTE DE CONCORDANŢĂ

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Inegalitati. I. Monotonia functiilor

Formula lui Taylor. 25 februarie 2017

TEMA 1: FUNCȚII LINIARE. Obiective:

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

2. REGIMUL PERMANENT SINUSOIDAL AL CIRCUITELOR ELECTRICE

PENTRU CERCURILE DE ELEVI

Aplicatii ale marimilor medii in practica

Anexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din

riptografie şi Securitate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

6.1. DERIVATE ŞI DIFERENŢIALE PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILĂ REALĂ. APLICAŢII

CURS III, IV. Capitolul II: Serii de numere reale. a n sau cu a n. Deci lungimea segmentului este suma lungimilor sub-segmentelor obţinute, adică

8.4 Circuite rezonante RLC

BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A

lim = dacă se aplică teorema lui 3. Derivate de ordin superior. Aplicaţii.

Maşina sincronă. Probleme

COMISIA DE SUPRAVEGHERE A SISTEMULUI DE PENSII PRIVATE

Polinoame Fibonacci, polinoame ciclotomice

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Pierderi de putere şi energie în reţelele electrice de distribuţie

PROCEDURA PENTRU CALCULUL CONSUMULUI PROPRIU TEHNOLOGIC IN INSTALATIILE DE DISTRIBUTIE ALE OPERATORULUI INDUSTRIAL ENERGY S.A. PO-IE-09.

CANALE DISCRETE DE TRANSMISIUNI

Curs 1 Şiruri de numere reale

DETERMINAREA CONSTANTEI RYDBERG. 1. Scopul lucrării Determinarea constantei implicate în seriile spectrale ale atomilor hidrogenoizi.

2. Metode de calcul pentru optimizarea fără restricţii

Normă tehnică energetică privind determinarea consumului propriu tehnologic. în rețelele electrice de interes public. CAPITOLUL I Dispoziții generale

A. CURENTUL ELECTRIC STAȚIONAR

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Sisteme de conversie analog numerica

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Varianta 1

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

3. Serii de puteri. Serii Taylor. Aplicaţii.

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

Transcript:

ANRE Autoritatea Naţ ioală de Reglemetare î domeiul Eergiei Str.Costati Nacu r. 3, sect., cod 00995, Bucureş ti, Româia Tel:+(401) 311 44, Fax: +(401) 31 43 65, http:// www.are.ro, e-mail: are@are.ro ORDIN r. 4 di 1. 10.006 petru aprobarea,, Procedurii privid corecţia eergiei electrice î cazul î care puctul de măsurare diferă de puctul de decotare - Revizia I Î temeiul art. 9 ali. (), (6) şi (7), al art. 11 ali. (1) şi ali. () lit. a) şi i) di Legea eergiei electrice r. 318 /003, avâd î vedere Referatul de aprobare îtocmit de Departametul Acces la Reţea şi Autorizare, î coformitate cu prevederile procesului-verbal al şediţei Comitetului de Reglemetare al ANRE di data de 1.10.006. Preşeditele Autorităţii Naţioale de Reglemetare î Domeiul Eergiei emite următorul: ORDIN Art. 1. - Se aprobă Procedura privid corecţia eergiei electrice î cazul î care puctul de măsurare diferă de puctul de decotare - Revizia I, prezetată î aexă, care face parte itegrată di prezetul ordi. Art.. - Prezetul ordi se publică î Moitorul Oficial al Româiei, Partea I şi itră î vigoare î terme de 30 de zile de la data publicării. Art. 3. - Operatorii ecoomici şi titularii de liceţă care îşi desfăşoară activitatea î sectorul eergiei electrice vor respecta prevederile prezetului ordi. Art. 4. - Departametele de specialitate di cadrul ANRE prevederilor cuprise î prezetul ordi. vor urmări respectarea Art. 5. - La data itrării î vigoare a prezetului ordi, se abrogă Ordiul r. 11 di 7.04.003 al Preşeditelui ANRE. Preşeditele Autorităţii Naţioale de Reglemetare î Domeiul Eergiei ANRE Nicolae OPRIŞ

PROCEDURĂ PRIVIND CORECŢIA ENERGIEI ELECTRICE ÎN CAZUL ÎN CARE PUNCTUL DE MĂSURARE DIFERĂ DE PUNCTUL DE DECONTARE REVIZIA I Cod ANRE: 4.1.37.0.01.1/10/06

CUPRINS CAPITOLUL I...3 PREVEDERI GENERALE...3 CAPITOLUL II...4 SCOP...3 CAPITOLUL III...4 DOMENIU DE APLICARE...4 CAPITOLUL IV...5 DEFINIŢII ŞI ABREVIERI...5 CAPITOLUL V...6 DOCUMENTE DE REFERINŢĂ...7 CAPITOLUL VI...7 CALCULUL CORECŢIEI DE ENERGIE/ PUTERE ELECTRICĂ. METODE DE CALCUL...7 CAPITOLUL VII...15 DETERMINAREA ENERGIEI/ PUTERII ELECTRICE MĂSURATE...15 CAPITOLUL VIII...16 DISPOZIŢII FINALE...176

CAPITOLUL I Prevederi geerale Art. 1. Î trazacţiile de eergie electrică, atuci câd puctul de măsurare u coicide cu puctul de decotare, eergia electrică îregistrată de cotor este diferită de cea trazacţioată î puctul de decotare, î fucţie de amplasarea puctului de măsurare. Art.. Î această situaţie se alege ua ditre următoarele modalităţi de a proceda: a) se corectează catitatea de eergie electrică real măsurată de cotor cu o catitate calculată, care reprezită pierderile de eergie activă, respectiv reactivă, pri elemetele cu pierderi de eergie situate ître cele două pucte, coform prevederilor prezetei proceduri; b) se istalează cotoare de pierderi, care realizează calculul pierderilor de eergie electrică î elemetele cu pierderi şi aplică corecţia eergiei cotorizate (calcule î cotor). Art. 3. Î prezeta procedură, pri eergie electrică măsurată se îţelege: a) eergia real măsurată, a cărei valoare este îregistrată de cotor, atuci câd puctul de măsurare coicide cu puctul de decotare; b) eergia real măsurată, a cărei valoare este îregistrată de cotor, plus/ mius corecţia, atuci câd puctul de măsurare diferă de puctul de decotare. Art. 4. Eergia electrică care se decotează este eergia electrică măsurată. Art. 5. Pierderile de putere electrică activă corespuzătoare corecţiei de eergie î elemetele cu pierderi se iau î cosiderare la stabilirea puterilor maxime absorbite de cosumatori. Art. 6. Î prezeta procedură î lipsa altei precizări, pri eergie electrică se îţeleg eergia electrică activă şi eergia electrică reactivă. Art. 7. Scopul prezetei proceduri este: a) calculul corecţiei de eergie electrică; CAPITOLUL II Scop b) determiarea eergiei electrice măsurate î cazul î care puctul de măsurare diferă de puctul de decotare. CAPITOLUL III

Domeiu de aplicare Art. 8. Prevederile prezetei proceduri sut obligatorii petru operatorii de măsurare stabiliţi î codiţiile reglemetărilor aprobate de Autoritatea competetă. CAPITOLUL IV Defiiţii şi abrevieri Art. 9. Î cotextul prezetei proceduri se aplică următoarele defiiţii şi abrevieri: TERMEN SAU ABREVIERE Autoritatea competetă Cosumator captiv Cosumator eligibil Cosumator Corecţie de eergie electrică Corecţie de putere electrică Cotor de decotare Curbă de sarciă realizată Durată de calcul al pierderilor Durată de utilizare a sarciii maxime DEFINIŢIE Autoritatea Naţioală de Reglemetare î domeiul Eergiei (ANRE) cu sediul î Bucureşti, str. Costati Nacu, r. 3, Sector, http://www.are.ro, e-mail: are@are.ro sau orice succesor al acesteia Cosumator de eergie electrică, care, di cosiderete tehice, ecoomice sau de reglemetare, u poate îcheia u cotract cu u furizor cocureţial Cosumator de eergie electrică care are dreptul să îşi aleagă furizorul şi să cotracteze direct cu acesta eergia electrică ecesară, avâd acces la reţelele de trasport şi/sau de distribuţie Persoaă fizică sau juridică care cumpără eergie electrică pe bază de cotract şi o cosumă petru uzul propriu şi, evetual, petru cel al uui alt cosumator (deumit subcosumator ), racordat la istalaţiile sale; poate avea uul sau mai multe locuri de cosum Catitate, reprezetâd pierderea tehică de eergie îtr-u echipamet eergetic deumit elemet cu pierderi, situat ître puctul de măsurare şi puctul de decotare, care trebuie adăugată la / scăzută di eergia real măsurată de u grup de măsurare a eergiei electrice, petru a obţie valoarea eergiei măsurate Catitate, reprezetâd pierderea tehică de putere îtr-u echipamet eergetic deumit elemet cu pierderi, situat ître puctul de măsurare şi puctul de decotare, care trebuie adăugată la / scăzută di puterea maximă măsurată de u grup de măsurare a eergiei electrice Cotor de eergie electrică pe baza căruia se efectuează decotarea eergiei electrice trazacţioate Succesiue de valori ale puterii electrice medii active sau/şi reactive îregistrate pe perioade de timp cosecutive şi egale Iterval de timp coveţioal î care trazitarea sarciii (curet/putere electrică) la valoarea maximă pritr-o reţea electrică ar produce î elemetele acesteia aceleaşi pierderi de eergie electrică ca şi î cazul fucţioării coform graficului real Iterval de timp coveţioal î care, pritr-o reţea îcărcată costat la sarcia (curet / putere electrică) maximă, s-ar trasmite aceeaşi catitate de eergie ca şi î cazul fucţioării coform graficului real Elemet cu pierderi Echipamet eergetic, de regulă trasformator de putere, sau/şi liie electrică (aeriaă sau î cablu) aferete circuitului pri care trazitarea

Eergie măsurată electrică Eergie electrică real măsurată Furizor de eergie electrică Grup de măsurare a eergiei electrice Istalaţie de racordare Loc de cosum Operator de măsurare a eergiei electrice Operator de reţea Perioadă de facturare a eergiei electrice Pierdere tehică de eergie Pierdere tehică de putere Puct de decotare Puct de delimitare Puct de măsurare Putere maximă măsurată Putere maximă real măsurată eergiei se face cu pierderi semificative. Eergia electrică real măsurată, atuci câd puctul de măsurare coicide cu puctul de decotare, respectiv eergia real măsurată corectată, atuci câd puctul de măsurare u coicide cu puctul de decotare Eergia electrică a cărei valoare este îregistrată de cotor Persoaă juridică, titular al uei liceţe de furizare, care asigură alimetarea cu eergie electrică a uuia sau mai multor cosumatori, pe baza uui cotract de furizare Asamblul format di cotorul de eergie electrică şi trasformatoarele de măsurare aferete Istalaţie electrică realizată ître puctul de racordare la reţeaua electrică şi puctul de delimitare ditre operatorul de reţea şi utilizator Icita sau zoa î care sut amplasate istalaţiile de utilizare ale uui cosumator, iclusiv ale subcosumatorilor săi, ude se cosumă eergia electrică furizată pri ua sau mai multe istalaţii de racordare; u cosumator poate avea mai multe locuri de cosum Aget ecoomic care admiistrează şi operează aasamblul de echipamete care asigură suportul petru activitatea de măsurare a eergiei electrice Persoaă juridică, titular al uei liceţe de distribuţie sau de trasport, care deţie, exploatează, îtreţie, moderizează şi dezvoltă reţeaua de distribuţie sau de trasport Iterval de timp prevăzut î cotractul de furizare petru care se determiă catitatea de eergie electrică şi puterile furizate, valorile respective fiid cuprise îtr-o factură Itegrala î fucţie de timp, pe u iterval determiat, a difereţei ître puterea electrică totală la itrarea şi respectiv la ieşirea ditr-o reţea electrică sau elemet al acesteia Difereţa ître puterea electrică totală la itrarea şi respectiv la ieşirea ditr-o reţea electrică sau elemet al acesteia Loc, stabilit pri coveţie sau pri reglemetări, al uei reţele electrice, petru trazacţioarea uei catităţi de eergie electrică ître două persoae fizice sau juridice Loc, stabilit pri coveţie, al uei reţele electrice, î care se delimitează patrimoial istalaţiile electrice a două persoae fizice sau juridice Loc î care se coectează grupul de măsurare a eergiei electrice. Notă: Procedura se referă doar la puctele de măsurare petru decotare Puterea maximă real măsurată, atuci câd puctul de măsurare coicide cu puctul de decotare, respectiv puterea maximă real măsurată corectată, atuci câd puctul de măsurare u coicide cu puctul de decotare Cea mai mare putere medie cu îregistrare la iterval de 15 miute cosecutive îregistrată de cotorul electroic, respectiv puterea îregistrată de idicatorul de maxim petru putere la cotorul de iducţie pe u iterval de timp stabilit

Regim de fucţioare î sarciă Regim de fucţioare î gol Regim de rezervă Trazacţie ID IT PRAM Regim î care se trazitează permaet eergie electrică pritr-u echipamet electric (trasformator, liie) al uei reţele sau î care geeratorul debitează eergie electrică î SEN Regim î care echipametul (liie, trasformator, geerator) este meţiut sub tesiue, fără sarciă Regim î care echipametul electric (liie, trasformator, geerator) este meţiut fără tesiue (decoectat de la reţea di ambele capete pri care poate primi tesiue, î cazul reţelelor sau trasformatoarelor şi liiilor electrice) Coveţie ître două părţi, sub forma uui act, pri care se face u schimb comercial; î cazul eergiei electrice, acest act poate fi u cotract de vîzare-cumpărare, de achiziţie sau de furizare de eergie electrică. Iterval de dispecerizare Iterval de trazacţioare Protecţii şi automatizări CAPITOLUL V Documete de referiţă Art. 10. Procedura are la bază următoarele documete de referiţă: a) Legea eergiei electrice r. 318 / 003, publicată î Moitorul Oficial al Româiei, Partea I, r. 511 di 16.07.003; b) HG r. 1007/004 petru aprobarea Regulametului de furizare a eergiei electrice la cosumatori, publicat î Moitorul Oficial al Româiei, partea I, r. 673/7.07.004; c) Codul de măsurare a eergiei electrice, aprobat pri Ordiul Preşeditelui ANRE r. 17 di 0.06.00, publicat î Moitorul Oficial al Româiei, Partea I, r. 480, di 4.07. 00; d) Procedura privid asigurarea eergiei electrice reactive şi modul de plată al acesteia, aparobată pri Ordiul Preşeditelui ANRE r. 35 di 005, publicat î Moitorul Oficial al Româiei, Partea I, r. 671 di 7.07.005; e) Cotracte cadru de furizare a eergiei electrice la cosumatorii fiali, aprobat pri Decizia Preşeditelui ANRE r. 57 di1999, publicat î Moitorul Oficial al Româiei, Partea I, r. 63, di 1.1 1999, cu modificările ulterioare; f) Procedură petru calculul eergiei electrice care se facturează î situaţia defectării grupului de măsurare, aprobată pri Ordiul Preşeditelui ANRE r. 18 di 005, publicat î Moitorul Oficial al Româiei, Partea I, r. di 305.05.005; g) Procedură privid alimetarea cu eergie electrică a locurilor de cosum aparţiâd furizorilor producătorilor, autoproducătorilor şi CN Traselectrica SA, aprobat pri Ordiul Preşeditelui ANRE r. 33 di 005, publicat î Moitorul Oficial al Româiei, Partea I, r. 671 di 7.07. 005; h) Cotract-cadru petru prestarea serviciului de trasport, a serviciilor de sistem şi de admiistrare a pieţei agro de eergie electrică ître C.N. TRANSELECTRICA şi [Beeficiar], aprobat pri Ordiul Preşeditelui ANRE r. 40 di 004, publicat î

Moitorul Oficial al Româiei, Partea I, r.171 di 9.1.004, cu modificările ulterioare; i) Cotract cadru petru serviciul de distribuţie a eergiei electrice, aprobat pri Ordiul Preşeditelui ANRE r. 43 di 004, publicat î Moitorul Oficial al Româiei, Partea I, r. 66 di 19.01.005, cu modificările ulterioare; j) Procedura privid relaţiile cotractuale ditre cosumator şi subcosumatorul său de eergie electrică, aprobată pri Ordiul Preşeditelui ANRE r. 16/005, publicat î Moitorul Oficial al Româiei, Partea I, r.316, di 14.04.005. CAPITOLUL VI Calculul corecţiei de eergie/putere electrică. Metode de calcul Art. 11. Petru calculul corecţiei de eergie/putere electrică se aplică metodele de calcul prezetate î cotiuare şi ipotezele de calcul impuse de iformaţiile dispoibile: datele furizate de grupurile de măsurare, respectiv datele puse la dispoziţie de parteerii de trazacţie. Art. 1. (1) Calculul pierderilor de eergie se face utilizâd: a) schema electrică care cupride elemetele cu pierderi, de pe toate căile de racordare, precum şi regimul de fucţioare realizat al acestora; b) parametrii tehici caracteristici ai fiecărui elemet cu pierderi al schemei electrice, situat ître puctul de măsurare şi puctul de decotare; parametrii tehici trebuie să fie cât mai actuali şi se iau di documetaţiile de racordare sau relevee, di buletie de fabrică, di cataloage de produs, di tabele cu parametrii medii ai trasformatoarelor de putere aflate î exploatare, sau di ultimul buleti PRAM; c) idecşii de eergie electrică îregistraţi de grupurile de măsurare petru facturarea eergiei electrice vehiculate sau livrate. () Î exploatarea istalaţiilor electrice se deosebesc următoarele regimuri de fucţioare: a) sub tesiue şi î sarciă, caz î care se calculează pierderi costate şi pierderi variabile de eergie electrică activă şi reactivă î elemetele cu pierderi situate ître puctul de măsurare şi puctul de decotare; b) sub tesiue î gol, caz î care se calculează pierderi costate de eergie electrică activă şi reactivă î elemetele situate ître puctul de măsurare şi puctul de decotare; c) î rezervă, scoase de sub tesiue, caz î care u se calculează pierderi î elemetele meţioate. (3) Petru facturarea eergiei electrice trazitate pri puctele de decotare trebuie cuoscute: eergia electrică activă E a (kwh), eergia electrică reactivă E r (kvarh), timpul de meţiere sub tesiue T f (h), timpul de fucţioare î sarciă al istalaţiei T fs (h), la care se adaugă: a) petru cosumatorii de tip idustrial, facturaţi î tarif biom, puterea maximă activă real măsurată P m (kw); b) petru cosumatorii de tip idustrial, facturaţi î tarif moom, umărul de schimburi di activitatea acestora.

Art. 13. (1) Metoda de calcul utilizează, î fucţie de cazurile prezetate, mărimi predetermiate care vor fi corectate pri măsurători locale. Petru cosumatorii captivi, sau petru cosumatorii eligibili, acolo ude este cazul, se va utiliza metoda timpului de pierderi (duratei de calcul a pierderilor). () Petru cazul uui cosumator de tip idustrial facturat î tarif biom simplu, care prezită datele privid regimul de fucţioare, ecesarul de eergie şi putere electrică activă sau alte mărimi specifice, puterea maximă P m va fi cea îregistrată de aparatele de măsurare; atuci se vor determia durata de utilizare a sarciii maxime T sm şi durata de calcul al pierderilor τ, ecesare petru calculul pierderilor variabile de eergie electrică, cu ajutorul următoarelor relaţii de calcul: a) factorul de putere se determiă pe baza relaţiei: ( E ) r E cos ϕ = 1 1+ a (1) Notă: Coform SR-CEI 7-1/1996, regimurile de fucţioare fiid, de cele mai multe ori, aarmoice, se va utiliza petru factor de putere simbolul λ. b) puterea medie activă: P = E T (kw) () med a fs c) puterea maximă aparetă se calculează cu relaţia: d) puterea medie aparetă: S m = Pm cos ϕ (kva) (3) S med = Pmed cos ϕ (kva) (4) e) durata de utilizare a sarciii maxime: T = E P (h) (5) sm a m f) durata de calcul al pierderilor: f [ p k + ( 1 p) k ] τ = T (h) (6) u u ude k u = S med S m este coeficietul de umplere a graficului de sarciă, S m se determiă coform relaţiei (3), p = (0,15 0,30); petru elemetele istalaţiilor de racordare a cosumatorilor se adoptă p = 0,. (3) Petru cazul uui cosumator de tip idustrial cu activitate î mai multe schimburi, facturat î tarif moom, di datele prezetate î Tabelul 1 se determiă următoarele mărimi: a) durata de utilizare a sarciii maxime: T sm (h) b) durata de calcul al pierderilor: τ (h)

Tabelul 1 Tip activitate T sm [ore/luă] τ [ore/luă] Activitate cu u schimb de 8 ore 164 75 Activitate î două schimburi de câte 8 ore 330 156 Activitate î trei schimburi de câte 8 ore 430 03 Activitate cu u schimb de 10 ore 30 106 Activitate cu u schimb de 1 ore 70 14 Activitate î două schimburi de câte 1 ore 440 18 c) factorul de putere: coform relaţiei (1) d) puterea maximă activă: P = E T (kw) (7) m a sm e) puterea maximă aparetă: coform relaţiei (3). Art. 14. Î cazul î care elemetul cu pierderi este u trasformator, situat ître puctul de măsurare şi puctul de decotare, se vor utiliza următorii parametri specifici: a) puterea omială, S (kva); b) pierderile de mers î gol, P 0 (kw); c) pierderile î scurtcircuit, P sc (kw); d) curetul de mers î gol, i 0 (%); e) tesiuea de scurtcircuit, u sc (%). Se utilizează de asemeea, după caz, mărimile măsurate, calculate, sau stabilite, coform precizărilor de la art.1 şi 13. Art. 15. (1) Petru cazul trasformatorului coectat la o istalaţie de racordare a uui cosumator fără măsurare orară şi fără posibilitate de îregistrare a curbei de sarciă a eergiei electrice, pierderile costate de eergie/putere activă, câd trasformatorul se află sub tesiue perioada de timp T f, se determiă cu relaţiile: a) pierderile de eergie electrică activă: ΔE = P0 (kwh) (8) ac T f b) pierderile de eergie electrică reactivă: ΔErc = ( i 100 c) pierderile de putere activă: 0 % ) S T f (kvarh) (9) Δ P c = (kw) (10) P 0 () Pierderile variabile de eergie/putere activă, câd u trasformator î situaţia de la ali. (1) este î sarciă, se determiă cu relaţiile:

a) pierderile de eergie electrică activă: ΔEav = Psc ( S m S ) τ (kwh) (11) b) pierderile de eergie electrică reactivă: ΔE rv = ( u sc % 100 ) ( S S ) S τ (kvarh) (1) m c) pierderile de putere activă: Δ Pv = Psc ( Sm S ) (kw) (13) (3) Pierderile totale de eergie/putere activă se determiă pri îsumarea pierderilor costate şi variabile, calculate cu relaţile (8) (13): Δ E = ΔE + ΔE (kwh) (14) a ac av Δ E = ΔE + ΔE (kvarh) (15) r rc rv Δ P = ΔP c + ΔP v (kw) (16) Art. 16. (1) Petru cazul î care trasformatorul care costituie elemet cu pierderi este coectat la o istalaţie de racordare ude î puctul de măsurare se află motat u cotor cu posibilitate de îregistrare a curbei de sarciă, pierderile costate de eergie/putere activă se determiă cu relaţiile (8) (10). () Pierderile variabile de eergie, câd u trasformator î situaţia de la ali. (1) este î sarciă pe durata de timp T fs, se determiă cu relaţiile: a) pierderile de eergie electrică activă: ΔE av = P sc ( E + E ) ( S T ) a r fs (kwh) (17) b) pierderile de eergie electrică reactivă: rv sc ( E + E ) ( S T ) Δ E = ( u % 100 ) (kvarh) (18) a r fs c) pierderile de putere activă: v sc ( E + E ) ( S T ) Δ P = P (kw) (19) (3) Pierderile totale de eergie/ putere activă se determiă pri îsumarea pierderilor costate şi variabile, calculate cu relaţile (14) (16). a r fs

Art. 17. Î cazul trasformatoarelor sau autotrasformatoarelor cu circulaţii semificative de eergie electrică activă î ambele sesuri, pierderile se vor calcuala separat petru fiecare ses. Art. 18. Î cazul î care elemetul cu pierderi, situat ître puctul de măsurare şi puctul de decotare, este o liie electrică aeriaă se utilizează următorii parametri : a) lugimea liiei î porţiuea cosiderată, l (km); b) tesiuea omială a liiei, U (kv); c) rezisteţa ohmică specifică a coductoarelor, r 0 (Ω/km); d) reactaţa specifică a liiei x 0 (Ω/km); Se determiă rezisteţa ohmică R, respectiv reactaţa iductivă X a liiei petru lugimea porţiuii ditre puctul de măsurare şi puctul de decotare. Se utilizează, de asemeea, după caz, mărimile măsurate, calculate, sau stabilite, coform precizărilor de la art.1 şi art.13. Art. 19. Petru cazul î care liia electrică aeriaă care costituie elemet cu pierderi şi petru care se calculează corecţii, are tesiuea mai mică sau egală cu 110 kv şi alimetează u cosumator fără măsurare orară şi fără posibilitate de îregistrare a curbei de sarciă a eergiei electrice, se iau î calcul doar pierderile variabile de eergie/putere activă, care se determiă cu relaţiile: a) pierderile de eergie electrică activă: b) pierderile de eergie electrică reactivă: ( E + E ) ( U T ) τ 3 ΔE a = 10 R a r sm (kwh) (0) ( E + E ) ( U T ) τ 3 ΔE r = 10 X a r sm (kvarh) (1) c) pierderile de putere activă: ΔP = ( E + E ) ( U T ) 3 10 R a r sm (kw) () Art. 0. Petru cazul î care liia electrică aeriaă care costituie elemet cu pierderi şi petru care se calculează corecţii este de de 0 kv, respectiv de 400 kv, la pierderile de eergie activă/putere activă se adaugă şi pierderi costate coroa ΔP c (kw/km); se recomadă să se adopte petru ΔP c o valoare de (10-15) kw/km î cazul liiilor de 400 kv, respectiv (4-6) kw/km petru liii de 0 kv. (1) a) Pierderile costate coroa de eergie electrică activă, petru perioada de timp T f cât liia se află sub tesiue, se determiă cu relaţia: Δ E = ΔP l T (kwh) (3) ac c f b) pierderile costate coroa de putere activă:

Δ P = ΔP l (kw) (4) c c () Pierderile variabile de eergie electrică, dacă liia are motat î puctul de măsurare u cotor cu posibilitate de îregistrare a curbei de sarciă, petru perioada de fucţioare î sarciă T fs, respectiv pierderile variabile de putere activă, se determiă cu relaţiile: a) pierderile de eergie electrică activă: ΔE b) pierderile de eergie electrică reactivă: av ΔE c) pierderile de putere activă: rv ( E + E ) ( U T ) = 10 (kwh) (5) 3 R a r ( E + E ) ( U T ) 3 X a r fs = 10 (kvarh) (6) fs ΔP v = ( E + E ) ( U T ) 3 10 R a r fs (kw) (7) (3) Pierderile totale de eergie electrică activă se determiă cu relaţia (14), iar pierderile totale de putere activă se determiă cu relaţia (16). Art. 1. Î cazul î care elemetul cu pierderi, situat ître puctul de măsurare şi puctul de decotare, este o liie electrică subteraă, se vor utiliza următorii parametri : a) lugimea liiei î porţiuea cosiderată, l (km); b) tesiuea omială a liiei, U (kv); c) rezisteţa ohmică specifică a coductoarelor, r 0 (Ω/km); d) reactaţa specifică a coductoarelor, x 0 (Ω/km); e) capacitatea specifică a cablurilor c 0 (μ F/km). f) pierderile specifice î dielectric ΔP d (kw/km). g) pulsaţia mărimilor alterative ω Se vor utiliza de asemeea, după caz, mărimile măsurate, calculate, sau stabilite, coform precizărilor de la art.1 şi 13. Art.. (1) a) Pierderile costate de eergie activă î liia electrică subteraă se determiă cu relaţia: Δ E = ΔP l T (kwh) (8) ac d f b) pierderile costate de putere activă: Δ P = ΔP l (kwh) (9) c () Eergia reactivă costată geerată pri efectul capacitiv al liiilor electrice î cablu (efect de compesare al liiei electrice î cablu) se determiă cu relaţia: d ΔE rc = 10 ω T (kvarh) (30) 3 c0 l U f

(3) Pierderile variabile de eergie activă/putere activă, după calcularea rezisteţei ohmice a liiei aferete porţiuii ditre puctul de măsurare şi puctul de decotare, se determiă astfel: a) petru cazul î care liia electrică alimetează u cosumator fără măsurare orară şi fără posibilitate de îregistrare a curbei de sarciă a eergiei electrice, pierderile variabile de eergie electrică activă se determiă cu relaţia (0) iar pierderile variabile de putere activă se determiă cu relaţia (); b) petru cazul î care liia electrică are motat î puctul de măsurare u echipamet cu posibilitate de îregistrare a curbei de sarciă, pierderile variabile de eergie electrică activă se determiă cu relaţia (5) iar pierderile variabile de putere activă se determiă cu relaţia (7); (4) Pierderile variabile de eergie reactivă, după calcularea reactaţei iductive a liiei aferete porţiuii ditre puctul de măsurare şi puctul de decotare, se determiă astfel: a) petru cazul î care liia electrică alimetează u cosumator fără măsurare orară şi fără posibilitate de îregistrare a curbei de sarciă, pierderile variabile de eergie electrică reactivă se determiă cu relaţia (1); b) petru cazul î care liia electrică are motat î puctul de măsurare u echipamet cu posibilitate de îregistrare a curbei de sarciă, pierderile variabile de eergie electrică se determiă cu relaţia (6); (5) Pierderile totale de eergie activă se determiă cu relaţia (14), pierderile totale de putere activă se determiă cu relaţia (16) iar pierderile totale de eergie reactivă se determiă cu relaţia: Δ E = ΔE ΔE (kvarh) (31) r rv Art. 3. Î cazul liiilor electrice cu circulaţii de eergie electrică activă semificative î ambele sesuri, pierderile se vor calcula separat petru fiecare ses. Art. 4. Petru situaţiile î care se utilizează echipamete de măsurare cu posibilitatea de îregistrare a idecşilor orari (măsurare orară), petru puterile, activă P şi reactivă Q, trazitate, se vor utiliza următoarele relaţii de calcul al pierderilor variabile de eergie electrică: (1) Petru trasformatoare sau autotrasformatoare situate ître puctul de măsurare şi puctul de decotare, atuci câd se cuosc datele coform art. 14, se calculează: a) pierderile variabile de eergie/ putere activă: j T fs ΔEav = Psc = j= 1 rc ( Pj + Q j ) S t j (kwh) (3) P j şi Q j sut valorile medii orare ale puterilor măsurate î kw, respectiv î kvar se pot utiliza, î locul acestora, valorile eergiilor schimbate orar, pe ID/IT, care, ca mărime, datorită itervalului de o oră, reprezită tot puteri. t j este itervalul de timp (uitar, t j =1h). b) pierderile variabile de eergie electrică reactivă: j T fs ΔErv = usc = % 100) j=1 ( Pj + Q j ) S t j ( (kvarh) (33)

c) Pierderile costate de eergie electrică activă şi reactivă se determiă cu relaţiile (8), respectiv (9), cosiderâd î formule î locul timpului total de fucţioare T f, itervalul de timp uitar t j, iar pierderile totale de eergie de determiă cu relaţiile (14), respectiv (15). () Petru liii electrice aeriee, respectiv î cablu, situate ître puctul de măsurare şi puctul de decotare, atuci câd se cuosc datele coform art. 18, respectiv 1, se calculează: a) pierderile variabile de eergie electrică activă: ( Pj + Q j ) U t j j T fs ΔEav = R = 3 j= 1 10 (kwh) (34) P j şi Q j sut valorile medii orare ale puterilor măsurate î kw, respectiv î kvar; se pot utiliza, î locul acestora, valorile eergiilor schimbate orar, pe ID/IT, care, dimesioal, datorită itervalului de o oră, reprezită puteri. t j este itervalul de timp (uitar, t j =1h). Acolo ude se va putea, î locul tesiuii omiale, U, se va utiliza valoarea tesiuii medii pe liie, U m, determiată pri măsurători orare. b) pierderile variabile de eergie electrică reactivă: j T fs 3 ΔErv = 10 X = j= 1 ( Pj + Q j ) U t j (kvarh) (35) c) î cazul liiilor electrice î cablu, pierderile costate de eergie activă se determiă cu relaţia (8), iar eergia reactivă costată geerată pri efect capacitiv se determiă cu relaţia (30), cosiderâd î locul timpului total de fucţioare T f, itervalul de timp uitar t j ; d) î cazul liiilor electrice aeriee de trasport, se iau î cosiderare doar pierderi costate coroa, coform precizărilor de la art. 0 şi se calculează cu relaţia (3), cosiderâd î locul timpului total de fucţioare T f, itervalul de timp uitar t j ; petru alte categorii de liii electrice aeriee u se iau î cosiderare pierderi costate de eergie electrică; e) pierderile totale de eergie activă î liiile electrice se vor calcula cu relaţiile (14) iar cele de eergie reactivă se vor calcula cu relaţiile (15), respectiv (31). (3) Pierderile de putere activă au aceeaşi mărime ca şi eergiile active corespuzătoare calculate pe itervalul de timp uitar t j =1h. CAPITOLUL VII Determiarea eergiei/ puterii electrice măsurate Art. 5. (1) Petru cazurile î care puctele de măsurare diferă de puctele de decotare, î aexele cotractelor de vâzare-cumpărare, de furizare de distribuţie şi de trasport de eergie electrică se vor face precizări referitoare la parametrii elemetelor cu pierderi şi formulele de calcul al corecţiei catităţii de eergie real măsurată, coform acestei proceduri. () Parametrii elemetelor cu pierderi şi formulele de calcul al corecţiei vor fi comuicaţi Operatorului de măsurare.

Art. 6. Petru puctele de măsurare care diferă de puctele de decotare corespuzătoare, se vor aplica următoarele corecţii catităţii de eergie electrică, respectiv puterii active maxime, acolo ude este cazul : a) î cazul î care grupurile de măsurare a eergiei electrice sut motate î aval, raportat la sesul de circulaţie al puterii active, respectiv reactive, faţă de puctul de decotare, corecţia de eergie electrică activă, respectiv reactivă, calculată î elemetele cu pierderi, situate ître puctul de măsurare şi puctul de decotare, se aduă la mărimea eergiei real măsurate de cotor; corecţia de putere activă, calculată î elemetele cu pierderi, se aduă la mărimea puterii maxime real măsurate; b) î cazul î care grupurile de măsurare a eergiei electrice sut motate î amote, raportat la sesul de circulaţie al puterii active, respectiv reactive, faţă de puctul de decotare, corecţia de eergie electrică activă, respectiv reactivă, calculată î elemetele cu pierderi situate ître puctul de măsurare şi puctul de decotare, se scade di mărimea eergiei real măsurate de cotor; corecţia de putere activă, calculată î elemetele cu pierderi, se scade di mărimea puterii maxime real măsurate. Art. 7. Petru puctele de decotare care diferă de puctele de măsurare a eergiei electrice şi î care determiarea catităţilor de eergie trazacţioate se face pe ID/IT, calculul corecţiilor se va face corespuzător fiecărui ID/IT. Art. 8. (1) Operatorii de măsurare vor meţie, petru fiecare puct de măsurare care diferă de puctul de decotare, o bază de date cuprizâd valorile eergiei/ puterii active real măsurate şi valorile eergiei/ puterii active măsurate. () Datele di baza de date pot fi puse la dispoziţie, la cerere, părţilor direct implicate î trazacţia respectivă, atât petru justificarea, î caz de litigiu, a facturii emise, cât şi petru evetuale recalculări impuse de icidete, petru perioadele permise de cotract. Art. 9. Corecţiile de eergie/ putere activă se determiă la sfârşitul perioadei de facturare. Art. 30. Petru cosumatorii aflaţi î regim de fucţioare î sarciă la care puctele de măsurare diferă de puctele de decotare corespuzătoare şi care au coveită compesarea pierderilor de eergie reactivă iductivă, î codiţii tehice precizate de operatorul de reţea/ furizor pri istrucţiui specifice, sursa de eergie reactivă fiid motată la tesiuea iferioară a trasformatorului de alimetare, pierderile de eergie reactivă se compesează (se reduc) cu catitatea de eergie reactivă capacitivă măsurată de grupul de măsurare prevăzut petru sesul eergiei de la cosumator spre reţea; reducerea u va putea depăşi ivelul eergiei reactive iductive calculate la mersul î gol al trasformatorului. Art. 31. Factorul de putere corespuzător perioadei de facturare, se calculează î puctul de decotare, pe baza eergiei electrice active şi a eergiei electrice reactive măsurate. Art. 3. Dacă petru u loc de cosum al uui cosumator, există mai multe căi de alimetare, dotate cu grupuri de măsurare disticte, petru care puctele de măsurare diferă de puctele de decotare, se va proceda astfel: a) î cazul î care, pe toate căile de alimetare, puctul de decotare se află la acelaşi ivel de tesiue, pierderile de eergie activă şi reactivă se calculează ca sumă a pierderilor de eergie activă, respectiv reactivă determiate petru fiecare elemet cu

pierderi de pe fiecare istalaţie de racordare aflată î fucţiue, iar factorul de putere se determiă global la ivelul locului de cosum; b) î cazul î care puctele de decotare de pe căile de alimetare se află la iveluri de tesiue diferite, pierderile de eergie electrică activă şi reactivă se determiă pe fiecare istalaţie de racordare, iar factorul de putere se determiă pe iveluri de tesiue; c) î cazul î care puctul de decotare este situat la tesiuea superioară a trasformatorului, iar măsurarea eergiei electrice petru decotare este realizată pe căi de derivaţie, situate la tesiuea iferioară a trasformatorului, pierderea totală de eergie este suma pierderilor corespuzătoare căilor respective; Art. 33. Corecţia eergiei/puterii active î elemetele cu pierderi coectate pe istalaţii de racordare de rezervă se face coform prevederilor art. 6. Art. 34. Petru cosumatorii casici şi cosumatorii asimilaţi cosumatorilor casici, cu putere maximă cotractată mai mică de 30 kw, care au î proprietate posturi de trasformare, u se aplică corecţii de eergie electrică reactivă. Art. 35. Î situaţiile î care postul de trasformare petru alimetarea uui cosumator, este proprietatea acestuia şi di acelaşi post se alimetează şi reţele electrice ale Operatorului de reţea (de distribuţie), pierderile de eergie electrică activă şi reactivă petru corecţie se repartizează ître cosumator şi Operatorul de reţea / furizor, proporţioal cu catităţile de eergie electrică activă şi reactivă trazacţioate de fiecare î parte. CAPITOLUL VIII Dispoziţii fiale Art. 36. Modelele matematice prezetate petru calculul pierderilor de eergie electrică petru corecţie u sut restrictive, participaţii la trazacţie putâd covei şi alte modele matematice de corecţie, care vor fi îscrise explicit î cotractele îcheiate.