Transformări de frecvenţă

Σχετικά έγγραφα
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2


Transformata Laplace

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Tratarea numerică a semnalelor

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

Lucrarea 20 FILTRE DE TIP K-constant

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"


M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

MARCAREA REZISTOARELOR

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.


V O. = v I v stabilizator

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Electronică anul II PROBLEME

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Circuite electrice in regim permanent

Integrala nedefinită (primitive)

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

FILTRE RC ACTIVE. 1. Obiectul lucrării. 2. Aspecte teoretice

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Titlul: Modulaţia în amplitudine

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Stabilitatea circuitelor cu reacţie

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Esantionarea semnalelor

riptografie şi Securitate

Lucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Curs 4 Serii de numere reale

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

Curs 1 Şiruri de numere reale

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

CIRCUITE LOGICE CU TB

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

Subiecte Clasa a VIII-a

Proiectarea filtrelor FIR prin metoda ferestrei

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice


Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

A1. Valori standardizate de rezistenţe

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

LUCRAREA NR. 11 RETELE CARE MODIFICA STRUCTURA SEMNALULUI

Circuit rezonant LC paralel

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

Proiectarea filtrelor IIR prin metode de transformare

Subiecte Clasa a VII-a

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Ecuatii trigonometrice

SCS II Lab

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Lucrarea 12. Filtre active cu Amplificatoare Operaţionale

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

C U P R I N S ARGUMENT PREZENTAREA AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE Simbol şi terminale AO ideal AO real...

Elemente de execuţie (EE). Organe de acţionare (OA). Organe de execuţie (OE).

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Circuit activ de ordin I derivator

Transcript:

Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key. Prezentarea lucrării Sinteza unui circuit urmăreşte elaborarea unei cheme electrice şi determinarea valorilor componentelor repective plecând de la o erie de pecificaţii (date de proiectare) impue. Utilizarea tranformărilor de frecvenţă în inteza filtrelor preupune cunoaşterea metodelor de proiectare numai pentru cazul filtrelor trecejo, celelalte tipuri obţinându-e din acetea prin impla chimbare a naturii şi a valorilor unora dintre componente, arhitectura circuitului rămânând nemodificată. A. Tranformarea FTJ - FTJ v în care A ete o contantă adimenională. Aceata tranformare de frecvenţă conduce în fapt la o calare a caracteriticii filtrului iniţial. Caracteriticile de frecvenţă ale filtrului trece-jo iniţial şi al celui obţinut în urma chimbării de frecvenţă, precum şi modificarea valorii elementelor de circuit e prezint în Fig.1. A n Figura 1

Frecvenţa de tăiere a filtrului devine AΩ 0, unde Ω 0 ete frecvenţa de tăiere a filtrului iniţial. B. Tranformarea FTJ - FTS v În care contanta A are unitatea de măură (Hz) 2. Caracteriticile de frecvenţă ale filtrului trece-jo iniţial şi al celui trece-u obţinut în urma chimbării de frecvenţă, precum şi modificarea naturii şi valorii elementelor de circuit e prezint în Fig.2: A n Frecvenţa de tăiere a filtrului trece-u ete A/Ω 0. C. Tranformarea FTJ - FTB Figura 2 2 2 n+ ω0 v A n unde A ete o contantă adimenională, iar ω 0 reprezintă frecvenţa centrală a filtrului trece-bandă care e proiectează. Caracteriticile de frecvenţă ale filtrului trece-jo iniţial şi al celui trece-bandă obţinut în urma chimbării de frecvenţă, precum şi modificarea naturii şi valorii elementelor de circuit e prezintă în Fig.3.

Figura 3 Banda de trecere a filtrului devine B=Ω 0 /A, iar frecvenţele de cădere cu 3 db e găec în relaţia: ω 1 ω 2 =ω 0 2. Obervaţie: ete important de ubliniat că în urma aplicării acetei chimbări de frecvenţă e obţine un filtru trece-bandă cu imetrie geometrică. Nu orice filtru trece-bandă provine înă dintr-un filtru trece-jo! D. Tranformarea de frecvenţă FTJ - FOB n 2 A( n+ ω ) v 2 0 unde A ete o contantă cu unitatea de măură 1/(Hz) 2, iar ω 0 ete frecvenţa centrală a filtrului opreşte-bandă care e obţine. Caracteriticile de frecvenţă ale filtrului trece-jo iniţial şi al celui opreşte-bandă obţinut în urma chimbării de frecvenţă, precum şi modificarea naturii şi valorii elementelor de circuit e prezintă în Fig.4.

Figura 4 Modul de lucru: 1. Se realizează filtrul trece-jo din Fig.5, cu R=1,5 kω, C=33 nf, R 1 =1,5 kω. Calculaţi funcţia de tranfer a filtrului, coniderând amplificatorul operaţional ideal. Care ete frecvenţa de tăiere a filtrului? 2. Se aplică la intrarea filtrului emnal armonic de la generator. Se conectează ieşirea la intrarea Y a ocilocopului şi generatorul la intrarea X. Pe ecran apare o figură Liajou de forma unei elipe. Cum e poate determina experimental frecvenţa de tăiere a filtrului? 3. Se înlocuiec condenatoarele cu 2 bobine identice. Se măoară frecvenţa de tăiere la 3 db a filtrului trece-u care rezultă. Pentru aceata e aplică emnal armonic de la generator de frecvenţă uficient de mare (10-15 khz), e notează nivelul emnalului de la ieşire, apoi e cade frecvenţa până când nivelul emnalului de la ieşire cade cu 3 db (ajunge aproximativ la 0,7 din valoarea iniţială). Se calculează valoarea parametrului A, cunocând frecvenţele de tăiere ale filtrului trece-jo şi a celui trece-u, aplicând formula corepunzătoare. Să e calculeze apoi valoarea bobinelor introdue din circuit. 4. Se înlocuiec condenatoarele din filtrul trece-jo iniţial cu circuite LC paralel,

obţinând atfel un filtru trece-bandă. Bobinele unt cele foloite la punctul precedent, iar C=33 nf. Să e măoare valoarea frecvenţei centrale a filtrului şi valorile frecvenţelor de tăiere la 3 db. Să e calculeze valoarea parametrului A şi ă e verifice valabilitatea formulelor prezentate la punctul C de mai u. Intrebări uplimentare: 1. Daţi exemplu de un filtru trece-bandă care nu provine dintr-un filtru trece-jo. 2. Calculaţi funcţia de tranfer a filtrului trece-jo utilizat în experimentele de mai u coniderând dependenţa de frecvenţă a amplificării amplificatorului operaţional de forma A()=A 0 ω c /+ω c. 3. Enumeraţi avantaje şi dezavantaje ale utilizării tranformărilor de frecvenţă. 4. Imaginaţi o metodă de a obţine un filtru opreşte-bandă plecând de la un filtru trece-bandă (Indicaţie: utilizaţi un circuit cu reacţie)