Esantionarea semnalelor
|
|
- Νατάσσα Δάβης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Eantionarea emnalelor Dicretizarea variatiei in timp a emnalului, numita eantionare. Semnale de banda limitata. Problema recontruirii emnalulelor analogice din emnalul eantionat. Teorema eantionarii: eantionarea ideala 1 Teorema eantionarii 1 u t t t Un eantion al lui x(t) ete obtinut prin produul emnalului analogic x(t) cu un impul foarte curt dreptunghiular u Δ (t ) de arie 1: 0 x t u t x u t Un alt eantion poate fi obtinut daca e plaeaza impulul la momentul de timp kt. x t u t kt x kt u t kt 1
2 Procedura de eantionare: eantionam emnalul cu un tren de impuluri foarte curte x t u t kt x kt u t kt k k Pentru valori mici ale lui Δ: 0 lim u t t lim Eantionarea ideala a emnalului x(t) : Ditributia Dirac u t kt t kt x kt t 0 T k k Ditributia Dirac periodica xˆ t xt t xkt t kt T k 3 Eantionarea ideala odelul matematic x t x t t x kt t kt odelul eantionarii ideale T k 4
3 Spectrul emnalului eantionat ideal Semnalul eantionat ideal: x t x t t x kt t kt T k Spectrul emnalului eantionat ideal: Xˆ x t t T 5 Aplicand teorema produului : ˆ 1 X xtt t X k T k T ˆ 1 1 X X k X k T k T T k T Spectrul emnalului eantionat apare prin inumarea unor lobi pectrali indexati dupa k 6 3
4 x t x kt t kt k ˆ 1 X X k T k T Spectrul emnalului eantionat ideal ete repetitia periodica a pectrului emnalului original. Perioada ete inver proportionala cu paul de eantionare T. 7 Din pectrul emnalului eantionat ideal nu e mai poate recupera pectrul emnalului original, deoarece apare o ametecare pectrala (aliere). Semnalul original trebuie a fie de banda limitata pentru ca acete erori a nu apara. Spectrul emnalului original Spectrul ditributiei Dirac periodice Spectrul emnalului eantionat ideal Eroare de aliere ˆ 1 X X k T k T 8 4
5 Teorema eantionarii emnalelor de banda limitata x(t)-de banda limitata X 0 daca 9 Lobii pectrali ucceivi nu e uprapun i pectrul emnalului original poate fi recuperat prin FTJ din pectrul emnalului eantionat daca 10 5
6 FTJ ideal H p ht c in ct t Utilizam un filtru trece jo cu frecventa de taiere ω c i amplificarea in banda T Eroarea de aliere poate fi evitata. Frecventa de eantionare c Conditia de recontructie perfecta: Frecventa de taiere pentru FTJ H r 0 T 11 Rapunul in frecventa al filtrului de recontructie ete: T, Hr T p c 0, c c Semnalul recontruit ete : r cu pectrul: X Xˆ H r c ˆ x t x t h t r 1 X kt pc X T k Spectrele egale implica egalitatea aproape pete tot a emnalului recontruit cu emnalul initial,... x t x t a e w r r 1 6
7 Daca nu e repecta conditia de eantionare aliere., apar erorile de 13 Recontructie in ct Hr T p h c r t T t r ˆ x t h t x t r in ct T x kt t kt t k in t x kt T t kt t k k c in c t kt xktt t kt c t c in t kt xkt kt k c 14 7
8 Frecventa de eantionare minima ete i poarta denumirea de frecventa de eantionare Nyquit. In cazul eantionarii la frecventa Nyquit formula de recontructie devine: xr t x kt k in t t kt kt 15 Teorema WKS (Whittaker, Kotelnikov, Shannon) xt X xt xnt n Z Daca emnalul ete de banda limitata la,in enul ca 0 pentru,atunci ete unic determinat de multimea eantioanelor ale, daca, adica frecventa de eantionare ete cel putin dublul frecventei maxime. In conditiile de mai u emnalul initial xt e poate recontitui din eantioanele ale, a.p.t prin relatia: xkt x t cu conditia ca in c t c k c kt c t kt a fie atfel ale incat a atifaca relatia :. c Frecventa Nyquit: 16 8
9 Recontructia prin filtrare trecejo ideala Semnalul e poate recontrui din curbe de tipul in x / x. Intr-un punct de eantionare, kt, uma e reduce la x(kt). Intre punctele de eantionare, recontructia e obtine prin aportul tuturor termenilor umei Operatia de recontructie e mai numete i interpolare. 17 In punctele de eantionare, un ingur eantion definete emnalul in T n k xkt k T n k in n k xnt xkt xkt, nk x nt k nk k x nt 1, pentru n k nk, 0, pentru n k Eantionare cu frecventa Nyquit Intre punctele de eantionare, recontructia e obtine prin aportul tuturor termenilor umei 18 9
10 Recontructie prin interpolare liniara Ete poibila i o recontructie aproximativa a emnalului, prin unirea punctelor determinate de valorile eantioanelor cu linii drepte. Semnalul recontruit x r (t) ete doar aproximativ egal cu x(t) Rapunul la impul al filtrului de recontructie: triunghiular. 19 T in in H r T T T ideal Rapunul in frecventa al filtrului de recontructie 0 10
11 Recontructia prin extrapolare de ordinul zero Ete poibila recontruirea prin extrapolare de ordin zero: valoarea eantionului curent e mentione pana la aparitia noului eantion. T T in T T in j j T h r t pt t e e T T T T in in j j Hr e T e T 1 Diferenta dintre filtre (cel de recontructie i ideal) ete emnificativa erori de recontructie mari odulul rapunului in frecventa al filtrului de recontructie. 11
12 Spectrul emnalului recontruit: in j X r X H e X k k r 3 Lobii pectrali unt puternic deformati. Chiar daca dupa recontructia de ordin zero am aplica un filtru uplimentar, trece jo ideal, tot nu -ar putea recupera emnalul initial Evident pentru ω >> ω, erorile din lobul central pot fi mult diminuate. 4 1
13 Eantionarea ideala a emnalelor periodice Conideram emnale periodice de banda limitata la a N-a armonica. Cea mai mare frecventa din pectrul lor ete N 0; 0 T0 Se eantioneaza emnalul cu o frecventa 0, Prin eantionare lobii pectrali e repeta. Pentru ca a nu apara uprapunerea lobilor pectrali : N N N N0 30 min N 0 c N
14 N N N N N R R 0 0 0, 1,, N R R, R 1,, Diferenta dintre N i N trebuie a fie de forma: Frecventa minima de eantionare min 1 N Recontructie prin filtrare trece jo ideala H r T, c 0, N 0 c N 0 T p Pentru a evita aparitia erorilor de aliere ete necear ca: N 0 N 0 N 0 pre deoebire de emnalele aperiodice unde c ; c Pe perioada celei mai rapide componente pectrale, trebuie a prelevam mai mult de doua eantioane din pectru. Daca eantionarea mentine periodicitatea atunci pe perioada celei mai rapide componente din pectru trebuie a prelevam 3 eantioane 8 (cel putin). 14
15 T 0 - perioada fundamentalei Eantionarea e face cu ω =(N+R)ω 0 atunci: N R T T T0 T ; R1,, N R 0 Doar N+R eantioane pot fi ditincte ca urmare a periodicitatii emnalului upu eantionarii. Toate pot fi prelevate intr-o ingura perioada a fundamentalei T 0. 9 Principiul ocilocopului Acelai rezultat e poate obtine prelevand eantioanele ucceive din perioade diferite. x kt x T kt x KT kt T KT kt KT T N R Aceata poibilitate ete valorificata in contructia ocilocoapelor cu eantionare
16 N 0 N 0 c N rad / c 50 rad / 10 rad / 31 Relatii energetice Pentru emnale aperiodice eantionate, ete valabila relatia de tip Rayleigh W x t dt T x kt k Pentru emnale periodice eantionate, relatia de tip Pareval T0 0 1 P 1 1 x t dt x kt ; N R ; R 1,, T k0 Energia au puterea pot fi calculate fie din forma de variatie in timp, fie in frecventa. 3 16
17 Eantionarea cu memorare ˆ x t x t T t h t x t h t t t in in j t j t t h t p t t e e t t a) Semnal eantionat. b) odel matematic al itemului de modulare a impulurilor in amplitudine (PA) Valoarea eantionului prelevat e patreaza pentru un interval de timp Δt T 33 Spectrul emnalului eantionat cu memorare ˆ x t x t T t h t x t h t Spectrul emnalului eantionat cu memorare e poate crie: t t t in t in 1 j j t X e t X k e X k T k t k T t t t t in in j t t T X e X k X k k T t k T t T 34 17
18 Lobii pectrului emnalului eantionat cu memorare unt deformati, nu e poate recontrui emnalul initial prin FTJ ideala. Pentru ca lobul central a fie putin afectat ete necear ca: Scurtarea duratei impulurilor, Δt t Recontructia prin extrapolare de ordin zero ete un caz particular PA, cu Δt=T 35 Eantionarea naturala Eantionare cu decuparea unor portiuni din emnal; e aplica in multiplexarea in timp a emnalelor analogice -- time diviion multiplexing (TD) 36 18
19 x t x t q t x t h t T t T x t h t kt x t h t kt k k Semnalul ete inmultit cu un tren de impuluri periodice q T (t). t h t p t H e t j t t in 37 Spectrul emnalului eantionat natural X xt ht T t t in 1 j t X e t k t T k k t k t in j t X e k k T k t k e k t j factor numeric factor numeric k t in t X T k t k 38 19
20 T, H t Lobul central ete aemanator cu cel obtinut 0, prin eantionarea ideala, (nu apar ditoriuni ca in cazul eantionarii cu memorare). Recontruire prin FTJ ideala. c c c 39 Relatia dintre pectrul unui emnal dicret i pectrul emnalului analogic din care provine Semnal analogic i pectrul au Semnal dicret i pectrul au ; x t X x n x nt X a a d a d Doua expreii echivalente pentru pectrul emnalului analogic: 1 ˆ ˆ x t x t T t X X a k, T T k xˆ t x t t X x t t kt k ˆ T a x t t kt x kt t kt a k k a k x kt t kt k a a jkt x kt e 40 0
21 1 Xˆ Xa k xa kt e T Spectrul emnalului dicret ete: d Se oberva ca: k k k d jkt Relatia dintre pectrul unui emnal dicret i pectrul emnalului analogic din care provine ete : j k jk a k X x k e x kt e k j kt jk a a k T x kt e x kt e 1 Xd Xa k T k T T 41 Intre cele doua axe de frecventa corepunzatoare pectrului eantionat repectiv emnalului dicret exita relatia: T Se aplica i acum natura periodica a pectrului emnalului dicret Intre frecventele maxime din pectru exita relatia: T; T Xd 4 1
22 Eantionarea emnalelor dicrete Problema: In prelucrarea numerica a emnalelor apar ituatii in care, ulterior achizitionarii eantioanelor, e contata ca frecventa de eantionare a fot prea mare. Solutie: In atfel de ituatii, cand nu e mai poate eantiona emnalul analogic, ete poibila eantionarea emnalului numeric, retinandu-e tot a N-a valoare. Se reduce atfel numarul de eantioane dupa ce emnalul a fot deja eantionat = eantionarea emnalului dicret Semnalul dicret eantionat e obtine prin produul: N xˆ n x n n x n n kn k x kn n kn k 43 Pa de eantionare N=3 44
23 Spectrul emnalului eantionat N n ; k N Xˆ x n n N 1 X k; N N k k Spectrul emnalului dicret eantionat ete periodic, de perioada Ω N1 N1 r r r k0 k0 ˆ 1 1 X X k X k, N N N Retrictia pe π (perioada pectrului emnalului x[n]) 45 Pa de eantionare N=3 Spectrul X periodic, de perioada π Spectrul ˆX periodic, de perioada Ω 46 3
24 Semnalul analogic, x(t), de banda limitata ω, a fot eantionat ideal, cu paul de eantionare T emnal numeric de banda limitata x[n], care ete i el eantionat cu paul N emnal numeric eantionat ˆx n Se dovedete ca emnalul x[n] ete eantionabil cu paul N adica lobii pectrali nu e uprapun, daca emnalul analogic x(t) ar fi putut fi eantionat i cu perioada T =NT repectandu-e teorema WKS. Initial emnalul analogic a fot upra-eantionat. Frecventa maxima ete Ω =ω T, Ω S =π/n, atunci conditia de recontruire perfecta ete: Ω Ω NT ; T T NT 47 Eroarea de aliere 48 4
25 Recontruirea emnalului dicret din eantioanele ale Daca lobii nu e uprapun, prin filtrare trece-jo ideala: H N, k c 0, in ret r c. 49 Caracteritica in frecventa a FTJ ideal in timp dicret (capitolul Filtrare) H 1, k, k in cn 0, in ret n c hn 50 5
26 Eantionarea i decimarea unui emnal dicret Exemplu, N= Eantionarea emnalului dicret Decimare Dupa eantionarea unui emnal dicret, intre doua valori retinute (eantioane) unt intercalate N-1 zerouri, care nu aduc nici o informatie depre emnalul eantionat. Ele pot fi omie. Rezulta emnalul decimat x n. Relatia dintre emnalul dicret decimat i cel eantionat : ˆ x D n xˆ Nn. ˆD Din emnalul decimat e poate recontrui emnalul nedecimat prin inerarea N-1 zerouri intre doua valori conecutive. 51 Spectrul emnalul decimat : ˆ jn jn j m ˆ ˆ ˆ ˆ N ˆ XD xd n xd n e x nn e x m e X N n n m Spectrul emnalul digital eantionat N1 ˆ 1 X X k N k0 Spectrul emnalul digital initial X(Ω) Xˆ Dr N1 1 k Xr N N k0 N k 0: 1/ N X / N 0 Intinderea lobilor pectrali ai emnalului decimat ete de N ori mai mare decat intinderea lobilor pectrali ai emnalului nedecimat x[n]. 5 6
27 exemplu N=. Spectrul emnalului digital initial Spectrul emnalului digital eantionat Spectrul emnalului decimat 53 Eantionarea pectrului unui emnal dicret de durata finita Dicretizarea emnalelor a fot impua de utilizarea calculatoarelor numerice (care nu pot prelucra decat marimi dicrete in timp/frecventa). Prelucrarea in domeniul pectrului ete de multe ori mai impla decat in domeniul timp. Se pune intrebarea cu ce frecventa a eantionam pectrul X(Ω) unui emnal dicret x[n]. X X X k X k k k k 54 7
28 1 N n N N x n X X x n n ; N Fie emnalul x[n] cu uportul 0,-1. Semnalul obtinut prin eantionarea pectrului emnalului x[n] ete o extenie prin repetare cu perioada N a emnalului original x[n]. N x n x n kn k Conditia de recontructie: x[n] a fie de durata finita, N
29 Se eantioneaza pectrul emnalului de durata finita x [n] (zero pentru n<0 i n>-1) emnal periodic ~ xn, perioada Conditia de recontructie : N, nu unt uprapuneri ale grupurilor temporale din emnalul rezultat. Recontructia e face prin inmultirea emnalului cu fereatra temporala rectangulara:, 0 n N 1 xr n xn xnwr n; wr n N 0, in ret Daca pectrul e eantioneaza prea rar, rezulta N< apare uprapunerea grupurilor temporale; deci erori de aliere. N / Semnalul x[n] nu mai poate fi recontruit din pectrul eantionat. 57 auri practice la eantionarea emnalelor analogice Nu e cunoate largimea benzii unui emnal de banda limitata ce urmeaza a fi eantionat. Semnalul poate avea componente pectrala de frecvente mari, neintereante in aplicatia coniderata. Ele pot fi cauzate i de zgomot. Apare atfel ricul erorilor de aliere. Acetea e evita foloind un filtru trece-jo numit i filtru anti-aliere prevazut in tructura lantului de prelucrare a emnalului, inainte de circuitului de eantionare i memorare 58 9
30 Siteme de telefonie numerica (emnal audio) : Frecventa maxima din pectru: f =3.4 khz Frecventa Nyquit de eantionare: f =6.8 khz Frecventa tandard de eantionare: f =8 khz Siteme de televiziune (emnalul video): Frecventa maxima din pectru: f =5 Hz Frecventa Nyquit de eantionare: f =10 Hz Frecventa tandard de eantionare: f =18 Hz 59 Semnal vocal fara aliere. Semnal vocal cu aliere Semnal muzical fara aliere. Semnal muzical cu aliere
31 Eantionarea emnalelor trece-banda Semnale de tip "trece jo" - pectrul concentrat in benzi care includ frecventa nula. Semnale de tip "trece banda" - au uportul pectrului de forma uppx,, m m Recontructia perfecta a unui emnal trece banda eantionat ideal e poate realiza pe baza teoremei WKS: ω ω. Uneori emnalele trece banda pot fi recontruite din eantioanele lor chiar daca -a foloit o frecventa de eantionare mai mica decat frecventa Nyquit. 61 Cazul emnalelor trece banda de banda inguta Semnal trece banda de banda inguta : m 1 Suportul pectrului unui emnal trece banda de banda inguta eantionat ideal ete de forma: upp X n, m n m n, n n m Aici = Recontructie perfecta: filtrare trece-banda ideala chiar daca -a foloit o frecventa de eantionare inferioara frecventei Nyquit 6 31
32 Filtrul trece-banda ideal 1, HTB p p 0, in ret c1 c h BP in t c c1 t t in t t c c1 63 Recontructie perfecta : k, m k m l, l k, l Deplaare in intervalul [-,- m ] cu k Deplaare in intervalul [ m, ] cu l Pentru l=0: k, m k m,, k k m m k 1 k 1 k Daca exita valori intregi ale lui k pentru care aceata conditie ete atifacuta, atunci exita valori ale frecventei de eantionare inferioare frecventei Nyquit pentru care emnalele trece banda de banda inguta pot fi recontruite in urma eantionarii ideale. 64 3
33 Solutia din multimea numerelor intregi a dublei inecuatii obtinute ete m 0 k n0 m frecventa de eantionare va apartine unor intervale de forma: Exemplu m, cu k1,, n k1 k m 8 i 10 atunci n0 4 Valorile m admiibile pentru k unt 1,,3, 4. Intervalele corepunzatoare pentru frecventa de eantionare: 4 5, , 8 10, 16 0, m
Transformata Laplace
Tranformata Laplace Tranformata Laplace generalizează ideea tranformatei Fourier in tot planul complex Pt un emnal x(t) pectrul au tranformata Fourier ete t ( ω) X = xte dt Pt acelaşi emnal x(t) e poate
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)
Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραTratarea numerică a semnalelor
LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Problema 1. a) Reprezentaţi spectrul de amplitudini şi faze pentru semnalul din figură.
Seminar 3 Problema 1. a) Reprezentaţi spectrul de amplitudini şi faze pentru semnalul din figură. b) Folosind X ( ω ), determinaţi coeficienţii dezvoltării SFE pentru semnalul () = ( ) xt t x t kt şi reprezentaţi
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραRealizat de: Ing. mast. Pintilie Lucian Nicolae Pentru disciplina: Sisteme de calcul în timp real Adresă de
Teorema lui Nyquist Shannon - Demonstrație Evidențierea conceptului de timp de eșantionare sau frecvență de eșantionare (eng. sample time or sample frequency) IPOTEZĂ: DE CE TIMPUL DE EȘANTIONARE (SAU
Διαβάστε περισσότεραEşantionarea semnalelor
Eşantionara smnallor Eşantionara = prlvara d prob dintr-un smnal la momnt d timp dcalat intr l cu cu frcvnta d şantionar, f =/. xˆ t x k t k k = ( = δ ( Smnalul şantionat idal:. Spctrul Xˆ = X ( k k =
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραTransformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 20 FILTRE DE TIP K-constant
Lucrarea 151 Lucrarea FILTRE DE TIP K-contant.A. OBIECTIVE 1. Proiectarea celulelor elementare filtre tip K-contant.. Studiul comportării în frecvenţă a acetor celule. 3. Studiul unui format din mai multe
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραOSCILOSCOPUL NUMERIC
OSCILOSCOPUL NUMERIC apărut din necesitatea de a face şi acest instrument apt pentru a fi inclus într-un sistem automat de măsură controlat de un calculator iniţial ca un instrument destinat doar vizualizării
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii
Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1
Διαβάστε περισσότεραIII. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul
Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea
Διαβάστε περισσότεραz a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραSă se arate că n este număr par. Dan Nedeianu
Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότερα2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale
Transformări 1 Noţiunea de transformare liniară Proprietăţi. Operaţii Nucleul şi imagine Rangul şi defectul unei transformări 2 Matricea unei transformări Relaţia dintre rang şi defect Schimbarea matricei
Διαβάστε περισσότερα( ) ( ) ( ) Funcţii diferenţiabile. cos x cos x 2. Fie D R o mulţime deschisă f : D R şi x0 D. Funcţia f este
o ( ) o ( ) sin π ( sec ) = = ; R 2 + kπ k Z cos cos 2 cos ( cosec ) = = ; R 2 { kπ k Z} sin sin ( arcsec ) = ; (, ) (, ) 2 ( arcosec ) = ; (, ) (, ) 2 Funcţii dierenţiabile. Fie D R o mulţime deschisă
Διαβάστε περισσότεραEcuatii exponentiale. Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. a x = b, (1)
Ecuatii exponentiale Ecuatia ce contine variabila necunoscuta la exponentul puterii se numeste ecuatie exponentiala. Cea mai simpla ecuatie exponentiala este de forma a x = b, () unde a >, a. Afirmatia.
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραLectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane
Subspatii ane Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane Oana Constantinescu Oana Constantinescu Lectia VI Subspatii ane Table of Contents 1 Structura de spatiu an E 3 2 Subspatii
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru
Διαβάστε περισσότεραCURS VII-IX. Capitolul IV: Funcţii derivabile. Derivate şi diferenţiale. 1 Derivata unei funcţii. Interpretarea geometrică.
Lect dr Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr Lucian MATICIUC CURS VII-IX Capitolul IV: Funcţii derivabile Derivate şi diferenţiale 1
Διαβάστε περισσότεραSeminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0
Rezolvari ale unor probleme propuse "Matematica const în a dovedi ceea ce este evident în cel mai puµin evident mod." George Polya P/Seminar Valori si vectori proprii : Solutie: ( ) a) A = Valorile proprii:
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραA1. Valori standardizate de rezistenţe
30 Anexa A. Valori standardizate de rezistenţe Intr-o decadă (valori de la la 0) numărul de valori standardizate de rezistenţe depinde de clasa de toleranţă din care fac parte rezistoarele. Prin adăugarea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραConcurs MATE-INFO UBB, 1 aprilie 2017 Proba scrisă la MATEMATICĂ
UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ Concurs MATE-INFO UBB, aprilie 7 Proba scrisă la MATEMATICĂ SUBIECTUL I (3 puncte) ) (5 puncte) Fie matricele A = 3 4 9 8
Διαβάστε περισσότεραOrice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
Διαβάστε περισσότεραTitlul: Modulaţia în amplitudine
LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1-II Titlul: Modulaţia în aplitudine Scopul lucrării: Generarea senalelor MA cu diferiţi indici de odulaţie în aplitudine, ăsurarea indicelui de odulaţie în aplitudine, ăsurarea
Διαβάστε περισσότεραCursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Διαβάστε περισσότεραProbleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:
Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραCâmp de probabilitate II
1 Sistem complet de evenimente 2 Schema lui Poisson Schema lui Bernoulli (a bilei revenite) Schema hipergeometrică (a bilei neîntoarsă) 3 4 Sistem complet de evenimente Definiţia 1.1 O familie de evenimente
Διαβάστε περισσότεραLucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.
Lucrare Soluţii 28 aprilie 2015 Varianta 1 I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2 Definiţie. Numărul întreg p se numeşte număr prim dacă p 0,
Διαβάστε περισσότεραSeria Fourier. Analiza spectrală a semnalelor periodice
Seria Fourier. Analiza spectrală a semnalelor periodice Daca descompunem semnalul de intrare periodic intr-o serie de componente mai simple, putem calcula raspunsul la fiecare componenta si face sinteza
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότερα(.2) Ortogonalitatea subpurtătoarelor rezultă imediat, vezi (.3), pentru subpurtătoarele k şi p: (.3)
Tehnica de tranmiie cu multiplexare în frecvenţă pe purtătoare ortogonale (OFDM) Datorită propagării multicale, caracteritica de tranfer în frecvenţă a canalelor radio prezintă fenomenul de fading electiv
Διαβάστε περισσότερα