Capitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare

Σχετικά έγγραφα
Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Circuitul integrat A 3900-aplicaţii

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

CARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

V O. = v I v stabilizator

MARCAREA REZISTOARELOR

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Curs 4 Serii de numere reale

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

1.6 TRANZISTORUL BIPOLAR DE PUTERE.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Integrala nedefinită (primitive)

Circuite electrice in regim permanent

4. FUNCŢII DIFERENŢIABILE. EXTREME LOCALE Diferenţiabilitatea funcţiilor reale de o variabilă reală.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE


Curs 1 Şiruri de numere reale

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

ELECTROTEHNICĂ. partea a II-a. - Lucrări de laborator -

Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune emitor comun

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

3. TRANZISTORUL BIPOLAR

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

2.4. Noţiunea de amplificator operaţional

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Subiecte Clasa a VII-a

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

3 FUNCTII CONTINUE Noţiuni teoretice şi rezultate fundamentale Spaţiul euclidian R p. Pentru p N *, p 2 fixat, se defineşte R

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

DIODA SEMICONDUCTOARE

STUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL YOUNG

5. POZIŢIILE RELATIVE ALE ELEMENTELOR GEOMETRICE

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

ELECTRICITATE şi MAGNETISM, Partea a II-a: Examen SCRIS Sesiunea Ianuarie, 2017 PROBLEME PROPUSE

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Capitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

riptografie şi Securitate

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.


Drepte concurente în conexiune cu punctele I, Γ, N Temistocle Bîrsan 1

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5.1. Noţiuni introductive

Sondajul statistic- II

MONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Modelare şi simulare Seminar 4 SEMINAR NR. 4. Figura 4.1 Reprezentarea evoluţiei sistemului prin graful de tranziţii 1 A A =

Curs 5 mine 1.18 AplicaŃii ale legii inducńiei electromagnetice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2011

Fig Conexiunea serie Fig Circuit R 1 C 1 R 2 C 2

Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.

5.2 Structuri pentru filtre cu răspuns infinit la. impuls. Fie funcţia de transfer: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

F I Ş Ă D E L U C R U 5

4.2. Formule Biot-Savart-Laplace

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Transcript:

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare 4. În montajul n fg. 4 se rezntă un etaj e amlfcare în montaj ază comună realzat cu un tranzstor cu slcu avân arametr: B = 0,6, I B0 = 0,, = 30Ω, = 0, / = 0. = 4, = 6, = 4KΩ, = 6KΩ, = KΩ, ar valorle reactanţelor n crcut se ot neglja la frecvenţa e lucru. ă se etermne: a unctul statc e funcţonare al tranzstorulu. cema ecvalentă e semnal mc a amlfcatorulu c oefcentul e amlfcare în tensune. ezolvare Fg. 4 a În curent contnuu tot ceea ce este în stânga conensatorulu ş în reata conensatorulu sare. entru crcutul care rămâne se ot scre relaţle: I n rma relaţe oţnem I B B I B 0,9m 59

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare Întrucât vom avea I I 0,9m, ar B I 3, Folosn moelul arametrlor rz entru un tranzstor olar în montaj ază comună se oţne următoarea scemă ecvalentă e semnal mc: Fg. 4 -a ţnut cont e fatul că reactanţele conensatoarelor sunt zero ş s-a alcat teorema Tevenn între emtor ş ază, înlocun tot ce este în stânga acestor uncte cu o sursă e tensune ecvalentă ş o rezstenţă ecvalentă, une:,4k 3,6 c oefcentul e amlfcare în tensune este: Întrucât / = 0 avem: ar /. U 60

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme e une se oţne: Îmărţn la rezultă: U ( ( ( (,96 4. În amlfcatorul n fg. 4 se cunosc: = 0, = 0KΩ, B = MΩ, = 30 KΩ, β = 49, B = 0,6, =0 KΩ, = KΩ, = 0, / =00 KΩ. La frecvenţa mee e lucru a amlfcatorulu reactanţele tuturor conensatoarelor ot f negljate. ă se etermne: a unctul statc e funcţonare cema ecvalentă generală e semnal mc c oefcentul e amlfcare în tensune la frecvenţe me ezolvare Fg. 4 a În curent contnuu tot ce este în stânga conensatorulu ş în reata lu sare. rn urmare în curent contnuu avem oar ouă ocur e crcut entru care screm legle lu Krcoff: 6

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare I B B I B I I B B B 0,95m B 9,4 I 0,5 Fg. 4 c La frecvenţe me toate conensatoarele n fg. 4 se negljează. În aceste conţ se oservă că la crcutul e eşre avem tre rezstenţe în aralel care ot f înlocute cu o rezstenţă ecvalentă : / / / 4,76K ( U 6 7,5 43. În amlfcatorul cu tranzstor olar n fg. 43, tranzstorul cu slcu are arametr: β = 00, B = 0,6, = 5 KΩ, = 0, / = 00 KΩ. În lus se cunosc: =, = KΩ, =0,5 KΩ, B = 0 KΩ, B = 60KΩ, =0 KΩ, ar toate conensatoarele se ot neglja la frecvenţa mee e lucru a amlfcatorulu. ă se etermne:

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme a unctul statc e funcţonare; cema ecvalentă generală e semnal mc; c oefcenul e amlfcare în tensune la frecvenţe me; oefcentul e amlfcare în curent efnt su forma: c / frecvenţe me. la ezolvare Fg. 43 a unctul statc e funcţonare se va etermna smlar ca la rolema 8. I 3,3m, 9 atortă conensatorulu care în current alternatv scurtcrcutează emtorul tranzstorulu va f us la masă. Fg. 43 63

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare ezstenţa BB B B B B 8,57K c La frecvenţe me toate conensatoarele se vor utea neglja, ar atunc în crvutul e ntrare vom ma avea oar o susă e tensune ş ouă rezstenţe în aralel, ar la eşre vom avea tre rezstenţe în aralel ş o sursă e curent. În consecnţă vom utea scre tensunea la eşre su forma: une / / / ar tensunea la ntrare oate f scrsă su forma: În consecnţă vom avea: U 8 0,9K entru a afla coefcentul e amlfcare în curent vom alca teorema Tevenn entru a înlocu sursa e curent n crcutul e eşre ş meanţa / cu o sursă e tensune ecvalentă U B ş o rezstenţă ecvalentă B. În lus vom înlocu rezstenţele ş cu o rezstenţă ecvalentă ş vom oţne următoarea scemă ecvalentă: Fg. 43 64

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme În fg. receentă avem: ar /, B /, B 0,909K Iar n legea a oua a lu Krcoff în ocul n stânga oţnem: B c B e une rezultă: 99 ( 44. onserăm amlfcatorul n fg. 45 entru care se cunosc: = 4, = 4KΩ, = 0,5 KΩ, B = 30 KΩ, B = 80KΩ, = 0KΩ, =0 KΩ, β = 00, B = 0,6, = 0 KΩ, = 0, / = 00 KΩ. ă se etermne: a unctul statc e funcţonare, cema ecvalentă generală e semnal mc, c oefcentul e amlfcare în curent efnt su forma: = / la frecvenţe me. Fg. 44 65

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare ezolvare a I,46m, 6,65 Fg. 44 Une : BB B B B B 5,74K c La frecvenţe me toate conensatoarele sar ş vom înlocu rezstenţele BB ş cu o rezstenţă ecvalentă, ar / ş cu o rezstenţă 0. BB 7,K BB / 3,85K / În lus, în aceste conţ vom alca teorema Tevenn între unctele ş B ş vom oţne scema ecvalentă n fg.44: 66

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme Fg. 44 une. B n legle lu Krcoff entru cele ouă ocur oţnem: În lus avem: n ultmele tre relaţ vom oţne: ( U 47,8 ( 45. onserăm amlfcatorul cu TJ n fg.45, în care se cunosc: = 6, = 6KΩ, = KΩ, G = MΩ, r = 0KΩ, = 0KΩ, I = 9m, = 3. ă se etermne: a unctul statc e funcţonare. cema ecvalentă generală e semnal mc. c Factorul e amlfcare μ. oefcentul e amlfcare în tensune la frecvenţe me. 67

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare Fg. 45 ezolvare a În curent contnuu utem scre relaţle relaţle: I I I I ( G / G I n relaţle e ma sus oţnem: cuaţe care are soluţle: I I I ( I / m ş I,5m ntre acestea corectă este rma. Tensunle e tranzstor sunt ate e relaţle: G, I I 8 68

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme Fg. 45 c Factorul e amlfcare este: I g m r, une g m ervân a oua relaţe în raort cu G se oţne: g m G I G m /, g m r 0 une am ţnut cont că G este cel calculat la unctul a. entru etermnarea coefcentulu e amlfcare în tensune la frecvenţe me se foloseşte o scemă ecvalentă cele n fg. 45 în care se negljează toate conensatoarele ş se înlocueşte sursa e curent ş rezstenţa ecvalentă a canalulu, folosn teorema Tevenn, cu o sursă e tensune ecvalentă ş o rezstenţă ecvalentă. Fg. 45 69

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare Înlocun rezstenţele ş cu o rezstenţă ecvalentă: 3,75K se oţne: u 5, 44 r 46. mlfcatorul cu TJ n fg. 46, are ca element actv un tranzstor cu următor arametr: r = 0KΩ, I = 6m, =. În lus se cunosc: = 4, = 4KΩ, = KΩ, G = MΩ, G = 3MΩ, r = 0KΩ, = 00 KΩ. ă se etermne a unctul statc e funcţonare. cema ecvalentă generală e semnal mc. c oefcentul e amlfcare în tensune la frecvenţe me. ezolvare Fg. 46 a În curent contnuu scema crcutulu n fg.46 evne: 70

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme e ot scre relaţle: I Fg. 46 I( G G I I G I n rmele ouă relaţ se oţne: G G I I ( G / G G G I n ultmele ouă relaţ rezultă ecuaţa e graul o: I are amte soluţle: I ( G G G 3,6m ş 4,9m I I oar rma soluţe este corectă, ar tensunle vor f: G 0,5, I I I 4,44 7

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare cema ecvalentă comletă este: Fg. 46 c Întrucât scema ecvalentă e semnal mc este smlară cu cea e la rolema receentă, factorul e amlfcare u se calculează la fel: g m I G, m /, g r,, m 3,85K u r 6,7 47. entru reetorul cu tranzstor n fg. 47 se cunosc: = 4, =,KΩ, B = 0 KΩ, B = 0KΩ, =,4KΩ, β = 00, B = 0,6, = KΩ, = 0, / = 0 KΩ. ă se etermne: a unctul statc e funcţonare. cema ecvalentă generală e semnal mc. c oefcentul e amlfcare în tensune la frecvenţe me. Imeanţa e ntrare ş e eşre. 7

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme ezolvare Fg. 47 a e realzează o scemă ecvalentă e curent contnuu smlară cu scema n fg. 8 în care rezstenţa este zero. B B B BB 60K, BB B B BB I B BB B I I B B I 6,5m, 6,55 Fg. 47 73

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare c La frecvenţe me toate conensatoarele se negljează, ar sursa e curent ş meanţa / se înlocuesc rn teorema Tevenn cu o sursă ecvalentă e tensune ş o meanţă ecvalentă, oţnân următoarea scemă ecvalentă. Fg. 47 e nlocuesc rezstenţele ş cu o rezstenţă ecvalentă : 800, Notânu-se /, entru crcutele e ntrare ş e eşre se ot scre relaţle: n a oua relaţe scoatem : ( ( ( 74

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme 75 Introucân acesta exrese în rma ş a trea relaţe ş făcân raorul se oţne: 0,987 U Imeanţa e ntrare este efntă rn relaţa:, une este curentul rn sursa. Introucân n relaţa a atra în rma relaţe se oţne: ( e une: ( În lus se oate scre relaţa: BB n ultmele atru relaţ se oţne:

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare ( BB 33,5K Imeanţa e eşre este: =800Ω. 48. se conseră reetorul e sursă n fg. 48, în care se cunosc: = 0, r = 0KΩ, I = 9m, = 3, = 3KΩ, = KΩ, G = 0,3MΩ, G =,7MΩ, = 5 KΩ, = KΩ, μ = 0. ă se etermne: a unctul statc e funcţonare. cema ecvalentă e semnal mc la frecvenţe me. c oefcentul e amlfcare în tensune la frecvenţe me. ezolvare Fg. 48 a entru crcutul e curent contnuu se ot scre relaţle: I( G G I G G I I I I I ( G / 76

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme ezolvân acest sstem se oţne: I 4m, G, 4 La frecvenţe me conensatoarele se negljează, ar G G G 55K G G Fg. 48 c Înlocun rezstenţele ş cu rezstenţa ecvalentă: n ultma relaţe rezultă: g 833 g r G g ( G G G G 77

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare U (r ( G G 0,766 49. În crcutul n fg. 49 se cunosc: = 0, = KΩ, B = 7 KΩ, B = 74KΩ, = 4KΩ, = 0KΩ, β = 00, B = 0,6, = 00 Ω, = 0, / = 00 KΩ, = 00Ω. La frecvenţe me toate conensatoarele se ot neglja. ă se etermne: a unctul statc e funcţonare. cema ecvalentă e semnal mc la frecvenţe me. c oefcentul e amlfcare în tensune la frecvenţe me. oefcentul e amlfcare în curent la frecvenţe me. e oefcentul e amlfcare în utere la frecvenţe me. ezolvare Fg. 49 a I 0,978, 4,34 e oţne scema cvalentă n fg.49 Une BB B B B B 3,37K 78

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme Fg. 49 c e notează: /, ar rezstenţele ş se nlocuesc cu : În lus se ot scre relaţle:,66k B ( B ( B / BB ( n rmele tre relaţ se oţne: ( ( ( BB n a atra relaţe se află : 79

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare 80 Introucân în exresa lu se oţne: BB BB ( Îmărţn la : 0,957 ( BB BB U Une Introucân în rma relaţe se oţne: B ( e une : B ( În lus: BB B

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme 8 B ( n ultmele tre relaţ rezultă: BB ( ( / o n raortul celor o curenţ se etermnă coefcentul e amlfcare în curent: BB,8 Une ( e 99, U e remarcat că amlfcarea în tensune a reetorulu este suuntară ar amlfcarea în utere este surauntară. 50. e conseră amlfcatorul e curent constant n fg. 50 în care oa ener are o tensune e escere la olarzare nversă

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare U z =6. unoscânu-se: = 0, = KΩ, = 3KΩ, I = m, I = m, β = β = 00 ş curentul rn oa ener, I = 3m, să se etermne rezstenţele:, ş B. ezolvare Fg. 50 I ( I Tensunea e emtorul tranzstorulu este: U I Iar tensunea e aza acestu tranzstor va f: UB U ăerea e tensune e B este: e une se află: B B (I (I I B U I 5K 4 0,6 4,6 B B U,8 K Tensunea e colectorul rmulu tranzstor este ată e relaţa: U (I I U B B U,4 8

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme e une: U I B I U,7K 5. mlfcatorul selectv n fg.5 este format n tranzstorul TJ cu arametr: = 00, r = KΩ, I = 9m, = 3, sursa = 4,5, rezstenţele = KΩ, G = MΩ, ona L=00H, care are ş rezstenţa L = 0Ω ş conensatoarele = 0nF,,, care la frecvenţe me se negljează. ă se etermne: a unctul statc e funcţonare. cema ecvalentă e semnal mc la frecvenţe me. c Frecvenţa la care amlfcarea este maxmă. oefcentul maxm e amlfcare în tensune. ezolvare Fg. 5 a I I L I ( G / I I n relaţle e ma sus se oţne: I I ( I cuaţe care are soluţle: G / 83

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare I m ş I,5m ntre acestea corectă este rma. Tensunle e tranzstor sunt ate e: G, I I,49 L Fg. 5 c Imeanţa crcutulu osclant este: L jl j L Tensunea e eşre este ată e relaţa: L Iar amlfcarea g r U r mlfcarea este maxmă la frecvenţa la care meanţa crcutulu osclant este maxmă ec la rezonanţă. Imeanţa crcutulu osclant oate f usă su forma: L ( L L ( L L L j( L L ( L unân conţa e anulare a ărţ magnare se oţne: 3 L L 84

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme f L L L,57MHz La rezonanţă meanţa crcutulu aralel este: L L 9730 U Max L r 98,98 5. e conseră crcutul e osclator cu unte Wen n fg. 5. Ştn că cele ouă transstoare sunt entce, ar r =0KΩ, =KΩ, G =MΩ =00nF, să se etermne: a aloarea rezstenţe entru care frecvenţa e osclaţe este e 00KHz oefcentul e amlfcare μ entru care este satsfăcută conţa e amltune. Fg. 5 ezolvare a mlfcarea unu amlfcator cu TJ este : 0 une este meanţa e eşre. r entru rmul etaj e amlfcare meanţa e eşre este: 85

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare 0 G entru al olea etaj e amlfcare: 0 G 9,9K oefcentul total e amlfcare este: une (r (r X, ar X X oefcentul e reacţe notat cu β este : exlctân termen se oţne: jx /( jx jx jx /( jx 3X X j( X n conţa e fază φ = 0 rezultă că factorul e reacţe β treue să fe real, e une: 5, f 94 vân conţa e fază satsfăcută coefcentul e reacţe va f: β=/3. onţa e amltune este: e une se rezultă că: 3 (r (r 86

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme Folosn valoarea lu oţnută la unctul a rezultă: 0, 0658, 5, 987 3( r ( r 8,36 53. În etajul e amlfcare n fg. 53 se foloseşte un TM cu canal nus e t n, avân tensunea e rag =, ş un curent I = 0m la o tensune G = 5. e cunosc e asemenea: r = 8,5KΩ, g m = 3,6m/, caactăţle e ntrare ş e eşre ale tranzstorulu, = 66,75 F ş resectv 0 = 3,3 F, = 400KΩ, = KΩ, = 80 KΩ, G = 3, = 9, = 5. onensatoarele ş au rol e searaţe ş ot f negljate în scema ecvalentă e semnal mc. ă se etermne: a alorle rezstenţelor ş care ermt oţnerea unctulu e funcţonare cerut. cema ecvalentă generală e semnal mc a montajulu. c xresa coefcentulu e amlfcare în tensune a montajulu. Bana e frecvenţă a amlfcatorulu. ezolvare Fg. 53 a În curent contnuu se ot scre relaţle: 87

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare G I I I I G I G I I n ultma relaţe se oţne: I I 0,65m I G,5m În aceste conţ n rma relaţe rezultă: I I Iar n a oua: (G I I G,4K 0,3M cema ecvalentă este rezentată în fg. 53, ar uă ce înlocum cu ajutorul teoreme Tevenn sursa e curent cu o sursă e tensune oţnem scema n fg. 53. Fg. 53 88

vu Garel văăne, Florn Ma Tufescu, lectroncă - roleme 89 Fg. 53 c g g g r une: j X g j r j g r j r e oţne: g k r j k

atolul 4 mlfcatoare cu tranzstoare une : k r elaţ în care: ezultă: g g X k j j k In care: k k j r k k j k ş: m ( jf / f ( jf / f m gmrkk,36 este coefcentul e amlfcare la frecvenţe me ana e frecvenţă este B f f f k f r k 0,7MHz 7,07MHz B f f 90 6,35MHz