Ecoul şi stabilitatea în reńelele telefonice. Laborator TF

Σχετικά έγγραφα
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

MARCAREA REZISTOARELOR

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal


Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"


V O. = v I v stabilizator

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Curs 4 Serii de numere reale

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,


R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Transformări de frecvenţă

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

DETERMINAREA ATENUĂRII ŞI A DIAFONIEI LA UNELE LINII DE TRANSMISIE A SEMNALELOR

riptografie şi Securitate

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Integrala nedefinită (primitive)

LUCRAREA NR. 11 RETELE CARE MODIFICA STRUCTURA SEMNALULUI

LUCRAREA NR. 4 STUDIUL AMPLIFICATORUL INSTRUMENTAL

Curs 1 Şiruri de numere reale

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Capitolul 14. Asamblari prin pene

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Subiecte Clasa a VIII-a

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor


4.2. CIRCUITE LOGICE ÎN TEHNOLOGIE INTEGRATĂ

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

CIRCUITE LOGICE CU TB

Aparatul telefonic Schema de bază

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

Subiecte Clasa a VII-a

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

RF-OPTO. Fotografie. de trimis prin necesara la laborator/curs

Corneliu Zaharia Corneliu Zaharia TDRC TDRC Corneliu Zaharia Corneliu Zaharia TDRC TDRC

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Scoruri standard Curba normală (Gauss) M. Popa

5.1. Noţiuni introductive

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Curs 8-9 Tehnici de acces digitale de tip DSL ( Digital Subscriber Line ).

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Aplicaţia 1. Parametrii canalelor telefonice vocale

prin egalizarea histogramei

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Electronică Analogică. 5. Amplificatoare

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Transcript:

Ecoul şi stabilitatea în reńelele telefonice Laborator TF 2010-2011

2 Cuprins 1. Generarea ecoului şi efectele acestuia 2. Parametrii care afectează ecoul, stabilitatea şi efectul local 3. Performanțe de ecou şi de stabilitate a circuitelor telefonice

3 Introducere Ecoul este cauzat de utilizarea unei transmisii duplex-integral la 2 fire (abonat-centrală) şi a unei transmisii duplex-integral la 4 fire (procesul de comutare) între centrale). Ecoul este legat de reflexiile cauzate de dezadaptările de impedanță între diferite porțiuni ale unui circuit telefonic Principala cauză a ecoului este reprezentată de dezadaptarea între impedanța liniilor la 2 fire şi impedanța de echilibrare a transformatoarelor hibride)

4 1. Generarea ecoului şi efectele acestuia atenuare 0dB S E S R E R Z H E Z E 1 H2 1 E R2 E T2 E T1 Fig. 1 Schemă simplificată a unei conexiuni telefonice digitale şi semnalele de ecou asociate

5 Semnalul emis S E se transferă de pe bucla la 2 fire a abonatului chemător pe circuitul de transmisie la 4 fire de către hibridul H 1. H 2 realizează transferul semnalului de pe circuitul la 4 fire pe bucla de abonat la 2 fire a abonatului destinatție. Din cauza dezadaptărilor de la H 1 şi H 2 apar o serie de semnale reflectate, care duc la apariția semnalelor de ecou E T1, E T2 la transmisie şi E R1, E R2 la recepție. Cele mai importante semnale de ecou: cele generate de primele reflexii.

6 Clasificare ecou 2 categorii de ecou: Ecoul la transmisie ET Ecoul la recepție ER ET sesizat de persoana care vorbeşte sub forma unei replici întârziate a propriului semnal ( ecoul vorbitorului ). ER sesizat de către persoana care ascultă ( ecoul ascultătorului )

7 Ecoul transmińătorului - ET Este datorat sistemului diferențial H 2 din punctul îndepărtat. Efectele acestui ecou în telefonie depinde de: Nivelul ecoului depinde de atenuarea întregului traseu, în special de atenuarea introdusă de H 2. Întârzierea ecoului dependentă de structura circuitului. Cu atât mai stânjenitor cu cât nivelul şi întârzierile sunt mai mari.

8 Ecoul receptorului - ER Datorat dezechilibrelor de la ambele transformatoare diferențiale. Cu atât mai supărător cu cât raportul semnal/ecou este mai mic şi cu cât întârzierea ecoului este mai mare. Întârziere < 3ms: ecoul perceput ca un sunet de peşteră. Acest efect apare dacă dezechilibrele sunt mai mari la frecvențele mici.

9 Concluzii Impedanța terminalului abonat are o influență mare în apariția ecoului (Z in a liniei văzută de către hibrid depinde de această impedanță). Atenuarea ecoului din bucla la 4 fire digitală este redusă, atenuările se datorează transformatoarelor şi convertoarelor A/D, D/A. Comutația digitală introduce întârzieri mari şi fenomenul de ecou devine mai deranjant.

10 Instabilitatea sistemelor de transmisie apare dacă sunt îndeplinite condiții legate de câştigul şi de defazarea în bucla la 4 fire. Oscilațiile apar la anumite frecvențe la care se îndeplinesc condițiile necesare întreținerii oscilațiilor. Se manifestă printr-un fluierat. Instabilitatea face inutilizabilă circuitul afectat şi poate provoca diafonie în circuitele adiacente. Efectul local nu trebuie suprimat complet. Hibridul din telefon nu trebuie să fie foarte complex.

11 2. Parametrii care caracterizează ecoul, stabilitatea şi efectul local Atenuarea de adaptare a a Sursele de reflexie sunt: discontinuități de impedanță în punctele de joncționare a cablurilor cu diametre diferite. prezența multiplărilor pe cablurile de abonat. discontinuități de impedanță între cabluri şi centrală, între terminalul de abonat şi cablu. Se consideră hibrid ideal echilibrare perfectă (vezi figura 2). Semnalul de măsură s m suferă o reflexie între circuitul testat şi cablul de legătură.

12 s r Z in = Z 2 Z H = Z l Cir cuit te stat H Z B =Z l s m Fig. 2 Modul de definire şi de măsurare a atenuării de adaptare Atenuarea de adaptare: P a = tr a 10lg [ db] Prec Z + Z2 sau: a 20lg 1 20lg r [ db a = = ] Z Z unde coeficientul de reflexie este: r 1 = Z Z 1 1 2 + ~ Z Z 2 2

13 Atenuarea de echilibrare a ech Exprimă atenuarea dintre intrarea şi ieşirea la 4 fire a hibridului. Exprimă gradul de dezadaptare dintre impedanța Z l a liniei şi impedanța de echilibrare Z b. Atenuarea de echilibrare: Dacă Z b =Z 0 (Z in hibrid): a ech a ech = Z0 + Zb Zl + Z0 20lg [ db] 2Z Z Z Zl + Zb = 20lg [ db] Z Z l 0 b l b

14 Atenuarea de echilibrare depinde de: Impedanța caracteristică a cablului (bucla de abonat) Lungimea cablului Parametrii cablului Frecvența Impedanța echipamentului terminal Z tf Z l Z 0 T I H 1 Z b c la c ta R Fig. 3 Modul de definire a atenuării de echilibrare şi parametrii care afectează această atenuare I

15 Atenuarea de echilibrare cu impedanńa de test a echt Impedanța liniei se substituie cu o impedanță particulară Z t, impedanța circuitului de test. Z t este o caracteristică a fiecărei rețele naționale. a echt permite să se verifice în ce măsură impedanța de echilibrare dintr-o centrală digitală asigură o echilibrare acceptabilă pentru circuitele de abonat existente într-o rețea. Impedanța de test reprezintă impedanței de echilibrare standardizată utilizată într-o rețea telefonică națională.

16 r 2 r 1 C Fig. 4 Structura impedanţei (dipolului) de test şi de echilibrare Ţara Z t r 1 (Ω) r 2 (Ω) C (nf) Germania/Austria 220 820 115 Marea Britanie 370 620 310 Italia 0 1100 33 Japonia 150 830 72 Noua Zeelandă 370 620 310 Tab. 1 Valori ale componentelor impedanţei (dipolului) de test caracteristice diferitelor reţele telefonice naţionale

17 Diferite rețele naționale au caracteristici diferite (parametrii cablurilor din rețeaua de acces) şi astfel sunt necesare impedanțe de echilibrare diferite pentru o echilibrare cât mai bună a transformatoarelor hibride conectate la aceste bucle de abonat. Impedanța de echilibrare este valoarea medie a impedanței de intrare a liniilor de abonat dintr-o rețea telefonică națională.

18 Complementele de linie R şi T Atenuarea mică a canalelor digitale determină nivele mari ale semnalului de ecou şi o probabilitate ridicată de intrare în oscilație a buclelor la 4 fire. Este de interes creşterea atenuării circuitelor la 4 fire, lucru care se poate realiza prin inserarea unor atenuatoare înainte de A/D şi după D/A. Este vorba de atenuatoarele T şi R din figura 3, atenuatoare care inserează de regulă o atenuare totală de 7dB. În multe rețele se inserează doar atenuatorul R cu o valoare de 7dB, soluție mai uşor de implementat practic.

19 Atenuarea în semibuclă şi în buclă deschisă a a-b H ~ b a H H b atenuare în buclă deschisă Fig. 5 Modul de definire şi de măsurare a atenuării în buclă deschisă şi în semibuclă Atenuarea în semibuclă include doar a ech a unui hibrid din bucla la 4 fire şi se poate utiliza pentru caracterizarea (ecoului la transmisie) ET. ~ a atenuare în semibuclă

20 Atenuarea în buclă deschisă include a ech ale ambelor transformatoare hibride din bucla la 4 fire şi se poate utiliza pentru caracterizarea ER. Atenuarea în semibuclă se foloseşte pentru caracterizarea părții naționale a unei legături internaționale, parte națională care reprezintă o semibuclă. Caracterizarea stabilității unei legături naționale se realizează prin atenuarea în buclă deschisă. Pentru asigurarea stabilității unei conexiuni naționale se impun condiții pentru atenuarea în buclă deschisă.

21 cale 1t cale 2t H 1 Z E tronson 1 tronson 2 cale 1r cale 2r Semibuclă a sistemului naţional Fig. 6 Definirea semibuclei sistemului naţional de transmisie telefonică Caracterizarea stabilității unei legături internaționale se realizează prin intermediul atenuărilor în semibuclele naționale. Pentru asigurarea acestei stabilități se impun condiții pentru atenuările inserate de semibuclele naționale.

22 Atenuarea pentru stabilitate a s Reprezintă valoarea cea mai mică a atenuării în semibuclă sau în buclă deschisă în banda 300Hz- 3400Hz. Exprimă practic rezerva până la limita de instabilitate. Se referă la condițiile cele mai dezavantajoase în ceea ce priveşte stabilitatea circuitelor. a s şi problema stabilității în general trebuie privite în 2 ipostaze (pentru că Z in a echipamentului terminal nu este aceeaşi în cele 2 cazuri): stabilitate în faza de stabilire şi desfacere a unei conexiuni stabilitate în timpul comunicației.

23 Impedanța terminalului (telefon, modem) afectează Z in a liniei văzută de hibrid, adică afectează echilibrarea acestuia, cu atât mai mult cât linia este mai scurtă. Dacă linia dintre terminal şi hibrid este foarte scurtă, se poate considera că impedanța de intrare a liniei este chiar impedanța terminalului, impedanță care poate fi egală cu zero (scurtcircuit) sau infinit (întrerupere) în faza de stabilire sau de desfacere a unei legături.

24 În această fază a ech a hibridului este: Z + Z Z + Z a = db a = db ech intrerupere 0 b 0 b 20lg [ ]; ech scurt 20lg [ ] 2Z0 2Zb a = a = 0dB daca Z = Z ech intrerupere ech scurt 0 b Atenuarea în semibucla unei legături digitale poate scădea până la valoarea R+T în situația cea mai defavorabilă caracteristică etapei de stabilire sau desfacere a unei legăturii.

25 Atenuarea ecoului a e Reprezintă atenuarea în semibuclă sau în buclă deschisă obținută prin medierea caracteristicii de atenuare a(f) a circuitului în domeniul frecvență. Se poate calcula neponderat sau ponderat după legea 1/f, în banda 300Hz - 3400Hz. a e neponderată utilizat pentru evaluarea performanțelor transmisiilor de date realizate pe circuitele telefonice. a e ponderată utilizat pentru evaluarea performanțelor transmisiilor de voce; legea de ponderare 1/f exprimă efectul subiectiv al auzului uman.

26 Se calculează conform relațiilor: a a e neponderat e ponderat 1 = 10lg 3100 = 10lg 1 3100 3400 3400 300 300 a( a( f f f ) df ) df [ db] [ db] a( f ) = 10 ( f )[ db] 10 Condiții impuse pentru distribuția a e în semibucla unui sistem național: valoarea medie > (15 + n) db; deviatia standard 9 + 4n unde n este numărul de circuite la 4 fire. a a b

27 3. PerformanŃe de ecou şi de stabilitate a circuitelor telefonice ToleranŃa la ecoul de la emisie în transmisii de voce şi de date În transmisii de date ET nu are nici un efect pentru că: dacă un modem realizează separația căilor de transmisie şi recepție prin divizarea benzii vocale în două sub-benzi, semnalul de ecou provine din semnalul din banda de emisie şi este separat față de banda de recepție. dacă modemul emite şi recepționează pe aceeaşi purtătoare (separarea căilor de transmisie se realizează prin compensarea ecoului) compensatoarele de ecou din receptor suprimă nu numai semnalul de emisie suprapus peste cel de recepție ci şi semnalul de ecou recepționat.

În cazul transmisiilor de voce ecoul de la emisie este foarte deranjant, vorbitorul auzind propria sa voce. Factorii care stabilesc toleranța la ecoul de la emisie sunt: numărul de bucle 2-4-2 care contribuie la generarea ecoului. timpul de parcurgere al acestor trasee. atenuarea totală a traseului ecoului (incluzând bucla de abonat). toleranța la ecou exprimată prin teste de laborator. Toleranța la ecou se determină pentru diferite întârzieri şi atenuări ale ecoului şi reprezintă procentul vorbitorilor care caracterizează o transmisie de voce acceptabilă pentru o anumită întârziere şi o anumită atenuare. Atenuarea căii ecoului asociată unei anumite toleranțe la ecou se poate caracteriza printr-o valoare medie şi o deviație standard. 28

29 Timpul de propagare mediu într-un sens de transmisie (ms) Atenuarea medie a traseului ecoului (db) 90 % satisfăcător 99 % satisfăcător 10 17,6 24,6 20 24,6 31,6 30 28,6 35,6 40 31,6 38,6 50 33,6 40,6 75 37,6 44,6 100 40,6 47,6 150 43,6 50,6 200 45,6 52,6 300 47,6 54,6 Tab. 2 Atenuarea medie a ecoului necesară pentru performanńe satisfăcătoare de ecou pentru diferite întârzieri ale ecoului

30 ToleranŃa la ecoul de la recepńie în transmisii de voce şi de date ER are efect redus în cazul transmisiilor de voce şi se poate neglija dacă atenuarea în buclă deschisă este mai mare de 8 10dB şi întârzierea ecoului este mai mică de 10ms. În cazul unor întârzieri mici, de 3-4ms, poate apare în telefonie aşa numitul efect de peşteră, adică semnalul vocal este distorsionat asemănător cu distorsiunile generate de un ecou dintr-o încăpere. În cazul acestui ecou însă nu se mai defineşte o performanță satisfăcătoare în funcție de întârzierea şi atenuarea inserată de traseul ecoului.

31 În cazul transmisiilor de date efectul ER asupra performanțelor este foarte pronunțat, datorită apariției unei caracteristici de frecvență oscilante a canalului. Această caracteristică de frecvență este determinată de adunarea vectorială a unor componente spectrale cu versiunile lor atenuate şi defazate. Chiar dacă întârzierea este aceeaşi la fiecare frecvență, defazajul dintre componentele spectrale şi versiunile întârziate se schimbă odată cu frecvența.

32 PerformanŃe de stabilitate ale circuitelor telefonice afectate de ecou Performanțele de stabilitate a circuitelor se referă la 2 probabilități: probabilitate de intrare în oscilație a circuitelor. probabilitatea de a se asigura un parametru de stabilitate pentru circuite. Stabilitatea unui circuit telefonic la 4 fire se defineşte ca şi amplificarea maximă, S, care poate fi inserat pe fiecare sens de transmisie fără a se pierde stabilitatea, adică fără a se genera oscilații întreținute.

33 TO BE CONTINUED...