Analiza și previziunea serviciilor de sănătate în România

Σχετικά έγγραφα
MARCAREA REZISTOARELOR

STRATEGIA NAŢIONALĂ PENTRU DEZVOLTARE REGIONALĂ

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Curs 4 Serii de numere reale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

riptografie şi Securitate

Estimări ale dimensiunii abandonului şcolar şi ale factorilor de influenţă 1

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Subiecte Clasa a VII-a

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.


Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Perspectivele pieţei muncii din România în contextul Strategiei Europa 2020

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR


Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

V O. = v I v stabilizator

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

1. [ C] [%] INT-CO2 [ C]

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

Recapitulare - Tipuri de date

Regresie si corelatie

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

[ C] [%] INT-CO2 [ C]

Proiect. Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

POPULAŢIE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Subiecte Clasa a VIII-a

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Strategia Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă

Analiza bivariata a datelor

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

z a + c 0 + c 1 (z a)

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

8 Intervale de încredere

Unitatea de măsură. VNAe. UADi. VNADi. Rentabilitatea activelor RA mii lei ,9 11, ,0 10,96

5.1. Noţiuni introductive

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Aspecte metodologice privind utilizarea datelor colectate prin intermediul Anchetei structurii câştigurilor salariale

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Criptosisteme cu cheie publică III

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

I X A B e ic rm te e m te is S

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Studiu privind sectorul asigurărilor de viață din România

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

SCN- Sistemul Conturilor Nationale. macro in analize comparative- INFLATIA II. Tema 11 : Utilizarea indicatorilor

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

ESTIMAREA PRODUSULUI INTERN BRUT POTENŢIAL

Republica Moldova 2017

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Transcript:

Prof.ec. Tănase Mihai Expert contabil Analiza și previziunea serviciilor de sănătate în România Analiză statistică Braşov, 2015

Analiza si previziunea serviciilor de sanatate (spitale) in Romania in perioada 2007-2011 Lucrarea va fi structurata in capitole astfel: Capitolul 1:Analiza evolutiei serviciilor de sanatate în Romania în perioada 2007-2011 1.1 Evoluția numărului de spitale și policlinici 1.2 Productivitatea muncii în serviciile de sănătate în România 1.3 Gradul de înzestrare tehnică a muncii în serviciile de sănătate Capitolul 2: Calculul unor mărimi relative de structură care caracterizează serviciile de sănătate 2.1 Ponderea populației ocupate în sănătate în totalul populației active 2.2 Contribuția serviciilor de sănătate la crearea PIB 2.3 Ponderea numărului de spitale în totalul numărului de unități sanitare 2.4 Mărimea și structura imobilizărilor corporale în totalul la nivelul economiei naționale 2.5 Ponderea investițiilor din sănătate în totalul investițiilor Capitolul 3: Corelația între evoluția serviciilor de sănătate și gradul economicosocial de dezvoltare 3.1 Coeficientul de corelație simplă 3.2 Coeficientul de corelație a rangurilor Spearman si Kendall Capitolul 4: Previzionarea evoluției serviciilor de sănătate din România pentru urmatorii trei ani 4.1 Metoda sporului mediu 4.2 Metoda indicelui mediu 4.3 Metoda trendului liniar 4.4 Metoda trendului parabolic

Capitolul 1 Analiza evoluției serviciilor de sănătate în România în perioada 2007-2011 1.1 Evoluția numărului de spitale și policlinici A. Spitalele Spitalul este o instituție medicală curativă-profilactică în care sunt tratați bolnavii, accidentații sau răniții. Vom construi serii statistice pentru a analiza evolutia în timp a numarului de spitale existente in România in perioada 2007-2011. Ca indicatori vom utiliza: 1) Indicatori absoluți: Sporul cu baza fixa Sporul cu baza in lanț Δt 0= yt y0 Δt t-0= yt yt-1 2) Indicatori relativi: Indicele de evolutie cu bază fixă Indicele de evolutie cu baza în lanț It 0 = It/t-1 = Ritmul de evolutie cu bază fixă Rt/0=It/0-1 Ritmul de evolutie cu baza în lanț Rt/t-1=It/t-1-1 3) Indicatori medii: Sporul mediu = Indicele mediu de evoluție I = Ritmul mediu R = I -1

Media seriei y = Anul (n) Nr de spitale (y) Indicatori absoluți Indicatori relativi (%) Indicatori medii Δt/0 Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-1 y I % R % 2007 447 - - - - - - 469.20 4.25 100.93 0.93 2008 458 11 11 102.46 102.46 2.46 2.46 2009 474 27 16 106.04 103.49 6.04 3.49 2010 503 56 29 112.52 106.11 12.52 6.11 2011 464 17-39 103.80 92.24 3.80-7.76 Numărul de spitale din Romania cunoscut o creștere în perioada 2007-2010, aceasta fiind mai accentuată în anul 2010, iar in anul 2011 a scăzut, dar nu sub nivelul din 2007. Scăderea din anul 2011 a fost de 7,76% față de anul 2010, dar față de anul 2007 s-a înregistrat un spor de 3.80%. Per ansamblu, numărul de spitale din Romania a crescut in perioada analizata cu 0.93%.

B. Policlinici Policlinica este o instituţie medicală de consultaţii şi de tratament ambulatoriu, organizată teritorial şi pe specialităţi. Ca și in cazul spitalelor vom construi serii statistice utilizand indicatori absoluți (sporul cu baza fixa,sporul cu baza in lant), indicatori relativi (indicele cu bază fixă, indicele cu bază în lanț, ritmul cu bază fixă, ritmul cu bază în lanț), indicatori medii (media seriei, sporul mediu, indicele mediu, ritmul mediu) pentru a analiza evolutia numărului de policlinici. Anul (n) Numarul policlinicilor (y) Indicatori absoluți Δt/ 0 Indicatori relativi (%) Indicatori medii Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-1 y I % R % 2007 263 - - - - - - 274.6-0.25 99.90-0.10 2008 269 6 6 102.28 102.28 2.28 2.28 2009 268 5-1 101.90 99.62 1.90-0.38 2010 311 48 43 118.25 116.04 18.2 5 16.04 2011 262-1 -49 99.61 84.24-0.39-15.76 Numărul de policlinici din România cunoscut o creștere în perioada 2007-2010, aceasta fiind mai accentuata in anul 2010, iar în anul 2011 a scăzut, chiar sub

nivelul din 2007. O scădere mică s-a înregistrat și în anul 2009 față de anul anterior. Scăderea din anul 2011 a fost de 15,76% față de anul 2010, iar față de anul 2007 a fost de 0.39%. Per ansamblu, numărul de policlinici din România a scăzut în perioada analizată cu 0.1 %. Cauza principală a scăderii numărului de instituții de sănătate analizate o reprezintă încercările Guvernului de reformare a sistemului public de sănătate și începutul crizei economice. 1.2 Productivitatea muncii în serviciile de sănătate în România PIB pe sectorul de sănătate și personalul ocupat în sănătate PIB pe sectorul de sănătate milioane lei Populația ocupată în sănătate Indicii prețurilor de consum - % 2009 8372,40 269.353 100 2010 10.304,00 268.312 106,09 2011 13.945,30 266.593 105,79 Valoarea PIB în prețuri comparabile, rezultat prin împărțirea PIB-ului nominal la indicele prețurilor de consum din fiecare an, se prezintă astfel: PIB pe sectorul de sănătate milioane lei 2009 8.372.40 2010 9.712,50 2011 13.182,06

Productivitatea muncii = ț ă Productivitatea muncii (W) lei/angajat 2009 31.083,37 2010 36.198,53 2011 49.446,38 Indicele mediu de evolutie a productivității muncii I = =., = 1,26., La nivelul serviciilor de sănătate productivitatea muncii a crescut în medie cu 26% pe an. 1.3 Gradul de înzestrare tehnică a muncii în serviciile de sănătate Gradul de înzestrare tehnică a muncii în prețuri comparabile Imobilizări corporale pe sectorul de sănătate milioane lei în prețuri comparabile Populația ocupată în sănătate 2009 772,2 269.353 2010 1260 268.312 2011 2065,4 266.593 Gradul de înzestrare tehnică a muncii = Imobilizări corporale Populația ocupată Gradul de înzestrare tehnică a muncii lei/angajat 2009 2.866,87 2010 4.696,02 2011 7.747,39

Indicele mediu de evolutie a gradului de înzestrare tehnică a muncii I = =, = 1,64, Gradul de înzestrare tehnică a muncii a crescut în medie cu 64 % anual, în cei 3 ani analizați. Capitolul 2 Calculul unor mărimi relative de structură care caracterizează serviciile de sănătate 2.1 Ponderea populației ocupate în sănătate în totalul populației active Totalul populației active Populația ocupată în sănătate 2009 9.924.000 269.353 2,71 2010 9.965.000 268.312 2,69 2011 9.868.000 266.593 2,70 Ponderea % Ponderea populației ocupate în sănătate în România în perioada 2009-2011 a rămas relativ constantă. 2.2 Contribuția serviciilor de sănătate la crearea PIB PIB pe sectorul de sănătate milioane lei PIB total miliarde lei 2009 8372,40 501.1 1,67 2010 10.304,00 522.6 1,97 2011 13.945,30 557.3 2,50 Ponderea %

Ponderea PIB creat de serviciile de sănătate a crescut în fiecare an, mai puternic în 2011, probabil ca urmare a creșterii numărului de spitale private. 2.3 Ponderea numărului de spitale în totalul numărului de unități sanitare Număr de Număr de Ponderea % spitale unități sanitare 2009 474 51.675 0,91 2010 503 51.592 0,97 2011 464 53.003 0,87 Numărul total de unități sanitare include toate formele, respectiv: policlinici, dispensare, cabinete medicale școlare, centre de sănătate mentală, sanatorii balneare, sanatorii TBC, cabinete stomatologice farmacii, laboratoare medicale, centre de transfuzii, etc. Scăderea ponderii numărului de spitale în totalul unităților sanitare în anul 2011 se datorează politicii Guvernului de închidere a unor spitale și creșterii numărului de alte unități din domeniul sanitar, iar creșterea sensibilă din 2010 se datorează deschiderii unui număr mai mare de spitale private. 2.4 Mărimea și structura imobilizărilor corporale în totalul la nivelul economiei naționale Imobilizări corporale pe sectorul de sănătate milioane lei în prețuri curente Imobilizări corporale la nivelul economiei naționale milioane lei în prețuri curente 2009 772,2 624.752,8 0,12 2010 1.260 718.629,7 0,17 2011 2.065,4 915.282,8 0,22 Ponderea % Ponderea imobilizărilor corporale în sănătate a crescut de la an la an, mai ales datorită investițiilor private în acest sector.

2.5 Ponderea investițiilor din sănătate în totalul investițiilor Investiții pe sectorul de sănătate milioane lei în prețuri curente Total investiții milioane lei în prețuri curente 2009 1.130,80 54.566 2,07 2010 458,6 72.891 0,62 2011 1.156,6 98.417,70 1,17 Pondere % Anul 2010 coincide cu apariția efectelor crizei economice, ceea ce a determinat scăderea investițiilor in sănătate, totuși serviciile private de sănătate sunt un sector în plină expansiune, ceea ce explică creșterea investițiilor în anul 2011. Capitolul 3 Corelația între evoluția serviciilor de sănătate și gradul economico-social de dezvoltare În cadrul acestui capitol vom determina intensitatea legăturilor existente între cele doua variabile prin calculul : Coeficientului de corelație simplă ( r ) Coeficientului de corelație a rangurilor Spearman (S) Coeficientului de corelație a rangurilor Kendall (K) 3.1 Coeficientul de corelație simplă ( r ) Variabila independenta ( x ) utilizată este Produsul Intern Brut, ce exprimă dezvoltarea economico-socială de ansamblu. Variabila dependenta ( y ) utilizată este reprezentată de numărul de spitale existente.

r= [ ( ) ] [ ( ) ] n* x y - x y =4*994.69 2095.7*1.899= -0.97 [n x ( x) ] [n y ( y) ]= (4 1099711.35 2095.7) (4 0.9025 3.606)= 4396749.7 0,004= 17586.99=132,61 (n) r =, =0,007 PIB (miliarde ron) (x) Spitale (mii unități) (y) x * y x y 2008 514.7 0.458 235.73 264916.09 0.2097 2009 501.1 0.474 237.52 251101.21 0.2246 2010 522.6 0.503 262.86 273110.76 0.2530 2011 557.3 0.464 258.58 310583.29 0.2152 TOTAL x=2095,7 y=1,899 xy=994,69 x =1099711.35 y =0.9025 ( x) =4391958.49 ; ( y) =3.606 În urma calculelor efectuate s-a constatat ca r (coeficientul de corelație) este 0,007 ceea ce semnifică o legatură directă și aproape inexistenta intre indicatorii luati in calcul.

3.2 Coeficientul de corelație a rangurilor Spearman si Kendall Acesti coeficienți pun în evidență aceleași interdependențe ca și coeficientul de corelatie simpla r, pe baza datelor privind dezvoltarea serviciilor și dezvoltarea economico-socială de ansamblu, însă pentru mai multe regiuni, dar la nivelul aceluiași an. Coeficientul Spearman Sp = 1 - ( ) Regiuni PIB 2011 (miliarde ron) (x) Spitale2011 (mii unități) (y) rx ry di=rx-ry di 2 Nord-Vest 65 0.069 4 2 2 4 Centru 67,5 0.058 2 4-2 4 Nord-Est 52,6 0.064 7 3 4 16 Sud-Est 63,3 0.049 5 6-1 1 Sud-Muntenia 65,4 0.057 3 5-2 4 București-Ilfov 131,6 0.084 1 1 0 0 Sud-Vest Oltenia 51,9 0.039 8 8 0 0 Vest 60,02 0.044 6 7-1 1 di =30 Sp = 1-6 30 8 (64 1) Sp=0,35

Coeficientul Spearman are conform calculelor valoarea 0,35, ceea ce indică o legatură directă și destul de stransă între cei doi indicatori analizați. Coeficientul Kendall K = ( ) S= Pi Qi Regiuni PIB 2011 (miliarde ron) (x) Spitale 2011 (mii unități) (y) rx ry Pi Qi Nord-Vest 65 0.069 4 2 6 1 Centru 67,5 0.058 2 4 4 2 Nord-Est 52,6 0.064 7 3 4 1 Sud-Est 63,3 0.049 5 6 2 2 Sud-Muntenia 65,4 0.057 3 5 2 1 București-Ilfov 131,6 0.084 1 1 2 0 Sud-Vest 51,9 0.039 8 8 0 1 Oltenia Vest 60,02 0.044 6 7 0 0 Pi=20 ; Qi=8 S=20-8=12

K= K=0,42 Coeficientul Kendall are conform calculelor valoare 0,42, ceea ce indică o legatură directă importantă între cei doi indicatori analizați. Capitolul 4 Previzionarea evoluției serviciilor de sănătate din România pentru urmatorii trei ani Vom utiliza mai multe metode statistico-matematice (metoda sporului mediu, metoda indicelui mediu, metoda trendului liniar, metoda trendului parabolic) din care se va alege metoda cea mai buna pentru previziune. 4.1 Metoda sporului mediu Numarul spitalelor ti y =y1+ *ti yi-y (yi y) 2 2007 2008 2009 2010 2011 447 458 474 503 464 0 447 0 0 1 451,5 6.5 42.25 2 455,5 18.5 342.25 3 459,75 33.8 1870.56 4 464 0 0

Total 2255.06 =4,25 y =469,20 ; σ = ( ) = 21,23 ; v= *100 v= 4.52 % < 5% metoda poate fi folosita pentru previziune Prin urmare valorile previzionate pentru urmatorii trei ani se prezinta astfel: Numarul spitalelor 2012 2013 2014 468 473 477 4.2 Metoda indicelui mediu Nr spitalelor t y =yi * I ti yi-y (yi y ) 2 2007 2008 2009 2010 447 458 474 503 0 447 0 0 1 451.15 6.85 46.92 2 455.35 18.65 347.82 3 459.58 43.42 1885.29

2011 4 464 0 0 464 Total 2280.03 I = y =469,20 σ=21,35 =1,0093 v=4,55% < 5% metoda poate fi folosită pentru previziune Prin urmare valorile previzionate prin metoda indicelui mediu pentru urmatorii trei ani se prezintă astfel: Numarul spitalelor 2012 2013 2014 468 473 477 4.3 Metoda trendului liniar 2007 2008 2009 Nr spitalelor (yi) 447 458 474 ti yi*ti ti 2 y i=a+b*ti yi-y (yi y ) 2-2 -894 4 453.4-6.4 40.96-1 -458 1 461.3-3.3 10.89 0 0 0 469.2 4.8 23.04

2010 2011 503 1 503 1 477.1 2.59 5.29 2 928 4 485-21 441 464 Total 2346 0 79 10 521.18 n a + b ti = yi a ti + b ti = ti yi a = 469,2 b = 7,9 σ=10,20 ; y =469,2 5a = 2346 10b = 79 v=2,17% < 5% metoda poate fi folosită pentru previziune Previziune: ti y =a+b*ti 2012 3 492.9 2013 4 500.8 2014 5 508.7 4.4 Metoda trendului parabolic Nr institutii de spectacol ti ti 2 ti 3 ti 4 ti*yi ti 2 *yi y =a+b*ti+c*ti 2 2007-2 4-8 16-894 1788 440.98 2008 2009 2010 447 458 474 503-1 1-1 1-458 458 467.51 0 0 0 0 0 0 481.62 1 1 1 1 503 503 483.31

2011 2 4 8 16 928 1856 472.58 464 Total 2346 0 10 0 34 79 4605 n a + b ti + c ti = yi a ti + b ti + c ti = ti yi a ti + b ti + c ti = ti yi a = 481.62 b = 7,9 c = 6,21 σ=11,36 ; y =469,2 5a + 10c = 2346 10b = 79 10a + 34c = 4605 v=2,42% < 5% metoda poate fi folosită pentru previziune Previziune: ti y =a+b*ti+c*ti 2 2012 3 449.43 2013 4 426.28 2014 5 365.87 Bibliografie: www.insse.ro Anuarul statistic al României pe anul 2011 www.wall-street.ro Eurostat Biroul de statistica al UE Elena Nicoleta Untaru - Economia serviciilor, Editura Univ. Transilvania, 2012