DISCIPLINE OBLIGATORII ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ () Lector. unv. dr. Loredana Popescu Lector. unv. drd. Gabrela Crăcunescu Manualul de refernţă. Moroşan, Iosefna, Analza economco-fnancară, Edtura Fundaţe Româna de Mâne, Bucureşt, 2008. 2. Moroşan, Iosefna, Analza economco-fnancară. Probleme rezolvate, Edtura Fundaţe Româna de Mâne, Bucureşt, 2008. Notă: Cursurle menţonate reprezntămanualele de refernţă pe baza cărora se rezolvă subectele teoretce ş practce pentru examen. BIBLIOGRAFIE Facultatvă. Vâlceanu, Gh., V. Robu, N. Georgescu, Analza economcofnancară, Edtura Economcă, Bucureşt, 2004. 2. Vâlceanu, Gh., Fnanţe ş contabltate. Tematcă ş teste grlă, Edtura Economcă, Bucureşt, 2004. 3. Mărgulescu D. ş colaborator. Analza economco-fnancară, Edtura Fundaţe Româna de Mâne, Bucureşt, 999. 4. Işfănescu, A., Ghd practc de analză economco-fnancară, Edtura Trbuna Economcă, Bucureşt, 999. 5. Işfănescu, A. ş colaborator, Analză economco-fnancară, Edtura Academe de Stud Economce, Bucureşt, 2002.
OBIECTIVE Prn conţnut ş structura sa, dscplna Analză economco-fnancară oferă studenţlor cadrul metodologc general de analză economcofnancară, structurat pe problematca de bază a actvtăţ socetăţlor comercale ndustrale, agrcole, de comerţ ş tursm. Abordarea întreg problematc este subordonată cernţelor managementulu modern al întreprnder, care trebue să utlzeze rezultatele analze economcofnancare la fundamentarea actulu deczonal. În acelaş tmp, metodologa analze economco-fnancare consttue un cadru de abordare a problematc întreprnder prn prsma obectvelor unor subecţ, dn sfera aceasta, nteresaţ să- cunoască actvtatea acestea. 2
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. METODOLOGIA ANALIZEI ECONOMICO - FINANCIARE LECŢIA OBIECTUL ANALIZEI ECONOMICO FINANCIARE TIPURI DE ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ METODE ŞI TEHNICI DE ANALIZĂ ECONOMICO-FINANCIARĂ A. OBIECTIVE Abordarea întreg problematc este subordonată cernţelor managementulu modern al întreprnder, care trebue să utlzeze rezultatele analze economco-fnancare la fundamentarea actulu deczonal. În acelaş tmp, metodologa analze economco-fnancare consttue un cadru de abordare a problematc întreprnder prn prsma obectvelor unor subecţ, dn sfera aceasta, nteresaţ să- cunoască actvtatea acestea. B. CUVINTE-CHEIE analză rezultate procedeu metodă CONŢINUT Analza economco-fnancară este o dscplnă ndependentă, cu obect ş metodă bne determnate. Analza economcă cercetează actvtăţle sau fenomenele dn punct de vedere economc, respectv al consumulu de resurse ş al rezultatelor obţnute. Esenţal în analza economcă este luarea în consderaţe a relaţlor structural-funcţonale, cât ş a celor de cauză-efect. Analza fnancară, o componentă a analze economce, are ca scop stablrea unu dagnostc 3
asupra stuaţe fnancare a întreprnder, utlzând nformaţ dn blanţ, contul de proft ş perdere ş raportul anual. Analza economco-fnancară reprezntă un ansamblu de concepte, metode, tehnc,procedee ş nstrumente care asgură tratarea nformaţlor nterne ş externe, în vederea formulăr unor aprecer pertnente refertoare la stuaţa economoco-fnancară a une frme, dentfcarea factorlor, cauzeleor ş condţlor care au determnat-o, precum ş a rezervelor nterne de îmbunătăţre a acestea, dn punct de vedere al untlzăr efcente a resurselor umane, materale ş fnancare. Analza economco-fnancară se realzează în sensul nvers al evoluţe reale a fenomenulu economc, ş anume: de la rezultatele procesulu cercetat către elemente ş factor. Conţnutul analze economco-fnancare poate f conceput în următoarele etape: delmtarea obectulu analze (fapte, fenomene, rezultate); determnarea elementelor, factorlor ş cauzelor fenomenulu studat; determnarea corelaţe dntre fecare factor ş fenomenul analzat, cât ş a corelaţe dntre dferţ factor care acţonează; sntetzarea rezultatelor analze sub forma concluzlor ş aprecerlor asu-pra actvtăţ cercetate; elaborarea măsurlor pentru sporrea efcenţe actvtăţ în vtor. Analza economco-fnancară are o metodă propre, care constă în parcur-gerea următoarelor etape: dvzunea ş descompunerea rezultatelor; comparaţa; determnarea sstemulu factoral-cauzal al explcăr fenomenulu cercetat; 4
modelarea fenomenelor economce; măsurarea relaţlor factoral-cauzale; generalzarea sau evaluarea rezultatelor. Metode, tehnc ş nstrumente utlzate de analza economcofnancară Cercetarea fenomenelor economce, realzarea obectvelor analze economoco-fnancare presupune folosrea unu ansamblu de metode, tehnc ş nstrumente, fe specfce, fe împrumutate d alte ştnţe. Metoda, într-o dscplnă ştnţfcă, reprezntă totaltatea procedeelor foloste de aceasta în realzarea obectulu său. Procedeul constă în modul sstematc de a efectua o lucrare. Totaltatea procedeelor ntr-o dscplna stntfca formeaza tehnca acestea. Metodele de analză economco-fnancară pot f grupate în: metodele analze caltatve, care vzează esenţa fenomenulu, depstarea legăturlor cauzale; metodele analze canttatve, care au ca obect cuantfcarea nfluenţelor factorlor care explcă fenomenul. C. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE. Defnţ metodele analze canttatve. 2. Defnţ metodele analze caltatve. 3. Defnţ metoda analze economco-fnancare. 4. Defnţ procedeul analze economco-fnancare. 5. Defnţ tehnca analze economco-fnancare. 5
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 2 LECŢIA 2 METODE ALE ANALIZEI CALITATIVE A. OBIECTIVE Managementul modern al întreprnder trebue să utlzeze metodele analze caltatve în vederea aprecer performanţelor rezultate dn actvtatea întreprnder pentru fundamentarea actulu deczonal. B. CUVINTE-CHEIE modelarea comparaţa gruparea dvzunea descompunerea rezultatelor CONŢINUT Metode ale analze caltatve: modelarea, comparaţa, gruparea, dvzunea ş descompunerea rezultatelor. Modelarea fenomenelor economce. Modelul construt reprezntă reprodu-cerea smplfcată, dar exactă a unor aspecte ale realtăţ, în care, fnd abstracţe de tot ceea ce se consderă neesenţal, se realzează o snteză de un anumt fel, o generalzare. În funcţe de forma de reprezentare a fenomenulu, se dstng tre tpur de modele: mtatve, analogce ş smbolce. În analza economco-fnancară prevalează modelele smbolce. Ca exemplu, se pot avea în vedere: a) modelele de corelaţe determnste: 6
P N e s în care: P e proftul dn exploatare; N s numărul medu de salaraţ. b) modelele multplcatve: P e = A în care: e CA Pe A CA CA cfra de afacer; e A e actve de exploatare. Modelele mtatve sunt cele în care propretăţle caracterstce ale unu fenomen sunt reprezentate prn ele însele, dar de obce la o altă scară.aceste modele sunt materale. Modelele analogce folosesc analoga, respectv prn ntermedul unor propretăţ se reprezntă alte propretăţ. În cazul modeleleor analogce se utlzează tehnca vzualzăr fenomenelor economco- fnancare prn ntermedul cărea se permte seszarea rapdă a derular evenmentelor cercetate.prncpalele tpur de grafce utlzate în analza actvtăţ frme sunt: cronograma, dagrama, hsograma, dagrama geografcă. Cronograma prezntă în sstemul de coordonate evoluţa în tmp a unor ndcator/varable. Dagrama se prezntă sub ma multe forme: dagramă cu două varable, dagramă sectorală, dagramă cu coordnate polare, dagramă cu bare; 7
Hstograma se foloseşte pentru evdenţerea gradulu de extndere a unu produs, servcu sau frmă pe o anumtă paţă. Dagrama geografcă evdenţază potenţalul de consum al dfertelor zone, gradul de extndere a unu produs într-o zonă geografcă. Modelele smbolce se bazeaza pe utlzarea smbolurlor în reprezentarea fenomenelor ş a raporturlor dntre ele. Ele se dvd în: modele adtve; modele multplcatve; modele balanţere; modele de raport; modele combnate etc. Comparaţa permte analza orcăru rezultat al actvtăţ frme prn raportare la un crteru de bază sau o baza de refernţă. Comparaţa constă în studerea fenomenelor, proceselor ş rezultatelor eco-nomco-fnancare prn prsma unu crteru de refernţă, a une baze de comparaţe, cum ar f: nvelul obectvelor programate, rezultatele peroade precedente, rezul-tatele altor întreprnder concurente, normatve, standarde. Condţa esenţală ce determnă caracterul ştnţfc al comparaţe o repre-zntă comparabltatea datelor care trebue să abă un conţnut omogen, să fe exprmate într-un etalon unc, să fe determnate după o metodologe uncă. Gruparea este o metoda de cercetare care presupune mpartrea enttăţ studate în grupe relatv omogene în functe de o anumtă caracterstcă de grupare, care depnde de scopul analze ş de specfcul fenomenulu cercetat. 8
Dvzunea ş descompunerea rezultatelor. Rezultatele, reflectate prn dfe-rţ ndcator a actvtăţ întreprnder, se dvd ş se descompun pentru a se con-sttu un suport concret al analze. Dvzunea ş descompunerea rezultatelor sunt de ma multe felur: dvzunea după tmpul de formare a rezultatelor, dvzunea după locul de formare a lor ş descompunerea pe părţ, elemente, factor, cauze. Dvzunea în tmp permte evdenţerea abaterlor de la tendnţa generală de desfăşurare în tmp a rezultatulu, de la rtmctatea proectată pentru un anumt ndcator. Dvzunea rezultatelor după locul de formare înseamnă stablrea concretă a loculu de munca unde s-a format un rezultat poztv sau sau negatv concomtent cu stablrea contrbuţe fecăru loc la tendnţa generela a rezultatulu. Descompunerea pe part componente permte aprofundarea laturlor esenţale ale formar ş dezvoltăr fenomenelor economco-fnancare, localzarea rezultatelor favorable ş nefavorable, pe categor de resurse. C.ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE. Defnţ dvzunea în tmp. 2. Defnţ dvzunea rezultatelor după locul de formare. 3. Defnţ descompunerea pe part componente. 9
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 3 LECŢIA 3 METODELE ANALIZEI CANTITATIVE A. OBIECTIVE Analza canttatvă are rolul de a cuantfca contrbuţa factorlor ş a elementelor componente asupra modfcăr fenomenulu analzat ş a evdenţa legăturle cauzale ş factor cu acţune ma mportanată asupra rezultatelor. B. CUVINTE-CHEIE substture factor de nfluenţă ndc smulare benchmark CONŢINUT Metodele analze canttatve au rolul de a cuantfca contrbuţa factorlor ş a elementelor componente asupra modfcăr fenomenulu analzat ş a evdenţa legăturle cauzale ş factor cu acţune ma mportanată asupra rezultatelor. Prncpalele metode ale analze canttatve sunt: metoda substturlor în lanţ, metoda balanţeră, metoda ratlor, metoda scorurlor, metoda grlelor de evaluare, dagrama Pareto, cercetărle operaţonale, metoda analze regresonale, metoda calcululu matrcal, metoda calcululu margnal, metoda fluxurlor, metode socologce, banchmarkngul. Cele ma utlzate metode sunt: 0
Metoda substturlor în lanţ (metoda terăr), consderată de un autor ca fnd metoda analze, se aplcă numa în cazul în care între factor de nfluenţă ş rezultatul analzat exstă relaţa de produs sau raport. Aplcarea aceste metode mpune respectarea următoarelor prncp: a) construcţa modelulu se face pe baza aşezăr factorlor în ordnea de condţonare economcă, ceea ce înseamnă că substturea se face astfel: întâ, factor canttatv ş după aceea, factor caltatv (când apar ş factor de structură, e urmează celor canttatv); b) substturle se fac succesv, avându-se în vedere ordnea menţonată la prncpul a; c) un factor substtut se menţne ca atare, în operaţle ulteroare. În expresa cea ma smplă, legătura de condţonare a factorlor capătă expresa une funcţ: Y = f (x). De exemplu, într-o relaţe de tre factor, rezultatul reprezntă o funcţe exprmată astfel: Y = f(x, x 2, x 3 ). Folosnd valorle dn baza de comparaţe ş cele efectve, relaţa se notează astfel: R 0 = a 0 b 0 c 0 ; R = a b c. În cazul relaţe de produs între factor de nfluenţă a rezultatulu economc analzat, aplcarea metode substturlor în lanţ se realzează prn parcurgerea următoarelor etape de analză: a) calculul abater rezultatulu economc faţă de peroada anteroară sau programată: R = R R 0 ; b) descompunerea abater rezultatulu economc pe factor de nfluenţă: R = a b c a 0 b 0 c 0 ;
c) calculul nfluenţe fecăru factor asupra abater rezultatulu economc de la nvelul programat sau cel obţnut în peroada anteroară: R = a + b + c; nfluenţa factorulu a ( a): a = a b 0 c 0 a 0 b 0 c 0 = (a a 0 ) b 0 c 0 ; nfluenţa factorulu b ( b): b = a b c 0 a b 0 c 0 = a (b b 0 ) c 0 ; nfluenţa factorulu c ( c): c = a b c a b c 0 = a b (c c 0 ). Influenţele modfcăr factorlor a, b ş c asupra abater rezultatulu economc analzat sunt dferte de abaterle înregstrate de factor de nfluenţă de la o peroadă la alta sau faţă de peroada prognozată: a a a 0 ; b b b 0 ; c c c 0. Atunc când un factor nu se modfcă (a = a 0 ), nfluenţa acestua asupra abater rezultatulu economc este nulă ( a = 0). Dacă relaţa este prezentată pe bază de ndc, atunc: I = 2 00 3 n... n în care: I = ndcele rezultatulu supus analze, 2,... n = ndcele factorulu respectv a a 0 b 00; b 0 00 etc. În exemplul de faţă, relaţa fnd compusă dn tre factor, înseamnă că: I = 00 2 3 2 2
Influenţele se calculează astfel: R R0 a) r = 00 r = I 00(%); R 0 a b c b) r = 00(%); 00 2 c) r = a + b + c a(%) = 0 00; a b(%) = 00 c(%) b 00 a sau 00 a ( 00) b sau 00 ( 00) 00 a b c a b a b c =. 2 2 În cazul când relaţa determnată se exprmă sub formă de raport, modelul de analză în stuaţa în care este condţonat de do factor se notează astfel: a 0 R 0 = ; R = b 0 a b ; R = R R 0. Separarea nfluenţe celor do factor, când factorul canttatv se află la numărătorul raportulu, se face pe baza formulelor: nfluenţa factorulu a( a): a a = b 0 a b 0 0 ; nfluenţa factorulu b( b): a b b =. a b 0 Dacă relaţa se exprmă prn ndc, atunc: 3
4 00 b b ş 00 a a 00 I 0 b 0 a b a = = = Influenţele celor do factor, în stuaţa de faţă, se stablesc astfel: nfluenţa factorulu a( a): a = a 00; nfluenţa factorulu b( b):. 00 b a b a = În cazul în care factorul canttatv este la numtorul relaţe, se va determna ma întâ nfluenţa acestea: 0 0 0 b a b a b = respectv, pe baza ndclor: 00 00 00 00 00 b b b b 0 = = ; nfluenţa factorulu a( a): 0 b a b a a = respectv pe baza ndclor: = = 00 00 00 00 b b 00 b b a a a b b a 0 0 0. În afara substturlor în lanţ, în scopul separăr nfluenţe factorlor în cazul relaţlor de proporţonaltate drectă sau nversă, în lteratura de specaltate se întâlneşte ş metoda determnăr zolate a acţun factorlor,
cu o sere de varante. Potrvt aceste metode se respectă un sngur prncpu dn cele enunţate anteror, ş anume că substturle se fac succesv. Formele metode sunt: R = R R 0 ; nfluenţa factorulu a( a): a = a b 0 c 0 a 0 b 0 c 0 ; nfluenţa factorulu b( b): b = a 0 b c 0 a 0 b 0 c 0 ; nfluenţa factorulu c( c): c = a 0 b 0 c a 0 b 0 c 0. În acest caz, R = a + b + c + r, în care r reprezntă restul nedescompus în legătură cu care s-au ems dferte poteze de repartzare pe factor. Metoda substturlor n lant (terar) se aplcă atunc când în modelul economc, între factor de nfluenţă exstă relaţa matematcă de produs sau raport. Metoda balanţeră permte evdenţerea cauzelor care au determnat modfcarea unu rezultat, comparând elementele balanţe valor efectve cu cele dn baza de refernţă. Un exemplu al balanţe îl consttue relaţa: R = a + b c, întâlntă în practcă în exprmarea, de exemplu, a volumulu vânzărlor. În relaţa de ma sus, nfluenţele elementelor componente se stablesc astfel: nfluenţa elementulu a( a): a = a a 0 ; nfluenţa elementulu b( b): b = b b 0 ; 5
nfluenţa elementulu c( c): c = ( c ) ( c 0 ). Metoda balantera se utlzeză pentru determnarea contrbuţe dferţlor factor la modfcarea fenomenulu cercetat, în raport cu o bază de comparaţe atunc cănd între factor exstă relaţa matematcă de suma ş/ sau dferenţă. Metoda ratelor Rata este un raport între două mărm coerente cu o valoare nformaţonală ş operaţonală ma mare decat a celor do ndcator judecaţ separat. Ratele de structură exprmă contrbuţa părţlor la formarea fenomenulu cercetat. Ratele de efcenţa reflectă corelaţa dntre efect ş efort. Ratele echlbrulu fnancar reflectă corelaţa dntre postur sau grupur de postur blanţere de actv s de pasv. Metoda scorurlor reprezntă o me toda bazată pe analza dscrmnantă; cu această metodă se operează frecvent, în medul extern al frme, de regula în bănc. Metoda grlelor de evaluare se foloseşte preponderent în dagnostcul medulu concurenţal, al potenţalulu ntern, precum ş evaluarea ş pozţonarea globală a frme într-un medu dat. Dagrama Pareto (metoda ABC) propune o analză selectvă a componentelor unu fenomen sau rezultat în funcţe de pozţa lor în cadrul întregulu. Etapele aplcăr metode sunt: dentfcarea fenomwenulu ş a parametrulu specfc acestua; 6
stablrea valorlor parametrulu specfc; ordonarea elementelor componente ale fenomenulu în ordnea descrescătoare a parametrulu specfc; calculul valorlor cumulate ale parametrulu specfc; delmtarea a tre zone A, B, ş C; reprezentarea grafcă a curbelor ABC (curba teoretcă pe baza datelor statstce ş curbele reale pe baza nformaţlor dn frma analzată). Domenle în care se foloseşte fregvent dagrama Preto sunt: analza stocurlor, analza costurlor, analza cfre de afacer, analza furnzorlor. Cercetărle operaţonale reprezntă un ansamblu de metode matematce care sunt utlzate în adoptarea deczlor, în cazul în care ntervn numeroş factor care trebue avuţ în vedere. Metodele utlzate în cercetărle operaţonale sunt: determnste: prograsmarea lnară, probablste: metoda PERT, smulatve: modelul dnamc al smulăr gestonare. Cercetărle prevzonale sunt utlzate în analza prevzonală. Benchmarkngul este o metodă de analză prn care se realzează comparaţ drecte ntre procesele funcţonale sau operaţonale ale unor frme care aparţn unor sectoare dferte, cu scopul de a dentfca sursele de avantaj concurenţal. Acest nstrument stmulează actvtatea managerlor ş personalulu aflat în căutarea permanentă a progresulu, devennd deseor parte componentă a cultur frme. 7
Benchmarkngul se desfăşoară în tre etape: dentfcarea proceselor chee asupra cărora se va concentra studul, în funcţe de mpactul lor economc, de mportanţa lor strategcă pentru vtor ş de receptvtatea salaraţlor la schmbare; dentfcarea celor ma bune performanţe, practc managerale; dentfcarea posbltăţlor ş mjloacelor concrete de aplcare acestor practc în frma analzată. C. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE. Defnţ metoda substturlor în lanţ (metoda terăr). 2. Defnţ metoda balanţeră. 3. Detalaţ etapele de desfășurare ale benchmarkngulu. 4. Defnţ cercetărle operaţonale. 5. Defnţ metoda grlelor de evaluare. 6. Defnţ metoda scorurlor. 7. Metoda balantera se aplca numa n cazul n care ntre factor de nfluenta s rezultatul analzat exsta relata de suma s dferenta. 8. Metoda, ntr-o dscplna stntfca, repreznta totaltatea procedeelor foloste de aceasta n realzarea obectulu sau. 9. Procedeul consta n modul sstematc de a efectua o lucrare. 0. Totaltatea procedeelor ntr-o dscplna stntfca formeza tehnca acestea.. Modelele mtatve sunt cele n care propretatle caracterstce ale unu fenomen sunt reprezentate prn ele nsele, dar de obce la o alta scara.aceste modele sunt materale. 2. Modelele analogce folosesc analoga, respectv prn ntermedul unor propretat se repreznta alte propretat. 8
3. In cazul modeleleor analogce se utlzeaza tehnca vzualzar fenomenelor economco- fnancare prn ntermedul carea se permte seszarea rapda a derular evenmentelor cercetate. 4. Modelele smbolce se bazeaza pe utlzarea smbolurlor. 5. Cronograma preznta n sstemul de coordonate evoluta n tmp a unor ndcator/varable. 6. Comparata permte analza orcaru rezultat al actvtat frme prn raportare la un crteru de baza sau o baza de refernta. 7. Gruparea este o metoda de cercetare care presupune mpartrea enttat studate n grupe relatv omogene n functe de o anumta caracterstca de grupare, care depnde de scopul analze s de specfcul fenomenulu cercetat. 8. Dvzunea n tmp permte evdenterea abaterlor de la tendnta generala de desfasurare n tmp a rezultatulu, de la rtmctatea proectata pentru un anumt ndcator. 9. Dvzunea rezultatelor dupa locul de formare nseamna stablrea concreta a loculu de munca unde s-a format un rezultat poztv sau sau negatv concomtent cu stablrea contrbute fecaru loc la tendnta generela a rezultatulu. 20. Descompunerea pe part componente permte aprofundarea laturlor esentale ale formar s dezvoltar fenomenelor economco-fnancare, localzarea rezultatelor favorable s nefavorable, pe categor de resurse. 2. Metodele analze canttatve au rolul de a cuantfca contrbuta factorlor s a elementelor componente asupra modfcar fenomenulu analzat s a evdenta legaturle cauzale s factor cu actune ma mportanata asupra rezultatelor. 9
22. Metoda substturlor n lant (terar) se aplca atunc cand n modelul economc, ntre factor de nfluenta exsta relata matematca de produs sau raport. 23. Metoda balantera se utlzeza pentru determnarea contrbute dfertlor factor la modfcarea fenomenulu cercetat, n raport cu o baza de comparate atunc cand ntre factor exsta relata matematca de suma s/ sau dferenta. 24. Rata este un raport ntre doua marm coerente cu o valoare nformatonala s operatonala ma mare decat a celor do ndcator judecat separat. 25. Ratele de structura exprma contrbuta partlor la formarea fenomenulu cercetat. 26. Ratele de efcenta reflecta corelata dntre efect s efort. 27. Ratele echlbrulu fnancar reflecta corelata dntre postur sau grupur de postur blantere de actv s de pasv 28. Metoda grlelor de evaluare se foloseste preponderent n dagnostcul medulu concurental, al potentalulu ntern, precum s evaluarea s poztonarea globala a frme ntr-un medu dat. 29. Metoda scorurlor repreznta o metoda bazata pe analza dscrmnanta; cu aceasta metoda se opereaza frecvent, n medul extern al frme, de regula n banc. 30. Cercetarle operatonale repreznta un ansamblu de metode matematce care sunt utlzate n adoptarea deczlor, n cazul n care ntervn numeros factor care sunt avut n vedere. 3. Modelele smbolce folosesc analoga, respectv prn ntermedul unor propretat se repreznta alte propretat. 20
32. In cazul modeleleor smbolce se utlzeaza tehnca vzualzar fenomenelor economco- fnancare prn ntermedul carea se permte seszarea rapda a derular evenmentelor cercetate. 33. Dvzunea n tmp dupa locul de formare nseamna stablrea concreta a loculu de munca unde s-a format un rezultat poztv sau sau negatv concomtent cu stablrea contrbute fecaru loc la tendnta generela a rezultatulu. 34. Metoda substtutlor n lant se utlzeza pentru determnarea contrbute dfertlor factor la modfcarea fenomenulu cercetat, n raport cu o baza de comparate atunc cand ntre factor exsta relata matematca de suma s/ sau dferenta. 2
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 4 LECŢIA 4 SURSELE INFORMAŢIONALE ALE ANALIZEI ECONOMICO- FINANCIARE A. OBIECTIVE Abordarea întreg problematc este subordonată cernţelor managementulu modern al întreprnder, care trebue să utlzeze rezultatele analze economco-fnancare la fundamentarea actulu deczonal. În acelaş tmp, metodologa analze economco-fnancare consttue un cadru de abordare a problematc întreprnder prn prsma obectvelor unor subecţ, dn sfera aceasta, nteresaţ să- cunoască actvtatea acestea. B. CUVINTE-CHEIE manageral behavorst realsm nformaţe utlzator CONŢINUT În lteratura de specaltate s-au conturat două teor ce vzează obectvele une întreprnder: teora managerală ş teora behavorstă. Pentru teora managerală, maxmzarea proftulu nu ma este un obectv esenţal; motvaţle managerlor converg către maxmzarea cfre de afacer, în detrmentul proftulu, aceasta asgurându-le atât salarul cel ma rdcat posbl, cât ş un prestgu corespunzător. Fecare dntre modelele 22
elaborate în cadrul teore managerale conţne obectve dverse pentru întreprndere: maxmzarea cfre de afacer; maxmzarea cfre de afacer sub restrcţa unu cost mnm; ndependenţa fnancară a întreprnder; mărrea cote de paţă a întreprnder. Dn studul acestor modele rezultă că teoretcen au dort să adapteze analza economco-fnancară la realtatea economcă în contnuă schmbare. Dn această perspectvă, întreprnderea apare ca fnd formată dntr-un grup de partcpanţ la procesul deczonal, cu nterese dferte. Obectvele întreprnder sunt rezultatul arbtrajulu dntre scopurle dverselor grupur de persoane partcpante atât la actvtatea acestea, cât ş la elaborarea ş fundamentarea deczlor. Adepţ teore behavorsmulu în stablrea obectvelor une întreprnder consderă că la baza aleger acestor obectve trebue să stea următoarele poteze: analza problemelor întreprnder, antrenarea salaraţlor în rezolvarea acestor probleme, lmtarea ncerttudn, rezolvarea parţală a conflctelor de nterese. Manager une întreprnder trebue să găsească o pozţe de echlbru între obectvele stablte prn prsma teore managerale ş cele stablte în conformtate cu teora behavorstă. Pentru accelerarea obectvelor strategce ale une întreprnder se pot utlza crter precum: rentabltatea, cernţele de dezvoltare în vtor, realsmul fnancar. Funcţle analze economco-fnancare, nstrumentul de bază al managemen-tulu modern al întreprnder, sunt: descoperrea ş moblzarea rezervelor nterne; întărrea autonome fnancare; dagnoza ş reglarea actvtăţ întreprnder. Fecare dntre funcţle analze economco-fnancare contrbue la funda-mentarea procesulu deczonal în întreprnder. 23
Odată stablte obectvele, concretzate într-un sstem de ndcator economco-fnancar, întreprnderea va trece la faza de execuţe. În această fază, analza economco-fnancară cercetează modul în care sunt utlzaţ factor de producţe, evdenţază abaterle, factor care au generat abaterle ş aportul acestora. Complextatea fenomenelor ş proceselor economce care fac obectul analze economco-fnancare a condus la aparţa dverselor tpur de analză, grupate după crter dverse, în funcţe de scopul urmărt în actvtatea deczonală: analza mcroeconomcă ş macroeconomcă, analza statcă ş dnamcă, analza caltatvă ş canttatvă, analza postfactum ş analza prevzonală, analza dagnostc, analza fnancară etc. Informaţa economcă premsă a efectuăr analze economco-fnancare Informaţa economcă reprezntă una dn formele de bază ale nformaţe generale ş este esenţală pentru analza economco-fnancară. La nvelul frme, nformaţa economcă se consttue dn următoarele surse: surse externe frme ca sstem - nformaţ prvnd progresul tehnc în ramura respectvă, conjunctura peţe, nformaţ oferte de organele fscale, bănc, burse de valor, mass-meda, târgur ş expozţ, smpozoane etc. surse nterne reflectă stărle frme la un moment dat, fnd asgurate de sstemul de evdenţă, respectv de contabltatea de gestune ş fnancară. Informaţa economcă poate f structurată după dverse crter, în funcţe de cernţe multple, pentru a asgura o percepere cât ma corectă a proceselor pe care le defneşte. 24
în lteratura de specaltate au apărut o sere de clasfcăr pe baza de crter dverse, cum ar f: a) după natura lor: nformaţ economco-fnancare, tehnce, tehnologce, poltce, socale, jurdce etc.; b) după gradul de accesbltate: nformaţ deschse (largă accesbltate), lmtate (accesbltate redusă), închse (protejate); c) după provenenţă: nformaţ nterne, externe; d) dn punct de vedere funcţonal: nformaţe normatvă, nformaţe efectvă, de stare a performanţelor economco-fnancare. Indferent de zvorul lor, în scopul valorfcăr acestora în procesul de analză economco-fnancară ş de management, nformaţle trebue să îndeplnească următoarele cernţe fundamentale: utltate pentru manager frme în conducerea proceselor economce; exacttate - prelucrare corectă a datelor; profunzme - reflectarea completă a legăturlor cauzale dntre fenomenele ş procesele economce pentru a desprnde concluz judcoase în vederea adoptăr unor decz raţonale; vechmea - poate nfluenţa nefavorabl reglarea funcţun sstemulu în condţle în care nformaţle nu au fost actualzate; valoarea nformaţe este determnată de posbltatea adoptăr unor decz efcente pentru frmă; costul nformaţe - are un rol hotărâtor în structurarea ş conducerea untăţlor economce, în condţ de efcenţă. Utlzator rezultatelor analze economco-fnancare 25
Realzarea obectulu de actvtate al frme se înfăptueşte prn desfăşurarea une multtudn de operaţun care au loc sub mpulsul contnuu al factorlor endogen ş exogen. Ca atare, fecare funcţe a frme reprezntă un ansamblu de atrbuţ specalzate ş omogene. Funcţle frme (cercetare ş dezvoltare, producţe, comercală, de personal, fnancar-contablă), ndferent de forma de propretate, îmbrăţşează totaltatea aspectelor actvtăţ economco-fnancare ale acestea, fecare fnd atât o condţe, cât ş o rezultantă a celorlalte.. Luând în consderare faptul că obectvele actvtăţ orcăre frme se crcumscru în funcţunle e, ar asupra lor se exerctă atrbutele conducer, rezultă că analza se află la confluenţa acestora, consttundu-se într-un nstrument al realzăr tuturor atrbutelor sau char într-o funcţe autonomă cuprnzătoare. Analza economco-fnancară are un loc bne defnt în structurle funcţonale ale conducer, reprezentând un nstrument al centrelor de decze în amplul proces de sporre a efcenţe orcăre actv taţ. Prncpal utlzator a nformaţlor furnzate de analza economcofnancară sunt: Furnzor de captal: acţonar ş consultanţ acestora; nvesttor în oblgaţun, băncle ş alţ nvesttor; Partener de afacer: furnzor, clenţ, angajaţ ş organzaţle sndcale; Statul: fscul, 26
guvernul ş organzaţle cvasguvemamentale; autortăţle locale; Alţ utlzator: managementul frme, organzaţle profesonale, analşt ş consultanţ, audtor ş publcul. Acţonar sunt nteresaţ de performanţele curente ale nvestţe realzate ş aşteptărle prvnd rentabltatea vtoare. Băncle ş alţ nvesttor sunt o categore de utlzator nteresată de montorzarea capactăţ de plată ş de gradul de îndatorare al frme. Furnzor sunt nteresaţ atât în dezvoltarea vtoare a afacerlor cu partener comercal, cât ş de securtatea fnancară a clenţlor. Clenţ au în mod tpc cea ma relaxată attudne n legătură cu standngul fnancar al partenerlor pe lna de amonte. Angajaţ ş organzaţle sndcale sunt orentate îndeoseb de securtatea locurlor de muncă ş negocerea salarlor. Fscul asgură o parte semnfcatvă dn ventur prn mpoztarea frmelor (proft, valoarea adăugată etc). Guvernul trebue să formuleze poltcle economce, să conducă economa ş să montorzeze anumte zone economce. Autortăţle locale au ca prncpal nteres ndustrle care sunt prmordale în zona pe care o admnstrează având ca scop emsunea de oblgaţun, acordarea de facltăţ, atragerea nvesttorlor. Managementul frme utlzează frecvent analza proprlor rezultate ş performanţe fnancare prn raportare la stuaţa ndustre ş a prncpallor concurenţ pentru a-ş localza propra pozţe. Montorzarea performanţelor 27
ramur nfluenţează nvelul ş momentul nvestţlor, poltca de cercetaredezvoltare, poltca de marketng-promovare. C. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE.Cum defnţ analza economco-fnancară? 2. Care sunt prncpalele tpur de analză economco-fnancară? 3. Care sunt prncpalele etape ale procesulu de analză economcofnancară? 4. Care sunt prncpalele metode de analză caltatvă? 5. Care sunt prncpalele metode de analză canttatvă? 6. Care sunt prncple metode substturlor în lanţ? 7. Care sunt prncpalele categor de rate utlzate în analza economcofnancară? 8. Care sunt prncpalele surse de nformaţ utlzate în analza economcofnancară? 9.Care sunt prncpalele categor de utlzator a nformaţlor furnzate de analza economco-fnancară ş ce urmăresc aceşta? 28
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 5 ANALIZA REZULTATELOR FIRMEI LECŢIA 5 ANALIZA PERFORMANŢELOR ECONOMICO-FINANCIARE ALE ACTIVITĂŢILOR DE PRODUCŢIE ŞI COMERCIALIZARE A. OBIECTIVE Abordarea întreg problematc este subordonată cunoașter prncpallor ndcator de măsurare a rentabltăţ ș prezentăr legătur care exstă între rentabltate ș rscurle frme. În acelaş tmp, metodologa analze economco-fnancare consttue un cadru de abordare a problematc întreprnder prn prsma obectvelor unor subecţ, dn sfera aceasta, nteresaţ să- cunoască actvtatea acestea. B. CUVINTE-CHEIE producţe valoare global CONŢINUT Pentru dmensonarea actvtăţ de producţe a întreprnder se utlzează ndcator: producţa exercţulu, producţa marfă fabrcată, cfra de afacer, valoarea adăugată. Producţa exercţulu sau globală (Q e ) este formată dn producţa vândută, producţa stocată ş producţa moblzată (ultmele exprmate în costur de producţe). 29
Indcatorul producţa exercţulu se determnă perodc în funcţe de scopul analze conomce, ar nformaţle servesc la: determnarea capactăţlor de producţe, a numărulu de utlaje, a volumulu resurselor de muncă, a dmrnsun actvelor crculante; determnarea ş analza volumulu de actvtate ş a modfcărlor structurale ale elementelor componente; reflectarea corelaţlor cu celalţ ndcator valorc a actvtăţ de producţe ş comercalzare a frme; determnarea productvtăţ munc. Producţa marfă fabrcată (Q f ) reprezntă valoarea produselor destnate lvrăr ş cuprnde: valoarea produselor fnte ş semfabrcatelor destnate lvrăr, valoarea lucrărlor executate ş servclor prestate. Scopul producţe orcăre frme cu caracter ndustral este de a ajunge în stuaţa de producţe marfă, de a se realza în conformtate cu exgenţele peţe. Comparaţa între ndcatorul producţa exercţulu ş producţa marfă fabrcată este deosebt de relevantă deoarece reflectă gradul în care rezultatele ncluse în producţa exercţulu au îndeplnt ş cernţa de marfă ş măsura în care stocurle s-au dmnuat, sau dmpotrvă, au crescut. Cfra de afacer (CA) reprezntă suma totală a venturlor dn vânzarea produselor ş mărfurlor într-o peroadă determnată. Cfra de afacer se calculează prn însumarea venturlor rezultate dn lvrarea de bunur, executarea de lucrăr ş prestăr de servc ş alte ventur dn exploatare. Valoarea adăugată (Q a ) exprmă măsura bogăţe realzate de actvtatea întreprnder ş se calculează ca dferenţă dntre valoarea 30
producţe exercţulu (Q e ) ş consumurle ntermedare (totalul consumatorlor de bunur ş servc formate de terţ). Valoarea adăugată reflectă contrbuţa une frme la produsul ntern brut (P.I.B.), reprezentând pe de o parte, un ndcator de performanţă economco-fnancară a frme, ar pe de altă parte, un ndcator în sstemul fscaltăţ. Pe baza valor adăugate consderăm că poate f aprecată adevărata dmensune a actvtăţ une frme. Spre deosebre de cfra de afacer, care nclude ş valoarea cumpărărlor de mater prme, materale ş servc care se regăsesc în cfra de afacer a frmelor furnzoare, valoarea adăugată cuprnde numa echvalentul actvtăţ frme în cauză. Dagnostcarea actvtăţ economco-fnancare a frme presupune utlzarea raportulu statc ş dnamc în vederea construr modelelor multplcatve de analză. Raportul statc dntre ndcator valorc prezentaţ ma sus permte caracterzarea evoluţe elementelor care dferenţază aceşt ndcator. Astfel elementele care dferenţază ndcatorul cfra de afacer ş ndcatorul producţa marfă fabrcată sunt stocurle de produse fnte, precum ş alte ventur exclusv cele fnancare ş extraordnare. Pentru aprofundare vez manual analza pag (42-46). C. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE. Defnţ cfra de afacer. 2. Defnţ valoarea adăugată. 3. Defnţ producţa exercţulu. 4. Defnţ producţa marfă fabrcată. 3
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 6 LECŢIA 6 ANALIZA CIFREI DE AFACERI A. OBIECTIVE Abordarea întreg problematc este subordonată cunoașter prncpallor ndcator de măsurare a cfre de afacer. În acelaş tmp, metodologa analze economco-fnancare consttue un cadru de abordare a problematc întreprnder prn prsma obectvelor unor subecţ, dn sfera aceasta, nteresaţ să- cunoască actvtatea acestea. B. CUVINTE-CHEIE vânzăr contravaloare cerere resurse factor de producţe valorfcare CONŢINUT Pentru o aprecere corectă a dnamc cfre de afacer este necesar să se corecteze cfra de afacer în preţur curente cu ndcele preţurlor. Operaţunle comercale luate în consderare în determnarea cfre de afacer se referă la: vânzăr de bunur; vânzăr de mărfur; vânzăr de produse; contravaloarea lucrărlor executate; 32
contravaloarea servclor prestate; ventur dn redevenţe, locaţ de gestune ş chr; alte ventur. În contextul dagnostculu cfre de afacer pe total ş pe produse prezntă nteres examnarea acestea dn punct de vedere al structur, ş anume: a) ca structură a producţe vândute (cu elmnarea nfluenţe preţurlor de vânzare); b) ca structură valorcă pe produse (cu ncluderea ş a nfluenţe preţurlor de vânzare). Pentru analza factorală a abater cfre de afacer faţă de un nvel de refernţă se poate opera cu următoarele modele de analză factorală:. CA qv p = n = 2. CA = T cah sau N s T N s CA T 3. 4. M CA = T T CA = A e fa e CA A CA M fa 5. CA = A în care: e A A c e M A CA cfra de afacer; f c M M fa f CA M qv volumul fzc al produselor vândute; p preţul medu de vânzare (exclusv TVA); T tmpul de muncă total (fondul de tmp); fa 33
N s numărul medu de salaraţ; cah cfra de afacer pe untatea de tmp (oră); M f valoarea mede a mjloacelor fxe; M fa valoarea mede a mjloacelor fxe actve; A e valoarea mede a actvelor de exploatare; A c valoarea mede a actvelor corporale. Influenţa prncpallor factor asupra abater cfre de afacer se calculează prn aplcarea metode substturlor în lanţ. Analza cfre de afacer în corelaţe cu capactatea de producţe ş cererea de produse Prncpal factor care dmensonează volumul actvtăţ une frme ş de care depnde mărmea cfre de afacer sunt: capactatea de producţe, resursele (materale, umane, fnancare), cererea de produse (paţa). Capactatea de producţe a frmelor ndustrale reprezntăproducţa maxmă care poate f obţnută într-o peroadă dată, într-o anumtă structură ş caltate, în condţle folosr normale ntensve ş extensve a captalulu fx productv, potrvt unu regm de lucru efcent. Capactatea de producţe este o noţune care operează în specal în sfera producţe materale, în prncpal în sfera producţe ndustrale; această noţune poate f extrapolată ş în domenul servclor sau al producţe de nformaţ. Capactatea de producţe se exprmă prn volumul fzc al producţe, folosnd în acest scop untăţle fzce de măsură prevăzute în stuaţle statstce pentru produsul respectv. 34
Resursele sunt ntrărle în procesulproductv, destnate a f consumate sau transformate de acesta. Clasc teore economce au împătţt resursele în tre categor: pământ, muncă, captal. Teorle moderne adaugă la acestea: nformaţle, antreprenoratul care organzează celelalte resurse ş le drjează în sensul productv concret. Împreună toate aceste resurse poartă numele de factor de producţe. Mecansmele de reglare dntre elementele capactate- factor- paţă, relatv complexe, încep să se manfeste prn stablrea stuaţe în care se află fecare producător faţă de concordanţa dntre posbltăţle sale de producţe ş posbltăţle de absorpţe (cererea solvablă). Această pozţe a producătorulu este aprecată prn analza cfre de afacer în corelaţe cu capactatea de producţe ş cererea; concluzle rezultate dn această analză se utlzează fe în fundamentarea prevzunlor pentru peroada următoare, fe în fundamentarea programelor nvestţonale ale frmelor pe termen medu ş lung. În analza cfre de afacer, în corelaţe cu capactatea de producţe ş cerea, se au în vedere următor ndcator: gradul de utlzare a capactăş de producţe, gradul de satsfacere a cerer estmate, gradul de valorfcare a producţe marfă fabrcate. Fundamentarea cfre de afacer vtoare, ş pe această bază, întocmrea programelor concrete de fabrcaţe nu se pot fnalza numa pe baza 35
nformaţlor nterne. Acestore trebue să l se adauge nformaţ multple provente dn nvestgarea peţe ş concurenţe. În cea ce prveşte paţa, analza se va orenta în două drecţ: analza caltatvă, analza canttatvă. În legătură drectă cu paţa Pentru aprofundare vez manual analza pag (47-73) C. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt. Cfra de afacer 0.400 0.264,8 2 Producta marfa fabrcata 0.000 0.920 3 Numarul medu de personal 250 260 Influenta modfcar numarulu medu de personal asupra varate cfre de afacer este de: a. +4368 le b. +46,0 le c. +394,8 le d. +376,0 le e. +400,0 le 2. Pe baza ndcatorlor: Nr. Indcator P 0 P crt. Cfra de afacer 2.040 2.587,2 2 Producta marfa fabrcata 2.000 2.640 3 Numarul medu de personal 50 60 le Influenta modfcar gradulu de valorfcare a producte obtnute asupra varate cfre de afacer este de: 36
a. -80 le b. -96 le c. -88 le d. -05,6 le e. -00 le 3. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt. Cfra de afacer 7.350 8.550 2 Producta marfa fabrcata 7.000 9.000 3 Numarul medu de personal 40 50 Influenta modfcar productvtat med anuale, calculate pe baza producte marfa fabrcate, asupra varate cfre de afacer este de: a. +470 le b. +425 le c. +330 le d. +500 le e. +575 le 4. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt.. Cheltuel varable 80.000 82.000 2. Cfra de afacer 30.000 42.000 3. Indcele preturlor de vanzare - 05% 4. Indcele costurlor varable - 04% Influenta cheltuellor varable pe untatea de produs asupra cheltuellor varable la 000 le cfra de afacer este de: a. +22,2 le; b. +25,45 le; c. +32,40 le; d. 24,30 le; e. 8,75 le. 37
5. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt.. Numar medu de salarat 460 400 2. Numar medu de ore 2.200 2.80 lucrate 3. Cfra de afacer mede orara 40 42 Influenta fondulu de tmp asupra cfre de afacer este de: a. +6000 le; b. +5500 le; c. 5600 le; d. 6090 le; e. +6200 le. 6. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt.. Numar medu de 50 25 personal 2. Producta exerctulu 20.000 24.000 3. Cfra de afacer 2.000 22.500 Influenta productvtat munc asupra cfre de afacer este de: a. 8000 le; b. +0000 le; c. +7700 le; d. +4000 le; e. 5000 le. 7. Pe baza ndcatorlor: Nr. crt. Indcator P 0 P 38 le
. Numarul medu de salarat 250 225 2. Producta exerctulu 40.000 48.000 3. Cfra de afacer 42.000 45.000 Influenta numarulu de salarat asupra cfre de afacer este de: a. 5000 le; b. 7000 le; c. +6000 le; d. +4500 le; e. 4200 le. 8. Pe baza ndcatorlor: Nr. crt. Indcator P 0 P. Numarul medu de salarat 200 70 2. Producta exerctulu 25.90 24.640 3. Cfra de afacer 24.480 23.276 le Influenta gradulu de valorfcare a producte exerctulu asupra cfre de afacer este de: a. +520 le; b. +600 le; c. 670 le; d. +720 le; e. 820 le. 9. Cfra de afacer margnala repreznta varata venturlor generata de modfcarea cu o untate a volumulu fzc al vanzarlor? 0. Indcele cfre de afacer este de 97%, ar ndcele stocurlor de produse fnte 4%. La ce conduce această stuaţe? a) creşterea volumulu vânzărlor prn reducerea stocurlor de produse fnte; b) creşterea stocurlor ş încetnrea vteze de rotaţe a acestora; c) creşterea stocurlor ca urmare a supraaprovzonăr cu mater prme; 39
d) creşterea volumulu de actvtate a întreprnder ş o sporre a stocurlor; e) creşterea stocurlor prn accelerarea vteze de rotaţe a acestora.. Cfra de afacer repreznta: a) venturle dn exploatare; b) suma totala a venturlor dn vanzarea marfurlor s produselor ntr-o peroada determnata; c) ncasar dn vanzar de marfur s produse; d) producta marfa vanduta s ncasata dn actvtatea de baza s alte actvtat; e)producta lvrata dn actvtatea de baza. 2. Relata: N S ( ) t W h W h 0, n care: N S repreznta numarul medu de salarat; t - tmpul de munca medu pe salarat; W h - productvtatea mede orara a munc, semnfca: a)nfluenta varate preturlor med de vanzare untare asupra cfre de afacer; b) nfluenta varate tmpulu de munca medu pe salarat asupra cfre de afacer; c)nfluenta varate productvtat med anuale a munc asupra cfre de afacer; d)nfluenta varate volumulu fzc al producte vandute asupra cfre de afacer; e)nfluenta varate productvtat med orare a munc asupra cfre de afacer. Qf CA CA 3. Pe baza relate: Ns 0, Ns Qf Qf n care: N S repreznta 0 numarul medu de salarat; Qf - producta marfa fabrcata; CA - cfra de afacer, semnfca: 40
a) nfluenta varate randamentulu mjloacelor fxe productve asupra cfre de afacer; b)nfluenta varate gradulu de nzestrare a forte de munca asupra cfre de afacer; c) nfluenta varate numarulu de salarat asupra cfre de afacer; d)nfluenta varate gradulu de valorfcare a producte marfa asupra cfre de afacer; e)nfluenta varate productvtat munc asupra cfre de afacer. 4
UNITATEA DE ÎNVĂŢARE NR. 7 LECŢIA 7 VALOAREA ADĂUGATĂ A. OBIECTIVE Abordarea întreg problematc este subordonată cunoașter prncpallor ndcator de măsurare valor adăugate ș analza valor adăugate prn prsma legătur care exstă între rentabltate ș valoare adăugată în cadrul frme. În acelaş tmp, metodologa analze economco-fnancare consttue un cadru de abordare a problematc valor adăugatge în cadrul întreprnder prn prsma obectvelor unor subecţ, dn sfera aceasta, nteresaţ să- cunoască actvtatea acestea. B. CUVINTE-CHEIE valoare adăugată metoda sntetcă marja comercală CONŢINUT Valoarea adăugată exprmă plusul de bogăţe care se obţne prn actvtatea productvă ş comercală a une frme. Valoarea adăugată reflectă contrbuţa frme la produsul ntern brut (P.I.B.), reprezentând o exprese a performanţe economce a frme. Valoarea adăugată stă la baza calcululu une ser de ndcator de efcenţă, în prmul rând pentru caracterzarea factorlor de producţe (captalul, munca etc.). De asemenea, stă la baza calculăr taxe pe valoarea adăugată, cuventă statulu, dn partea frmelor. Valoarea adăugată (VA) poate f determnată prn două metode: 42
metoda sntetcă; metoda de repartţe (adtvă). a) Metoda sntetcă, conform cărea dn volumul total al actvtăţ de producţe ş comercalzare a frme se scad consumurle ntermedare de la terţ. În cazul în care frma desfăşoară numa actvtate de producţe valoarea adăugată se determnă astfel: Va = Qe - M În care: M reprezntă consumurle ntermedare de la terţ aferente actvtăţ de producţe. În stuaţa în care întreprnderea desfăşoară pe lângă actvtatea de producţe ş actvtate de comerţ atunc valoarea adăugată se stableşte astfel: Va = (Qe + Mc)-M' unde: Mc = marja comercală; M' - consumurle ntermedare de la terţ (pentru producţe ş comerţ). Marja comercală reprezntă dferenţa dntre valoarea mărfurlor vândute (contul 707) ş costul lor (contul 607). Consumurle ntermedare de la terţ se preau dn contabltatea fnancară, respectv dn conturle 60 la 628, exclusv contul 607, care a fost luat în calcul la stablrea marje comercale, ş contul 62 cheltuel cu colaborator', care se regăsesc în cheltuelle cu personalul. b) Metoda de repartţe (adtvă), potrvt cărea valoarea adăugată este rezultatul însumăr următoarelor elemente: salar ş contrbuţ pentru asgurărle ş protecţa socală, amortzare, provzoane aferente exploatăr, dobânz, mpozte ş taxe (exclusv mpoztul pe proft), rezultatul 43
exploatăr recalculat (rezultatul aferent cfre de afacer dn care se scad dobânzle). Potrvt abordăr valor adăugate după această metodă, rezultă că ea este formată dn remunerarea următorlor subecţ (partener socal): salaraţ, acţonar, stat, nsttuţle care acordă credte ş frma. In lteratura de specaltate se utlzează ca prncpal ndcator de creare de valoare: valoarea economcă adăugată (EV A - economc value added) ş valoarea adăugată de paţă (MVA - market value added), lansaţ de cabnetul de consultant STERN ş STEWART. Valoarea economcă adăugată (EVA) este plusul de valoare creat de frmă pentru acţonar peste costul captalurlor propr, fnd o modaltate de a măsura performanţa nternă a frme. Valoarea economcă adăugată este dferenţa dntre rezultatul exploatăr după mpoztare ş suma remunerăr captalurlor angajate în exploatare. Analza factorală a valor adăugate permte punerea în evdenţă a factorlor care au determnat modfcarea acestea, precum ş drecţle în care trebue să se acţoneze în vtor. În acest scop se pot utlza ca modele de analză: M. VA = Q = e va sau VA Qe Q e Q e VA 2. VA = T sau VA = N s t wh va T Q e 3. VA M T M M f fa e = T sau f Q M fa VA Q e VA = N s M N f s M M fa f Q M e fa VA Q e 44
4. VA = M f M M fa f Q M e fa VA Q e 5. VA = A e A A c e M A f c M M fa f Q M e fa VA Q e Modelele sunt smlare, în cazul valor adăugate, cu cele aferente cfre de afacer, doar că în loc de producţa exercţulu (Q e ) se foloseşte cfra de afacer (CA), ar va are sens de valoare adăugată la leu cfră de afacer ş w h reprezntă cfra de afacer mede orară. Pentru aprofundare vez manual analza pag (73-82) C. ÎNTREBĂRI DE AUTOEVALUARE. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt.. Producta exerctulu 83.200 88.000 2. Fondul total de tmp de munca (ore) 2.080.000 2.000.000 3. Valoarea mede adaugata la leu producte a exerctulu (le) 0,45 0,50 Influenta fondulu de tmp asupra valor adaugate este de: a. 440 le; b. +200 le; c. 635 le; d. +850 le. 2. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt.. Producta exerctulu 7.776 8.400 2. Fondul total de tmp de munca (ore) 432.000 420.000 45
3. Valoarea mede adaugata la leu producte (le) 0,59 0,60 Influenta productvtat med orare asupra valor adaugate este de: a. +495,6 le; b. +670 le; c. +420 le; d. 55 le; e. +600 le. 3. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt.. Producta exerctulu 84.000 89.250 2. Consumuur ntermedare 67.200 68.775 Influenta cheltuellor cu materalele (consum ntermedar) la leu producte a exerctulu asupra valor adaugate este de: a. + 3000 le; b. + 8000 le; c. + 4300 le; d. + 2625 le; e. + 5600 le. 4. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt. Producta vanduta 3.050 2.735 2 Varata producte stocate -50 +25 3 Producta de moblzar 00 75 4 Consumurle exerctulu provennd de la tert.350.29,05 5 Tmpul total de munca ore 50 35 Influenta modfcar tmpulu total de munca (T) asupra varate valor adaugate este de: 46
a. -7 le b. -73,25 le c. -79,55 le d. -67,75 le e. -65,00 le 5. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt. Producta vanduta 3.600 3.500 2 Varata producte stocate -00 +50 3 Producta de moblzar 200 250 4 Ponderea consumurlor de la tert aferente producte exerctulu (%) 38 40 Influenta modfcar valor med adaugate la leu producte asupra valor adaugate a frme este de: a. -74 le b. -72 le c. -70 le d. -75 le e. -78 le 6. Pe baza ndcatorlor: Nr. Indcator P 0 P crt. Producta vanduta 4.400 4.600 2 Varata producte stocate -50 +00 3 Producta de moblzar 200 50 4 Valoarea marfurlor vandute.200.250 5 Costul marfurlor vandute 900 920 6 Consumurle exerctulu provennd de la tert (pentru actvtatea de producte s de comert).900 2.020,2 le Modfcarea absoluta a valor adaugate n peroada analzata a fost de: 47
a. +09,8 le b. +309,8 le c. +279,8 le d. +329,8 le e. +29,8 le 7. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt. Producta exerctulu 25.000 30.000 2 Consumurle exerctulu provennd de la tert 3.000 5.000 3 Valoarea mede adaugata recalculata la leu producte - 0,55 Influenta modfcar valor adaugate la leu producte pe produse asupra varate valor adaugate este de: a. +600 le b. +.050 le c. -450 le d. -375 le e. +450 le 8. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt. Producta exerctulu 2.000 2.600 2 Ponderea consumurlor de la tert n producta 45 44 exerctulu (%) 3 Valoarea mede adaugata recalculata la leu producte - 0,565 Influenta modfcar valor adaugate la leu producte pe produse asupra varate valor adaugate este de: a. +89 le 48
b. +80 le c. -63 le d. +63 le e. +60 le 9. Pe baza ndcatorlor: le Nr. crt. Indcator P 0 P Producta vanduta 8.500 8.250 2 Varata producte stocate -200 +50 3 Producta de moblzar 00 00 4 Consumurle exerctulu provennd de la tert 5.040 4.930 Influenta modfcar producte exerctulu asupra varate valor adaugate este de: a. -60 le b. +40 le c. +42 le d. -63 le e. +50 le 0. Pe baza ndcatorlor: le Nr. Indcator P 0 P crt. Producta exerctulu 9.200 9.96 2 Consumurle de la tert 4.40 4.230,6 3 Tmpul total de munca ore 460.000 48.000 Influenta modfcar productvtat med orare asupra valor adaugate este de: a. +506 le b. +45,44 le c. +496,8 le d. +459,8 le 49