Analiza economico-financiară (II)

Transcript

1 Uverstatea Ştefa cel Mare Suceava Facultatea de Ştţe Ecoomce ş Admstraţe Publcă Programul de studu: MNG, AF AN: III Cof. uv. dr. Mhaela BÎRSAN Aalza ecoomco-facară (II) 24

2 Cuprs CAPITOLUL ANALIZA DIAGNOSTIC A CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII...3 Obectvele cursulu...3 Competeţe asgurate Cheltuelle îtreprder: cocept, mportaţa aalze ş efceţa lor Aalza cheltuellor totale ale îtreprder la le vetur totale racterzarea geerală ş efceţa cheltuellor de exploatare Aalza cheltuellor de exploatare pe categor de cheltuel Aalza cheltuellor varable ş fxe Aalza cheltuellor materale ş salarale Aalza cheltuellor facare Aalza costulu pe produs Teste de evaluare...35 CAPITOLUL ANALIZA REZULTATELOR ȘI RENTABILITĂŢII ACTIVITĂŢII ECONOMICE...36 Obectvele cursulu...36 Competeţe asgurate Rezultate, proftabltate, retabltate: delmtăr coceptuale Aalza geerală a proftulu agetulu ecoomc Aalza rezultatulu pe factor de flueță Aalza factorală a rezultatulu total (la vel de îtreprdere) Aalza factorală a rezultatulu exploatăr Aalza retabltăţ pr metoda ratelor Aalza pragulu de retabltate Modelul elar al pragulu de retabltate Avatajele ş lmtele utlzăr pragulu de retabltate Rscurle asocate afacer; Relaţa retabltate - rsc Teste de cotrol...69 CAPITOLUL ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR-PATRIMONIALE...7 (DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL AFACERII)...7 Obectvele cursulu...7 Competeţe asgurate Dagostcul facar pe baza formaţlor degajate de blaţ Aalza blaţulu facar Pozţa facară a îtreprder Stuaţa etă Echlbrul facar exprmat pr dcator: fod de rulmet (FR), ecesar de fod de rulmet (NFR), trezorera (T) Aalza blaţulu fucţoal Aalza structur patrmoal-facare a îtreprder Aalza ratelor de structură ale actvulu Aalza ratelor de structură ale pasvulu Solvabltatea ş lchdtatea

3 6..6 Idcator de gestue (de actvtate) Aalza ş dagostcul facar pe baza cotulu de rezultate CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE Aalza fluxurlor de trezorere Plafcarea facară a afacer Metode de calcul ş aalză a valor îtreprder... Test de cotrol...3 Bblografe oblgatore:...4 CAPITOLUL 4 ANALIZA DIAGNOSTIC A CHELTUIELILOR ÎNTREPRINDERII Obectvele cursulu - îţelegerea oţulor de cheltuală /cost ş mportaţa lor î maagemetul îtreprder - determarea efceţe cheltuellor pe dferte structur de cheltuel/costur - îsuşrea metodologe de aalză î damcă ş pe factor de flueţă a cheltuellor ş a dcatorlor de efceţă a acestora Competeţe asgurate - capactate de delmtare a cheltuellor pe dferte structur - capactate de aalză a cheltuellor ş urmărrea evoluţe lor î tmp - capactate de aalzã ş decze pe baza cuoaşter costurlor ş a efceţe lor 4.. Cheltuelle îtreprder: cocept, mportaţa aalze ş efceţa lor CHELTUIELILE sut defte ca fd expresa valorcă a cosumulu de mjloace băeşt efectuat petru orgazarea ş desfăşurarea ue actvtăţ ecoomce, petru satsfacerea ecestăţlor de cosum productv sau eproductv ale acestea. Cheltuelle cuatfcă moetar u efort facar al peroade, descompus pe atura resurselor cosumate ş capabl să permtă stablrea performaţe facare de asamblu a îtreprder, pe prcpalele actvtăţ (exploatare, facară, extraordară). Iformaţa este costrută pr termedul cotabltăţ facare ş are caracter geeral ş publc. Cheltuala u costtue costur ş u formează obectul calculaţe deoarece u sut legate de obţerea ş de desfacerea ue aumte producţ. Spre deosebre de acestea COSTUL repreztă expresa valorcă a uu cosum de factor (resurse) efectuat petru obţerea uu bu, produs, servcu, actvtate, a căror realzare pe paţă aduc vet. Factorul determat care trasformă o cheltuală î cost este cosumul, adcă legătura emjloctă cu o actvtate cocretă. Abordat formaţoal, costul estmează valorc efortul cauzal-productv geerator de efecte ecoomce obectve ş este capabl să dezvălue atât retabltatea aaltcă a feomeelor ş proceselor derulate, cât ş să detfce puctele forte sau slabe î combarea factorlor de producţe. Modaltatea de costrucţe a dcatorulu se clude î sfera formaţlor cofdeţale, procurate pr termedul cotabltăţ tere sau de gestue, care ulteror sut traslatate î cotabltatea geerală Alexadru Buglea, Aalza ecoomco-facară, Ed. Uverstăţ de Vest, Tmşoara, 28; 3

4 Cheltuelle ocazoate de actvtatea îtreprder sut supuse prelucrăr separate î cele două crcute ale cotabltăţ: - cotabltatea facară, care a î cosderare totaltatea cheltuellor efectuate de utate la stablrea rezultatulu facar(fal). Structurarea acestora se realzează pr îmbarea a două crter: atura actvtăţ desfăşurate ş atura cheltuellor efectuate; - cotabltatea de gestue, care recuoaşte uma aumte cheltuel (d cele efectuate de utate) la determarea costulu de producţe. Acestea sut grupate/regrupate după aumte crter d cotabltatea de facară, după destaţ, pe produse, lucrăr, servc (ca purtător de costur). Se observă că petru a putea f cluse î costurle produselor, lucrărlor ş servclor, cheltuelle îregstrate î cotabltatea facară după atura lor (î cotur d clasa 6) trebue regrupate î cotabltatea de gestue (pr coturle d clasa 9 sau altă modaltate 2 ), după cu totul alte crter, logce, care satsfac ecestăţle formaţoale ale acestea d urmă. Doctra cotablă abudă î tratarea crterlor de clasfcare a cheltuellor ş a costurlor (cel puţ 8 crter) 3 îsă cele care teresează maagemetul frme ș costtue obect al aalze sut:. după modul de îregstrare î cotabltate, cheltuelle sut: - îcorporable corespud uor cosumur ormale ş sut îregstrate atât î cotabltatea facară cât ş î cotabltatea de gestue; - eîcorporable u corespud uor cosumur ormale, astfel că ele sut îregstrate uma î cotabltatea facară (amez, scotur, pealzăr, cheltuelle extraordare, cheltuala cu mpoztul pe proft); - supletve (adăugate) sut îregstrate doar î cotabltatea de gestue (remuerarea îtreprzătorulu; remuerarea captalulu propru) 2. Î fucţe de modul de repartzare pe purtător cheltuelle se împart î: - cheltuel drecte pot f dvdualzate ş atrbute î mod drect uu produs sau ue actvtăţ cosumatoare de resurse; - cheltuel drecte sut geerate atât de realzarea smultaă a ma multor produse, cât ș de locur de fabrcațe comue dfertelor produse sau lucrăr, sut efectuate fe petru îtreaga producțe a ue secț, fe petru îtreaga actvtate a ue frme. Aceste cheltuel sut colectate pe secț de producțe, secț auxlare, admstrațe geerală ș sut atrbute pe produs sau actvtate î mod drect, prtr-u procedeu de repartzare. 3. După depedeţa lor faţă de volumul producţe cheltuelle se grupează î: - cheltuel varable varază î raport cu volumul producţe sau al actvtăţ; - cheltuel fxe sut relatv costate faţă de velul producţe sau al actvtăţ; 4. După aparteeţa la cele tre stad geerale ale actvtăţ de producţe, se dstg următoarele tpur de costur: - costur de achzţe cuprd toate cheltuelle specfce stadulu de aprovzoare; - costur de producţe cuprd acele cheltuel ocazoate strct de stadul producţe; - costur de desfacere/dstrbuţe cuprd cheltuelle specfce desfacer/dstrbuţe producţe obţute. 5. După atura lor, aşa cum sut ele tratate î cotabltatea facară ş prezetate î cotul de rezultate : - cheltuelle de exploatare (mater prme, materale, cheltuel cu persoalul, alte); - cheltuelle facare (ma ales cheltuelle cu dobâzle); - cheltuelle extraordare. Separat de clasfcărle geerale ale cheltuellor, costurlor ş veturlor, î cotabltatea de gestue sut valable, î fucţe de specfcul actvtăţ ş evoa de formare a decdeţlor ş crter specfce de clasfcare fe a cheltuellor, fe a costurlor 4. 2 Mhaela Bîrsa, Cotabltate ș cotrol de gestue, suport de curs, Uverstatea Ștefa cel Mare, Suceava, 23 dspobl la paga web: 3 Mhaela Bîrsa, Aalza dagostc a costurlor ş oretarea strategcă a îtreprder, EDP Bucureşt, 24 4

5 Î ecooma de paţă, producătorul, pe lâgă alte obectve mete să facă afacerea durablă (cotă de paţă), este teresat să obţă produsul cu u cost cât ma mc îcă d mometul proectăr acestua (atuc câd se face aalza valor) sau al (re)fudametăr preţulu î vederea egocer lu, câd se stablesc ormele cosumurlor materale ş ale cosumulu de maoperă. Acest lucru face ecesar apelul la aalza costurlor proectate, care are ca obectv elmarea costurlor ereale, exagerate ş rsptoare, respectarea ormelor cosumurlor materale, de mucă ş facare, pe baza cărora se elaborează calculele de fudametare a costulu î documetaţa tehcă ş ecoomcă specfcă dverselor decz. Necestatea aalze cheltuellor (costurlor) î vederea mmzăr lor decurge d faptul că î fucţe de preţul egocat cu cumpărător, pe de o parte, ş î fucţe de costul de producţe, pe de altă parte, proftul va f ma mare sau ma mc. Orce îtreprzător (cosderat raţoal, care ţâd seama de resursele pe care le deţe, a decza de a produce acea marfă care- permte cea ma buă valorfcare a acestora) şte că petru a-ş maxmza proftul este ecesar fe să mmzeze costurle totale cu care obţe u aumt vel al producţe, fe să maxmzeze producţa care se poate obţe (ş vde) cu u vel dat al costurlor. Va trebu optmzat aşadar, volumul(qf) ş structura producţe(g) dar ş cosumul de resurse, astfel îcât costurle aferete să fe mme petru o retabltate maxmă. 5 Reducerea costurlor de producţe, î prcpu, poate f cocepută uma acolo ude exstă rezerve de reducere a lor. Teoretc, coform prcplor expuse î aalza sstemelor 6, î orce utate patrmoală exstă rezerve, determate de progresul cotuu îregstrat î toate domele ecoomce (î specal productv, maageral), puerea lor î valoare fd codţoată de cuoaşterea exsteţe ş a dmesu lor (pr aalză ecoomcă). Petru maagemetul îtreprder, referror la costur este mportată, î prmul râd, stablrea uor costur ormale, ce vor costtu î aalzele de cost u crteru de comparaţe a comportametulu dfertelor categor de cheltuel. Sut cosderate ormale î teora ş practca ecoomcă următoarele mărm: - stadardele de cheltuel, stablte pe baza tehologlor de fabrcaţe, care asgură obţerea produselor la parametr proectaţ; - velul cel ma scăzut al cheltuellor îregstrate î ramura de actvtate respectvă; - costurle care asgură u proft et aual echvalet dobâz aferete captalulu propru. Î plus, este mportat ca î fecare utate să exste u pla (program, buget) al costurlor, care să fe î permaeţă adaptat codţlor cocrete î care au loc procesele ecoomcoproductve, costtud, de aseme, bază de raportare petru realzărle fecăre peroade. Practc, îtr-o maeră geerală, aalza cheltuellor are î vedere structurarea acestora după atura lor, aşa cum sut ele tratate î cotabltatea facară ş prezetate î cotul de Proft ş perder : a) - cheltuel de exploatare, repreztă cosumurle efectuate î scopul realzăr obectulu de actvtate ş cuprd: - mater prme ş materale cosumable; - eerge electrcă ş apă; - combustbl; - lucrăr ş servc executate de terţ; - salar ş cheltuel asmlate acestora; - mpozte, taxe ş vărsămte asmlate; - amortzăr ş provzoae. b) - cheltuel facare: - perder d creaţe moblzate legate de partcpaţ; - perder d vâzarea ttlurlor de plasamet; 4 Elea Hlacuc, Metode modere de calculaţe a costurlor, Ed. Polrom. Iaş, 2 5 Slva Petrescu, Aalza ecoomco-facară, Ed. Sedcom Lbrs, Iaş, 23, pg. 27; 6 Mhaela Bîrsa, Aalză ecoomco-facară î comerţ ş tursm, Ed. Uverstăţ Suceava, 23, 5

6 - dfereţe efavorable de curs valutar; - dobâz plătte aferete credtelor cotractate. Aceste două categor de cheltuel repreztă cheltuel aferete actvtăţlor curete văzute ca orce actvtăţ desfăşurate de o ettate, ca parte tegrată a afacerlor sale, precum ş actvtăţle coexe î care aceasta se agajează ş care sut o cotuare a prmelor actvtăţ meţoate, cdete acestora sau care rezultă d acestea 7. c) -cheltuel extraordare (grupa 67 Cheltuel extraordare ), acele cheltuel care u sut legate de actvtatea ormală a utăţ patrmoale, aflate î afara puter deczoale a coducer frme ş cuprd: - cheltuel legate de operaţu de gestue (despăgubr, amez, pealtăţ); - perder d calamtăţ; - cheltuel legate de operaţu de captal (valoarea cotablă a moblzărlor cedate). Elemetele extraordare sut veturle sau cheltuelle rezultate d evemete sau trazacţ ce sut clar dferte de actvtăţle curete ale frme ş care, pr urmare, u se aşteaptă să se repete îtru mod frecvet sau regulat 8. Răspuzâd prcpulu cotabl Prcpul coectăr cheltuellor la vetur ş coform drulu geeral al IASC (Comtetul petru Stadardele Iteraţoale de Cotabltate), puctul 95 9 cheltuelle sut recuoscute î cotul de proft ş perdere pe baza asocer drecte ître costurle mplcate ş obţerea elemetelor de vet. Acest proces, cuoscut sub umele de coectarea costurlor la vetur, mplcă recuoaşterea smultaă sau combată a veturlor ş cheltuellor care rezultă drect ş cocomtet d aceleaş trazacţ sau alte evemete. Î aceeaş perspectvă se afrmă î lteratura de specaltate că cel ma bu cotrol al costurlor presupue raportarea resurselor la rezultate, petru că, costurle u apar de la se, c sut puse î slujba obţer uu aumt rezultat, ş, pr urmare, ceea ce cotează u este velul absolut al costurlor c raportul ître efortur ş rezultate. De aceea î aalză, alătur de damca cheltuellor este urmărtă ş efceţa lor, î corespodeţă cu veturle pe care le geerează. Dacă se urmăreşte corelaţa ître vetur ş cheltuel se costată îsă că u toate cheltuelle geerează vetur: uma cheltuelle de exploatare se corelează drect cu veturle de exploatare. Cheltuelle facare u au ca rezultat obţerea de vetur facare, îsă uele dtre ele, cum sut cele cu dobâzle plătte petru credtele prmte trebue corelate cu veturle d exploatare, î vederea evaluăr rsculu facar. Cheltuelle extraordare se pot corela parţal sau deloc cu veturle extraordare. Idcatorul reprezetatv petru urmărrea efceţe cheltuellor, este Rata mede a cheltuellor sau cum se ma îtâleşte î lteratura de specaltate: rata mede de efceţă a cheltuellor, cheltuel la le vetur (cfra de afacer), ogldd, dferet de deumrea aleasă, cosumul de resurse ş efceţa acestua. lculul acestu dcator se face î următoarele varate: ch Cht () R Cht () sau RCht () Vtt vt 7 OMFP 355/29 petru aprobarea Reglemetărlor cotable coforme cu drectvele europee, publcat î Motorul Ofcal al Româe, Partea I, r. 766 d oembre 29 8 OMFP 355/29; IAS 8, paragraful 6 ( IAS-8) 9 Stadardele Iteraţoale de Cotabltate 2, pct. 95, Ed. Ecoomcă, Bucureşt, 2, pg. 67; Peter F. Drucker, Maagemetul Strategc, Ed. Teora, Bucureşt, 2, pg. 59; cosumul de resurse se justfcă pr obţerea uor rezultate Slva Petrescu, Op. ct., pg. 32; 6

7 (2) R Ch t g rch qv c Ch (3) R Cht () () qv p î care: ch - suma cheltuellor pe categor de actvtăţ (exploatare, facare, extraordare); vt - suma veturlor pe categor de actvtăţ (exploatare, facare, extraordare); g - structura veturlor pe actvtăţ (cetre de cost): vt g Vt t rch - rata mede a cheltuellor pe actvtăţ: ch rch vt qv - producţa vâdută exprmată î utăţ fzce; c - costul medu de producţe utar; p - preţul medu utar de vâzare. qv c - costul producţe vâdute qv I p - valoarea producţe vâdute (cfra de afacer) Notă: flaţe, a strateglor de paţă ale îtreprder, costurle de producţe ( ) Î cursul uu exercţu facar (ţâd cot de factorul tmp), sub flueţa c ş preţurle de vâzare ( p ) varază, ceea ce face ca, costul utar ş preţul utar să fe cosderate ca valor med. Petru ca actvtatea îtreprder să fe efcetă R cht < () le ş este cosecţa corelaţe ICh t < IVt t. Dfereţa / Rch repreztă rezultatul obţut (proft sau perdere) la / le vetur sau cfră de afacer. Idferet de modaltatea de grupare a cheltuellor sau de calcul a dcatorulu de efceţă, metodologa de aalză vzează: a) caracterzarea stuaţe la u momet dat, î raport cu aumte crter, ceea ce presupue: - aalza evoluţe (damc) faţă de o bază de referţă; - aalza structurală b) evaluarea tedţelor î fucţe de factor specfc care le geerează, fapt ce presupue costrurea de modele corespuzătoare ş efectuarea aalze factorale. Aalza cheltuellor îtreprder este structurată pe următoarele probleme: - aalza cheltuellor totale la le vetur totale - aalza cheltuellor de exploatare la le vetur d exploatare 7

8 - aalza cheltuellor aferete cfre de afacer la le cfră de afacer - aalza cheltuellor varable la le vetur d exploatare sau cfra de afacer - aalza cheltuellor fxe la le vetur d exploatare sau cfra de afacer - aalza costulu pe produs 4.2. Aalza cheltuellor totale ale îtreprder la le vetur totale Petru exemplfcare cosderăm următoarele date potetce: tabel r. Nr. Crt. Idcator Structura (%) g Idc de evoluţe (%) Valor ale peroade pr pr pr\ \ \pr Vetur totale (le) d care: , ,5 66,8 23,2 - exploatare , ,5 38,4 7,4 23,8 - facară ,2 37, ,5 35,5 25, 92,4 - extraordară , ,4 - Cheltuel totale (le) d care: 553, ,9 2548,4 32,6 63,9 23,6 - exploatare 448,9 9286, ,56 9,6 93,8 93,3 37,3 68,8 23, - facară 89,28 275,55 274,33 5,3 6,2 5, 55,7 55,5 99,9 - extraordară 635,9-427,24 4, -,7-67,2 - Rata mede a Abaterea absolută cheltuellor pr/ /pr / (le/le), 849,5 83,8 834,75 totale -7,7 +2,95-4,75 - exploatare 836,7 83, 824,2-6,7-5,8-2,5 - facară 748,2 86, 93, +, ,8 - extraordară 742,2-43, -742,2 +43, -339, Aalza factorală a modfcăr rate med a cheltuellor totale realzată petru relaţle () ş (2) evdeţază următoarele aspecte (/): () Modfcarea totală: ΔRcht Rcht Rcht 4,75 le/ le, î care: - flueţa modfcăr volumulu absolut al cheltuellor totale: Cht Cht ΔR cht ( Cht ) 392,77 849, ,27 le/ le Vtt Vtt - flueţa modfcăr volumulu veturlor totale: Cht Cht ΔR cht ( Vtt ) 834,75 392,77 558,2 le/ le Vtt Vtt ΔR cht ΔRcht ( Cht ) + ΔRcht ( Vtt ) + 543,27 558,2 4,75 le/ le (2) Modfcarea totală: ΔR cht Rcht Rcht 834,75 849,5 4,75 le/ le, î care : - flueţa modfcăr structur veturlor pe actvtăţ: g rch g rch (94,5 836,7) + (4,5 748,2) + (, 742,2) ΔRcht ( g) Rch 8

9 84,77 849,5-7,73 le/ le - flueţa modfcăr rate med a cheltuellor pe actvtăţ: g rch g rch ΔR cht ( rch ) Rch Rchr 834,75 84,77 7,2 le/ le ΔR ch ΔRch ( g ) + ΔRch ( rch ) 7,73 7,2 4,75 le/ le t t t Cocluz Se costată că deş s-a avut î vedere o îmbuătăţre a efceţe cheltuellor la velul îtreg actvtăţ a îtreprder, bazată pe reducerea cheltuellor la le vetur (vel programat ma mc decât velul precedet), la sfârştul peroade se îregstrează o creştere a dcatorulu faţă de velul programat cu 2,95 le/ le, î scădere totuş faţă de velul aulu precedet (-4,75 le/ le), aspect cosderat poztv ca urmare a faptulu că dcele de creştere a cheltuellor totale se stuează sub dcele de creştere a veturlor, îdepld codţa de efceţă (ICh < I Vt). Pe actvtăţ s-a dort o evoluţe descrescătoare, fd programate velur feroare celor aferete peroade precedete, extrae făcâd actvtatea facară, ca urmare a acţu uor factor ce-ş vor pue ampreta asupra actvtăţ îtreprder (apelarea la credte bacare ca efect fe al uor evo vestţoale fe al blocajulu facar, cocomtet cu creşterea dobâzlor aferete, deprecerea moede aţoale î raport cu celelalte valute, feomeul flaţost etc). Petru această actvtate a fost progozat u vel rdcat al cheltuellor la le vetur facare ca urmare a aparţe factorlor eumeraţ ma sus, realzâdu-se, d această cauză, u vel al lor mult ma îalt (+7 le/ le faţă de programat, +8,8 le/ le faţă de precedet). Actvtatea extraordară s-a dovedt efcetă, realzâdu-se, deş u a fost progozat, u vel mare al cheltuellor, fd cosecţa uor feomee extraoale, eprevăzute î actvtatea îtreprder, de atura perderlor d debtor solvabl, cleţ solvabl etc. Actvtatea de exploatare este sgura la velul cărea s-au materalzat eforturle îtreprder de creştere a efceţe cheltuellor prtr-o efcetă utlzare a factorlor de producţe. Relaţa de efceţă este respectată, petru îtreprderea aalzată ICh t < IVt t, cosecţa fd, aşa cum arată aalza factorală, reducerea rate med a cheltuellor ş dec creşterea efceţe lor. Structura veturlor, ca factor de flueţă, reflectă damca veturlor pe actvtăţ, î mod deosebt creşterea poder veturlor d actvtatea de exploatare, ceea ce costtue u aspect ormal, poztv, urmare fe a creşter cerer petru produsele îtreprder (flueţă poztvă, de reducere a velulu cheltuellor ca urmare a efectulu de scară) fe a modfcărlor î poltca de preţur. Modfcarea rate med a cheltuellor pe actvtăţ are o flueţă favorablă uma î comparaţe cu velul precedet (-7,2 le/ le), comparatv cu velul programat flueţa este efavorablă, (+,7 le/ le ), î specal pe seama rate cheltuellor actvtăţ facare ş extraoale, care deterorează efceţa cheltuellor la velul îtreprder. tedţă geerală, se observă o evoluţe favorablă, ca urmare a scăder velulu cheltuellor totale la le vetur totale, fd recomadat îsă, la actvtatea de exploatare care deţe poderea cea ma mare, o aalză detalată a acestor cheltuel petru a motorza tedţa cheltuellor ce compu această grupă Aalza cheltuellor de exploatare 9

10 Cheltuelle de exploatare sut legate de actvtatea ormală, curetă a utăţ patrmoale, actvtate ce cuprde operaţle cu caracter ecoomc ş comercal prvd aprovzoarea, producţa ş comercalzarea produselor fabrcate. Cheltuelle de exploatare deţ, d aceste cosderete, poderea cea ma mare ş fac obectul expres al aalze ecoomce, formaţle obţute ajutâd îtreprderea î alegerea strateglor ce- oferă posbltatea să cocureze pe paţă î codţ de performaţă. Maagemetul frme are posbltatea, pr aalza dcatorlor de cost, să cotroleze ş să plafce costurle, cu scopul de a stabl u preţ al produselor sale compettv ş, î acelaş tmp, proftabl. Dagostcul cheltuellor de exploatare presupue rezolvarea următoarelor probleme: - caracterzarea geerală ş efceţa cheltuellor de exploatare pe total, pe categor de cheltuel ş pe actvtăţ ce compu cclul de exploatare; - aalza cheltuellor varable ş fxe; - aalza cheltuellor materale; - aalza cheltuellor salarale; - aalza costulu utar; - metodologa de cuatfcare a călor de reducere a costurlor racterzarea geerală ş efceţa cheltuellor de exploatare Î damcă, aalza cheltuellor de exploatare vzează evoluţa acestora 2 (care poate f proporţoală cu cea a cfre de afacer, cu aceeaş tedţă dar cu rtmur ma lete - degajâd surplus de rezultat - sau cu rtmur ma rapde erodâd rezultatul -), evdeţerea modfcărlor tervete de la o peroadă la alta sau faţă de obectvele urmărte, pe total, pe actvtăţ ş pe categor de cheltuel. D puct de vedere structural, aalza cheltuellor de exploatare urmăreşte modfcărle tervete î structura atât a actvtăţlor cât ş a cheltuellor, determarea mportaţe, ca vel al costulu ş ca podere î totalul cheltuellor, petru a detfca acele categor de cheltuel a căror amelorare(scădere) geerează ecoom semfcatve (cu codţa să u fe afectată caltatea produselor) ş care ecestă ateţe deosebtă d partea maagerlor. Aalza efceţe lor se face utlzâd următor dcator: a) Cheltuel de exploatare la le vetur d exploatare ( R che ), pe total îtreprdere /categor de cheltuel/ pe actvtăţ compoete ale exploatăr, cu relaţle: a ) petru velul total al cheltuellor de exploatare : che Che Rche Vte Vte a 2 ) pe categor de cheltuel de exploatare ( r che ) (mater prme, materale, eerge, apă, lucrăr ş servc de la terţ, salar, amortzare, varable, fxe, drecte, drecte, etc): rche che Vte Î cosecţă: Rche rche 2 Moca Petcu, Aalza ecoomco-facară a îtreprder, Ed. Ecoomcă, Bucureşt, 23, pg. 25;

11 a 3 ) pe tpur de actvtăţ de exploatare ( r che ) (vâzăr de mărfur, lvrăr de produse, executăr de servc, producţa stocată, producţa moblzată, alte vetur de exploatare) petru care se pot determa veturle aferete: che r che vte Î cosecţă: g rche R che, ude: g - structura veturlor d exploatare pe tpur de actvtăţ; vte g Vte rche - rata cheltuellor de exploatare la le vetur pe categor de cheltuel sau tpur de actvtăţ, după caz. b) Cheltuel de exploatare aferete cfre de afacer la le cfră de afacer( R che ) lculul acestu dcator îş găseşte justfcarea î faptul că cfra de afacer costtue prcpala compoetă a veturlor de exploatare, deţâd poderea cea ma mare ş ca atare, î va f ataşată poderea cea ma mare a cheltuellor de exploatare. Două modele factorale defesc această relaţe: qv c Ch b ) R che qv p g rche b 2 ) R che ude: qv - volumul fzc al producţe vâdute; c - costul medu pe produs; p - preţul medu de vâzare pe produs (exclusv TVA); g - structura producţe vâdute pe produse; rche - cheltuel de exploatare aferete cfre de afacer la le cfră de afacer pe produs, c rche ; p qv c - producţa vâdută exprmată î cost medu de producţe; qv p - producţa vâdută exprmată î preţ medu de vâzare (cfra de afacer). La terpretarea flueţe factorlor trebue avute î vedere următoarele elemete:

12 a) structura producţe (fabrcate sau vâdute) are o flueţă evdetă î evoluţa cheltuellor la le cfră de afacer pr faptul că produsele au costur utare ş preţur de vâzare dferte ş o cotrbuţe dfertă î realzarea vâzărlor. Astfel, creşterea poder produselor cu cheltuel la le ma mar decât meda duce la creşterea cheltuellor la le pe total producţe după cum, creşterea poder produselor cu cheltuel la le ma mc decât meda determă reducerea cheltuellor la le pe total producţe. b) preţurle de vâzare au o flueţă vers proporţoală asupra dcatorulu pr stuarea la umtorul relaţe de calcul ceea ce face ca orce creştere a preţurlor să determe o reducere a dcatorulu ş vers. c) costurle utare de producţe au o flueţă de acelaş ses asupra dcatorulu creşterea lor determâd, evdet, creşterea cheltuellor la le cfră de afacer. Costurle utare de producţe se modfcă atât sub flueţa costurlor de achzţe a resurselor cât ş ca urmare a modulu î care îtreprderea utlzează aceste resurse î codţ tehologce ş tehcoorgazatorce (maagerale) î cotuă schmbare ş ovare. Se costată că de fapt acest dcator reflectă o exprmare drectă a rate retabltăţ comercale pr faptul că orce creştere a dcatorulu are drept cosecţă reducerea rate retabltăţ comercale. Notă: Majortatea ratelor reflectă o varetate de formaţ prtr-o sgură cfră ceea ce face ca ele să devă relevate dacă u se au î cosderare următoarele aspecte: - tedţa ratelor î peroade succesve de actvtate; - o aalză detalată a evemetelor care au flueţat actvtăţle frme pe parcursul uu exercţu facar sau a ma multora; - evaluarea tedţelor actvtăţ frmelor cu profl smlar (bechmarkg). Nr. crt.. Petru exemplfcarea relaţe (a) cosderăm următoarele date potetce: tabel r. 2 Idcator Valor ale peroade ( le) RON Modfcarea Idce de Structura (%) absolută evoluţe (u.m.) (%). Cheltuel de exploatare totale d care: ,4.. - mater prme ş materale , ,5 45, combustbl, eerge, apă , ,2 96,36 4 5,2.3. -alte cheltuel materale , ,5 54,92 2, lucrăr ş servc executate de terţ , ,75 37,76 2,5.5. -mpozte, taxe vărsămte , salar persoal , ,25 72, ,5.7. -asgurăr ş protecţe socală ,9 +96,9 72, 9,25, alte cheltuel de exploatare ,52-474,48 96,67,5, amortzăr ş provzoae , ,4 94,65,5,94 2. Vetur d exploatare , Rata mede a cheltuellor are următoarele valor: Tabel r. 3 CATEGORII DE CHELTUIELI RATA MEDIE A CHELTUIELILOR (le/ le) MODIFICAREA ABSOLUTĂ (u.m.) 2

13 . Cheltuel totale d care: 828,97 86,83 +32,86.. -mater prme, materale 439,35 439,53 +,8.2. -combustbl, eerge, apă 33,5 44,8 +, alte cheltuel materale 22,79 8,6-4,8.4. -lucrăr ş servc executate de terţ 6,58 4,3-2, mpozte, taxe ş vărsămte 6,58 7,23 +, salar persoal 27,24 245,62 +38, asgurăr ş protecţe socală 76,68 9,83 +4,5.8. -alte cheltuel de exploatare 4,4 2,75 -, amortzăr ş provzoae 2,43 8, -4,33 Cocluz: Se costată o stuaţe efavorablă ca urmare a creşter cheltuellor (+5,4%) îtr-u rtm ma mare decât veturle (+45,28%), ceea ce face ca Rata mede a cheltuellor de exploatare totale deş se meţe sub le vetur să crească cu 32,86 le/ le, fapt ce se va reflecta egatv î performaţa îtreprder prvtă pr prsma retabltăţ obţute (rata retabltăţ), a căre mărme se va stua î peroada curetă sub velul precedet. Creşterle cele ma mar se îregstrează la categora cheltuellor cu salarle ş asgurărle socale (+72%) ş la costurle cu eerge ş apă (+96,36%), a căror podere creşte cu 3,5% respectv,5%, pe fodul, probabl, al uor creşter salarale sau agajăr suplmetare, fără corespodet î creşterea veturlor, ş a creşter flaţoste a preţurlor la combustbl, eerge, apă (sau cosumur suplmetare). Î raport cu valorle obţute la aceste pozţ este ecesară o aalză detalată a acestor categor de cheltuel ş stturea uor măsur oblgator de reducere a lor petru ca îtreprderea să rămâă compettvă. U aspect poztv se remarcă î efortul îtreprder de a optmza totuş procesul de producţe pr reducerea poder cheltuellor cu mater prme ş materale (2%) ceea ce poate îsema o reducere a cosumurlor specfce, ar la câteva categor de cheltuel îregstrâdu-se reducer foarte mar: cheltuel cu lucrăr ş servc executate de terţ (- 62,24%), alte cheltuel (uzura obectelor de vetar, cheltuel cu materale estocate: -45,8%), reducerea cheltuellor cu provzoae ş amortzarea(-5,35%). Iteresat va f de urmărt î practcă evoluţa cheltuellor de exploatare la le producţe fabrcată. Î cazul producţe stocate ş moblzate, creşterea sau scăderea acestea (făcâd dstcţe ître volumul fzc ş costul aferet) poate f determată de factor cojuctural a peţe sau de altă atură, sau o opţue a coducer petru realzarea uor obectve vtoare. Aalza factorală a cheltuellor va cuatfca flueţele factorlor care le determă velul ş damca, va stabl cauzele evoluţlor, î scopul detfcăr posbltăţlor de reducere. Măsurle ce trebue luate petru creşter efceţe cheltuellor se regăsesc î cauzele ş factor de flueţă. Iterpretarea flueţelor factorlor va f efectuată î fucţe de cauzele ş codţle care au geerat modfcărle. Astfel, flueţa structur producţe poate f aprecată ca justfcat favorablă doar dacă modfcărle de produse sut cosecţa schmbăr raportulu dtre cerere ş ofertă î favoarea cerer aumtor produse (char dacă velul cheltuellor la le cfră de afacer pe produse este ma mare decât cel medu programat pe îtreprdere). Modfcarea preţurlor la velul fecăru producător (ofertat de produse), poate f cosecţa uor cauze depedete sau depedete de actvtatea îtreprder, fd ecesară evdeţerea codţlor cocrete care le-au geerat (schmbarea raportulu dtre cerere ş ofertă, îmbuătăţrea caltăţ produselor, schmbarea destaţe produsulu, acordarea de bofcaţ, evoluţa cursulu de schmb, terveţa statulu î cazul produselor de mportaţă aţoală sau strategcă etc). Ceea ce trebue reţut se referă la faptul că evoluţa costurlor îtr-u rtm ma mare decât a veturlor este terpretată îtotdeaua ca avâd o flueţă egatvă, fd î majortatea cazurlor, cosecţa depăşr cosumurlor specfce ormate, scăder productvtăţ muc, dmuăr gradulu de utlzare a capactăţ de producţe ş alte cauze care reflectă dsfucţoaltăţ, cu extraa cazulu câd folosrea uor mater prme ş materale de caltate superoară celor prevăzute se 3

14 reflectă î îmbuătăţrea caltăţ produselor ş creşterea preţulu de vâzare al acestora sau câd erealzarea vâzărlor are cauze extere îtreprder. Exemplfcarea metodologe de aalză factorală se face petru dcatorul Cheltuel de exploatare aferete cfre de afacer la le cfră de afacer ( R che ), cosderâd următoarele date potetce: Nr. crt... Tabel r. 4 Idcator Volumul fzc (buc) qv al producţe vâdute pe grupe de produse: Valor ale peroade Modfcarea absolută (u.m.) Idce de evoluţe (%) grupa A ,75 -grupa B ,57 -grupa C Costul medu ( c ) utar (le) d care ( c ): - grupa A 24, 3,48 +6, grupa B 9, 23,75 +4, grupa C 3, 38,4 +4, Preţul medu ( p ) de vâzare utar (le), d care ( p ): -grupa A 3, 35, +5, 6,66 -grupa B 24, 3, +6, 25, -grupa C 33, 39, +6, 8,8 4. Producţa vâdută (le), exprmată î: -preţ de vâzare, total (Qv) (): ( %) ( %) ,28 -grupa A ,37 (4,88) (3,53) -grupa B 8 (29,32) 225 (45,5) ,2 -grupa C ,8 (28,8) (23,42) -cost de producţe, ,4 total (Ch): -grupa A ,6 -grupa B ,2 4

15 5. -grupa C , Cheltuel la le total ( R Che ) 828,97 86,83 +32,86 3,96 -grupa A 8, 87,85 +7,85 8,85 -grupa B 79,66 79, grupa C 99,9 984,6 +75,52 8,3 qv c. R che qv p ΔR che Modfcarea absolută: Rche Rche o 3 3 qv qv 86,83 828,97 +32,86 le/ le c p 3 qv 3 qv c p o î care:. flueţa modfcăr producţe vâdute (qv ): ΔRche 3 qv qv c ( qv ) 3 3 p 822,46 828,97 6,5le /le 3 qv qv c p 2. flueţa modfcăr costulu medu de producţe ( c ): ΔRche 3 qv qv c ( c ) 3 3 p 39,82 822, ,36 le /le 3 qv qv c p 3. flueţa modfcăr preţurlor de vâzare ( p ): ΔRche 3 qv qv c ( p ) 3 3 p 86,83 39,82 77,99 le /le 3 qv qv c p ΔRche ΔRche ( qv ) + ΔRche ( c ) + ΔRche 6,5+ 27,36 77, ,86le /le ( p ) 5

16 2. R che g rche ΔR che Rche Rche 86,83 828,97 32,86 le/ le, î care: +. flueţa modfcăr structur vâzărlor (cfre de afacer) g : 3 3 g rche g rche ΔR che ( g ) 82,79 828,97 7,8 le/ le 2. flueţa modfcăr dcatorulu cheltuel de exploatare la le /produs 3 3 g rche g rche ΔRche ( rche ) 86,83 82,79 + 4,4 le/ le ΔR che ΔRche ( g ) + ΔRche ( rche ) 7,8 + 4,4 + 32,86 le/ le c dar rche p 2.. flueţa modfcăr costulu medu pe produse c : 3 3 c c g g p p ΔRche ( c ) , ,5 + 23, ,79 38,67 82,79 +26,88 le/ le 2.2. flueţa modfcăr preţurlor med de vâzare pe grupe de produse p : 3 3 c c g g p p ΔRche ( p ) 86,83 38,67 76,84 le/ le ΔR che ( rche ) ΔRche ( c ) + ΔRche ( p ) + 26,88 76,84 + 4,4 le/ le Se costată: - o creştere a volumulu vâzărlor atât la velul îtreprder (+45,28%), cât ş produselor, îdeoseb pe seama grupe B (+23,2%) a căre podere creşte î peroada curetă de la 29,32% la 45%; - evoluţa pruducţe fzce are o flueţă poztvă, de reducere a dcatorulu. Trebue remarcat faptul că această flueţă u este drectă (qv î relaţa de calcul este factor multplcator ş matematc se reduce) c drectă, pr faptul că pr creşterea producţe fabrcate ş vâdute costul utar scade, ca urmare a scăder costulu fx pe utatea fzcă de produs. - costurle med pe produs atât la velul îtreg producţ cât ş pe grupe de produse cresc cu mult ma mult decât cresc preţurle med de vâzare (A: +,34%, C: +9,82%), extrae făcâd grupa B petru care evoluţa este proporţoală (+25%); 6

17 - această evoluţe eproporţoală pe produse, î defavoarea veturlor îcasate, se meţe la velul îtreprder, creşterea cfre de afacer (+45,28%) fd sub velul creşter costurlor aferete producţe vâdute (+5,4%); - cosecţa este, la velul dcatorulu de efceţă R che, o creştere petru produsul A (+8,85%) ş C (+8,3%), petru produsul B velul rămââd costat, reflectâdu-se îtr-o evoluţe efavorablă a performaţelor îtreprder, de reducere a rate retabltăţ. Evoluţa proftulu ş a rate retabltăţ ca ş cosecţă a evoluţe cheltuellor ş a efceţe lor este prezetată î tabelul 5. Tabel r. 5 r. crt.. 2. Idcator Rezultat (proft), le, total î care pe produse: Valor ale peroade Abaterea absolută (u.m.) Idce de evoluţe (%) ,37 - A ,62 - B ,2 - C Rata retabltăţ (%), total, d care pe produse: 7, 3,82-3,28 - A 2, 2,9-7,9 - B 2,8 2,8 - - C 9,9,54-7,55 Se costată că deş proftul creşte, pe fodul ue evoluţ dfereţate a cfre de afacer ş a cheltuellor, î sesul că dcele (Ica) < dcele Ch (Ich), retabltatea îtreprder, exprmată pr rata retabltăţ, scade. Aalza factorală cofrmă, î orce varată de calcul, faptul că, creşterea costurlor are flueţă egatvă, preţurle practcate fd sufcete petru a asgura o creştere a proftulu proporţoală cu creşterea volumulu fzc al producţe vâdute. Aceste rezultate sut semale de alarmă petru admstrator îtreprder, îtreprderea fucţoâd îcă î parametr de proftabltate, reducerea cotuă a rate retabltăţ putâd duce îsă actvtatea îtreprder î zoa de eretabltate de ude redresarea este greu de realzat Aalza cheltuellor de exploatare pe categor de cheltuel Cheltuelle de producţe (operaţoale sau de exploatare) pot f structurate, î scopul aalze, î fucţe de dferte crter, fecare avâd semfcaţe specfcă î actvtatea de gestue Aalza cheltuellor varable ş fxe Cheltuelle de exploatare, î fucţe de comportametul faţă de volumul de actvtate se împart î: - cheltuel varable; - cheltuel fxe. 7

18 Această clasfcare a cheltuellor este mportată petru îtreprdere d puct de vedere al stratege de dezvoltare a acestea ş d puctul de vedere al calcululu rsculu de exploatare. Cheltuelle varable repreztă acea compoetă a cheltuellor de exploatare depedetă de volumul fzc de actvtate ş de structura acestea fd cosecţa decze de exploatare a îtreprder. Ele îş modfcă volumul corespuzător ş î acelaş ses cu modfcarea volumulu fzc al producţe, cosecţa acestu comportamet fd aparţa ş dsparţa lor odată cu actvtăţle care le determă. Fd rezultatul decze de exploatare, de utlzare a capactăţlor de producţe exstete modfcarea lor î raport cu volumul de actvtate se realzează î următoarele forme: - proporţoală cheltuelle cresc proporţoal cu producţa fzcă: - progresvă cheltuelle cresc ma rapd decât producţa fzcă; - degresvă cheltuelle cresc ma îcet decât producţa fzcă; - regresvă cheltuelle scad câd producţa creşte. Cheltuelle fxe repreztă acea parte a cheltuellor care u depde de volumul de actvtate. Î lmte mportate ale volumulu producţe aceste cheltuel, ca sumă totală, u îregstrează varaţ, ceea ce îseamă că, cu cât volumul producţe creşte cu atât cheltuelle fxe utare scad, ca efect al ecoomlor de scară. Aceste cheltuel sut urmarea decze de vestţ î cadrul îtreprder; î această categore cuprdem: costurle cu amortzarea, cele cu cercetarea-dezvoltarea, cele cu admstraţa frme. Lteratura de specaltate, pr u autor, 3,4 este rezervată legat de oportutatea aalze pe o astfel de structură a cheltuellor, avâd î vedere următoarele cosderete: a) dfertele compoete ale costurlor de producţe au u comportamet dfert, varabl sau fx (î raport cu volumul total de producţe), î fucţe de mărmea tervalulu de tmp la care se raportează (terme scurt, terme medu ş lug). Clarfcăr ecesare Pr terme scurt, î studul costurlor, se îţelege u terval de tmp î lmtele cărua u sut posble creşter de producţe pr darea î folosţă a uor o capactăţ sau mafestăr, î pla tehologc, a progresulu ştţfc, îtreprzător fd oblgaţ să se îcadreze î lmtele producţe realzable cu capactăţle de producţe exstete, o parte d costur avâd d această cauză caracter fx. Pe terme lug lucrurle se schmbă: pr vestţ sau alte operaţu, îtreprzătorul are posbltatea să tervă asupra mărm capactăţlor de producţe ş astfel, o parte a cheltuellor fxe (legate de amortzarea captalulu fx) dev varable. D acest cosderet această structurare este valablă, î opa specalştlor 5, doar î aalzele pe terme scurt, câd captalul tehc este relatv eschmbat. Pe terme lug, creşterea capactăţ de producţe pr vestţ trasformă factor fcş î varabl. b) accetuarea cocureţe teraţoale, globalzarea afacerlor mpue regâdrea problematc calculaţe ş aalze costurlor. Compale dezvoltă d ce î ce ma mult actvtăţ suport (de marketg), ceea ce coduce la creşterea cheltuellor geerale (cosderate î prcpu fxe), poderea lor ajugâd astăz la 7% d costurle totale (faţă de % î trecut). Utltatea e este dovedtă îsă î calculul pragulu de retabltate ( a Cfre de afacer mme de realzat petru ca îtreprderea să u îregstreze perder, P ), ş î optmzarea, pe această bază a structur producţe ş desfacer produselor, puâd î evdeţă produsele cele ma retable, permţâd reglarea producţe fucţe de rtmul ş posbltăţle de valorfcare a acestea pr vâzare. Opţuea petru folosrea î aalza cheltuellor a delmtăr lor î varable ş fxe se justfcă pr aceea că o astfel de aalză cotrbue la: 3 Mara Nculescu, Dagostc global strategc, Ed. Ecoomcă, Bucureşt, 997, pg. 4 Toader Gherasm, Mcroecoome, Ed. Ecoomcă,Bucureşt, 994, pg. 3-4; 5 Slva Petrescu, Op. ct., pg. 43; 8

19 - elaborarea poltc de fabrcaţe ş vâzăr î fucţe de gradul de retabltate al produselor ş de cotrbuţa la acoperrea cheltuellor comue (fxe); - stablrea programulu de producţe d puct de vedere cattatv; - determarea pragulu de retabltate ecesar petru dmesoarea uor actvtăţ ş categor de cheltuel. Î orce caz, dacă se optează petru aalza cheltuellor pe această structură, se au î vedere următoarele aspecte:. aalza î damcă ş factorală a cheltuellor varable; 2. aalza î damcă ş factorală a cheltuellor fxe; Aalza î damcă ş factorală a cheltuellor varable Dagostcul cheltuellor varable este mportat petru că asgură îcadrarea îtr-u vel de retabltate care să permtă practcarea uor preţur mete să cotrbue la meţerea cote de paţă. racterstca lor geerală este de a f costate (sau de a se modfca esemfcatv) pe utate de produs ş de a vara (creşte/descreşte) odată cu varaţa î acelaş ses a volumulu de actvtate. Î categora cheltuellor varable se clud: - cheltuel cu materle prme ş materalele drecte; - cheltuel cu maopera drectă; - alte categor de cheltuel care varază relatv proporţoal cu volumul de actvtate. Î geeral, cheltuelle varable sut cheltuel drecte, care pot f dvdualzate dstct pe produsele la a căror realzare partcpă, ş evoluează odată cu volumul producţe fără ca acest lucru să se realzeze î acelaş tmp. D acest puct de vedere uele sut proporţoale (cheltuel materale drecte, salarle drecte), ar altele eproporţoale (alte cheltuel materale ş salarale). Pord de la caracterul lor de depedeţă faţă de volumul producţe, î practcă se îtâlesc următoarele stuaţ (î cocordaţă cu cclul de vaţă al produselor): a) IChv < I Această relaţe este specfcă peroade de expasue, câd cfra de afacer îregstrează creşter puterce atât ca volum al vâzărlor cât ş pe seama preţurlor practcate. Reprezetarea grafcă corespude curbe radametelor crescătoare. b) IChv I Această relaţe este caracterstcă faze de maturtate. Aprovzoarea rtmcă, cocordaţa acestea cu damca ş structura vâzărlor, asgurarea caltăţ etc. pot duce la stablzarea costurlor varable utare ş la meţerea retabltăţ. Reprezetarea grafcă corespude curbe radametelor costate. c) IChv > ICA Corespuzător aceste stuaţ, de decl, îtreprderea îregstrează cosumur rdcate. Salarle ş alte cheltuel varable cresc ma repede decât volumul de actvtate. Frecvet utlajele tehce au o vârstă mede. Cotuarea actvtăţ î asemeea codţ măreşte rscul de exploatare ş falmet. Grafc corespude curbe radametelor descrescătoare. Aalza î damcă permte cuoaşterea evoluţe lor faţă de alta cosderată ormală sau faţă de realtăţle d alte utăţ smlare (î măsura î care pot f cuoscute). Structural, aalza are î vedere atura cheltuellor (materale, salarale), locul de formare (cetre de cost), ar î cadrul acestora, aalza poate f detalată pe produse (grupe de produse). Aalza factorală a cheltuellor varable se face utlzâd dcatorul rata mede a cheltuellor varable ( R chv), determat î aceleaş varate ca ş rata mede a cheltuellor de exploatare pr raportarea cheltuellor varable la veturle totale ale exploatăr, la cfra de afacer sau la valoarea producţe fabrcate. - petru cheltuelle varable aferete exploatăr: 9

20 Chv () R chv Vte - petru cheltuelle varable aferete cfre de afacer: qv chv Chv (2) R chv qv pv - petru cheltuelle varable aferete producţe fabrcate: qf chv Chv (3) R chv Qf qf c g rchv (4) R chv ude: ch - costul medu varabl utar; v p v - preţul medu de vâzare utar; c - cost medu de producţe utar g - structura cfre de afacer sau a veturlor d exploatare pe actvtăţ/produse; rchv - rata cheltuellor varable pe actvtăţ /produse. (5) Ţâd cot de atura cheltuellor (materale, salarale) ce compu cheltuelle varable, rata mede a cheltuellor varable poate f descompusă î rate parţale ş cosderată ca sumă a acestora astfel: Rchv rchm + rchs + rachv rchv ude: rchm - rata mede a cheltuellor varable materale; rchs - rata mede a cheltuellor varable salarale; rachv - rata mede a altor cheltuel varable. rchv chv Vte Aalza î damcă ş factorală a cheltuellor fxe Aceste cheltuel sut determate, î geeral, de capactatea de producţe a îtreprder, ar structura lor dferă de la o îtreprdere la alta î fucţe de factor care- determă capactatea de producţe, respectv de aparteeţa la o aumtă ramură cu actvtate dustrală. Idepedete, pe u aumt orzot de tmp, de volumul producţe, cheltuelle fxe preztă mportaţă petru că sut dspesable desfăşurăr orcăre actvtăţ ş acoperrea lor pr practcarea aumtor vele de preţ determă strateg de îtreprdere ş de paţă specfce. Cu alte cuvte cheltuelle fxe rămâ la aceeaş dmesue (costate) atâta tmp cât capactatea de producţe u se schmbă. Acestea se repartzează asupra îtreg producţ ş, pe terme scurt (luăm î cosderare această poteză deoarece pe terme lug, pr vestţ dctate de strategle de dezvoltare/creştere capactăţle de producţe se schmbă), vor f cu atât ma reduse pe utatea de produs, cu cât volumul producţe este ma mare. 2

21 D acestă perspectvă prvd lucrurle reducerea acestor cheltuel solctă îtreprderea la o exploatare completă a maşlor ş utlajelor, clusv a suprafeţelor de producţe, petru că uma o exploatare optmă a capactăţ de producţe are ca efect repartzarea uor cote de cheltuel fxe ma mc pe utatea de produs ş mprmă cheltuellor varable caracter proporţoal. Î raport cu paţa, îtreprderle care îregstrează cheltuel de rege (fxe) mar, petru a putea fucţoa, trebue, fe să practce preţur mar (dacă paţa ş cocureţa permt acest lucru), fe să realzeze u volum ma mare de producţe. Exstă două categor de cheltuel fxe 6 : - cheltuel fxe propruzse, ce sut ocazoate de smpla exsteţă a îtreprder ş a actvelor sale ş care rămâ costate î cadrul ue capactăţ de producţe date, dferet de volumul producţe (amortzarea, prmele de asgurare, mpoztele ş taxele locale), ş - cheltuel relatv fxe, care mafestă sesbltate la modfcarea volumulu producţe, î fucţe de gradul de utlzare a capactăţ de producţe (salarle persoalulu drect productv mplcat î procesele de producţe, salarle persoalulu de coducere, tehc, ecoomc ş de altă specaltate, admstratv ş de deservre a secţlor ş a îtreprder, cheltuelle asmlate acestora, cheltuelle cu protecţa medulu îcojurător, cheltuelle admstratv-gospodăreşt). Raportul dtre cheltuelle fxe ş varable caracterzează î actvtatea practcă aşa umta structură de exploatare care serveşte la aalza rsculu operaţoal, ca o compoetă a rsculu global al îtreprder. Efceţa acestor cheltuel poate f caracterzată ş aalzată cu dcatorul rata mede a cheltuellor fxe ( rchf ), î varatele meţoate ateror: Chf Chf () Rchf qv p (2) Rchf Chf Vte chf T wh (3) Rchf rchm + rchs + rachf rchf î care: Chf suma cheltuellor fxe; Vte suma veturlor d exploatare; cfra de afacer; chf cheltuel fxe pe categor de cheltuel; wh - productvtatea mede orară, determată î fucţe de veturle de exploatare. T fod total de tmp de mucă (ore); rchm - rata mede a cheltuellor fxe materale; rchs - rata mede a cheltuellor fxe salarale; rachf - rata mede a altor cheltuel fxe chf rchf Vte Corelaţa de bază care permte aprecerea efceţe cheltuellor fxe presupue creşterea ma rapdă a cfre de afacer faţă de creşterea cheltuellor fxe ( I >I Chf ). Î raport cu această clasfcare a cheltuellor totale Rata mede a cheltuellor totale poate f scrsă cu relaţa: 6 pg. 26 2

22 Rch Rchv + Rchf g rchv Chf Aalza cheltuellor materale ş salarale Aalza cheltuellor materale Cheltuelle materale sut aalzate pe următoarea structură: - cheltuel materale - cheltuel cu amortzarea mjloacelor fxe Cheltuelle materale au u rol determat î procesul de producţe costtud substaţa prcpală a produsulu ft, avâd, de regulă, poderea cea ma mare î totalul cheltuellor de exploatare. Aalza lor are î vedere relevarea tedţe de scădere a acestora, ca efect al progresulu tehc, materalzat î scăderea cosumurlor fzce specfce, ue ma bue orgazăr a procesulu de producţe etc. Prcpalele cauze care pot duce la abater ale cheltuellor materale de la velurle admsble sut 7 : - abaterea cosumulu de materale ca urmare a modfcăr structur plafcate a producţe (cerţe specale ale cleţlor, modfcăr costructve pe peroade scurte sau modfcăr ale reţetelor de fabrcaţe etc); - abater de la caracterstcele ş parametr plafcaţ a materalelor cosumate (a căror cosecţă sut rebuturle, costurle mar de recodţoare, refuzur la cumpărare, costur de servce, etc); - abater de la procesul tehologc plafcat; - abater datorate uor efceţe ecoomce ale îtreprder refertoare la defecţu ale mjloacelor de mucă, utlajelor, defceţe orgazatorce, caltatea forţe de mucă (productvtate redusă) etc. Idcatorul utlzat î calculul efceţe aceste categor de cheltuel este Rata mede a cheltuellor materale la le cfră de afacer sau vetur d exploatare, determat î următoarele varate: qv chm Chm () R chm, ude qv p ch m cheltuel materale pe utatea de produs, a căror determare are î vedere următoarele relaţ de calcul: a) chm cs j p j, j b) ch m chmd + chm, c) ch m chmv + chmf, î care: cs j - cosumul specfc d resursa materală j; p j preţul de aprovzoare al resurse materale j; chmd cheltuel materale drecte pe utatea de produs; chm cheltuel materale drecte pe utatea de produs; 7 Dora Buduga, Cotabltate de gestue, Ed. Pro Juvetute, Focşa, 998; 22

23 chmv cheltuel materale varable pe utatea de produs; chmf cheltuel materale fxe pe utatea de produs. Chm (2) R chm Vte (3) g rchm R chm, î care: g - structura cfre de afacer/produse; rchm rata mede a cheltuellor materale pe produse; Aalza factorală (petru varata, a) va pue î evdeţă următoarele aspecte: Δ Rchm Rchm Rchm, î care:. flueţa modfcăr cattăţ de produse vâdute(qv ): ΔR chm( qv ) qv chm qv p qv qv chm p 2. flueţa modfcăr cheltuellor materale pe produse(chm ): ΔR chm( chm ) qv qv chm p qv qv chm p, î care: 2.. flueţa modfcăr cosumulu specfc de materale (cs j ): ΔR chm( cs j ) qv ( j qv cs j p p j ) qv ( j qv cs j p p o j ) 2.2. flueţa modfcăr preţurlor de aprovzoare al materalelor cosumate: ΔR chm( p j ) qv ( j qv cs j p p j ) qv ( j qv cs j p p 3. flueţa modfcăr preţurlor med de vâzare pe produs ( p ): ΔR chm( p ) qv qv chm p qv qv chm p Δ Rchm ΔRchm( qv ) + ΔRchm( chm ) + ΔRchm( p ) j ) Dagostcul cheltuellor materale va avea î vedere următoarele elemete: - flueţa structur îtr-u ses sau altul se explcă pr creşterea poder uor produse cu cheltuel materale la le ma mar decât velul medu al peroade de referţă. Stuaţa se cosderă ormală dacă modfcarea este rezultatul evoluţe cerer ş u al altor dsfucţoaltăţ 23

24 legate de asgurarea cu resurse materale, umae ş facare sau exsteţa uor factor perturbator î utlzarea lor. - flueţa preţurlor de vâzare, excluzîd efectul flaţe, se aprecază ca poztv î măsura î care coduc la o mcşorare a cheltuellor materale la le cfră de afacer deoarece acest lucru deotă o îmbuătăţre a caltăţ produselor; - d puct de vedere al cosumurlor specfce, actvtatea îtreprder se aprecază ca performată atuc câd reducerea cosumurlor cotrbue la reducerea cheltuellor materale la le cfră de afacer. Această reducere, dacă este compatblă cu caltatea produselor, reflectă capactatea tehologcă a îtreprder ş- poate asgura o aumtă compettvtate; - î ceea ce prveşte cheltuelle drecte trebue ţut seama de factor de flueţă propr fecăre îtreprder ş de faptul că, sub presuea flaţe, u pot f rguros prevzoate sau cotrolate. Creşterea efceţe cheltuellor materale presupue o reducere a lor atât d perespectva cosumurlor specfce cât ş a preţurlor de aprovzoare. Reducerea cosumurlor specfce este, î geeral, o problemă tehcă ş cade î sarca compartmetelor de cocepţe ş pregătre tehcă a fabrcaţe, î tmp ce reducerea preţurlor este o problemă de paţă, de egocere ş căutare a preţulu coveabl 8 (cu respectarea crterlor de caltate). Cheltuelle cu amortzarea mjloacelor fxe costtue o categore aparte î cadrul cheltuellor materale avâd î vedere caracterul lor relatv fx î raport cu volumul producţe. Aalza dagostc a acestor cheltuel se efectuează pe baza următorlor dcator: () Rata mede a cheltuellor cu amortzarea la le vetur d exploatare g am ( V + Vm Vme) Am Vma am Ram Vte T wh T wh î care: Am suma auală a amortzăr, clusă î costur Vma valoarea mede auală a mjloacelor fxe am - cota mede de amortzare T fodul total de tmp de mucă (ore) wh - productvtatea mede orară, exprmată pr vetur de exploatare pe om-oră lucrată g structura mjloacelor fxe am cota de amortzare pe fecare categore de mjloace fxe V valoarea ţală a mjloacelor fxe Vm valoarea mede a trărlor de mjloace fxe Vme valoarea mede a eşrlor de mjloace fxe Specalşt 9 aprecază că terpretarea flueţe factorlor care acţoează asupra velulu cheltuellor cu amortzarea la le vetur d exploatare, pr termedul sume amortzăr, trebue făcută cu prudeţă. Aprecrea sesulu flueţe cu semul + trebue să ţă cot de coţutul ecoomc al modulu cum flueţează factor î cauză, astfel: - creşterea valor med auale a mjloacelor fxe este rezultatul modfcăr elemetelor compoete: valoarea ţală (de vetar) a mjloacelor fxe poate să crească ca urmare a reevaluăr mjloacelor fxe, sau materalzarea ma rapdă a programulu de vestţ, care poate duce la creşterea umărulu de lu de fucţoare a mjloacelor fxe (la fel, eşrea d fucţue a mjloacelor fxe ma târzu decât a fost prevăzut). Această creştere este justfcată deoarece creează suportul tehc al desfăşurăr actvtăţ ş mplct al obţer performaţelor ecoomce. 8 Lvu Spătaru, Aalza ecoomco-facară, Ed. Ecoomcă, Bucureşt, 24, pg. 265; 9 Ncolae Georgescu, Vasle Robu, Aalza ecoomco-facară, Ed. ASE, Bucureşt, 2, pg. 25; 24

25 - cota mede de amortzare poate să crească ca urmare a creşter poder acelor categor de mjloace fxe care au o cotă de amortzare ma mare decât meda programată la vel de îtreprdere, sau poate f efectul modfcăr sstemulu de amortzare practcat. (2) Rata mede a cheltuellor cu amortzarea la le cfră de afacer R am Am Vma am qv p Î fucţe de ecestăţ, aalza poate f extsă la velul dfertelor categor de mjloace fxe, petru a evdeţa flueţa pe care o are gradul de folosre al acestora asupra cheltuellor cu amortzarea. Petru o aalză aprofudată, raportul de defre a acestu dcator poate f descompus astfel: Am Vma Am (3) R am ( ) Vte( ) Vte( ) Vma Vma î care: - coefcet de utlzare a mjloacelor fxe (cu cât acest coefcet este ma Vte() mc cu atât radametul mjloacelor fxe este ma mare) Am - cota mede de amortzare ( am ) Vma Aalza dcatorulu pe baza acestu model factoral este justfcată de faptul că suma amortzăr (luară, auală) este costată ş o sporre a radametulu mjloacelor fxe coduce la o amortzare ma mcă pe produs sau lucrare. Se poate avea î vedere de aseme tmpul de fucţoare sau de efucţoare a mjloacelor fxe d motve ma mult sau ma puţ obectve. Relaţa de calcul î acest caz va f: (4) Am Vma am ( V + Vm Vme) am Ram I lf E l f ( V + ) am 2 2 î care: I - valoarea trărlor de mjloace fxe E valoarea eşrlor de mjloace fxe lf lu de fucţoare lf lu de efucţoare Aalza cheltuellor cu salarle Persoalul îtreprder costtue o resursă strategcă, ar lteratura cosacrată reformelor îtreprderlor î acordă o tot ma mare mportaţă datortă faptulu că dtre toate resursele este sgura creatoare de valoare ș capablă să producă ş să reproducă toate celelalte resurse dspoble ale ue orgazaţ ș să asgure succesul competţoal al acestea. Salarzarea corectă ș echlbrată a persoalulu, ca prcpal factor motvator petru caltatea actvtăț acestua, va avea mplcaț mportate î velul caltăț veț, al stăr de sprt ître agajaț, fucțoarea efcetă a orgazațlor ș al pozte compettve a acestea pe pață. Poltca de salarzare se află sub cdeța a două tedțe: asgurarea echlbrulu exter pe pața forțe de mucă ș asgurarea echlbrulu ter determat de justețea salarzăr, realzarea u autor susţ că extderea olor teholog mplcă dmuarea poder cheltuellor cu persoalul î favoarea creşter cheltuellor cu amortzarea î structura costurlor de producţe; 25

26 echlbrulu facar sau cotrolul costurlor pe care orce aget ecoomc trebue să-l asgure petru a u-ș pue î percol solvabltatea. Cheltuelle cu persoalul exprmă cheltuelle totale efectuate de îtreprdere petru plata forţe de mucă ş petru achtarea oblgaţlor legate de asgurărle ş protecţa socală a salaraţlor. Costul utlzăr forţe de mucă are, asadar, două compoete: - costul suportat de îtreprdere: salar ete, cotrbuţ petru asgurărle socale, cotrbuţa petru ajutorul de şomaj, alte taxe; - costul suportat de salaraţ: mpoztul pe salar, cotrbuţa petru pesa suplmetară, cotrbuţa petru ajutorul de şomaj. Petru că toate cotrbuţle la bugetul de stat ş bugetul asgurărlor socale sut depedete ca mărme de valoarea fodulu de salar (cheltuel cu salar) aalza va avea î vedere următoarele aspecte 2 : a) aalza î damcă ş factorală a fodulu de salar; b) aalza corelaţe dtre damca fodulu de salar, a volumulu de actvtate (vetur d exploatare, cfra de afacer, valoarea adăugată) ş a productvtăţ muc. a) Aalza î damcă ş factorală a fodulu de salar(cheltuel cu salar) (Chs) a.. Aalza î damcă racterzarea stuaţe geerale a fodulu de salar (cheltuel cu salarle) are î vedere evoluţa î tmp a acestua sub mpactul creşter volumulu de actvtate ş a salarulu medu tarfar pe utatea de tmp de mucă, ş se face urmărd modfcarea absolută ş relatvă a acestua, astfel: a... modfcarea absolută a fodulu de salar (Chs): Δ Chs Chs Chs Creşterea fodulu de salar î mărme absolută poate avea drept cauze: - creşterea volumulu de actvtate ş a salarulu medu tarfar pe utatea de tmp de mucă; - modfcăr tervete î structura persoalulu î fucţe de pregătrea profesoală, gradul de calfcare, vechme eîtreruptă î mucă; a..2. modfcarea relatvă a cheltuellor cu salar, care are accepţuea de modfcare codţoată de volumul de actvtate: Chs ΔChs Chs Chs a, ude: Iqe Chs a î care: Chsa - fodul de salar admsbl; Iqe dcele realzăr volumulu de actvtate (producţe fzce ftă sau pe flux). Exstă următoarele relaţ: - Chs > Chs a, care semfcă depăşrea velulu adms al fodulu de salar - Chs < Chs a, reprezetâd o ecoome relatvă la fodul dse salar - Chs Chsa, care are semfcaţa de prag al efceţe cheltuellor, cocretzat î meţerea costată a rate cheltuellor cu salarle la le cfră de afacer a..3. modfcarea relatvă a fodulu de salar ţâd cot de faptul că o parte este varablă, depedetă de volumul de actvtate, ar o parte este relatv costată, acordâdu-se dferet de gradul de realzare a acestua. Relaţa de determare este: Chsv Iqe Δ Chs Chs ( + Chsf ) ude: Chsv - partea varablă a fodulu de salar; Chsf - partea fxă a fodulu de salar 2 Mara Nculescu, Op. ct., pg. 66; 26

27 a.2. Aalza factorală a fodulu de salar(chs)(cheltuel cu salarle) Î aalza factorală sut utlzate următoarele modele: a.2.. legătura cu volumul de actvtate Chs Qe Rchs Chs Rchs ude: Rchs - Rata mede a cheltuellor salarale la le producţe a exercţulu (Qe) Chs sau cfră de afacer (): R chs Qe( ) a.2.2. legătura cu radametul/efceța utlzăr forțe de mucă: Chs Vte Chs Chs Ns Ns ( ) Ns W Rchs, î care: Ns Ns Vte Vte - productvtatea mede auală ( W ) calculată pe baza veturlor d Ns exploatare sau W h wh h - umăr medu de ore lucrate de u salarat îtr-u a; wh productvtatea mede orară; Chs - cheltuel med cu salarle la leu vetur d exploatare ( R chs ): Vte g rchs R chs g - structura veturlor d exploatare pe produse, lucrăr, servc etc; rchs - cheltuel cu salarle la leu vetur d exploatare pe produse, lucrăr, servc etc. a.2.3. legătura cu tmpul de mucă T Chs Chs Ns Ns h chs h, î care: Ns T T - umărul medu de ore lucrate de u salarat îtr-u a ( h ) Ns Chs - salarul medu orar ( ch sh ) T b) aalza corelaţe dtre damca fodulu de salar, a volumulu de actvtate (vetur d exploatare, cfra de afacer, valoarea adăugată) ş a productvtăţ muc. Î poltca salarală a îtreprder se ţe cot de aumte corelaţ care trebue să exste ître elemetele ce determă mărmea fodulu de salar ş care se referă la: b) corelaţa dtre fodul de salar ş volumul de actvtate: 27

28 Ic < I Qe > I Chs ; sau I > I Chs ; Qe Qe > Chs Chs Chs > Chs Stuaţa se aprecază ca fd poztvă dacă dcele de corelaţe ( Ic I I Chs (Qe) ) este subutar: b2) corelaţa dtre fodul de salar ş productvtatea muc W chs I > I ; w chs >, W chs chs - salarul medu aual O aprecere poztvă presupue ca dcele de corelaţe (Ic) să fe subutar. Necestatea respectăr corelaţe decurge d faptul că la creşterea productvtăţ muc cocură ş celalţ factor a producţe a căror remuerare trebue asgurată pr proft 2. Această corelaţe se regăseşte î aalza efceţe cheltuellor cu salarle, cu dcatorul Rata mede a cheltuellor cu salarle ( R chs ), determat cu relaţa: Chs Ns chs R chs Qe( ) Ns W Aalza factorală a dcatorulu explcă faptul că mărmea fodulu de salar depde drect de volumul de actvtate, exprmat pr velul producţe exercţulu sau a cfre de afacer, de structura cfre de afacer pe actvtăţ, ş de efceţa cheltuellor cu salarle pe fecare actvtate d cadrul îtreprder. Pe acest crteru se poate costata că ecoomle la fodul de salar sut determate cocomtet de creşterea poder cfre de afacer provete d actvtăţ efcete d puct de vedere al cheltuellor cu salarle ş de creşterea productvtăţ med auale a muc Aalza cheltuellor facare Cheltuelle facare au o structură complexă î cadrul lor o podere îsemată deţâd-o cheltuelle cu dobâzle, a căror mportaţă decurge d faptul că repreztă costul captalulu împrumutat, ca sursă de faţare a actvtăţ, ş, de regulă, u se clud î costur (cu extraa dobâzlor la credtele aferete producer uor buur cu cclu lug de fabrcaţe sau credte pe terme lug petru vestț). Aalza efceţe aceste categor de cheltuel, exprmată pr Rata mede a cheltuellor cu dobâzle( R Chd ), se face pe baza următoarelor modele factorale: g d D Chd D d () RChd Ae K d Chd 2 (2) R Chd, î care: 2 Slva Petrescu, Marlea Mrouc, Aalza ecoomco-facară, Edtura Tparul, Iaş, 22, pg. 49; 28

29 Chd cheltuel cu dobâzle Ae T Ae actve de exploatare ( Ae dz v; dz ; v ) T K poderea împrumuturlor ş datorlor asmlate î faţarea actvelor de exploatare D ( K ) Ae g d Chd d - procetul medu al dobâzlor plătte ( d ) D D Dator (împrumutur, credte ş dator asmlate) g - structura datorlor pe categor d - rata dobâz pe categor de credte D Chd Ae D Chd (3) RChd ( ) ( ) D Ae D Ae î care: - o formă de exprmare a vteze de rotaţe a actvelor de exploatare (efceţa actvelor de exploatare) Semfcaţa ecoomcă a flueţelor uor factor ce apar î modelele prezetate este următoarea: Evoluţa dcatorulu este flueţată de următor factor: - efceţa utlzăr actvelor de care dspue îtreprderea, efceţă lustrată de umărul de rotaţ efectuat de acestea î peroada aalzată. La râdul său, efceţa utlzăr actvelor totale depde de modul de gestue facară practcat de maagemetul îtreprder precum ş de partculartăţle specfce tpulu de actvtate (cocretzate cu prortate î velul stocurlor, al creaţelor precum ş î dmesuea ecesară a capactăţlor de producţe), - structura de faţare utlzată, respectv poderea datorlor î cadrul pasvelor totale ale îtreprder. Poltca facară îş pue ampreta asupra structur facare, alătur de care se mpu a f luate î cosderare ş evetualele restrcţoăr geerate de sufceţa (spre exemplu) a captalurlor propr; -costul captalurlor împrumutate, cost depedet drect de u sstem de factor, cum ar f: raportul dtre cerere ş oferta pe paţa credtulu, gradul de dezvoltare a sstemulu facar-bacar d ecooma aţoală, fucţoaltatea peţelor bursere ca mjloc alteratv de faţare a actvtăţ (pr emterea de oblgaţu etc.), rata flaţe d peroada aalzată, velul rsculu care îsoţeşte actvtatea desfăşurată etc. Rezerve de reducere a cheltuellor cu dobâzle se găsesc î: aprovzoarea corespuzătoare a îtreprder (cattatv ş structural) î cocordaţă cu evole producţe, accelerarea rotaţe actvelor, reducerea stocurlor de mater prme, materale, produse fte astfel îcât să se asgure restturea la tmp a credtelor ş realzarea codţlor de creştere a autofaţăr Aalza costulu pe produs Costul pe produs repreztă u mod de regrupare, î cadrul cotabltăţ de gestue, a cheltuellor îregstrate î cotabltatea facară ş se determă pr utlzarea aumtor metode de calculaţe a costurlor, î fucţe de obectvele specfce ale cuoaşter ş gestu performaţe îtreprder. Cea ma mare parte a mase proftulu are ca suport ecoomc reducerea cosumurlor specfce de materale ş cu forţa de mucă, elmarea, prtr-o ma buă orgazare, a actvtăţlor geeratoare de perder, evtarea surselor de faţare cu costur rdcate etc., realzâdu-se astfel rezerve de compettvtate a îtreprder î medul cocureţal î care actvează. 29

30 Avâd î vedere mportaţa costulu de producţe ş rolul lu î obţerea rezultatelor facare, î specal masa proftulu, fecare utate patrmoală, la îceputul ue peroade de actvtate, pr atecalculaţe, îş prevede u cost utar ş pe baza lu ş a volumulu producţe î utăţ fzce, u cost total care să- asgure o reducere relatvă, de regulă î procete, dar ş absolută, î le sau valută, atât la vel de produs, cât ş la velul producţe marfă. Abaterle îtr-u ses sau altul de la velul de referţă (atecalculaţ, stadarde, vele ale cocureţe etc) sut tot atâtea semale asupra uor evoluţ ecoforme cu o evoluţe cosderată ormală. Prcpalele obectve ale aalze costurlor sut 22 : - folosrea ormelor de cosum petru mater prme, materale, combustbl, eerge, revzute perodc, î cocordaţă cu gradul de prelucrare; - calculul scăzămtelor de mater prme ş materale î lmtele cotelor ormate de perder tehologce, de depoztare, trasport etc.; - respectarea dclor de utlzare a materlor prme ş materalelor luaţ î calcul la elaborarea documetaţlor de preţ; - determarea maopere pe baza ormelor de mucă reale, î vederea asgurăr creşter productvtăţ muc, etc. Aalza costurlor pe produs, î deea determăr dsfucţoaltăţlor, are î vedere următoarele probleme de bază: a) aalza damc ş structur costulu produselor; b) aalza prcpalelor categor de cheltuel; c) calculul ş aalza gradulu de îdeplre a prevederlor de reducere a costurlor de producţe; a) Aalza damc ş structur costulu produselor 23 Această aalză defeşte stuaţa geerală a costulu prcpalelor produse, pr care se stableşte pozţa costurlor efectve ale îtreprder î raport cu crterle de referţă petru stablrea strateglor corespuzătoare î domeul costurlor ş al îtreg actvtăţ de exploatare. Structura costurlor reflectă dstrbuţa cosumulu de resurse î terorul uu sstem (ecoome aţoală, ramură, îtreprdere) ş este deftă de greutatea specfcă a fecăre cheltuel sau grupe de cheltuel faţă de totalul cheltuellor care formează costul îtreg producţ sau a uu produs 24. Aceasta are u caracter damc, modfcâdu-se de la o peroadă la alta î fucţe de: testatea troducer progresulu tehc, velul preţurlor, tarfele de trasport, tarful orar al muc, etc. Valorle cosumate, pe tpur (elemete de cheltuel prmare), pot descre sstemul ş d puct de vedere caltatv. De exemplu, costur rdcate cu amortzarea pot descre u sstem cu vel de tehctate rdcat, ale căru rezultate productve se regăsesc î produse fte de îaltă caltate. Structura costulu pe artcole de calculaţe, î varata costulu complet, are î vedere detfcarea elemetelor de cost (artcole de calculaţe se delmtează petru fucțle de producțe, de admstrațe, comercală, facară ș de cercetare-dezvoltare ale frme) ce se regăsesc î mod drect ş drect î utatea de produs, î baza prcpulu grupăr ş a posbltăţ localzăr lor. Se dstg următoarele categor de costur: () Costur drecte, dvdualzate pe fecare produs, alcătute d: - costul cu matera prmă ş materale (cm ), cu poderea cea ma mare î costul celor ma multe d produsele dustrale, determat pe baza cosumulu specfc pe tpur de materale ş preţul utar al fecăru elemet cosumat, astfel: cm j k cs jk ( s ) p, î care: k k 22 Costat Florcel, Tataa Moşteau, ş.a., Op. ctate, pg. 29; 23 Dumtru Mărgulescu, ş.a., Aalza ecoomco-facară, Ed. Fudaţe Româa de mâe, Bucureşt, 999, pg. 83; 24 Costache Rusu, Dagostc ecoomco-facar, vol I, Ed. Ecoomcă, Bucureşt, 26, pg. 44; 3

31 csjk - cosumul specfc petru produsul la operaţa j d materalul k; ( s k ) structura materalelor k; pk - preţul materalulu k. Dmuarea acestor cheltuel se poate face fe pr reducerea cosumurlor specfce ca urmare a utlzăr uor procedee o de fabrcaţe, fe pr achzţoarea materlor prme la preţur ma mc. - costul materalelor recuperable ş refolosble (cmr ), î acele dome î care preţul rdcat al materlor prme ş materalelor ecesare justfcă cercetarea ş aplcarea uor soluţ de valorfcare a acestor materale, dacă acest lucru asgură proftabltate. Valoarea acestor materale se scade d costul utar total ş repreztă u artcol de calcul ş evdeţă cotablă petru produse ce prov dtr-u proces de producţe î care este orgazată ş se practcă u procedeu sau o tehologe de recuperare ş refolosre a materalelor. Se determă cu relaţa: cmr jk j k mr jk ( s ) p, î care: k k mr - materale recuperable ş refolosble ce rezultă petru produsul la operaţa j d materalul recuperabl k; p k - preţul medu de desfacere al acestor materale. - costul maopere drecte (cs ), legat de procesul de mucă. Se determă cu relaţa: topj cs To j, î care: j 6 top - tmpul de prelucrare a produsulu la operaţa j (orma de tmp: m/produs); j To j - tarful pe oră petru operaţa j(le/oră). Petru o aalză ma atetă a factorlor care pot cotrbu la dmuarea costulu cu maopera drectă pe utatea de produs se are î vedere structura orme de tmp la operaţa studată: Tp ( + tb + ta + tst + t so + to + tîc ) j j q cs To j, î care: 6 Tp - tmpul de pregătre/îcheere petru sera q; b t - tmp de bază; t - tmp ajutător; a t - tmp de servre tehcă; t t st so o - tmp de servre orgazatorcă; - tmpul de odhă ş ecestăţ fzologce; tîc - tmp de îtreruper codţoate de tehologa ş orgazarea producţe; produsul; j operaţa. Studul atet al tmpulu î procesul de mucă, proectarea raţoală a muc precum ş ovarea orgazaţoală pot asgura reducer îsemate ale cosumulu de tmp petru utatea de produs ş cotrbu la mcşorarea costulu cu maopera drectă. (2) Costur drecte, comue ma multor produse, cuatumul lor pe produs se obţe pr calcule cotable specfce. Coţutul lor ecoomc se regăseşte î următoarele artcole de calculaţe: - Cheltuel cu îtreţerea ş fucţoarea utlajulu (CIFU): CIFU A + R + E + RSD, î care: A amortzarea mjloacelor ş utlajelor secţe; 3

32 R cheltuel petru reparaţ; E cheltuel cu eerga, combustbl ş alte materale tehologce; RSD cheltuel cu reparaţ ş îtreţere la scule ş dspoztve. - Cheltuel geerale ale secţe (CGS): CGS SCS + AS + CC + PM + CAGS + PL, î care: SCS - salarul petru persoalul de coducere ş de altă atură d cadrul secţe; AS - amortzarea clădrlor secţe; CC - cheltuel de cercetare, veţ ş ovaţ aferete secţe; PM cheltuel petru protecţa muc ş a medulu îcojurător; CAGS cheltuel admstratv-gospodăreşt la vel de secţe; PL cheltuel eproductve (perder, lpsur la vetar). - Cheltuel de teres geeral (geerale ale îtreprder - CGI): CGI SCT + CCP + AF + CPM + D + CG + P + AP + ACG, î care: SCT salarul persoalulu de coducere, tehc, etc; CCP cheltuel petru cercetare ş strurea persoaşlulu de coducere; AF amortzarea mjloacelor fxe de teres geeral; CPM cheltuel cu protecţa muc; D dobâz; CG cheltuel admstratv gospodăreşt; P perder ş lpsur; AP amez ş pealtăţ; ACG alte cheltuel de teres geeral. - Alte artcole de calculaţe: cotrbuţ petru asgurăr socale (CGS), ajutor de şomaj, cheltuel de trasport. Cu uele dezavataje evdeţa sstematcă a costurlor ş cotrolul operatv al compoetelor de structură, î maera prezetată, le fac accesble procesulu de formare ecoomcă. Pot f urmărte î mod dfereţat abaterle provocate de modfcarea uor elemete ca: orme de cosum, preţur, tarfe operaţoale, etc. Iformarea detalată ş exactă a cheltuellor pe compoete omogee ş pe locurle ude se produc este utlă cotablzăr costurlor ş acesta este u avataj recuoscut. b) aalza prcpalelor categor de cheltuel Î această etapă se localzează abaterle pe categor de cheltuel, aalzâdu-se î cadrul fecărea, pr prsma factorlor de flueţă, posbltăţle de reducere. Metodologa de aalză costă î măsurarea flueţe factorlor pr aplcarea metode substtur factorlor, metodologe ce a fost explcată la pct B. c) calculul ş aalza gradulu de îdeplre a prevederlor de reducere a costurlor de producţe () Metodologa de cuatfcare a călor de reducere a costurlor 25 Î codţle uu preţ de vâzare dat, pot exsta ma multe modaltăţ de acţue î vederea reducer costurlor, procedîdu-se astfel: a) Se stableşte drept obectv u aumt vel al rate retabltăţ, fapt ce mpue stablrea oulu vel al costulu pe produs ş măsurle ecesare î acest scop, după următoarea metodologe de calcul: - se determă velul de referţă (de comparaţe) al rate retabltăţ faţă de costur: c pv c r (%), î care: c p v preţ de vâzare utar 25 Ncolae Georgescu, Vasle Robu, Op. ctate, pg. 49; 32

33 c cost de producţe utar - se stableşte oul vel al rate retabltăţ, ca obectv de realzat î peroada următoare; - costul pe utatea de produs î ole codţ de proftabltate va f dat de relaţa: pv c ( u. m./ ) r buc c + b) Se stablesc că posble de reducere a costulu utar Reducerea costulu pe utatea de produs se poate realza pe baza ambelor elemete compoete, cheltuel varable (materale ş cu salar) ş cheltuel fxe, calculâdu-se petru fecare categore cota parte a reducer costulu utar ce poate f realzat (C). b ) î cazul cheltuellor cu materle prme ş materale: Em g m chm chm C, Em, î care: chm Em ecooma procetuală faţă de peroada de bază la cheltuelle cu mater prme ş materale; g m poderea cheltuellor cu mater prme ş materale î costul utar al peroade de referţă. b 2 ) petru cheltuelle cu salarle drecte se are î vedere corelaţa ître productvtate (tmp cosumat pe utatea de produs) ş salarul medu orar. Reducerea costulu utar î procete ca efect al respectăr corelaţe se determă cu ajutorul relaţe de calcul: I sh t C2 ( ) g s, I, î care: W I t g s W - poderea cheltuellor cu salarle drecte î costul utar al peroade de referţă. b 3 ) cotrbuţa cheltuellor fxe sub formă procetuală la reducerea costulu se determă pe baza realţe: g f C3 g f, î care: q g f poderea cheltuellor fxe î costul utar al peroade de referţă. Pr îsumarea celor tre relaţ ( C + C2 + C3 ) se obţe totalul reducer procetuale a costulu utar ş, pe această bază, se poate determa oul vel al rate retabltăţ. (2) aalza gradulu de îdeplre a prevederlor de reducere a costurlor de producţe 26 Reducerea costulu de producţe se calculează atât la vel de produs cât ş la velul producţe marfă, astfel: - la vel de produs, se prevede la îceputul peroade î mărm relatve ş absolute, o reducere a costulu determată cu relaţle: c r pr î mărm relatve: c ( ) pr / c pr / c î mărm absolute: Δ c pr / o ( c pr c ) q pr, ude: r c pr - prevederea de reducere a costulu exprmat î procete; / c costul utar prevăzut pr atecalculaţe; pr 26 Gh. Vaslescu, Aalza statstco ecoomcă î dustre, E.D.P.Bucureşt, 997; 33

34 c q pr c costul utar d baza de comparaţe; Δ pr / cattatea î utăţ fzce prevăzută a se realza dtr-u aumt produs; ecoomle de cheltuel la cattatea prevăzută petru u aumt produs. - la velul îtreg producţ marfă, prevederea de reducere a costulu de producţe se determă cu relaţle: qpr cpr r î mărm relatve: I c ( I ) pr / c pr / q c pr r I c qpr c pr / î mărm absolute: Δc pr / qpr cpr qpr co î care: r I c pr prevederea relatvă de reducere a costulu total al producţe marfă exprmată î / procete; I dcele prevăzut de reducere a costulu producţe marfă; c pr / c Δ pr / ecoomle absolute de cheltuel prevăzute la velul global al producţe marfă; Î vederea aalze gradulu îdeplr prevederlor calculate la îceputul peroade, pr calculaţa efectvă, atât la vel de produs cât ş la velul producţe marfă, se folosesc relaţle: - la vel de produs: r c c ( ) / pr c / pr c Δ c pr / pr c c pr ) ( q - la velul producţe marfă: I r c / pr q q c c pr pr ( I c / pr ) r I c q c / pr pr Δc/ pr q c q cpr î care: r c / procetul de reducere a costulu utar al uu produs peste prevederea stabltă; pr c / dcele gradulu îdeplr preveder de reducere a costulu utar al uu produs; pr c ş q costul utar respectv cattatea obţută (pe u aumt tp de produs ) la sfârştul peroade aalzate; r I c / pr q c costul total al producţe marfă realzate la sfârştul peroade; q c pr costul total al producţe marfă realzate, recalculat î costur prevăzute; procetul de reducere a costulu total peste cel prevăzut la îceputul peroade; 34

35 I c / dcele gradulu îdeplr prevederlor prvd reducerea costulu total al pr producţe marfă; Δc / pr ecoomle de cheltuel peste preveder petru u aumt produs ş, respectv, producţa marfă. Realzărle peste prevederle stablte atât petru costul utar cât ş petru cel total au fost determate î codţle folosr poderlor cattatve efectv realzate (q ), dec schmbate faţă de îceputul peroade câd calculele respectve au avut la bază poderle cattatve prevăzute (q pr ). Î această stuaţe se mpue o terveţe metodologcă petru ca rezultatele obţute să u fe flueţate î afara modfcăr costulu ş de alţ factor: creşterea/descreşterea cattatvă de la preveder la efectv petru costul utar ş total, precum ş uele mutaţ structurale sortmetale petru costul utar. Elmarea lor se rezolvă pr recalcularea prevederlor î poder efectve, absolut petru costul utar ş relatv ş absolut petru cel total, astfel: Δc pr / ( c pr c ) q prevederle absolute la u aumt produs î codţle cattăţlor efectv realzate; r I c pr / q q c c pr producţa efectv realzată; Δc pr pr procetul de reducere prevăzut dacă se avea î vedere / q c q c ecoomle absolute de cheltuel ce trebuau să fe prevăzute î codţle producţe efectv realzate la velul costulu total. Teste de evaluare. Ce presupue metodologa de aalză a cheltuellor frme? 2. Ce dcator măsoară efceţa cheltuellor frme ş care sut varatele de calcul? 3. Ce codţe trebue să îdeplească R ch petru ca actvtatea frme să fe efcetă? 4. Ce justfcă opţuea petru folosrea î aalza ecoomcă a delmtăr cheltuellor î varable ş fxe? 5. Ce presupue creşterea efceţe cheltuellor cu salarle? 6. Căror factor se datorează scăderea cheltuellor materale? 35

36 CAPITOLUL 5 ANALIZA REZULTATELOR ȘI RENTABILITĂŢII ACTIVITĂŢII ECONOMICE Obectvele cursulu - îţelegerea oţulor de rezultate, proftabltate, retabltatate, efceţă, pefformață precum ş codţle de realzare a lor - îsuşrea metodologe de calcul a dcatorlor de efceţă î damcă ş pe factor de flueţă - asocerea coceptelor retabltate rsc ş utlzarea retabltăţ î determarea rsculu de exploatare Competeţe asgurate - cuoaşterea factorlor de efceţă ş performaţă î actvtatea îtreprder - posbltatea determăr efceţe dfertelor latur ale actvtăţ ecoomce a frme - stablrea uor strateg ş poltc de îtreprdere î vederea creşter efceţe actvtăţ 5.. Rezultate, proftabltate, retabltate: delmtăr coceptuale Coceptul de rezultat poate f abordat d următoarele perspectve 27 : () ca faltate a ue acţu (atgerea uu obectv) (2) ceea ce rezultă (produse, servc, lucrăr - ce trebue vâdute), (3) câștgul obțut î urma ue acţu/actvtăţ ecoomce (ba, proft - d vâzare) Derularea actvtăţlor ecoomce specfce d îtreprder/orgazaț/ettăț duc î fal la obțerea următoarelor tpur de rezultate: - rezultate ale actvtăţ productve ( buur ş servc cu o aumtă utltate care pot satsface şte evo de cosum; - rezultate facare (presupue realzarea pe paţă/vâzarea rezultatelor obţute î sfera productvă); - rezultate socale (ocuparea forţe de mucă ş protecţa socală a acestea). Lteratura de specaltate abudă î dezbater refertoare la coceptul de rezultate. Costtue obect al aalze delmtarea rezultatelor pe următoarele compoete: - rezultate care exprmă volumul (dmesuea) actvtăţ desfaşurate ș reflectă valorc capactatea de producţe ş comercalzare a îtreprder (producța fabrcată totală, marfă, producța vâdută/cfra de afacer, valoarea adăugată). Această exprmare permte o aalză a performaţelor care ţ de capactatea productvă ș comercală a îtreprder ş care pot coduce la extderea volumulu de actvtate, la creşterea cote de paţă a frme sau la cosoldarea pozţe pe paţă a acestea. - rezultate care exprmă proftabltatea actvtăţ (proft, retabltate) cu sesul de câştg 27 DEX 36

37 obţut î urma desfăşurăr/derulăr ue actvtăţ ecoomce sau obțer uu rezultat, câştg ce remuerează/răsplăteşte factor atreaţ î actvtăţle respectve. Această exprmare permte o aalză a performaţelor care sut cosecța dverselor strateg legate atât de volumul actvtăț cât ș cele mete sa ducă la creșterea efcețe actvtăț. Aceste rezultate sut foloste la costrucţa uu sstem complex de dcator petru aprecerea efceţe ş a retabltăț avâd î compoeţa lor, sub formă de elemet de calcul, uul sau ma mulţ dcator de rezultat a îtreprder. - rezultate care exprmă poteţalul de fațare (capactatea de autofațare, autofațarea, cash-flow) reflectâd performaţe care se referă la capactatea îtreprder de a geera ş moblza resurse facare care să asgure o faţare echlbrată ş efcetă a actvtăţ. Petru a putea f cosderate raţoale, actvtăţle ecoomce trebue să fe aducătoare de proft, de o aumtă mărme, care să permtă îfăpturea uor scopur dvduale, de grup ş colectve. Proftul este văzut î geeral ca forţa care drjează ecooma de paţă ş costtue raţuea de a f a orcăru aget ecoomc, fd cosderat u câştg ce remuerează factor de bază, clasc a producţe: captalul, pămâtul, muca, fd urmărt, d puct de vedere strategc pe două orzotur de tmp: terme scurt ş terme mjlocu ş lug. Proftul este frecvet utlzat ca o masură a performaţe sau ca bază de referţă petru alţ dcator, cum ar f retabltatea (actvtăţ, vestţe) sau rezultatul pe acţue. Retabltatea reflectă capactatea frme de a produce proft (rezultat poztv), ogldd îtr-o formă stetcă efceţa îtreg actvtăţ ecoomce a e ş este ua d formele de exprmare a efceţe ecoomce. Trebue făcută dstcţa ître retabltate ş proftabltate deş ître aceste două oţu exstă smltud. Astfel, dacă retabltatea reflectă capactatea îtreprder de a degaja u aumt rezultat petru o mărme dată a captalurlor agajate, proftabltatea se referă la apttudea îtreprder de a obţe u aumt vel al rezultatulu petru u volum dat al afacerlor 28. Refertor la efceţa ecoomcă se cosderă că aceasta este atrbutul ce caracterzează acţuea performată a agetulu ecoomc. Î ses larg efceţa îseamă Scop dort cu efort mm (prcpul uversal al lu Mauperţus sau prcpul mme acţu aul 744 d.c.) 29, puâdu-se îtrebarea de la ce grad de cocordaţă ître rezultat ş scop îcepe efceţa. Aceasta face ca, î defrea efceţe ecoomce să se abă î vedere îmbarea a două latur, cattatvă ş caltatvă, ar efceţa ecoomcă să fe dată de relaţa: efceţă ecoomcă ecoomctate efcactate, cu alte cuvte este efcetă acea acţue care asgură atgerea scopulu (efcactate) î codţ de cheltuel mme (ecoomctate). Dacă efcactatea este o măsură a ceea ce se face (dog the rght thgs a face lucrul potrvt), efceţa este o măsură a cum se face (dog thgs rght a face î maera potrvtă), fd eseţală valoarea creată de îtreprdere î procesul de atgere a obectvelor sale. Această valoare se mafestă sub ma multe forme, ueor tagble, alteor tagble, fd furzată cleţlor, acţoarlor, salaraţlor sau parteerlor. Cu cât îtreprderea va produce ma multă valoare, cu atât va avea la dspozţe resurse ma multe care pot f utlzate î bătăla competţoală î care îtreprderea este agreată pe terme lug Mara Berhec, Valorfcarea raportărlor facare, Ed. CECCAR, Bucureşt, 2, pg. 462; 29 Valet Mureşa, Valorle ş crterle efceţe, Edtura Poltcă, Bucureşt,986; Această metaltate a domat secolul XX ş domă îcă deş se fac smţte smptomele ue o oretăr, ecologce; efceţa (î ses tehc) modul cum sut utlzate resursele, rezultatul obţut pe utatea de resurse agajate (efect/efort), presupue exsteța uor efecte î raport cauzal cu eforturle depuse petru realzarea lor; efcactatea apttudea orgazaţe de a-ş atge obectvele fxate; perteţa obectvele (ca volum ş caltate) sut fxate î raport cu mjloacele exstete sau moblzable îtr-u terme scurt. 3 Ioaa Ecatera MITU, Narcs Eduard MITU, Metode de reprezetare a performaţe, revsta Trbua Ecoomcă, dspoblă la adresa web: 37

38 Faţă de scopul urmărt, efceţa ecoomcă mplcă o dublă raportare: ma îtâ a efectulu la efort, apo a rezultatelor obţute la cele cuoscute dtr-o peroadă ateroară, luată drept bază de comparaţe, sau la cele ma bue performaţe cuoscute pe pla modal 3. Măsurarea efceţe ecoomce se face ţâd cot de aumte crter de efceţă (grad de ecoomsre, grad de valorfcare, rata de actualzare), î două varate: - î mărme absolută, pr metoda dfereţe ître vetur ş cheltuel, obţâdu-se soldurle termedare de gestue (SIG): marja comercală, valoarea adăugată, EBE (excedetul brut d exploatare), proft (d exploatare, facar, extraordar, proft et etc); Soldurle termedare de gestue repreztă, de fapt, etape succesve î formarea rezultatulu fal. Costrucţa dcatorlor se realzează î cascadă pord de la cel ma cuprzător (producţa exercţulu + marja comercală) ş îched cu cel ma stetc (rezultatul et al exercţulu). Fecare sold termedar de gestue reflectă rezultatul gestu facare la treapta respectvă de acumulare. - î mărme relatvă, cu ajutorul dcatorlor de efceţă, obţuţ pr raportarea efectelor la efortul depus petru obţerea lor (efect utl pe utatea de cost atreată sau captal utlzat) ş vceversa (cost specfc petru obţerea ue utăţ de efect utl) rate ale retabltăţ Aalza geerală a proftulu agetulu ecoomc Se poate vorb de proft atuc câd veturle totale ale actvtăţ ue frme depăşesc cheltuelle totale, proftul reprezetâd excedetul de vet peste costurle/cheltuelle efectuate de îtreprdere. Rezultatul exercţulu se formează progresv, pe baza uu mecasm de succesue î cascadă datortă îlăţur cotue de operaţu (achzţ, vâzăr, plăţ) care caracterzează actvtatea frme ş flueţează cotul de rezultate. Aalza rezultatelor îtreprder se realzează pe baza elemetelor cuprse î cotul de proft ș perdere(cotul de rezultate) care stetzează fluxurle ecoomce, respectv cheltuelle ș veturle peroade de gestue, rezultate d actvtatea de exploatare, facară ș extraordară. Idcator reprezetatv sut:. Marjele; marja comercală Marja, î geeral, arată măsura î care cfra de afacer acoperă dferte costur care apar (pe dverse trepte de costture a lor), succesv î cclul de exploatare ş cel facar ş asgură u rezultat et 32. Petru orce tp de îtreprdere marja poate f calculată î următoarele varate: - marja dustrală, ca dfereţă ître producţa exercţulu ş costul aprovzoărlor; - marja costurlor de producţe, ca dfereţă ître marja dustrală ş alte cheltuel de producţe, îcorporable î cost; - marja asupra cheltuellor varable ca dfereţă ître cfra de afacer ş cheltuelle varable; - marja asupra cheltuellor de exploatare, marja asupra cheltuellor totale. Aceste marje sut caracterstce actvtăţ dustrale a îtreprder ş trebue raportate 33 la marja comercală, specfcă actvtăţ de comerţ. Se pue astfel î evdeţă faptul că producţa stocată ş cea moblzată u repreztă decât vetur calculate, potețale (o creştere ma mare a producţe exercţulu comparatv cu cfra de afacer reflectă u trasfer de dfcultăţ asupra exercţlor următoare - stocur coststoare ş geeratoare de deprecer -) ş că uma producţa vâdută ş vâzărle de mărfur geerează rezultat real. Petru actvtatea comercală este operaţoală marja comercală care se determă cu relaţa: modarhva 3 Gheorghe Postelcu, Teore ecoomcă, 32 Mara Nculescu, Dagostc global strategc, Ed. Ecoomcă, Bucureşt, 998, pg. 29; 33 Slva Petrescu, Op. ct., pg. 8, 2; 38

39 Marja comercală vâzăr de mărfur () costul de achzţe al mărfurlor vâdute (Cm) valoarea adaosulu comercal (Ad) Această marjă măsoară surplusul de valoare obţute peste costul mărfurlor vâdute ş reflectă, petru frmele cu actvtate prepoderet comercală, pozţoarea frme pe paţa sa ţâd cot de: - atura produsulu (gamă, adaptarea la specfcul segmetulu de paţă); - forma de dstrbuţe (cu amăutul, cu rdcata, produse dustrale etc.); - formarea preţulu de vâzare; - testatea cocureţe ş.a. dcator dervat se foloseşte Rata marje comercale (regăstă î lteratura de specaltate ş sub umele de rată a retabltăţ comercale) determată ca raport procetual ître marja comercală ş cfra de afacer sau marja comercală ş costul de achzţe al mărfurlor Mc Mc (... sau.. ) Cm Evoluţa marje comercale trebue urmărtă cu mare ateţe ş orce scădere a rate marje trebue aalzată rguros: prove dtr-o îrăutăţre a cojuctur ecoomce (flaţe, scăderea puter de cumpărare) sau se datorează aparţe olor cocureţ? Sau este legată de creşterea costurlor de achzţe? etc. 2. Excedetul (defctul) brut al exploatăr (EBE), repreztă fluxul poteţal de dspobltăţ degajat de cclul de exploatare ş se determă deducâd cheltuelle moetare d exploatare (alcătute d acele categor de cheltuel care presupu plăţ medate sau la terme - cosumur proved de la terţ, cheltuel cu mpozte, taxe ş vărsămte asmlate ş cheltuelle cu persoalul - ) d veturle moetare aferete aceste actvtăţ (vâzăr de produse ş mărfur ş subveţle de exploatare). Comparatv cu celalţ dcator utlzaţ î procesul de aalză a retabltăţ, EBE preztă avatajul că u este flueţat de sstemul de amortzare practcat, de poltca de costture a provzoaelor, de poltca facară (gradul de îdatorare) ş fscală (sstemul de mpoztare a proftulu), precum ş de poltca de dstrbure a dvdedelor. 3. Rezultatul exercţulu. Iformaţle ecesare aalze prvd rezultatul exercţulu sut preluate d cotul de rezultate Proft ş perdere aexă la blaţ ş d bugetul de vetur ş cheltuel (BVC), îtocmt petru aceeaş peroadă. Cotul de rezultate, care grupează veturle ş cheltuelle pe tpur de actvtăţ: de exploatare, facară ş extraoală, este sursa prmară de date î aalza retabltăţ ş permte determarea dcatorulu global al retabltăţ: rezultatul exercţulu (îate ş după mpoztare) ş a tre dcator parţal:. rezultatul exploatăr; 2. rezultatul facar; (îsumate aceste două rezultate formează rezultatul curet) 3. rezultatul extraordar, al căre mportaţă u trebue supraestmată deoarece, pr defţe, el u are tedţa să se reproducă ş u poate ocupa u loc determat î aalză. Astfel: Rezultatul total rezultatul d exploatare + rezultatul facar + rezultatul extraordar sau Rezultatul total brut (V totale Ch totale ) (V expl Ch expl ) + (V fac Ch fac ) + (V extr Ch extr ) Rezultatul total et Rezultatul total brut mpozt pe proft Petru exemplfcare avem următoarele date potetce: Stuaţa veturlor, cheltuellor ş rezultatelor tabel r. - le - Nr. Curet Idcator () crt. Programat (pr) Efectv (). Vetur d exploatare Vetur facare Ve 39

40 3. Vetur extraordare Vetur totale (+2+3) Cheltuel d exploatare Cheltuel facare Cheltuel extraordare Total cheltuel D exploatare Proft Perder. D actvtăţ Proft facare Perder D actvtăţ Proft 8..3 extraordare Perder 2. Total rezultate Proft Perder Prelucrare dupa u cot de rezultate D datele tabelulu se costată realzarea efectvă a uu proft ma mare cu 6.35 le (3,2%) decât cel programat ş cu 9.23 le (53,6%) decât cel precedet, rezultat ce se aprecază ca fd poztv, fd îsă ecesară detfcarea surselor ş mărm factorlor flueţ, astfel (/pr): Cheltuel Rezultate fale P t P expl. + P f. + P extra., ΔPt / pr Pt Ptpr le, î care:. flueţa modfcăr rezultatulu d exploatare ΔP t (P expl ) P expl P explpr le, î care:.. flueţa modfcăr vetulu d exploatare: ΔP t (V expl ) V expl - V explpr le.2. flueţa modfcăr cheltuellor de exploatare ΔP t (Ch expl ) - (Ch expl -Ch explpr ) - ( ) le ΔP t (P expl ) le 2. flueţa modfcăr rezultatulu d actvtăţ facare: ΔP t (P f ) P f P fpr le, î care: 2.. flueţa modfcăr veturlor facare: ΔP t (V f ) V f - V fpr le 2.2.flueţa modfcăr cheltuellor facare: ΔP t (Ch f ) - (Ch f Ch fpr ) - ( ) - 75 le ΔP t (P f ) le 3. flueţa modfcăr rezultatulu d actvtăţ extraordare ΔP t (P extra ) P extra - P extrapr le, î care: 3.. flueţa modfcăr veturlor extraordare: ΔP t (V extra ) V extra - V extrapr le 3.2. flueţa modfcăr cheltuellor extraordare: ΔP t (Ch extra ) -(Ch extra Ch extrapr ) - (3 2) - le ΔP t (P extra ) 4 +3 le Modfcarea totală: ΔP t ΔP t (P expl ) + ΔP t (P f ) + ΔP t (P extra ) le sau ΔP t le. 4

41 Au acţoat egatv asupra rezultatulu total realzat faţă de velul programat următor factor: - cheltuelle de exploatare care au crescut; - veturle facare care s-au stuat sub velul celor plafcate; - cheltuelle facare ş cele extraordare care au depăşt cuatumul prestablt. Persoaa care efectuează aalza are sarca să extdă cercetarea pâă la stablrea cauzelor fale petru fecare d factor de flueţă (î mod deosebt petru factor cu flueţă egatvă) ş să proecteze măsur de perfecţoare a actvtăţ, avâd ca efect creşterea proftulu cum ar f: reducerea cheltuellor de exploatare (î sesul găsr uor surse de aprovzoare ma efte) fără a afecta egatv caltatea produselor ş a proceselor tehologce; preocupăr petru creşterea productvtăţ muc (ş reducerea cheltuellor cu salarle pe produs; retablzarea celorlalte actvtăţ: facară, extraordară etc. ş aalza poate cotua î damcă comparâd datele efectve d peroada curetă cu cele d peroada precedetă Aalza rezultatulu pe factor de flueță Aalza factorală a rezultatulu total (la vel de îtreprdere) Petru că prma dmesue a proftabltăţ îtreprder o repreztă masa îtregulu rezultat (îatea mpoztăr, eţâd cot de poltca fscală a îtreprder rezultat brut Rb ) aalza factorală surprde acest aspect î dagostcul proftabltăţ globale. Sut operaţoale următoarele modele factorale: () Rb Vt t Cht g rb (2) Rb Vtt rb, î care : rb, ude: Vt t vetur totale Ch t cheltuel totale rb - rezultatul medu brut î procete (%) sau la le vetur totale: r b Rb Vt t r b g rb g - structura veturlor pe categor de actvtăţ (exploatare, facară, extraordară) rb - rezultatul brut pe categor de actvtăţ (exploatare, facară, extraordară): vt ch rb vt Măsurarea flueţelor factorlor se realzează cu ajutorul metode substturlor î laţ Aalza factorală a rezultatulu exploatăr Rezultatul exploatăr (Re) este domat î rezultatul brut al exercţulu ş exprmă aprecerea efortulu real al frme fără a lua î cosderare modul de faţare ş elemetele extraoale ş mpoztele. Sut operațoale următoarele modele factorale: () Re Vte Che (2) legătura dtre rezultatul exploatăr ș poltcle de persoal, tmpul lucrat ș radametul utlzăr persoalulu Re Vt re (%), î care : Vt e e T wh N p t wh 4

42 (3) legătura dtre rezultatul exploatăr, gradul de îzestrare a persoalulu ș radametul Actvelor moblzate (totale /productve) A A p Qe Vte Re Re N p N p A A Qe Vt p e (4) legătura dtre rezultatul exploatăr ș actvele d exploatare Ve Re Re Ae Ae Ve î care: Vte - vetur d exploatare Che - cheltuel petru exploatare T fod total de tmp de mucă (ore) wh - productvtatea mede orară N p - umărul medu de salaraţ t - tmpul medu de lucru pe salarat (ore) re - rezultatul medu al exploatăr la le vetur d exploatare g re Re r e sau r e Vte g - structura veturlor d exploatare pe categor de vetur de exploatare/actvtăţ re - rezultatul exploatăr la le vetur d exploatare pe categor de vetur de Re exploatare/actvtăţ: re vt e A - gradul de îzestrare a muc N p A p - poderea actvelor moblzate drect productve î actve moblzate totale A Qe - radametul actvelor moblzate drect productve A p Ve - gradul de valorfcare a producţe exercţulu Qe Ae - actve de exploatare (moblzate ş crculate) Ve - efceţa actvelor de exploatare Ae (5) legătura dtre rezultatul exploatăr ș poltcle de preț (reflectate î Cfra de afacer) Petru că Cfra de afacer () deţe poderea cea ma mare î structura veturlor de exploatare, dcator prezetaţ la pct. (), (2), (3), (4) pot f determaţ luîd î calcul î locul Vt e. Î plus se poate efectua aalza rezultatulu aferet cfre de afacer care cuprde rezultatul d vâzarea producțe (Re p ) ş cel d vâzărle de mărfur (comerţ)(re c )

43 (a) Re p qv pv qv c Această rată se poate descompue î factor specfc actvtăţ de producţe: preţul de vâzare (pv ) ş costul complet utar (c ). (b) Re p p re p (%), î care: re p Re p p re g re p g - structura cfre de afacer d producțe pe actvtăț/produse/servc re - rata retabltăţ d producțe pe actvtăț/produse/servc p 5.2. a) Re c Mc Chc î care: Mc marja comercală (adaos comercal - Ad) Chc cheltuel de crculaţe b) Re c c r c (%), î care: c volumul desfacerlor de mărfur (cfra de afacer d comerţ) rc - rata retabltăţ comercale (aferetă exploatăr), care poate f calculată ş pe baza următoarelor relaţ: g rc Re () c r c (2) r c K Nchc (3) r c c g - structura cfre de afacer d comerţ pe grupe de mărfur (produse/servc) rc - rata retabltăţ comercale pe grupe de mărfur (produse/servc). Ad K - cota mede de adaos comercal ( K ) Chc Nchc velul relatv al cheltuellor de crculaţe ( Nch c ) Măsurarea flueţelor factorlor se realzează cu ajutorul metode substturlor î laţ, ar terpretarea rezultatelor se face ţâd cot de mărmea ş sesul flueţe factorlor luaţ î cosderare Aalza retabltăţ pr metoda ratelor Rata retabltăţ este o mărme relatvă care exprmă efceţa cu care sut utlzaţ ş combaţ factor de producţe. Acest lucru face ca, î codţ de proftabltate detce, costur dferte să determe retabltăţ dferte dâd posbltatea ue reale comparabltăţ î tmp, spaţu sau cu valor stadard acceptate sau elaborate de orgasme de specaltate. Dfertele modele factorale utlzate, costrute pe baza datelor d cotul de rezultat sau d blaţ, pr raportarea uu rezultat (excedetul brut al exploatăr, rezultatul d exploatare, rezultatul exercţulu) la u dcator de efort (costur, cfră de afacer, captal vestt, captal propru etc.), au putere formatvă dfertă, ogldd efceţa dfertelor latur ale actvtăţ ecoomce a frme ş vor exprma fe teresele vesttorlor (caz î care dcator vor f costruţ î fucţe de captalul agajat 34 ), fe teresele maagerulu frme (caz î care dcator 34 captalul agajat - ptalurle pe terme lug (propr ş împrumutate) ecesare petru ca o afacere să fucţoeze ( 43

44 vor f costruţ pe baza mjloacelor ecoomce agreate petru obţerea rezultatulu - captalul avasat 35 ). Prcpal dcator sut: a) rata retabltăţ comercale (ROS Retur o Sale), ca exprese atât a poltc comercale a frme (aprovzoare, stocare, vâzare) cât ş a poltc de preţur, evaluâd capactatea îtreprder de a geera proft petru o mărme dată a cfre de afacer. Î fucţe de obectvele aalze ş sfera de vestgare acest dcator poate f calculat pr cosderarea, î caltate de efect, a rezultatulu brut al exploatăr (EBE), rezultatul exploatăr, rezultatul aferet cfre de afacer, rezultatul et al exercţulu. Se calculează î următoarele varate: () Rata retabltăţ comercale brute (rata marje brute) care reflectă excedetul brut d exploatare sau rezultatul exploatăr la le cfră de afacer: r cb EBE (Re) (2) Rata retabltăţ comercale aferete cfre de afacer qv p qv c (2..) r c, î care: qv p qv p producţa vâdută exprmată î preţ vâzare, exclusv TVA (cfra de afacer); qv c producţa vâdută î cost de producţe. g rc (2.2.) r c, î care: g structura vâzărlor pe grupe de produse(servc, actvtăţ); r retabltatea comercală aferetă fecăre grupe de produse(servc, actvtăţ). c (2.3) petru îtreprderle d sfera comercală r c K Nch, î care: K - cota mede de adaos comercal (marja comercală) Chc Nch velul relatv al cheltuellor de crculaţe ( Nch ) (3) Rata retabltăţ comercale ete (rata marje ete) arată cât proft et (R) al exercţulu se obţe la utăţ de cfră de afacer realzată. r c R 35 captalul avasat - suma de ba vesttă/avasată de către acţoar/credtor î actvele îtreprder, î scopul de a obţe proft. (. L. GRIGORIEVA The Great Sovet Ecyclopeda, 3rd Edto (97-979). 2 The Gale Group, Ic. 44

45 Comparâd acest dcator cu dcator smlar a frmelor cocurete se poate apreca î ce măsură frma a valorfcat poteţalul peţe ş schmbărle tervete î cadrul acestea ş efceţa aplcăr poltclor de paţă ş preţur. Prcpalele rezerve de creştere a rate retabltăţ comercale vzează: sporrea vâzărlor; creşterea puter de egocere a frme cu furzor ş obţerea uor preţur de achzţe a materlor prme ş materalelor, servclor avatajoase, amelorarea structur vâzărlor î sesul creşter poder celor cu o marjă comercală dvduală ma mare, accelerarea rotaţe stocurlor, optmzarea cheltuellor, maxmzarea preţurlor de vâzare etc. Se recomadă a se acţoa asupra rezervelor poteţale de creştere a retabltăţ: sporrea cfre de afacer ca factor cu cea ma mare îsemătate deoarece fecare utate de marfă vâdută este purtătoarea uu vet brut, ma ales dacă rtmul desfacerlor depăşeşte pe cel al costurlor, efcetzarea cosumulu de resurse, oretarea corespuzătoare a poltc ş logstc comercale etc. Petru îtreprderea supusă aalze avem următoarele formaț: 36 Explcaţ 2 22 %.. pt. îtreaga actvtate Cfra de afacer () ,69 Rezultat d exploatare (Rexpl) ,38 EBE (Rexpl+ch. am+ch. prov+alte ch. z/tx-alte vetur expl) , Rezultat et (P) ,77 Rc() (Re/ ) 2,96 2,83 95,6 Rc(2)(EBE/ ) 7,24 7,5 97,38 Rc(3)(P/ ) 2,9 2,8 4,3.2. pt actvtatea de comerţ Cfra de afacer d comerţ (cot 77) () ,32 Ch. prvd mărfurle (cot 67) (Chmf) ,34 Adaos comercal (Ad)(le) ( Chmf) ,8 Cota de adaos comercal ( k ) () 46,2 64,39 39,92 ( k Ad/Ch ) Cota de adaos/rabat comercal ( k ) (2) ( k 2 Ad/ ) 3,5 39,7 24,3 D perspectvă comercală compaa rămâe î jurul aceloraș valor ale rate retabltăț ca ș î 2 exprmâd exsteța uu potețal real al îtreprder de a aplca poltc de pață ș prețur î măsură să geereze proft. b) rata retabltăţ resurselor cosumate (R c ) arată capactatea acestora de a degaja pr cosum proft brut. Matematc se stableşte ca raport ître rezultatul brut (al exercţulu, curet, al Îformaț prelucrate după Stuațle facare auale îtocmte petru aul 22 (Aexa ) sursa: coformtate_cu_ordul _msterulu_fatelor_publce.pdf 45

46 exploatăr, aferet cfre de afacer) ş efortul propru reflectat î costurle ce determă rezultatele respectve, astfel: Re zultatul( exerctulu, curet,exploatare, aferet cfre de afacer) R c Cheltuel( totale, curete,exploatare, aferete cfre de afacer) c) rata retabltăţ ecoomce (a captalulu avasat) (R e ) (rate de radamet) Această rată are formulate ma multe accepţu: c. rata retabltăţ actvelor (retabltatea de exploatare - rezultatele degajate de captalurle avasate petru desfăşurarea ue actvtăţ, cosderate ca asamblul actvelor faţate pe seama resurselor agajate ) (ROA - Retur O Assets) măsoară performaţa actvulu total umt ş captal avasat (petru acele îtreprder cu actve facare mar) sau a actvulu de exploatare umt ş captal ecoomc ş este expresa capactăţ maagerulu de a asgura o gestue efcetă a actvtăţ de exploatare. Îtr-o altă defţe rata retabltăţ ecoomce reflectă raportul dtre u rezultat ecoomc ş mjloacele ecoomce avasate petru obţerea acestua 37. R e Ptb( P, EBE,Re) Actv total ( fx ş crculat ) Ptb( EBE,Re) Actve fxe brute + NFR + Dsp. baest Utlzarea î costrurea rate a uu aumt rezultat determă o vzue specfcă semfcaţe rezultatulu astfel: 38 - utlzarea rezultatulu exploatăr sau a proftulu brut (varată destul de uztată î lteratura de specaltate româească 39 ) va determa o rată depedetă atât de poltca fscală (fd exclusă flueţa fscaltăţ asupra dcatorulu) ş de structura captalurlor (poltca de faţare), cât ş de fluxurle extraordare; - dacă rata retabltăţ ecoomce va f costrută pe baza excedetulu brut al exploatăr, va f depedetă ş de poltca prvd amortzarea captalulu tehc, pe lâgă elemetele meţoate ateror; - folosrea proftulu et arată, î opa altor autor 4, 4 faptul că profturle ce rev vesttorlor î captalur î îtreprdere sut costtute d proftul et ş d dobâzle auale plătte credtorlor O rată a retabltăţ ecoomce ma mare decât rata flaţe asgură reîorea ş creşterea actvelor sale îtr-o peroadă scurtă. Î scopul aprofudăr aalze această rată poate f descompusă î rate explcatve astfel: R e Ptb(Re) At î care: At Ptb(Re) cotrapartda d actvul blaţer a resurselor atrase prezete î pasv; actvul ecoomc repreztă asamblul actvelor faţate pe seama resurselor prezete î pasv, 37 F. Perre, Valorsato d etreprse et theore facere, Edto d Orgasato, Pars, 24, pg. 25; 38 Gh. Vâlceau, V. Robu, N. Georgescu, Aalză ecoomco-facară, Edtura Ecoomcă, Bucureşt, 24, pag Marlea Mrouc, Aalza ecoomco-facară. Elemete teoretco-metodologce ş Aplcaţ, Ed. SEDCOM Lbrs, Iaş, 26, pg. 373; 4 Vctor Dragota ş.a., Maagemet facar, vol, Ed. Ecoomcă, 23, pg. 252; 4 R. Charles Moyer, James R McGuga, Ramesh P. Rao, Fudametals of Cotemporary Facal Maagemet, 2 d Edto, Thomso South-Wesrter, ada, 27, pg.4; 46

47 - rotaţa actvulu pr cfra de afacer (vteza de rotaţe) sau radametul At actvelor (le d vâzare pt fecare leu vestt î actve) Ptb - rata marje brute (efcactatea comercală a îtreprder) Creşterea retabltăţ ecoomce se poate realza, fe pe seama accelerăr rotaţe actvelor, fe pr creşterea marje comercale (dfereţa dtre cfra de afacer ş costur). Î practca ecoomcă aceste două posbltăţ sut dfert valorfcate î fucţe de atura actvtăţ ş de stratega urmată.. Astfel, î dustre, frmele realzează rate de retabltate ecoomcă rdcate pe seama uor cote de proft ma mar ş u prtr-o rotaţe ma rapdă a actvelor. Îtreprderle d sfera comerţulu operează cu marje de proft ma reduse, dar beefcază de o rotaţe ma accelerată a actvelor. c.2 rata retabltăţ captalulu vestt(agajat) (ROI Retur O Ivestmet) Această abordare are î vedere faptul că î aprecerea retabltăţ ecoomce trebue să se ţă seama de faptul că ea trebue să abă o mărme care să permtă îtreprder remuerarea acţoarlor ş credtorlor, î cocordaţă cu velul de rsc pe care aceşta ş l-au asumat vestd î îtreprdere sau împrumutâd-o. Pr urmare mărmea sa este strâs legată de velul retabltăţlor obţute de fecare vesttor de captalur î parte. Matematc este deftă ca fd raportul procetual dtre rezultatul exercţulu îate de deducerea sarclor fscale (Ptb) (Excedetul Brut de Exploatare-EBE, rezultatul exploatăr-re) ş captalul vestt (C), propru (K pr ) ş împrumutat (Dt - pe terme lug, medu ş scurt), arătâd câte utăţ moetare de rezultat reve la utăţ moetare de captal vestt. Ptb R e, C C K pr + Dt K pr + ( DTL + DfTS + DTS) Î aceste codţ, rata retabltăţ ecoomce trebue să fe egală cel puţ cu costul medu poderat al captalulu (CMPC), calculat cu relaţa: K pr Df c CMPC r + r2 ( ), î care: C C r rata de remuerare a captalulu propru r 2 rata de remuerare a datorlor(rata dobâz); K pr captalul propru; Df dator facare (DTL+DfTS) DfTS - dator facare pe terme scurt DTS dator efacare pe terme scurt (furzor, credtor s.a.) c cota de mpozt pe proft Retabltatea ecoomcă este sufcetă dacă: R e > CMPC Costul captalulu propru este destul de defcl de măsurat deoarece agajametele luate de către coducerea îtreprder faţă de propretar, sut formale, ceea ce face măsurarea costurlor destul de dfclă î comparaţe cu determarea costulu captalulu împrumutat, ude exstă agajamete clare de remuerare a credtorlor. De o maeră geerală îsă, costul captalulu propru este, de fapt, costul pe care frma îl suportă petru plata dvdedelor către acţoar sau va f dat de rata retabltăţ facare. utlzarea c î această relaţe se justfcă pr faptul că dobâda este o cheltuală deductblă fscal, astfel îcât costul împrumuturlor geerează o ecoome de mpozt faţă de costul captalulu propru.(reduce baza mpozablă pt calculul z/proft) 47

48 Rata retabltăţ ecoomce trebue aşadar să remuereze captalurle vestte, cel puţ la velul rate med a dobâz, plus rscul ecoomc ş facar pe care ş l-au asumat ce care au plasat captalul î îtreprdere. De velul aceste rate sut teresaţ, î prmul râd vesttor actual ş ce poteţal (acţoar ş băcle), care o compară cu retabltatea uor alte forme de plasamet 42 (dobâzle la depoztele bacare, câştgul d plasarea captalulu la alte îtreprder etc.), dar ş maager, petru care u vel rdcat al aceste rate semfcă o gestue efcetă a captalurlor vestte. Î acest ses e compară rata retabltăţ ecoomce cu rata mede a costulu captalulu (Rc) (CMPC), putâdu-se îtâl următoarele stuaţ: - Re > Rc (CMPC) cu semfcaţa ue actvtăţ ce degajă o retabltate ecoomcă superoară costulu captalulu, îregstrâdu-se o valoare adaugată ecoomcă poztvă care va spor valoarea de paţă a îtreprder; - Re < Rc(CMPC) îseamâd că retabltatea obţută u poate acoper solctărle furzorlor de captal, îregstrâdu-se o valoare adaugată ecoomcă egatvă ş o reducere a captalurlor propr. Problema utlzar actvelor totale sau a captalulu vestt î determarea rate retabltăţ ecoomce este destul de cotroversată î lteratura de specaltate îsă justfcarea sa rezultă d faptul că actvele ecoomce (captalul ecoomc) corespud uor alocăr de fodur (propr ş împrumutate) prezete î pasv 43, meţâdu-se permaet egaltatea ître cele două elemete. Acest lucru traspue o dettate fudametală ître actv ş pasv care, de fapt, sut două reprezetăr dferte ale aceleaş mărm ecoomce. ș valor optme de realzat Comsa Europeaă 44 recomadă petru ca u proect să fe elgbl petru fațare pr Fodurle de Coezue, Fodurle Structurale etc., rata retabltăț facare trebue să se stueze sub 5% petru a justfca vestța moetară, î tmp ce rata retabltăț ecoomce trebue să fe de peste 5,5% petru a justfca beefcle socale ale proectulu. Alț specalșt 45 afrmă că petru o actvtate efcetă, dcator trebue să abă valor ma mar de 5%. Lteratura de specaltate occdetală cosderă o treprdere retablă petru o retabltate aflată î tervalul 2-25%. 46 Î mod cert este greu de stablt o valoare optmă petru aceste rate. Ceea ce trebue rețut este că petru o mage asupra retabltăț ue compa valorle obțute trebue comparate, așa cum sugerează lteratura de specaltate, cu retabltatea ecoomcă, rata dobâz, alte elemete cosderate semfcatve. Explcaţ 2 22 % Actv total(captal avasat) (At) ,2 - fx ,8 - crculat ,88 - chelt. î avas ,5 Pasv total (captal vestt/agajat) ,2 - captal propru (Kpr) ,58 - dator pe terme lug (DTL) ,66 - dator pe terme scurt (DTS) ,76 42 retabltatea uor alte forme de plasamet utlzat î comparaţe este detfcat cu ceea ce lteratura ecoomcă umeşte cost de oportutate 43 Mhaela Oofre, Maagemet facar-suport de curs, FEAA, Iaş, 29; 44 Studu prvd ratele tere de retabltate /Documete_Suport/Stud/_Stud_Istrumete_Structurale/Pag.3_ACB/6_Studu_rate_tere_retabltate.pdf 45 Mădăla Gabrela ANGHEL, Idetfcarea strumetelor facare - etapă mportată î costrucţa portofollor, Revsta Româă de Statstcă, r. 9/23, 46 Marlea Mrouc, Op. Ct., pg

49 - vetur î avas ,85 - provzoae (TL/TS) , Proft brut ,4 Re() (Rexpl) 6,4 5,47 85,34 Re(2) (EBE) 5, 3,9 92,67 Re(3) (Pbrut) 6,4 5,2 86,26 Radam actvelor (/At) 2,6,93 89,35 Retab comercală brută (Rexpl/),3,3 Compaa aalzată ramâe î 22 î parametr de proftabltate cu o rată a retabltăț ecoomce peste 5% cu tedță de scădere ca urmare a dmuăr rezultatelor. Valorle obțute permt îtreprder remuerarea acţoarlor ş credtorlor. d) rata retabltăţ facare(rf) (ROE retur o Equty retabltatea captalurlor propr) - arată capactatea surselor propr de faţare (captalurlor propr) de a geera rezultat. Este u dcator pr prsma cărua posesor de captal aprecază efceţa vestţlor lor, sau, după caz, oportutatea meţer acestora. Pr termedul lu se reflecă efectul gestu globale a îtreprder (exploatare, facară, extraordară), arătâd capactatea maagemetulu îtreprder de a asgura, pr desfaşurarea actvtăţ, retablzarea captalurlor care -au fost îcredţate spre gestoare de acţoar. Lteratura de specaltate face legatura dtre retabltatea facară ş proveeţa captalurlor 47 fd, pr aceasta, sesblă la structura facară a îtreprder ş flueţată de gradul de îdatorare. Pr urmare maager vor f teresaţ de o structură facară ş strateg de faţare (pr captal propru sau împrumutur pe terme lug) care să păstreze u vel corespuzator al aceste rate, petru a-ş putea păstra pozţle ş a realza crterle de performaţă ale frme(rezultate care să asgure remuerarea aportorlor captal, creşterea îtrerpder, echlbrul structur facare). Se calculează î două varate 48 : d.) retabltatea facară a captalulu propru, ca raport procetual ître proftul et (rezultatul exercţulu) ş captalul propru: R f P K d.2) retabltatea facară a captalulu permaet, pr R f P K p Î această optcă retabltatea facară este sesblă la modfcărle d structura captalulu ş flueţat de gradul de îdatorare. Evoluţa dcatorulu, ca efect al gestu globale a îtreprder, se explcă pr descompuerea î rate explcatve astfel: 47 Marlea Mrouc, Op. Ct, pg. 379; 48 Aurel Işfăescu, Vasle Robu, Aalza ecoomco-facară, Ed. ASE, Bucureşt, dspobl la adresa pg

50 P P P () R f, î care K K K K K pr P K K pr p pr rata de rotaţe a Kpr (efceţa utlzăr captalurlor) rata retabltăţ comercale. - rata autoome facare la terme pr K pr p p (2) P P P K, î care K p R f K pr K pr K pr p K K p pr explcă depedeţa retabltăţ facare de gradul de îdatorare pr faptul că descompuerea sa duce la următoarea relaţe: K p K pr + DTL K pr DTL + + Rît K K K K pr pr pr pr Rît- rata de îdatorare la terme Maxmzarea retabltăţ facare presupue: maxmzarea rezultatulu exercţulu pe seama creşter volumulu de actve totale ş a amelorăr marjelor, bazate pe optmzarea actvtăţ î domele orgazăr tere, gestu stocurlor, caltăţ produselor ş servclor, gestu comercale etc. creşterea retabltăţ captalurlor vestte pr folosrea tesvă a moblzărlor corporale ş reducerea evo de fod de rulmet (î specal pr reducerea stocurlor ş a creaţelor cleţlor); mmzarea captalurlor propr agajate petru u volum dat al captalurlor vestte, cu codţa ca vetul obţut pr îdatorare să fe superor costulu datorlor. Retabltatea facară este prcpalul dcator prvd performaţele frme (deş este afectată de coveţle cotable ce stau la baza determăr proftulu et ş de elemetele de atură fscală), care depde de justeţea poltc comercale (retabltatea comercală), de efceţa captalulu avasat (retabltatea ecoomcă) ş de poltca facară (structura facară, de modul î care îtreprderea îş faţează actvtatea: pr captalur propr sau pr împrumutur) a acestea. Î cadrul aalze, se poate studa ş legătura dtre rata retabltăţ facare, rata retabltăţ ecoomce ş rata dobâz, pr termedul gradulu de îdatorare sau a pârghe facare ş a cote de mpozt pe proft. Fecare dtre aceste categor de rate exprmă modul de faţare a ue forme de captal. Astfel, dacă rata retabltăţ ecoomce exprmă efceţa utlzăr captalurlor vestte, rata retabltăţ facare ş rata dobâz exprmă modul de remuerare acelor două compoete ale acestua (captalul propru ş captalul împrumutat). Î codţle ue rate a retabltăţ ecoomce date, orce modfcare a raportulu dtre captalul propru ş captalul împrumutat coduce la modfcarea rate retabltăţ facare Iterdepedeţa dtre cele tre rate (ecoomce, facare, a dobâz) este evdeţată î relaţa: 5

51 Df c ( ) R f Re + Re rd, î care: K pr S ( ) r d rata mede a dobâz la captalul împrumutat d suma dobâz Df ( dator facare) ; Df rata leverulu facar (coefcet de îdatorare; Df dator facare); K pr c cota de mpozt/proft. Modfcarea structur facare determă varaţ ale retabltăţ facare facâd-o pe aceasta d urmă sesblă la structura facară ș, evdet, fluețablă î mare masură de gradul de îdatorare. Astfel, la creşterea coefcetulu de îdatorare retabltatea facară va creşte doar î codţle î care retabltatea ecoomcă este ma mare decât costul captalulu împrumutat pe terme medu/lug pr credt bacar sau oblgatar. Creşterea poder credtelor î această stuaţe este utlă petru frmă ş geeratoare de valoare petru acţoar 49. Dacă costul captalulu împrumutat este ma mare decât retabltatea ecoomcă, orce creştere a gradulu de îdatorare va dmua retabltatea facară ş va duce la dmuarea valor frme. Dacă retabltatea ecoomcă este egală cu costul datore creşterea gradulu de îdatorare u afectează retabltatea facară ş, î aceste codţ, decza asupra structur facare trebue să abă la bază alte crter decât proftabltatea captalurlor propr cum ar f: accesbltatea dfertelor modaltăţ alteratve de faţare (credte sau emsue de acţu) ş urmărrea ue structur echlbrate ître dfertele grupur de terese ale propretarlor. Cu alte cuvte, gradul de îdatorare are efect poztv asupra retabltăţ facare uma dacă retabltatea ecoomcă este ma mare decât rata mede a dobâz pe paţa facară, făcâd plasametele dverşlor vesttor î îtreprdere, atractve 5. Explcaţ 2 22 % Rezultat et (P) ,77 ptal propru (Kpr) ,58 Dator pe terme lug (DTL) ,66 ptal permaet (Kp) (Kpr + DTL) ,54 Cfra de afacer () ,69 Rf() (P/Kpr ) 7,78 7,8,26 Rf(2) (P/Kp ) 7,45 7,47,27 P/ (retab comercală etă) 2,9 2,8 4,3 /Kpr (radametul captalulu propru) 372,88 358,47 96,4 /Kp (radametul captalulu permaet) 356,97 343,3 96,7 Kpr/Kp (autooma facară la terme) 95,74 95,77,3 DTL/Kpr (grad de îdatorare la terme) 4,45 4,4 99, Rezultatul et î creștere ș creșterea captalurlor stuează îtreprderea îtr-o zoă a retabltăț facare cu valor de 7,8% respectv 7,47%., cu o creștere mcă de,26%. 49 Dael Maaţe, Dagostcul ş evaluarea îtreprderlor cotate ş ecotate, Isttutul Româ de Cercetăr î evaluare IROVAL, Bucureşt, 22, pg. 248; 5 Marlea Mrouc, Op. Ct., pg 38 5

52 5.5. Aalza pragulu de retabltate Se umeşte prag de retabltate (puctul mort sau puctul crtc) volumul mm al producţe (cattatea de produse - q) sau al desfacerlor ( cfra de afacer - ) de la care o frmă îcepe să realzeze proft; velul mm de actvtate la care trebue să se stueze îtreprderea petru a u lucra î perdere; velul de actvtate (cfra de afacer) care absoarbe î totaltate cheltuelle de exploatare ale ue peroade ar rezultatul este ul. Depăşd acest vel, actvtatea socetăţ deve retablă, de fapt fucţoarea acestea deve retablă de la u aumt vel mm al actvtăţ, dec rscul ecoomc va f cu atât ma mc cu cât velul puctulu crtc va f ma redus. Determarea pragulu de retabltate se poate face, după caz, î utăţ fzce, valorce sau î umăr de zle, petru u sgur produs, sau petru îtreaga actvtate a îtreprder. Totodată, se poate detfca ş volumul maxm recomadat al desfacerlor, pâă la care frma poate să-ş extdă producţa petru a maxmza proftul, î raport cu capactatea de producţe stalată sau cu vestţa efectuată. Se pu câteva îtrebăr care explcă utltatea pragulu de retabltate ca strumet de aalză prevzoală (Breakeve Pot Aalyss) 5 : Ce se îtâmplă îsă î rezultatele facare ale frme dacă velul prestablt al actvtăţ, ca volum sau valoare, se modfcă (fluctuează)? 52 re ar f efectul asupra proftulu dacă s-ar reduce preţul de vâzare ş s-ar vde ma multe produse? Ce volum al vâzărlor ar trebu realzat petru a se acoper costurle fxe geerate de dezvoltarea frme pr achzţoarea uor o echpamete? Schmbărle î dmesuea velulu de actvtate (q) afectează, î mod evdet: dmesuea costurlor varable (Chv) ş fxe (Chf); volumul vâzărlor (qv) ş al cfre de afacer (); velul proftulu (P). Pord de la evoluţle specfce ale costurlor med (totale, fxe ş varable), corelate cu varaţle oferte frme, pot f detfcate două pucte marcâd velur crtce ale actvtăţ pragul de îchdere (Pî) ş pragul de retabltate (PR). Pr relevarea corelaţlor exstete ître cost, preţ ş volum al desfacerlor, aalza pragulu de retabltate permte clarfcarea uor aspecte refertoare la: mportaţa relatvă a dfertelor categor de costur; felul î care acestea varază î fucţe de volumul producţe, precum ş modul î care respectvele varaţ pot f cotrolate: atcparea flueţelor exerctate de modfcărle de structură ale producţe, ale preţurlor ş ale costurlor, asupra proftabltăţ frme; determarea capactăţ de producţe ecesară atger retabltăţ maxme; oportutatea acceptăr, sau u, a uor cotracte de o aumtă mărme or atură etc. Î fucţe de coţutul dcatorlor ecoomco-facar cosderaţ ş de reprezetarea grafcă utlzată, se dstg două varate ale pragulu de retabltate 53 : modelul lar (fgura ) ş modelul elar (fgura 2). Ipoteza lartăţ fucţe costulu varabl troduce î modelul de aalză a pragulu de retabltate deea proftulu maxm ft cotuu petru u volum ft al producţe vâdute 54. Spre deosebre de această maeră de abordare, î modelul elar de aalză operează crterul de maxmzare a proftulu cuoscut î teora mcroecoomcă sub forma egaltăţ dtre vetul margal ş costul margal. Reprezetarea grafcă, î acest caz, evdeţază două pucte de echlbru (ce defesc u domeu de proftabltate 55 ), datortă caracterulu progresv pe care-l dobâdesc uele costur varable ca urmare a acţu leg radametelor descrescâde.volumul 5 Slva Petrescu, Aalza facară aprofudată cocepte, metode, stud de caz, FEAA, Iaș, 25, pg. 97, curs dspobl la adresa web 52 C.Rusu, Op. ct., pg. 38; 53 Mrcea Coşea, Lumţa Nastovc, Evaluarea rscurlor, Metode ş tehc de aalză la vel mcro ş macroecoomc, Ed. Lux Lbrs, Braşov, 997, pg. 3; 54 Marlea Mrouc, Aalza performaţelor ecoomco-facare ale îtreprder, Ed. Jumea, Iaş, 999, pg. 22; 55 Toader Gherasm, Op. ct., vol. 2, pg. 5; 52

53 optm al producţe qo va f cel corespuzător cărua dfereţa dtre veturle ş costurle totale este maxmă. Ipotezele pe care se bazează acest model se referă la: - u cost varabl utar costat (cv) î raport cu creşterea volumulu producţe ceea ce îseamă că, dferet de volumul fzc al producţe vâdute (qv), cheltuelle varable pe utatea de produs sut costate, vard î schmb volumul total al acestora (Chv); - u preţ utar de vâzare costat (pv) dferet de volumul produselor fzce vâdute (qv), altfel spus, paţa absoarbe toată producţa la acelaş preţ. Se dstg tre stuaţ, corespuzător a tre tpur de îtreprder, astfel: a) La îtreprderle mooproductve (fabrcă u sgur produs) pragul de retabltate î utăţ fzce se determă cu relaţa: Chf Chf qv pr pv cv mcv î care: qv pr volumul fzc (crtc) al producţe vâdute petru a atge pragul de retabltate; pv cv marja asupra cheltuellor varable utare (mcv) sau marja brută de acumulare pe utatea de produs; Se remarcă faptul că de cele ma multe or se lucrează cu u vel al preţulu avâd mărmea: pv cv( + m), î care m marjă care dă posbltatea îtreprzătorulu să ş recupereze clusv costurle fxe ş să obţă u proft ormal, deş, î cazul cocureţe mperfecte, volumul vâzărlor este depedet de velul preţurlor, ître cele două mărm exstâd u raport vers proporţoal ş, se pue astfel problema determăr preţulu la care capactatea de producţe se va folos, cel puţ la velul ormal, ceea ce face ecesară cuoaşterea fucţe cerer (lucru care se îtâmplă foarte rar). Aalza stabltăţ proftulu evdeţază următoarele aspecte: - î qv pr îtreprderea u degajă c proft c perdere. Istabltatea proftulu este cu atât ma mare cu cât îtreprderea este ma aproape de puctul său crtc. Câd velul de actvtate () se stuează î vecătatea puctulu crtc, o mcă varaţe a cfre de afacer atreează o mare varaţe a proftulu; - câd qv < qv pr costurle depăşesc, ar îtreprderea lucrează î perdere; - câd qv >qv pr costurle sut compesate de o cfră de afacer sufcet de mare petru a degaja ş proft. Cu cât qv (producţa vâdută) este ma mare faţă de acest puct crtc, cu atât ma mult proftul va creşte, îglobâd marjele utare brute aferete vâzărlor suplmetare (cheltuelle fxe sut absorbte deja de vâzărle realzate pâă la puctul crtc). Puctul de echlbru u este u cocept statc, u exstă u puct crtc absolut, c u prag de retabltate cu u aumt orzot de calcul. Acest lucru are î vedere următoarele elemete: cheltuelle fxe, repartzate asupra îtreg producţ, fd cu atât ma reduse pe utatea de produs cu cât volumul producţe este ma mare, vor f recuperate pr vâzărle ţale (vâzăr realzate pâă la atgerea puctulu crtc). Î realtate îsă, cheltuelle fxe u preztă o aumtă costaţă petru toate velurle de actvtate, ş de aceea, char dacă costurle varable respectă regula proporţoaltăţ, modfcarea costurlor totale determă aparţa uu ou prag de retabltate. Totodată, î realtatea ecoomcă, preţul de vâzare u poate rămâe costat, deoarece cocureţa oferă stuaţ dverse. Astfel, î cazul scăder cerer pe paţă (eprevăzută de îtreprdere), preţurle vor scădea. Acest feome va f îsoţt de îtârzerea plăţlor, creşterea stocurlor, a provzoaelor petru exploatare cât ş a celor petru rscur ş cheltuel. Drept urmare, cheltuelle relatv costate sporesc cosderabl, ar proftul va îregstra o scădere semfcatvă. Î cosecţă, va creşte velul pragulu de retabltate, ar î reprezetarea grafcă acesta se va deplasa spre dreapta pe axa abscselor. Î cazul î care cererea de produse pe paţă creşte, 53

54 preţurle ş mplct proftul vor creşte, determâd o scădere a puctulu crtc, dec o deplasare spre stâga pe axa abscselor. Petru a determa pragul de retabltate î utăţ valorce ( pr ), la îtreprderle mooproductve, se îmulţeşte pragul de retabltate î volum (qv pr ) cu preţul de vâzare utar (pv) obţâdu-se următoarea relaţe: pv pr qv pr mcv dar: Rmcv (%) pv Chf atuc: pr Rmcv î care, Rmcv rata marje asupra costulu varabl utar. Potrvt ultme relaţ, pragul de retabltate repreztă valoarea cfre de afacer petru care suma cheltuellor fxe este egală cu marja absolută asupra costulu varabl. b) Petru utăţle care produc ş comercalzează o gamă varată de produse (polproductve celelalte poteze meţâdu-se), calculele vor avea î vedere mărm med ce caracterzează îtreg asamblul, ar pragul de retabltate valorc petru îtreaga actvtate a frme, stablt pe baza cotulu de proft ş perdere, are următorul model: Chf ( absolute) pr MCV (%) î care: MCV(%) - rata marje asupra cheltuellor varable totale, la vel de frmă; MChv Chv MCV (%) c) Petru utăţle d sectorul de comercalzare a mărfurlor, pragul de retabltate se determă î mod smlar, luâdu-se î calcul toate cheltuelle utăţ, clusv costul mărfurlor vâdute la preţul cu amăutul. Partculartăţle î stablrea relaţlor de calcul se referă la dcator utlzaţ dferţ faţă de ce a frmelor productve petru că î acest sector de actvtate u se creează o valor materale, c doar se sporeşte valoarea mărfurlor vâdute. Dacă se are î vedere mecasmul specfc de asgurare a proftulu d adaosul comercal (Ac) cuprs î preţul de vâzare cu amăutul, atuc pragul de retabltate se determă pe baza relaţe 56 : RE Cht, ude: Cht Cm + Chc, ar Cm + Ac ude: RE - rezultatul exploatăr; Cm - costul de cumpărare al mărfurlor; Chc - cheltuala comercatulu, umtă uzual cheltuala de crculaţe; Ac - marja comercală (adaos comercal), adcă valoarea pe care o adaugă comercatul la valoarea produselor achzţoate petru a f revâdute. D relaţle de ma sus rezultă: Cm + Chc Cm + Ac Chc Ac Chc Chv + Chf, Chv Nchv Nchv velul relatv al cheltuellor varable Ac K, K - cota mede de adaos comercal (rata marje comercale) îlocud Chc, Chv ş Ac î relaţa Chc Ac rezultă: Nchv + Chf K ( K - Nchv) Chf Î aceste codţ cfra de afacer prag va f dată de relaţa: 56 D. Mărgulescu, M. Nculescu, V. Robu, Dagostc ecoomco-facar, ED. Romcart, Bucureşt, 994, pg. 244; 54

55 Chf pr K Nchv Avâd î vedere că dfereţa ( K - Nchv) este rata marje ete R m, adcă marja egrevată de cheltuel raportată la cfra de afacer, ultma relaţe se ma poate scre astfel: Chf pr Rm Se observă că cfra de afacer prag petru îtreprderle d sfera dstrbuţe creşte drect proporţoal cu cheltuelle fxe ş scade atuc câd creşte rata marje ete. Î procesul deczoal, preztă teres deosebt, stablrea pragulu de retabltate î zle, avâd semfcaţa date caledarstce la care pragul de retabltate este ats (exemplu: dacă PRzle 5 zle, îseamă că cfra de afacer corespuzătoare pragulu de retabltate a fost atsă pe data de 2 februare). Aceasta se stableşte astfel: pr Pr zle 365 realzata Acest model are o sere de poteze deale cum ar f: - cheltuelle varable sut proporţoale cu volumul producţe, dec radametele factorlor de producţe sut cosderate costate. Î realtate îsă, uma o parte dtre cheltuelle varable sut proporţoale; - veturle totale sut de asemeea, cosderate lare, ceea ce semfcă fe că produsele sut de cerere ft elastcă fe că preţul este fx cocureţă pură ş perfectă); - producţa este cosderată absolut omogeă ş de sere mare ş u preztă modfcăr structurale mportate. Î cuda acestor mperfecţu, grafcul se costtue îtr-u strumet mportat de adoptare a uor decz prvd mometul aleger uor vestţ de extdere sau de moderzare Modelul elar al pragulu de retabltate Modelul elar de aalză pleacă de la premsa mult ma realstă că î realtate costurle varable u evoluează strct proporţoal cu evoluţa volumulu producţe, fe d raţu tehce, fe d raţu facare. Costurle varable sut fucţ crescătoare de volumul producţe, dar este posblă dmuarea costurlor varable îcepâd de la u aumt volum al producţe ş, î cosecţă, costurle totale u vor ma f reprezetate grafc prtr-o dreaptă. De asemeea, dmuarea preţulu de vâzare poate provoca o creştere oproporţoală a volumulu vâzărlor care, ma departe, determă îtreprderea să-ş utlzeze la maxmum sau să-ş extdă capactatea de producţe exstetă, cu cosecţe asupra majorăr costurlor varable. Acest model de reprezetare al pragulu de retabltate pue î evdeţă amploarea ş sesul schmbărlor survete î mărmea compoetelor costulu de producţe, corespuzător cu modfcărle tervete î volumul total al producţe. Aşa cum am ma arătat, reprezetarea grafcă evdeţază două pucte de echlbru, uul feror ş altul superor, u domeu de retabltate î care îtreprderea obţe proft dacă va vde o cattate d producţa sa care se stuează ître cele două pucte de echlbru. Cu alte cuvte, rezultă că petru ca o frmă să obţă proft maxm este ecesar ca producţa sa, ca vel optm, să fe cuprsă ître două lmte (q pr,q pr2 ) care desemează velurle crtce aferete celor două pucte de echlbru (Pr, Pr 2 ). Petru a realza acest volum optm al producţe este evoe de o capactate de producţe de o aumtă mărme ce defeşte dmesuea optmă a frme. Crterul cosderat î acest model este cel al maxmzăr proftulu î poteza elartăţ fucţe costulu varabl, lucru realzabl atuc câd vetul margal este egal cu costul margal. U alt avataj al acestu model - comparatv cu modelul lar - îl costtue marcarea precsă a puctulu de echlbru Pr 2 care dcă mărmea optmă a volumulu producţe - ş, mplct al desfacerlor - petru care frma îş maxmzează profturle. Î cazul modelulu lar, proftul maxm obteabl - reprezetat de suprafaţa îcadrată ître dreapta corespuzătoare vetulu ş cea corespuzătoare costulu total - pare a f lmtat doar de 55

56 capactatea de producţe stalată, adcă de cattatea ş caltatea mjloacelor de producţe ş a forţe de mucă, î care s-au materalzat vestţle ţale. Î realtate, atgerea ş meţerea - pe peroade ma îdelugate de tmp - a aceste lmte, are ca efect o creştere substaţală a costurlor de producţe, exstâd rscul, ca la u momet dat frma să îregstreze perder facare. Justfcarea rezdă - la velul producătorulu - î creşterea eretă, atât a cheltuellor de îtreţere ş de reparaţ, cât ş salarlor drecte ş drecte, proporţoal cu efortul suplmetar făcut (regmul tesv de utlzare al mjloacelor de producţe coducâd la căder accdetale ma frecvete, terveţ prevetve - efectuate la peroade ma scurte de tmp - de reglare ş de îtreţere a utlajelor; stmularea materală a persoalulu î vederea creşter productvtăţ muc, sau a efectuăr de ore ş/sau schmbur suplmetare etc.). U alt aspect, deloc de egljat, este cofert ş de modfcărle tervete î medul exoge, reprezetat de paţă, ma ales î codţle exsteţe ue puterce cocureţe. Schmbarea raportulu cerere-ofertă, î detrmetul cele d urmă (cerere feroară oferte), va coduce la scăderea preţurlor practcate pe paţă, utlzare completă a capactăţ de producţe, a factorlor de producţe, etc. Cosecţa va f, evdet, dmuarea marje brute de cotrbuţe la proft, î codţle meţer costate a costulu de producţe. Rămââd îsă cu aalza uma î sfera de flueţă a producătorulu, evdeţerea puctulu Pr 2 semfcă velul maxm pâă la care se poate agaja frma î dezvoltarea propre actvtăţ de producţe/desfacere, asgurâdu-ş î acest mod, obţerea maxmulu de proftabltate î raport cu vestţa făcută ş marchează sfârştul zoe de proftabltate maxmă a frme. Altfel formulat, actvtatea frme va îregstra proft, atât tmp cât costul margal este feror vetulu margal. Pata descărcătoare a drepte ce repreztă vetul margal, este motvată fe de dmuarea marje brute de cotrbuţe la proft - datortă creşter costulu margal odată cu sporrea volumulu producţe sau al desfacerlor fe ca urmare a scăder preţulu de desfacere, î deea de a prelug durata de vaţă comercală a uu produs. Această ultmă observaţe, împreuă cu trăsătura deftore a costurlor fxe (perodce)- ş aume aceea de a putea f cosderate costate pe aumte peroade de tmp mpue reluarea calculelor ş a aalze pragulu de retabltate, or de câte or surv modfcăr ale factorlor edoge ş/sau exoge. Doar î acest fel se pot obţe formaţle, precse ş corecte, ecesare luăr de decz - prompte ş efcete prvd costurle ş preţurle. Cele două modele ale pragulu de retabltate, au caltatea de a se completa recproc, oferd formaţ deosebt de mportate î procesul de cotrol al costurlor, formaţ care u ar putea f fumzate prtr-o abordare separată ş ulaterală. Î sprjul aceste de, se va prezeta, succt, o varată hbrdă a celor două modele, îtâltă î lteratura de specaltate ca dagrama velelor crtce", sau metoda vetulu margal 57. Î cocordaţă cu această reprezetare grafcă, oţuea de vet margal poate f deftă, fe ca suma cheltuellor costate ş a profturlor, fe ca dfereţa dtre valoarea vâzărlor efectuate ş costurle varable, reclamate de realzarea respectvulu volum al desfacerlor. Puctul crtc va apare la tersecţa drepte profturlor (B) cu dreapta corespuzătoare costurlor fxe. Î puctul crtc, valoarea vetulu margal va f egală cu cea a costurlor fxe. Utlzarea dagrame velelor crtce - asgură o efceţă deosebtă ş o relevaţă maxmală î aalza proftabltăţ frmelor, ce mafestă preocupăr î desfăşurarea de actvtăţ multple ş caracterzate de poder dferte î asamblul afacer. Astfel, odată cu creşterea gradulu de dversfcare al ue afacer se pue problema dsocer produselor - sau a servclor - care aduc proft, de cele care sut eretable. Pr prsma faptulu că dfertele produse sau servc reclamă vestţ specfce (î echpamete, utlaje ş stalaţ, umăr de agajaţ, vel de pregătre profesoală al acestora, volum de mucă ecesar etc.), se mpue efectuarea ue compartmetăr pe produse a actvtăţlor ş o alocare cât ma exactă a costurlor fxe pe obecte de fabrcaţe. 57 Gabrel P. Luca, Necula Olaru, Elemete de maagemet facar, Edtura Dosofte, Iaş,994; 56

57 Îtr-o asemeea stuaţe capătă semfcaţe ş dev operate două oţu o: cetrele de cheltuel ş cetrele de proft. Pr termedul acestora se defeşte dvzarea îtreg afacer î actvtăţ specfce, la velul cărora mpactul cheltuellor deja efectuate ş al creşter costurlor vtoare, poate f uşor detfcat ş plafcat. Cu alte cuvte, deve posblă realzarea ue asocer clare a vestţlor precedete cu trecutul ş a celor de perspectvă cu vtorul. Prcpalele elemete ce preztă relevaţă î alocarea pe cetre a costurlor fxe sut: - suprafeţele productve - separate pe procese sau pe actvtăţ - care clud: chrle sau ratele împrumuturlor efectuate petru clădr; cheltuelle de îtreţere ale acestora; cheltuelle cu lumatul, îcălzrea ş curăţea etc. - valoarea utlajelor ş a stalaţlor - ce clude, î eseţă, amortzarea, îtreţerearepararea ş alte costur asocate bue fucţoăr. Pe baza cosderetelor meţoate prvd alocarea costurlor fxe pe tpurle de produse realzate, se asgură compartmetarea afacer pe cetrele de cheltuel ş cetre de proft. Î stuaţa î care dsocerea se extde ş la alocarea uu departamet d cadrul structur orgazatorce a frme - coform metode de coducere pe produse - al căru maager va deve drect răspuzător de cotrolul costurlor la velul respectvulu cetru, atuc se poate vorb char de u cetru de cotrol al bugetulu Avatajele ş lmtele utlzăr pragulu de retabltate Avataje Utlzarea celor două vele ale pragulu de retabltate ş a dagrame velelor crtce oferă două mar categor de formaţ: I. formaţ ş, î acelaş tmp, prcp - ce ţ regulle de bază ale proftabltăţ orcăre actvtăţ ecoomce ş aume: - o frmă care u produce, îregstrează perder facare egale cu cheltuelle sale fxe totale; - petru peroade lmtate de tmp o frmă poate supraveţu, dacă veturle sale brute sut cel puţ egale cu valoarea costurlor varable totale (dec, preţul de vâzare trebue să fe cel puţ egal cu cheltuelle varable utare); - acceptarea uor cotracte ale căror comez îsumate u agajează capactatea de producţe stalată, la a realza u volum de producţe superor prmulu puct de echlbru (PEI), este echvaletă cu a lucra fe î perdere, fe cu proft zero; - zoa de maxmă proftabltate, î raport cu vestţa făcută îtr-o afacere, este cuprsă ître volumele de producţe corespuzătoare celor două pucte de echlbru (P E ş P E2 ); această zoă corespude tervalulu î care curba costulu margal este stuată sub dreapta vetulu margal; - cu cât volumul producţe depăşeşte ma mult puctul de echlbru (P E2 ), cu atât ma mar vor f ş perderle facare, dmuâdu-se astfel, î mod corespuzător, proftul obţut pâă la acel puct; decza de a se proceda la o asemeea sporre a volumulu producţe, poate f justfcată - uma î cazul frmelor puterce - de adoptarea ue strateg agresve de paţă, cu scopul peetrăr ş al acaparăr zoelor tradţoale de desfacere ale cocureţe. - utlzarea î determarea rsculu operatoal... II. formaţ cu caracter specfc, ce evdeţază cosecţele evetualelor modfcăr - dorte, sau mpuse de medul exter - ale compoetelor structur costulu, a preţulu sau a producţe, cum ar f: - deplasarea puctulu de echlbru (puct crtc), ca urmare a modfcăr, separat, a cheltuellor fxe, a celor varable sau a preţurlor de vâzare; - deplasarea puctulu de echlbru, pr efectuarea de modfcăr combate: Chv ş Chf, Chv ş pv ; Chf ş pv sau Chv, Chf ş pv; - flueţa modfcăr structur de producţe, asupra costulu de producţe ş a vetulu brut. Alte avataje - cu caracter geeral - coferte de aalza pragulu de retabltate ş a dagrame velelor crtce, rezdă î: 57

58 - caracterul de strumet relevat de formare ş decze, la velul coducer superoare, de urmărre ş cotrol - a cheltuellor ş a realzărlor - la velul coducer operatve; - prezetarea ş îţelegerea efcetă a corelaţlor exstete ître cheltuel ş vetur; - posbltatea dfereţer profturlor realzate ca urmare a volumulu actvtăţ, de cele obţute ca rezultat al efceţe acestea; - asocerea clară a costurlor varable la dfertele buur realzate, costurle fxe emafd cosderate ca emjloct legate de producerea lor; - posbltatea elaborăr uor orme de cotrol a actvtăţ de producţe, caracterzate pr coczue ş clartate, tocma datortă reuţăr la repartzarea cheltuellor fxe pe artcole de fabrcaţe; - depstarea produselor sau a actvtăţlor care u sut retable ş detfcarea posbltăţlor de creştere a profturlor. Lmte Lmtărle 58 aalze cost volum de actvtate proft (CVP) pot apărea d cauză că aalza este operaţoală pe terme scurt, este o aproxmare pe terme scurt a relaţe dtre costvolum de actvtate-proft. Aalza este lmtată la terme scurt petru că î acest terval cheltuelle pot f separate î varable ş fxe ar potezele de lucru cu aceste cocepte sut valde doar pe terme scurt astfel: - delmtarea costurlor î varable ş fxe este o operaţue destul de greu de realzat ca urmare a faptulu că crterle de delmtare a lor sut ueor pur coveţoale. - costul varabl utar poate f cosderat costat, pe terme scurt, frma bazâdu-se pe o tehologe costată ş efcetă, u medu stabl, lpst de certtud, cu preţur de achzţe a resurselor costate. Pe terme lug aceste costur td să se schmbe deved varable, ca răspus la schmbărle tervete î actvtatea îtreprder (î strategle ş poltcle sale). - cheltuelle fxe totale râmâ costate pe terme scurt petru că, î realate, ma ales î strategle de creştere/dezvoltare, extderea capactăţlor de producţe determă creşterea cheltuellor fxe. Aalza CVP este de aseme lmtată de faptul că este doar o aproxmare a relaţlor sublate, petru că, atuc câd se estmează comportametul costulu, ecuaţa costulu u repreztă perfect comportametul costulu actual. Orce eroare î ecuaţa costulu se va răsfrâge drect î estmărle proftulu. Modelul poate f desgur îmbuătăţt, pr ajustarea erorlor datorate aproxmăr ş o determare a ecuaţe costurlor cu ma mare acurateţe. Cu toate acestea modelul CVP rămâe u strumet de bază 59 care permte maagerlor să răspudă la îtrebarea dar dacă cu rapdtate ş uşurţă ş este o tehcă folostoare petru stablrea uor plaur ţale. Se adaugă la aceasta ş faptul că permte aalza mpactulu structur actvelor fxe (ş mărmea aferetă amortzăr) asupra proftabltăţ frme 6. Î fod relaţa vetur cost proft u face altceva decât să mpuă restrcţ asupra modulu î care trebue gestoată frma îtr-o ramură ecoomcă dată, petru a realza compettvtatea Rscurle asocate afacer; Relaţa retabltate - rsc U dagostc ecoomco-facar complet u se poate realza egljd cuplul retabltate - rsc. Noţuea de rsc este separabl legată de cea de retabltate. Rezultatul ue îtreprder este flueţat de factor aleator care terv î actvtatea de aprovzoare, producţe ş desfacere ce duc u aume rsc al actvtăţ ecoomce, tradus, î geeral, pr varabltatea 58 Shae Morarty, rl P. Alle, Cost Accoutg, 2 d edto, Joh Wley & Sos, New York, 986, pg. 58; 59 Mart Howard... 6 Dael Maaţe, Dagostcul ş evaluarea îtreprderlor cotate ş ecotate, Isttutul Româ de Cercetăr î evaluare, Bucureşt, 22, pg. 24; 6 Da Voculescu, Compettvtatea, Ed. Ecoomcă, Bucureşt, 2, pg. 57; 58

59 rezultatulu. Astfel, varabltatea rezultatulu este cu atât ma stăpâtă cu cât se mafestă u grad ma mare de flexbltate 62. Noţuea de rsc este substtută cel ma adesea cu oţuea de flexbltate defte pr capactatea îtreprder de a se adapta ş a răspude efcet la schmbărle de medu. Delmtarea aalze rsculu de aalza retabltăţ coduce la cocluza că cele două aspecte u sut depedete. Retabltatea trebue aprecată î fucţe de rscul suportat ş vers, deoarece îtreprderle u-ş asumă u rsc decât î fucţe de retabltatea pe care o speră. De altfel, î teora ecoomcă este tot ma frecvet acredtată deea că echlbrul facar este respectat dacă retabltatea ue îtreprder compesează rscul asumat, rsc depedet î mod egal de factor ecoomc ş de poltca facară a frme. 63 Î fucţe de formele pe care le îmbracă rscul, problematca aalze acestua poate f structurată astfel: - aalza rsculu ecoomc (de exploatare): - aalza rsculu facar; - aalza rsculu de falmet. Leverul de exploatare ş rscul ecoomc Gradul de sesbltate al rezultatulu ecoomc face d fecare frmă o vestţe ma mult sau ma puţ rscată 64. Rscul ecoomc repreztă capactatea frme de a se adapta la tmp cu cel ma mc cost la varaţle medulu, exprmâd volatltatea rezultatulu ecoomc la codţle de exploatare 65 (coefcet de elastctate a rezultatulu î raport cu volumul de actvtate lever de exploatare 66 - Le) sau, cu alte cuvte, exprmă varaţa relatvă (%) a rezultatulu exploatăr (Re) î raport cu varaţa relatvă (%) a volumulu producţe (Qf) sau a cfre de afacer (). Δ IRe IRe Le Δ I I Semfcaţa lu este de procet de varaţe a rezultatulu exploatăr la o modfcare cu % a volumulu producţe sau cfre de afacer, rscul de exploatare mafestâdu-se atuc câd la creştere cu % a volumulu producţe sau cfre de afacer î corespude o creştere sub % a rezultatulu. Rscul u depde uma de factor geeral (preţ de vâzare, cost, cfră de afacer), c ş de structura costurlor, respectv de comportametul lor faţă de volumul de actvtate. Rscul actvtăţ ecoomce sau rscul de exploatare preztă de fapt rscul legat de îcetrea radametelor de exploatare (de producţe). El depde î mod eseţal de gruparea cheltuellor de producţe î fxe ş varable ş corecta lor determare. 67 Î matere de aalză a rsculu specalşt 68 cosderă că exstă două varable eseţale care provoacă cea ma mare sesbltate a dcatorlor de rezultat ş care trebue atet studate, respectv structura costurlor ş structura facară a frme. Structura costurlor este susceptblă să 62 Paraschvescu, M.D, Păvăloae, W., Metode de cotabltate ş aalza facară, Ed. Neuro, Focşa,994, p Mărgulescu, D.,Nculescu,M.,Robu, V.Dagostc ecoomco-facar, Ed. Romcart, Bucureşt, 994,p Mrcea Coşea, Lumţa Nastovc, Evaluarea Rscurlor, metode ş tehc de aalză la vel mcro ş macroecoomc, Edtura Lux Lbrs, Braşov, 997; 65 Cohe, E., Aalyse facere, Les Edtos d`orgasato, Pars, 995, pg. 295; 66 Î fzcă, efectul de lever mplcă utlzarea ue pârgh petru a rdca u obect greu, folosd o forţă mmă. Î poltcă, oame care beefcază de efect de lever pot să realzeze foarte multe, uma prtr-u smplu cuvât. Î termologa de afacer, u efect de lever operaţoal rdcat îseamă dacă se cosderă toate celelalte elemete costate că o modfcare relatv mcă a cfre de afacer, va duce la o modfcare mportată a proftulu de exploatare. 67 Păvăloae,W., Paraschvescu, M.D., Cojocaru, C, Aalza facară ş metode de poltcă ecoomcă Î socetăţle comercale, Ed. Neuro, Focşa, 24; 68 Stacu I., Faţe,Teora peţelor facare, Faţele îtreprderlor, Aalză ş gestue facară,ed. Ecoomcă, Bucureşt, 996; 59

60 costtue cauza aparţe rsculu ecoomc sau de exploatare, ar structura facară a frme poate să geereze, î aumte codţ, rscul facar. Relaţle dtre costurle fxe, costurle varable ş beefcu (proft) sut puse î evdeţă pr aalza puctulu crtc (puct mort, prag de retabltate) care costtue u mportat strumet î aalza rsculu. Coform aalze cost- volum proft, Le poate f determat î fucţe de marja asupra cheltuellor varable utare (mcv pv - cv) ş de volumul de actvtate (qv): Ipoteze de lucru: marja pe cost varabl ş cheltuelle fxe costate pv, ΔChf cv mcv pv cv, Chf Chf ΔR e R e ΔR e qv R R qv Le () Δqv R e Δqv R Δqv qv ( qv pv qv cv Chf ) ( qv pv qv cv Chf ) qv qv pv qv cv Chf Δqv qv ( pv cv ) Chf qv ( pv cv ) + Chf qv qv ( pv cv ) Chf Δqv mcv qv mcv qv ( Chf Chf ) qv mcv ( qv qv ) qv mcv qv Chf Δqv mcv qv Chf Δqv mcv Δqv qv R MChv MChv e + Chf MChv Chf Δqv MChv Chf R R e e MChv marja absolută asupra cheltuellor varable totale care trebue să acopere cheltuelle fxe ş să degajeze proft (Re +Chf), D această relaţe rezultă că petru u vel al producţe dat (aceeaş ), leverul de exploatare este cu atât ma mare ş dec ş rscul de exploatare este ma mare cu cât cheltuelle fxe sut ma mar. Frma cu cheltuel fxe ma mar este mult ma rscată ş ma puţ flexblă la varaţa peţe. D acest motv ea trebue să ofere acţoarlor să o rată de retabltate facară ma rdcată: retabltate ecoomcă plus o prmă de rsc. Î cocluze, leverul exploatăr este determat atât de mărmea cheltuellor fxe, cât ş de pozţa cfre de afacer î raport cu pragul de retabltate. Pr prsma pragulu de retabltate aprecerea rsculu de exploatare cu ajutorul leverulu de exploatare (Le) sau coefcetul de elastctate ( e ) presupue următorul raţoamet: Ipoteze de lucru: Chf Chf, ΔChf RMChv RMChv RMChv î care RMChv coefcetul marje asupra cheltuellor varable (MChv) î Cfra de afacer Chv MChv Chv RMChv RChv R Chv repreztă coefcetul cheltuellor varable î totalul cfre de afacer, adcă raportul: Chv R Chv 6

61 R e ΔR IRe Reo Le(2), î care: I Δ e ( Chv + Chf ) RChv Chf ( RChv) Chf RMChv Chf ΔR Le R ( e e R Δ RChv pr e Δ( RChv) ( RChv) Chf R R e e Δ Chf ) ( RChv ( Chv Chf ) Chf RChv ( RChv) Chf ( RChv ) + Chf ( RChv ) Chf ( Chv Chv Chf Chf ) Δ ( RChv) Δ Chf ( RChv)( ) RChv Chf ) Δ ( ) ( RChv) Δ ( RChv) Chf Δ Chf RChv Chf RMChv Această relaţe dovedeşte depedeţa rsculu ecoomc de varaţa cfre de afacer ş de pozţa e faţă de pragul de retabltate. Cu cât cfra de afacer realzată este ma îdepărtată de pragul de retabltate, cu cât dcatorul de pozţe relatv ş absolut este ma mare, cu atât coefcetul de elastctate este ma mc ar frma ma puţ rscată. Î aproperea pragulu de retabltate elastctatea rezultatulu exploatăr este ma rdcată ar rscul de exploatare sport. Le Le() Le(2) Evaluarea rsculu de exploatare pord de la modelul pragulu de retabltate se poate face ş astfel: 69 () calculâd rata (pragulu de retabltate) care exprmă drect rscul de exploatare (R Pr ) Pr R Pr realzata Cu cât această rată este ma mare, cu atât rscul va f ma mare ş vers. (2) calculâd dcele de securtate (I s ), care evdeţază marja de securtate de care dspue frma: realzata Pr I s realzata Marja de securtate a frme va f cu atât ma mare cu cât dcele este ma mare. (3) calculâd dcatorul de pozţe faţă de pragul de retabltate, exprmat atât î mărm absolute(α), cât ş î mărm relatve(α ), cu relaţle: α realzata Pr ' realzata Pr α Pr 69 S. Ballada, Qutls et mecasmes de gesto facere, Maxma, Pars, 992, pag. 225; 6

62 Pozţa absolută (α) deumtă ş flexbltate absolută evdeţază capactatea frme de a-ş adapta producţa la cerţele peţe. Cu cât acest dcator e ma mare, cu atât flexbltatea frme este ma rdcată, ar rscul ecoomc este ma redus. Idcatorul de pozţe î mărme relatvă, avâd ca bază de calcul varaţa absolută a cfre de afacer faţă de pragul de retabltate (α ) se ma umeşte ş coefcet de volatltate. El are aceeaş valoare formaţoală ca ş dcatorul absolut ş îregstrează valor mar atuc câd rscul este mm. Studle arată că frmele se pot găs î următoarele stuaţ 7 : - stablă, câd cfra de afacer realzată se stuează cu pâă la % peste pragul de retabltate; - relatv stablă, câd cfra de afacer este cu 2% ma mare decât cea corespuzătoare pragulu de retabltate; - cofortablă, câd cfra de afacer depăşeşte pragul de retabltate cu ma mult de 2% Se poate apreca astfel că rscul ecoomc depde de următor factor: 7 - varabltatea cerer; rscul ecoomc este mare î codţle ue cerer stable - varabltatea preţulu de vâzare; frmele ale căror produse sut vâdute pe peţe caracterzate de fluctuaţ îsemate, sut expuse uu rsc ecoomc ma rdcat, comparatv cu frmele ale căror produse sut vâdute pe peţe stable; - varabltatea costulu îtrărlor (aprovzoărlor) î sesul că frmele care se aprovzoează la costur certe, sut expuse uu rsc ecoomc rdcat. -capactatea de a ajusta preţurle produselor la costurle trărlor. Astfel, cu cât capactatea frme de a ajusta preţul produselor la modfcarea costulu de producţe este ma mare, cu atât velul rsculu ecoomc este ma scăzut; - poderea cheltuellor fxe î totalul cheltuellor frme; dacă cheltuelle fxe deţ o podere îsemată î valoarea cheltuellor totale ş u se pot dmua pe măsură ce scade cererea petru produsele frme, rscul ecoomc este ma rdcat. Aalza rsculu facar Acest rsc prveşte structura facară ş depde de modul de faţare 72 a actvtăţ. ptalul propru (o parte a acestua) împreuă cu credtele (a căror proporţ varază), asgură resursele ecesare procurăr uu actv ecoomc: u utlaj, o le tehologcă, etc. Pr utlzare, exploatare, acesta degajă u rezultat ecoomc. La râdul său acest rezultat se va împărţ ître protagoşt, acţoar îş îsuşesc beefcul ce coţe ş mpoztul, ar cealaltă parte, sub forma dobâz, este folostă petru remuerarea celor ce au acordat credtele. Dacă afacerea este faţată exclusv d captalur propr u comportă c u rsc facar. Rscul facar apare î mometul apelăr la credte petru a faţa o actvtate care mplcă cheltuel facare ş flueţează retabltatea îtreprder ş exprmă sesbltatea rezultatulu curet îate de deducerea mpoztulu pe proft (R ) la o modfcare prealablă a rezultatulu exploatăr (R e ). Impactul poltc facare asupra performaţelor îtreprder, evoa de estmare a rsculu atras de folosrea captalulu împrumutat î derularea actvtăţ îtreprder, au dat aştere teore cuoscută sub deumrea de efect de lever facar. Î prcpu, leverul facar preztă efectul îdatorar asupra rate retabltăţ captalulu propru. Aalza rsculu facar se poate face după o metodologe smlară cele prezetate la rscul de exploatare. Sgura extrae o repreztă faptul că se mpue luarea î calcul a cheltuellor facare (dobâz) care la u vel dat de actvtate (petru o evoe de captal dată), sut cosderate cheltuel fxe. 7 Vermmet P., Face d etreprse, Aalyse et gesto, Ed Dalloz, Pars, 988; 7 Mhaela Oofre, Op. Ct, cap. 3, pg Slva Petrescu, Op. ct., pg. 223; 62

63 Coefcetul de elastctate ( e 2 ) sau coefcetul efectulu de lever facar (Lf) caracterzează rscul facar ş exprmă sesbltatea rezultatulu curet (R c ) îate de deducerea mpoztulu pe proft la o modfcare prealablă a rezultatulu exploatăr (R e ) pr luarea î calcul a cheltuellor facare( ΔCh Ch Ch - velul cheltuellor facare rămâe f f eschmbat la varaţle rezultatulu exploatăr). ΔRc Rc ΔRc R ΔR e ΔCh e f Re ΔRe Re Lf ΔRe Rc ΔRe Re Ch f ΔR e Re Ch f ΔR e Re î care: R c R e Ch f (veturle facare se presupu a f egale cu ) R e R e Ch Coefcetul de elastctate e 3 măsoară sesbltatea rezultatulu et (R ) la varaţa rezultatulu curet îate de mpoztare (R ) (ude este cota de mpozt pe proft): ΔR e R ΔR ( ) R R ( ) ΔR 3 ΔR R Se costată că e 3 u are c o flueţă asupra coefcetulu de elastctate global. Deoarece e 3, coefcetul efectulu de lever combat (CELC), care reflectă mărmea cotablă a rsculu global, apare ca o compuere" a efectulu de lever al exploatăr cu efectul de lever facar. CELC CELF CELE, ş îlocud obţem: CELC R e Re Ch f Pr MCV R Ch Coefcetul de elastctate global, ca rezultată a efectelor celor două structur (operaţoală ş facară) evdeţază mpactul celor două categor de costur fxe (structurale ş facare) asupra trasformărlor cfre de afacer î proft curet (îate de mpozt). Luarea î calcul a cheltuellor facare, care la u vel dat de actvtate (alocare de captal împrumutat) sut cosderate fxe, coduce la determarea uu prag de retabltate global, coform relaţe: Chf + Ch f Pr g Rmcv Pozţa relatvă a agetulu ecoomc î raport cu puctul crtc global α Prg se stableşte astfel: realzata Pr g α Pr g Pr g Î cocluze, cu cât coefcetul de elastctate global va f ma rdcat, cu atât ma mare va f rscul. U raport rdcat semfcă faptul că ue dmuăr date a cfre de afacer (fără taxe) î corespude o dmuare ma mportată a rezultatulu et (varaţa fd exprmată î procete). Noţuea de rsc este mportată u uma petru aprecerea performaţelor îtreprder pe pla ecoomc c ş petru alegerea celor ma efcete măsur prvd faţarea creşter sale ecoomce, deoarece pragul de retabltate realzează jocţuea dtre stratega dustrală ş cea facară. Dacă îtreprderea este îtr-o stuaţe dfclă, stratega facară ce trebue adoptată costă î reducerea pragulu de retabltate făcâdu-se apel la captalurle propr petru faţarea vestţlor ş u la agajarea de o credte care, spord velul cheltuellor fxe cu cuatumul dobâzlor, majorează pragul de retabltate. D cotră, dacă paţa lasă să se îtrevadă o relasare a actvtăţ, dec o sporre substaţală a cfre de afacer, îtreprderea poate să recurgă la credte o, ca surse suplmetare petru actul vestţoal, care vor rdca velul puctulu crtc fără cosecţe egatve, îtrucât volumul de actvtate va îregstra o creştere ma accetuată. e f f 63

64 Aalza rsculu de falmet (de solvabltate) Î afară de rscul de exploatare care poate f lmtat ş redus pr decz facar-cotable corecte legate de reducerea leverulu de exploatare pr varablzarea uor cheltuel fxe (reducerea stocurlor, dez-vestre) ş de rscul facar pr asgurarea ue structur facare optme, compale î dfcultate se cofrută cu rscul de falmet 73. Rscul de falmet (solvabltate) exprmă posbltatea de aparţe a capactăţ de oorare a tuturor oblgaţlor scadete ca urmare a îcheer cu perder a exercţlor ateroare ş eacoperte care au epuzat tegral captalurle propr. Partea eacopertă rămâe exclusv î sarca credtorlor ș afectează averea propretarlor pr dmuarea pâă la valor egatve a stuaţe ete, ceea ce costtue rscul de solvabltate asumat. uzele care pot coduce la falmet sut umeroase ş vzează reducerea de actvtate, reducerea marjelor ș a ratelor de retabltate, probleme specfce de trezorere, de maagemet ecoomc ș facar (eror maagerale, egljeţă, competeţă, fraudă), sufceţa captalulu, grad rdcat de îdatorare, precum ş cauze accdetale legate de falmetul uor cleţ, reducerea peţelor de desfacere, blocajul î laţ ş.a. Fără îdoală motvul cel ma răspâdt al eșeculu ue frme este u aumt tp de competeță maagerală. Desgur, sut multple motvele petru care compale îregstrează eșec dar maagemetul adecvat este prcpala cauză a problemelor 74. Rscul de falmet teresează atât vesttorl poteţal cât ş maagemetul frme ceea ce a determat preocupăr î elaborarea uor metode de predcţe a rsculu de falmet, pord de la o grupare de rate strâs corelate cu starea de săătate sau cu cea de slăbcue frme care pot dca trarea acestea î crze care premerg falmetulu. Rscul de falmet poate f aalzat sub următoarele aspecte eseţale petru procesul deczoal:. aalza statca a rsculu de falmet pe baza blaţulu patrmoal ; aalza rsculu de falmet pr metoda scorurlor ; aalza fucţoală a rsculu de falmet ; aalza strategcă a rsculu de falmet. Aalza statcă a rsculu de falmet pe baza blaţulu patrmoal Rscul de falmet estmează probabltatea ca o frmă să îregstreze perder ş î cosecţă, să fe î mposbltatea de a-ş oora cleţ ş băcle care -au acordat credte (frma să fe solvablă). Prcpalele strumete operatoale la care se recurge î aalza facară petruvestgarea rsculu de falmet sut fodul de rulmet ș ratele de solvabltate. Solvabltatea repreztă capactatea îtreprder de a face faţă oblgaţlor scadete care rezultă fe d agajamete ateroare cotractate, fe d operaţ curete a căror realzare codţoează cotuarea actvtăţ, orce dereglare prvd achtarea oblgaţlor geerâd prejudc așa îcât meţerea solvabltăţ este o restrcţe ce se mpue îtreprder î mod 73 Prelucrat după Gheorghe Holt, Rscul de falmet puct cetral î dagostcul facar cotabl, Aalele Uverstăţ Costat Brâcuş d Târgu Ju, Sera Ecoome, Nr. 3/29, pg. 32; 74 Edward I. Altma, Edth Hotchkss, Corporate Facal Dstress ad Bakruptcy: Predct ad Avod Bakruptcy, Aalyze ad Ivest Dstressed Debt, Joh Wley & Sos, Ic., New Jersey, 26, pg. 3; 64

65 curet. Asgurarea obectvulu de solvabltate costtue așadar codţa facară de supraveţure. Aalza apttud îtreprder de a f solvablă ş de a evta falmetul vzează echlbrul facar pe baza fodulu de rulmet facar, acea marjă de securtate facară care asgură capactatea de plată pe terme lug s scurt, precum s ratele de solvabltate lchdtate. Aalza rsculu de falmet pr metoda scorurlor Aplcarea metode scorurlor presupue plasarea ue îtreprder îtr-o aumtă categore î fucţe de valoarea uu dcator dscrmat Z (umt de obce scor Z), alcătut ca o combaţe lară de,, rate poderate cu u coefcet de mportaţă a rate,,a 75 : Z a X ude: Z dcatorul dscrmat (scor); a coefcetul de mportaţă; X rata; - - umărul ratelor. Dstrbuţa dfertelor scorur permte dstgerea îtreprderlor săătoase de cele î dfcultate. Sut operațoale următoarele modele bazate pe metoda scorurlor A. Şcoala aglo-saxoă. Modelul Beaver (966) 2. Modelele dezvoltate de Altma 3. Modelul Edmster (972) 4. Modelul Damod (976) 5. Modelul probablstc al lu Deak (977) 6. Modelul Sprgate (978) 7. Modelul Koh ş Kllough (98) 8. Modelul Ohlso (982) 9. Studul Zavgre (983). Modelul Fulmer (984). Modelul Koh (992) 2. Expereţa japoeză. Modelul Shrata (999) 3. Metodologa credt-me sau securty-aalyss B. Şcoala cotetală. Modelul Yves Collogues (976) 2. Modelul Coa ş Holder (979) 3. Modelul Cetrale blaţurlor d Baca Fraţe 4. Modelul Credtulu Comercal Fracez (CCF) 5. Modelul Cotabllor Agreaţ (CA Score 987) 6. Fucţa Scor AFDCC 2 (999) C. Şcoala româească. Modelul Mâecuţă ş Ncolae (996) 2. Modelul B Băleşteau (998) 3. Modelul I Ivocu (998) 4. Modelul I. Aghel (22) 3. Modelul Mrouc-Robu (2) 75 Alexadru Cărutu, Maagemet facar, suport de curs, Edtura Academca Brîcuş,Târgu Ju, pg. 53; 65

66 ) Modelul Altma a fost dezvoltat î aul 968 de către Edward I. Altma fd de-a lugul alor cotuu adaptat ș perfecțoat (983, 993). 76 A trea edțe a lucrăr sale fudametale "Corporate Facal Dstress ad Bakruptcy" a fost tpărtă î 26. Fucța de bază are 5 rate ș utlzează 8 varable d stuațle facare ale compalor. () Z,2 X +,4 X 2 + 3,3 X 3 +,6 X 4 +, 999 X 5 î care: X I captal de lucru (fod de rulmet) / total actv - este cosderat u bu test petru detectarea problemelor. O frmă cu captal de lucru egatv este probabl să abă probleme la acoperrea oblgațlor sale pe terme scurt, deoarece u exstă actve crculate petru a acoper aceste oblgaț (așa cum mpu regulle de echlbru facar). Pr cotrast, o frmă cu captal de lucru poztv are rareor probleme cu plata facturlor sale. 77 X 2 proft revestt / total actv - acele frme care au dcatorul rezerve(proft revestt aflat î reezerve)/total actve mare au faţat actvele lor pr reţer d proft la rezerve, utlzâd u volum mc de surse atrase. X 3 proft îatea plaţ mpoztulu ş a dobâzlor(rezultatul exploatăr) / total actv - măsoară productvtea actvelor frme, depedet de gradul de îdatorare sau velul de mpoztare. Exsteţa/cotutatea frme depde de puterea de câştg a acestea,pr urmare acest dcator apare ca fd cel ma potrvt petru estmărle prvd rscul de credt. X 4 valoarea de paţă a captalulu propru/valoarea cotablă a datorlor totale - arată gradul de acoperre a datorlor cu cea a captalulu propru valorfcabl pr vderea acţulor frme la valoarea de paţă a acestora (valoarea de paţă a acţulor actvelor poate scade sub cea a datorlor agajate la credtor). X 5 vâzăr (cfra de afacer)/total actve - măsoară capactatea acestea de a vde fd o măsură a abltăţ maagemetulu de a se adapta codţlor de cocureţă ale peţe. Î fucțe de valorle fucţe Z următoarele tervale de separaţe ître îtreprderle eperformate de cele performate: Z <,8 - probabltate mare de falmet (zoa I, cu eroare zero î prevederea falmetulu); Z > 3 probabltate redusă de falmet (zoa II, cu eroare zero î prevederea vabltăţ;,8 < Z < 2,99 zoă de certtude (zoa gr) Acest model a fost gâdt petru compale cotate la bursă așa îcât s-a smțt evoa adaptăr lu ș la îtreprderle d sectorul prvat, îlocud î raportul X 4 umărătorul valoarea de paţă a captalulu propru cu valoarea cotablă a acestua, scorul Z deved 78 : 76 Max L. Hee, Edward I. Altma, PREDICTING FINANCIAL DISTRESS OF COMPANIES: REVISITING THE Z- SCORE AND ZETA MODELS, Ster School of Busess, New York Uversty, 2; aceste dezvoltăr sut prezetate î ouette, J.B., Altma, E.I., Narayaa, P.- Maagg Credt Rsk, The Next Great Facal Challege, Joh Wley&Sos, 998, ctat de Moca Roma, Statstca facar bacară, 66

67 (2) Z,77 X +,847 X 2 + 3,7 X 3 +,42 X 4 +, 999 X 5 î care: X I captal de lucru (fod de rulmet) / total actv X 2 proft revestt / total actv X 3 proft îatea plaţ mpoztulu ş a dobâzlor(rezultatul exploatăr) / total actv X 4 valoarea cotablă a captalulu propru/valoarea cotablă a datorlor totale X 5 vâzăr (cfra de afacer)/total actve Petru această relațe valorle de comparațe sut: Z <.2 Zoe I de falmet (o errors bakruptcy classfcato): Z > 2.9 Zoe II de vabltate (o errors obakruptcy classfcato):.2 < Z < 2,99 - zoă de certtude U al trelea model a fost dezvoltat petru corporaț de pe pețele emergete, î specal frme mexcae care au ems Euro-oblgațu deomate î dolar SUA. (3) Z 6,56 X + 3,26 X 2 + 6,72 X 3 +, 5 X 4 X I captal de lucru (fod de rulmet) / total actv X 2 proft revestt / total actv X 3 proft îatea plaţ mpoztulu ş a dobâzlor(rezultatul exploatăr) / total actv X 4 valoarea de paţă a captalulu propru/valoarea cotablă a datorlor totale Petru acest model valorle de comparațe sut: Z <, zoa de falmet, < Z < 2,6 zoa gr Z > 2,6 zoa sgură, î afara falmetulu 2) Modelul Coa - Holder Acest model a fost elaborat î 978, de Joel Coa ş Mchel Holder 79 ș are 5 varable : Z,24 X X +,22 X 2 +,6 X 3,87 X 4, 5 î care X I excedet brut de exploatare / dator totale X 2 captalur permaete / actv total X 3 actv crculat (fără stocur) / actv total X 4 cheltuel facare / cfra de afacer X 5 cheltuel de persoal / valoare adăugată Rscul de falmet depde de valoarea scorulu astfel: Z >,6 - stuaţa compae este foarte buă, rscul de falmet este ma mc de %, < Z,,6 - stuaţa compae este bua, rscul de falmet de la % la 3%,4 < Z <, - stuaţa compae este alerta, rscul de falmet de la 3% la 65% 79 Georgeta Vtlă Gestuea facară a îtreprder, Ed Ddactcă ş Pedagogcă, Buc 2, pag

68 ,5 < Z <,4 - stuaţa compae este î percol, rscul de falmet de la 65% la 9% Z <,5 - eşec, rscul de falmet peste 9% 3. Modelul Cetrale Blaţurlor d Baca Fraţe 8 Este uul dtre cele ma elaborate modele, are la bază 8 rate d cele 26 de rate urmărte la frmele fraceze, dcator luaţ î calcul oferd formaţ despre structura facară, gestuea teră, efceţa actvtăţ desfăşurate. Z,255 R 2,3 R2 +,824 R3 + 5,22 R4,689 R5,64 R6,76 R7 + +,58 R8 85,544 î care: R - Rata de prelevare a cheltuellor facare (Cheltuel facare/ Excedetul brut de exploatare) R 2 - Rata de acoperre a captalulu vestt (Resurse durable /ptalur vestte) R 3 - Rata capactat de rambursare a datorlor (pactatea de autofatare/ Dator totale) R 4 - Rata marje brute de exploatare (Excedetul brut de exploatare/ Cfra de afacer) R 5 - Durata mede a credtulu furzor (zle) (Dator comercale /Aprovzoar x 36) R 6 - Rata de creștere a valor adaugate VA VA curetă, VA VA precedetă (VA-VA)/VA R 7 - Durata mede a credtulu cletlor (zle) (sold medu cleț/cfra de afacer x 36) R 8 - Rata vestțlor fzce (Ivestt corporale/ Valoarea adaugată) Valorle fucţe Z arată: Z < -,25 zoa cu dfcultăţ -,25 < Z <,25 zoa de certtude Z >,25 zoa favorablă 4. Modelul B Băleşteau 8 (998) Pord de la studle tradţoale (Altma, Arget, Coa s Holder etc.) autorul cosderă că aparţa falmetului este determt de următor factor : - mposbltatea achtăr oblgaţlor curete - lpsa de surse facare petru rambursarea credtelor - îcasarea cu mare îtârzere a cotravalor produselor lvrate - îregstrarea de perder Varablele luate î cosderare sut: actve curete G (lchdtatea geerală / curetă ) pasve curete proft et + amortzare G 2 (solvabltatea) rata rambusar credtulu + dobada cfra de afacer G 3 (Vteza de rotate a credtelor clet /durata zle a ue rotat) G 4 (retabltatea costurlor) Scorul (B) se calculează astfel : proft cost x clet 8 Notă de formare r. 65 a Băc Fraţe, oct Gh. Băleşteau, Dagostc, rsc, ş efceţă î afacer, Edtura Mrto, Tmşoara, 998; 68

69 B,444 G +,99 G +,526 G +,333 G ,44 Î fucţe de valoarea îregstrată, se cosderă : B <,5 - falmet met,5 < B <, - zoă lmtată, < B <2, - zoă termedară B > 2, - zoă favorablă 5. Modelul Aghel (22) repreztă o varată a fucţe-scor 82 aplcablă îtreg ecoom româeşt, pord de la u eşato de 276 de îtreprder d 2 ramur ale ecoome aţoale. D aalzele dcatorlor facar, efectuate pe o peroadă de 4 a ş bazâdu-se pe o dscrmare multvarată (este prmul model româesc care o foloseşte), au fost reţute patru rate facare: X rata retabltăţ veturlor X 2 rata de acoperre a datorlor d cash-flow X 3 rata de îdatorare X 4 durata de achtare a oblgaţlor Fucţa-scor are forma: A 5, ,378 X + 5,3932 X 2 5,427 X 3,5 X 4 Astfel, A < - probabltate rdcată de falmet A [ - 2,5] - zoă de certtude A > 2,5 - zoă de ofalmet Teste de cotrol. re sut dcator reprezetatv de rezultate? re este coţutul lor? 2. re sut dcator ce exprmă retabltatea pr metoda ratelor? 3. Cum calculaţ rezultatul exploatăr ş ce factor îl determă? 4. re sut factor care determă proftul aferet producţe vâdute ş proftul aferet vâzărlor de mărfur? 5. Ce este pragul de retabltate ş cum se exprmă grafc? 6. Cum evaluaţ rscul ecoomc ş rscul facar? 82 Aghel I., op.ct., pag

70 CAPITOLUL 6 ANALIZA SITUAŢIEI FINANCIAR-PATRIMONIALE (DIAGNOSTICUL FINANCIAR AL AFACERII) Obectvele cursulu - îsuşrea metodologe de aalză ş dagostcare a actvtăţ pe baza stuaţlor facare auale; - formarea gâdr î terme facar, dezvoltarea capactăţ de îţelegere a complextăţ mecasmulu facar; - dezvoltarea abltăţlor î elaborarea programelor de măsur petru creşterea efceţe ecoomce ş facare; Competeţe asgurate - determarea pozţe facare a îtreprder - stetzarea ş comucarea î terme facar formaţ atât exter (către vesttor), cât ş ter, î cadrul orgazaţe. - realzarea de aalze facare petru fecare decze de afacer asgurâd compatbltatea cu obectvele de afacer pe terme lug, - posbltatea stablr obectvelor facare ş de afacer ale compae pe terme lug ş scurt Stuaţa facar-patrmoală repreztă o aumtă stare a captalulu d puct de vedere al exsteţe, compoeţe materale ş a rezultatelor obţute, reprezetâd o premsă ş î acelaş tmp o cosecţă a desfaşurăr proceselor care formează obectul de actvtate al frme, costtud cadrul facar al acestea, fluxurle de umerar pe care le mplcă ş le degajă. Sursa de date petru aalza facară o costtue documetele cotable de steză, 84 : blaţul, cotul de proft ş perder ş aexele la blaţ, acestea d urmă oferd explcaţ ecesare ue îţeleger ma bue a blaţulu ş cotulu de proft ş perdere, aducâd clarfcăr prvd poltcle frme î matere de vestţ, de faţare, de fscaltate, de evaluare a patrmoulu. Îtr-o abordare geerală, petru afacerle aflate î derulare, dagostcul facar cuprde 85 : Î lteratura ecoomcă, petru reflectarea îtreprder î terme facar la sfârştul exercţulu se utlzează dverse accepţu: blaţ cotabl, documete cotable de steză, cotur auale, stuaţ facare, rapoarte facare. Ttulatura de stuaţ facare este utlzată de drul Geeral al IASB (Coslul petru Stadarde Iteraţoale de Cotabltate), ude se preczează că stuaţle facare costtue o parte a procesulu de raportare facară. U set complet de stuaţ facare clude de regulă, u blaţ, u cot de proft ş perdere, o stuaţe a modfcărlor pozţe facare(care poate f prezetată î dverse modur: fe ca o stuaţe a fluxurlor de trezorere (stuaţa fluxurlor de fodur), fe sub formă de ote ş alte stuaţ explcatve (parte tegrată a stuaţlor facare). Pot f cluse de asemeea, materale ş formaţ suplmetare sau dervate care v î completarea acestora 84 drul Geeral al IASB, paragraful 7 85 Petre Brezeau (coord), Dagostc facar strumete de aalză facară, Ed. Ecoomcă, Bucureşt, 23, pg ; 7

71 . U studu al blaţulu, (statc ş damc, pe orzotală ş pe vertcală, fecare puâd î evdeţă corelaţ cu semfcaţ deosebte î aprecerea stuaţe facare a îtreprder); 2. U studu al cotulu de rezultat petru a studa performaţele degajate de îtreprdere. 3. Aalza plaulu facar petru afacerle aflate atât la debut (cu rolul de a documeta, justfca ş covge) cât ş petru cele î derulare (î vederea uor o vestţ). Notă: Î geeral fecare dcator aalzat se va compara cu mmum tre repere: - velul îregstrat î a ateror petru a se costata evoluţa dcatorulu î sesul reducer sau creşter; - velul îregstrat ca o mede î sectorul de actvtate î care acţoează îtreprderea aalzată; - velul îregstrat de cel ma mportat cocuret d sectorul de actvtate respectv, care se costtue ca ţtă. 6.. Dagostcul facar pe baza formaţlor degajate de blaţ Blaţul este documetul cotabl de steză pr care se preztă elemetele de actv ş pasv (mjloacele ş resursele) la îchderea exercţulu ş î alte stuaţ prevăzute de lege, grupate după atură, destaţe ş lchdtate, respectv după atura, proveeţa ş exgbltate. Elemetele de pasv vzează fodurle de care a beefcat îtreprderea (captalurle propr ale asocaţlor, provzoaele, datorle de exploatare, facare), ar cele de actv, utlzărle acestor fodur, cu ttlu durabl (actve moblzate) ş cu ttlu provzoru ş cclc (actve crculate). Actvul ş pasvul reflectă aceeaş realtate vazută sub forma mjloacelor de faţare ş a utlzăr acestora la acelaş momet, ceea ce mpue echlbrul permaet ître actvele ş pasvele blaţulu, dferet de forma de prezetare a acestua(tabelară sau î lstă). Petru ecestăţle de aalză facară se are î vedere posbltatea utlzăr a următoarelor tpur de blaţ: - blaţ facar (patrmoal) sau lchdtate - exgbltate, are ca faltate descrerea(vetarerea) patrmoulu îtreprder ş are mertul de a pue î evdeţă rscul de solvabltate al îtreprder. Costrucţa acestua se face pr gruparea elemetelor de actv după crterul lchdtăţ ar a celor d pasv după crterul exgbltăţ. Abordarea facară se bazează pe poteza lchdăr îtreprder costud subect de teres petru vesttor ş credtor petru că oferă formaţ prvd capactatea acestea de a-ş achta datorle. - blaţ fucţoal sau ecoomc, care regrupează posturle de blaţ pe marle fucţu ale îtreprder (vestţ, exploatare, trezorere, faţare) î scopul explcăr fucţoăr ecoomce a îtreprder. Abordarea fucţoală se bazează pe poteza cotutăţ actvtăţ ş preztă teres petru maager fd asocată ue aalze tere. Î aalza blaţulu se folosesc ma multe procedee:. aalza blaţulu pe orzotală costă î examarea corelaţlor dtre grupele ş posturle d actvul blatulu, î comparaţe cu cele d pasv, evdeţd măsura î care actvele moblzate ş crculate s-au format pe baza surselor facare d pasv (aalza echlbrulu facar); 2. aalza blaţulu pe vertcală presupue studerea separată a grupelor de actv ş pasv a fecăru post care se îcadrează î grupele respectve petru a determa greutatea specfcă a acestora ş a modfcărlor tervete î grupele ş posturle de blaţ. Ea se referă la: - aalza structur blaţulu ş a modfcărlor care au tervet î coţutul grupelor, captolelor ş posturlor; - aalza stuaţe stocurlor la îceputul ş la sfârştul peroade de gestue; - aalza creaţelor îtreprder; - aalza oblgaţlor îtreprder ş a posbltăţlor de lchdare a acestora d dspobltăţle băeşt. 3. aalza combată costă î folosrea cocomtetă a celor două procedee ma sus arătate puâd accet pe utlzarea metode ratelor, fd tpul de aalză cel ma raspâdt î practcă. 7

72 6... Aalza blaţulu facar Blaţul facar se costrueşte pr trasformarea blaţulu cotabl d forma lstă 86 î forma cot, puâd faţă î faţă actvul cu pasvul ş retratarea 87 elemetelor de actv/pasv petru a elma dstorsule exstete ître realtatea prezetată î documetele de steză ş cea ecoomco-facară d actvtatea îtreprder 88. D acest motv, î actvtatea practcă de aalză, raţoametul profesoal va determa adăugarea/elmarea aumtor elemete de corecţe aplcate dverselor pozţ d blaţ. Logca blaţulu facar se bazează pe crterul lchdtăţ crescătoare a actvulu ş exgbltăţ crescătoare a pasvulu. Lchdtatea crescătoare a posturlor de actv este dspobltatea d ce î ce ma mare a acestora de a deve lchde ş de a acoper evole îtreprder, î frutea actvulu aflâdu-se valorle moblzate, cele ma puţ lchde, ar la sfârşt dspobltăţle, cele ma lchde. Clasarea posturlor de pasv î ordea exgbltăţ crescătoare semfcă faptul că exgbltatea ue surse de faţare este legată de scadeţa sa, prmele postur fd cele ma let exgble (captalurle propr), ar ultmle, cele ma exgble (datorle pe terme scurt) 89. Schematc, blaţul facar se preztă astfel: Actv Necesar Necesar permaet Actv moblzat et> a Actv crculat et > a Necesar temporar.actv crculat et< a 2.Imoblzăr facare < a 3.Dspobltăţ(Trezorere actvă) 4. Cheltuel î avas Total actv Blaţul facar Pasv Resurse ptalur permaete.ptalur propr 2.Dator cu scadeţe> a 3. Provzoae cu scadeţă > a Resurse temporare.dator cu scadeţe< a 2.Credte bacare curete (Trezorere pasvă) 3.Vetur î avas Total pasv Clasametul actvelor ş pasvelor după crterul vechm pue î evdeţă, prtr-o smplă lectură orzotală, echlbrele sau dezechlbrele structurale ale blaţulu, acesta fd utlzat pe pla teraţoal coform Norme 3 a IASC, precum ş î cazul coturlor cosoldate. Importaţa blaţulu facar î aalza facară decurge d faptul că serveşte la determarea marje de securtate facară pr termedul fodulu de rulmet, care permte îtreprder să facă faţă rscurlor pe terme scurt, garatâd solvabltatea acestea. 86 Potrvt OMFP 355/29 petru aprobarea reglemetărlor cotable coforme cu drectvele europee, î Româa, formatul blaţulu este cel sub formă de lstă; 87 Î lteratura de specaltate se recomadă a se avea î vedere îcadrarea corectă a acelor elemete de actv care, deş fac parte d categora actvelor moblzate (de obce facare) pot deve lchde îtr-o peroadă ma mcă de u a, sau actve crculate care dev lchde îtr-o peroadă ma mare de u a. 88 E. Cohe, Aalyse facère, 5 e édto, Ecoomca, Pars, 24, pg. 2; vocarea raţoametulu profesoal are î vedere faptul că deseor, î practcă, aplcarea mecacă a uu set de formule(care orcum de schmbă ş se rafează cotuu), volumul sufcet de date, attudea maagerlor faţă de aalşt, poate determa eror grave ş modfca cocluzle reale ale aalze facare, ceea ce mpue formarea uu aumt stct facar al aalstulu. 89 Slva Petrescu, Op. Ct, pg... 72

73 Pozţa facară a îtreprder Pozţa facară a îtreprder defeşte o aumtă stare (fel, mod) 9 î care se găseşte îtreprderea d puct de vedere facar, coferd acestea capactatea de reacţe la schmbărle medulu î care îş desfăşoară actvtatea, determâdu- u aumt comportamet î strategle de dezvoltare ș facare. Îtr-o dmesue strategcă pozţa defește u mod de localzare a orgazaţe î ceea ce se cheamă medul îcojurător î teorle maagemetulu. Este reflectată î prcpal pr blaţ ş otele explcatve. Î IAS - Prezetarea stuaţlor facare se face clar preczarea că stuaţle facare au ca scop geeral trebue să ofere o mage fdelă a rezultatelor ş pozţe facare a ue socetăţ la sfârştul exercţulu facar, oferd formaţ utle ue categor larg de utlzator. Pozţa facară este descrsă de următoarele elemete: resursele ecoomce pe care le cotrolează (actvele), structura de faţare (datorle ş captalurle propr), ş o sere de dcator ecoomco facar mportaţ (lchdtatea ş solvabltatea). Aalza pozţe facare se bazează pe datele d blaţ ş se referă la: - stuaţa etă; - aalza resurselor ecoomce cotrolate de îtreprdere, adcă aalza actvelor ş datorlor (aalza echlbrulu facar); - aalza structur facare a actvelor, datorlor ş captalulu; - aalza lchdtăţ ş solvabltăţ îtreprder, exprmate pr ratele acestora; - aalza gestu actvelor ş datorlor Stuaţa etă Stuaţa etă repreztă actvul eagajat î dator sau actv et cotabl respectv captalul propru al îtreprder, costtud subect de teres atât petru acţoar cât ş petru credtor, cosderată a f ecuaţa fudametală a pozţe facare (patrmou et,), determată cu relața: CAPITAL PROPRIU (Actv et, Stuaţe etă) ACTIV total - DATORII totale(pasiv) O îtreprdere are o pozţe facară buă,poztvă î cazul î care captalul propru este ma mare sau cel puţ egal cu datorle cu valoare ecoomcă. Această codţe dcă faptul că îtreprderea, ca subect de drept, are posbltatea să plătească oblgaţle faţă de terţ, atât pe parcursul desfăşurăr actvtăţ sale cât ş la lchdarea sa. Petru acţoar, care îş asumă u rsc pr vestrea captalulu lor î speraţa uor beefc vtoare, o valoare crescătoare a acestu dcator exprmă o stare de ormaltate fd cosecţa ue gestu săătoase, a uu maagemet efcace care a avut ca rezultat creşterea aver lor, î prcpal pr revestrea ue părţ d proftul et. Petru credtor, care îş asumă u rsc de solvabltate pr credtele acordate, de mărmea stuaţe ete (a actvulu realzabl la u momet dat) depde posbltatea acestora de a recupera, î caz de falmet, captalul împrumutat. Importaţa acestu dcator este sublată de faptul că IAS prevede la puctul (c) Setul complet de stuaţ facare 9, oblgatvtatea îtocmr Stuaţe modfcăr captalurlor propr, ca documet ce reflectă valoarea reală a câştgulu/perder geerate de actvtăţle îtreprder. De altfel î maagemetul facar ord amerca 92, 93 (Ezra Solomo) se aprecază 9 Prelucrat dupa DEX, termeul pozţe : Loc pe care îl ocupă ceva sau ceva (î raport cu altceva sau cu altceva); fel, mod î care este aşezat ceva sau ceva (î spaţu); mod î care ceva reacţoează, se comportă etc. îtr-o împrejurare dată, stuaţe 9 Stadardele Iteraţoale de Raportare Facară, 2, Partea A, Ed. CECCAR, Bucureşt, 2, pg. A386, A44; 92 Ezra Solomo, The Theory of Facal Maagemet, 73

74 că două sut scopurle prcpale ale maagemetulu facar: (a) maxmzarea proftulu ş (b) maxmzarea aver/bogăţe sau a valor ete, exstâd umeroase obecţ rdcate împotrva maxmzăr proftulu î favoarea maxmzăr bogăţe ca scop al deczlor facare. Î această abordare Stuaţa etă reflectă rezultatul ecoomc, global petru că, pe lâgă trazacţle cu acţoar, proftul et (determat cotabl) se ajustează cu dferte mărm ale câştgurlor sau perderlor ca efecte ale poltclor cotable, dverse corecţ recuoscute coform IAS 8, reevaluăr moblzărlor, ş.a. Nr. crt. Petru îtreprderea aalzată avem următoarele formaț 94 : Stuaţa Netă (Actv Net Cotabl) Idcator 2 22 Idc de evoluţe (%). ptal subscrs vărsat , 2. Rezerve d reevaluare ,98 3. Rezerve legale ,37 4. Rezerve reprezetâd surplusul realzat d rezerve d reevaluare ,5 5. Alte rezerve , 6. Proftul sau perderea reportată 7. Proftul sau perderea exercţulu facar ,77 8. Alte elemete coform formular M. Fate 9. Repartzarea proftulu ,4. ptalur propr (Stuaţa Netă) ,58 Aalza datelor arată o stuațe buă, cu captalur propr î creștere ca urmare a ue actvtăț efcete, proftable. Creșterea este modestă (+,58%) îsă compaa îregstrează proft î creștere (,77%), mețe poltca de revestre a ue părț d proft ș sporește cuatumul rezervelor legale cu 8,37% Echlbrul facar exprmat pr dcator: fod de rulmet (FR), ecesar de fod de rulmet (NFR), trezorera (T). Noţuea de echlbru semfcă coform DEX 95 o stare de armoe ître elemetele uu sstem ar î domeul facar aceasta îseamă armozarea resurselor cu evole. Blatul este prcpalul strumet de reflectare a echlbrulu facar, de evdeţere materală a modulu de echlbrare al captalurlor prop ş împrumutate. Echlbrul facar al blaţulu cotabl presupue u echlbru ître cele două compoete ale sstemulu: utlzăr (evo) ş resurse. Petru a se asgura o stare de echlbru perfect, ar trebu ca actvele ş pasvele să fe perfect corelate d puct de vedere al maturtăţ, respectv: () Actve cu lchdtate peste u a (actve moblzate) Pasve cu exgbltate peste u a (captal permaet); (2) Actve cu lchdtate sub u a (cu extraa celor de trezorere) Pasve cu exgbltate sub u a (cu extraa celor de trezorere); 93 P. Perasamy, Facal Maagemet, 2 d edto, The McGraw-Hll Compaes, New Delh, 29, dspobl la adresa web PA6&dqProf.+Ezra+Solomo 94 Stuaț facare auale îcheate la (Aexa ) coformtate_cu_ordul_m sterulu_fatelor_publce.pdf

75 (3) Actve de trezorere Pasve de trezorere. O astfel de gestue ar presupue ca toate scadeţele plăţlor ş ale îcasărlor să fe perfect corelate, respectv zlc să se poată asgura u echlbru perfect ître îcasăr ş plăţ. Beîţeles că, î practcă rareor se va putea asgura această stare de echlbru. Î aceste codţ, se recomadă să se îregstreze u sold de trezorere poztv (dar u de mar dmesu), petru a se putea face faţă evetualelor crze de lchdtate. Aalza pe baza blaţulu facar îş propue, îate de orce, evdeţerea aceste stăr de echlbru. Se poate afrma că această opţue este specfcă ma mult sttuţlor bacare ş ma puţ maagemetulu facar al frme. Aalzâd pe orzotală blaţul facar, se cosderă că meţerea echlbrulu facar se realzează atuc câd resursele permaete faţează utlzărle permaete ar resursele temporare faţează utlzărle temporare 6. Pord de la u aumt echlbru care trebue să exste ître durata ue operaţ de faţat ş durata mjloacelor de faţare corespuzătoare, blaţul facar pue î evdeţă două regul prcpale ale faţăr, respectv: () evole permaete de alocare a fodurlor băeşt vor f acoperte d captalur permaete, îdeoseb d captalur propr, (2) evole temporare vor f, î mod ormal, faţate d resurse temporare. Nerespectarea regullor de faţare va determa o stuaţe de dezechlbru facar, care se va mafesta fe prtr-u stres (presue, dscomfort) petru maagerul facar, care va f oblgat să asgure faţarea uor actve ce trebue să se afle permaet la dspozţa frme d pasve temporare, fe u cost prea rdcat al procurăr de captalur, dat fd faptul că, î prcpu, captalurle pe terme scurt preztă, pe acelaş orzot de tmp, u cost ma rdcat. Rscurle la care va f supus maagemetul facar al frme se referă la: - rscul rate dobâz: o creştere a acestora erodează, pr cheltuelle facare ma mar, performaţele frme; - rscul de refuz la refaţare: o îtreprdere fără stabltate facară este rscată petru bacă, fd î mposbltatea de a cotracta o împrumutur esare fucţoăr sale. Cele două părţ ale blaţulu facar, cuprzâd elemete de actv î strâsă corespodeţă cu cele de pasv, reflectă echlbrul facar pe terme lug ş echlbrul facar pe terme scurt. I. Idcator absoluţ a echlbrulu facar sut: () Fodul de rulmet (FR) (2) Necesarul de fod de rulmet (NFR) (3) Trezorera (T) Echlbrul facar rezultă d cofrutarea acestor dcator cu relaţa: FR NFR T () Fodul de rulmet (captal de lucru) (FR) Fodul de rulmet repreztă acea parte a captalulu permaet destată ş utlzată petru faţarea actvtăţ curete de exploatare. Practc, câd sursele permaete sut ma mar decât ecestăţle permaete de alocare a fodurlor băeşt, îtreprderea dspue de u fod de rulmet (FR). Acest excedet de resurse permaete degajat de cclul de faţare al moblzărlor poate f utlzat sau rulat petru reîorea actvelor crculate. Fodul de rulmet apare astfel ca o marjă de securtate facară care permte îtreprder, să facă faţă, fără dfcultate, rscurlor dverse pe terme scurt 96. Această marjă de securtate facară garatează solvabltatea îtreprder permţâd acestea, î caz de probleme comercale sau la velul cclulu facar al exploatăr, coservarea ue aumte autoom, respectv a ue depedeţe facare faţă de creaţer să. 6 Georgescu, N., Aalza blaţulu cotabl, Bucureşt, 999, p V. Dragotă ş Colectv, Maagemet facar Aalza facară ş gestue facară operaţoală vol., Ed. Ecoomcă, Bucureşt, 23, pag. 55 ş următ. 75

76 Preztă teres petru aalşt două formulăr ale oţu de fod de rulmet: fodul de rulmet et sau permaet, pe de o parte, ş fodul de rulmet propru pe de altă parte. Fodul de rulmet permaet determat pe baza blaţulu facar ma este îtâlt sub umele de fod de rulmet lchdtate sau fod de rulmet facar FRF ş poate f stablt pr două modaltăţ 97 :. FR ptalur Permaete - Nevo permaete (Actve moblzate ete) Actve Imoblzate (ete) - ecorporale - corporale - facare ptalur permaete: - captal propru - dator pe terme lug - alte elemete de pasv care au caracter permaet (ma mult de u a): subveţ petru vestţ, provzoae 98 Î această abordare fodul de rulmet facar este o parte a captalurlor permaete degajată de etajul superor al blaţulu petru a acoper evole de faţare d partea de jos a blaţulu (a actvelor crculate), rămasă după faţarea moblzărlor. 2. FR Actv Crculat Net 99 Dator ma mc de u a Actv crculat (et) + actve crculate (ete) + cheltuel î avas Dator pe terme scurt + dator pe terme scurt clusv credte bacare curete + vetur îregstrate î avas Î această exprmare, fodul de rulmet facar, umt s captal de lucru, costtue u crteru de lchdtate ş evdeţază surplusul actvelor crculate ete î raport cu datorle temporare, sau partea actvelor crculate efaţată de datorle pe terme scurt. Prma modaltate de exprmare este specfcă practc ş lteratur de specaltate d Fraţa, ar a doua, ţărlor aglo-saxoe. Idferet îsă de modaltatea de calcul, î logca facară u exstă decât u sgur fod de rulmet facar. Î fucţe de mărmea celor două mase blaţere d partea de sus a blaţulu facar, pot f puse î evdeţă următoarele tre stuaţ: - FRF >, ptalur permaete > Actv moblzat et U fod de rulmet facar poztv dcă faptul că, captalurle permaete faţează o parte d actvele crculate, după faţarea tegrală a moblzărlor ete. Această stuaţe pue î evdeţă fodul de rulmet facar ca exprese a realzăr a echlbrulu facar pe terme lug ş a cotrbuţe acestua la îfăpturea echlbrulu facar pe terme scurt. - FRF <, ptalur permaete < Actv moblzat et Valoarea egatvă a FRF reflectă sufceţa resurselor permaete ş alocarea ue părţ d resursele temporare petru faţarea uor evo permaete, cotrar prcpulu de faţare: evolor permaete l se alocă resurse permaete. Această stuaţe geerează u dezechlbru facar, care trebue aalzat î fucţe de specfcul actvtăţ desfăşurate de îtreprderea respectvă. Dezechlbrul poate f cosderat o stuaţe perculoasă, alarmată î cazul îtreprderlor cu profl dustral, fd o stuaţe permsă îtreprderlor cu actvtate comercală, petru care datorle faţă de furzor de mărfur pot f asmlate resurselor permaete. - FRF, ptalur permaete Actv moblzat et 97 G. Vtlă, Dagostcul facar ş evaluarea îtreprderlor, Ed. Ddactcă ş Pedagogcă, Bucureşt, 998, pag este vorba despre provzoaele petru rscur ş cheltuel atuc câd stabltatea lor permte să se cosdere că au u caracter de rezervă ş pot f asmlate captalurlor propr; 99 Provzoaele petru deprecerea actvulu crculat efd cosderate resurse permaete, î mod corespuzător actvele crculate vor f preluate î calculul FRF la valoarea etă corespuzătoare valor reale a acestora (fără provzoe petru deprecere). 76

77 Această stuaţe ma puţ probablă, mplcă o armozare totală a structur resurselor cu ecestăţle de alocare a acestora. Aalza va urmăr pe lâgă damca fodulu de rulmet ş damca elemetelor d structura acestua: - creşter/reducer ale captalulu propru - creşter/reducer ale datorlor pe terme lug - creşter/reducer ale actvelor moblzate Pord de la a doua modaltate de calcul a fodulu de rulmet facar, pe baza elemetelor d partea de jos a blaţulu, pot f evdeţate de asemeea tre stuaţ: - FRF >, Actv crculat et > Dator pe terme scurt Această stuaţe reflectă o perspectvă favorablă îtreprder sub aspectul lchdtăţ sale. - FRF <, Actv crculat et < Dator pe terme scurt Stuaţa î care actvele crculate trasformable î lchdtăţ sut sufcete petru rambursarea datorlor pe terme scurt ş reflectă, cel puţ la prma vedere, o stare de dezechlbru, o stuaţe efavorablă sub aspectul solvabltăţ. Dacă scadeţa mede a actvelor crculate este ma apropată decât a datorlor pe terme scurt, echlbrul facar poate f asgurat ş î codţle uu FRF egatv. Acesta este cazul îtreprderlor cu actvtate comercală. - FRF, Actv crculat et Dator pe terme scurt Î această stuaţe, cel ma puţ probablă, actvele crculate acoperă strct datorle pe terme scurt, fără posbltatea degajăr uu excedet de lchdtate. Se costată că ambele modaltăţ de stablre a fodulu de rulmet pu î evdeţă două aspecte dferte dar complemetare ale aceluaş dcator. Fodul de rulmet facar poate f aalzat, î cotuare, î fucţe de structura captalurlor permaete, aalză care pue î evdeţă gradul î care echlbrul facar se asgură pr captalurle propr. Idcatorul care relevă acest grad de autoome facară, sau de lbertate î luarea deczlor de vestţ prvd dezvoltarea îtreprder, este fodul de rulmet propru, adcă excedetul captalurlor propr î raport cu moblzărle ete, determat coform relaţe: FR propru CAPITALURI PROPRII IMOBILIZĂRI NETE U fod de rulmet propru egatv u trebue terpretat ca fd o stuaţe efavorablă, cel puţ pe terme scurt, c doar u poteţal semal de alarmă petru vtor. Rezultatul egatv al următoare relaţ de calcul, deumt fod de rulmet împrumutat, reflectă măsura îdatorăr pe terme lug, petru faţarea evolor pe terme scurt: FR împrumutat FR FR propru Dacă avem î vedere structura de faţare a fodulu de rulmet facar, costatăm că exsteţa acestua (FR poztv) u exprmă îtotdeaua o stuaţe de echlbru facar î codţ de autoome facară (FR propru - poate f egatv), îtrucât fodul de rulmet facar poate f costtut tegral pe seama împrumuturlor pe terme lug (FR împrumutat - poztv), ar marja de sguraţă pe care acesta o asgură petru faţarea evolor temporare protejează îtreprderea de rscul solvabltăţ uma pâă la scadeţa acestor dator u ş î perspectvă. Practca ecoomcă cosderă că petru socetăţle cu profl dustral, fodul de rulmet ar trebu să reprezte /3 d mărmea cfre de afacer. 2. Nevoa de fod de rulmet (NFR) Pord de la u aumt echlbru care trebue să exste ître evole temporare ş resursele temporare, blaţul patrmoal pue î evdeţă u alt dcator de echlbru facar deumt evoa de fod de rulmet (NFR), ca dcator prvd ecesarul de faţare a actvulu crculat. Acest dcator arată mărmea actvelor curete (ma puţ dspobltăţle) ce trebue faţate d fodul de rulmet, permţâd urmărrea echlbrulu curet pr compararea ecesarulu de faţare a cclulu de exploatare cu datorle aferete exploatăr (fără credte de trezorere), fd legat de decalajul ître îcasăr ş plăţ. Cu alte cuvte, ecesarul de fod de rulmet exprmă u decalaj ître fluxur ş se determă ca dfereţă ître utlzăr ş resurse, dfereţă ce corespude acele părţ ecesare petru cclul de exploatare care u a fost faţată de 77

78 resursele geerate de acest cclu ş trebue acopertă de faţăr complemetare (fod de rulmet sau credte bacare pe terme scurt) NFR Nevo temporare Resurse temporare Nevo temporare + actve crculate +actve de regularzare - exclusv actvele de trezorere: - dspobltăţle băeşt (casă, cotur la băc, avasur de trezorere, cecur de îcasat, alte valor) - vestţ pe terme scurt(acţu, oblgaţu, efecte de îcasat, alte vestţ pe terme scurt) Resurse temporare +dator curete, pe terme scurt + pasve de regularzare - exclusv pasvele de trezorere(credte bacare pe terme scurt) Dacă evoa de fod de rulmet este poztvă (NFR > ), semfcaţa este că exstă u surplus de evo temporare î raport cu resursele temporare posble de moblzat. Valoarea poztvă a NFR repreztă o stuaţe ormală î actvtatea ue îtreprder dacă prove d expasuea actvtăţ, cosecţă ue poltc actve de vestţ (ce determă pr creşterea volumulu de actvtate valor mar ale stocurlor ş creaţelor, dar cu o rotaţe rapdă). Î caz cotrar, evoa de fod de rulmet poate evdeţa u decalaj efavorabl ître lchdtatea stocurlor ş creaţelor, pe de o parte, ş exgbltatea datorlor de exploatare, pe de altă parte, respectv îcetrea îcasărlor ş urgetarea plăţlor. Valoarea sa egatvă (NFR < ) evdeţază surplusul resurselor temporare î raport cu evole corespuzătoare de captalur crculate, sau ecestăţ temporare ma mc decât sursele temporare posble de moblzat. Asemeea stuaţe poate f aprecată favorabl, dacă este rezultatul accelerăr rotaţe actvelor crculate ş al agajăr, cocomtet, de dator î codţ avatajoase petru îtreprdere (cu scadeţe ma mar), adcă s-au urgetat îcasărle ş s-au relaxat plăţle. Acesta este u caz frecvet îtâlt la îtreprderle cu actvtate comercală, datortă credtelor - furzor mult ma mar decât credtele - clet. Î caz cotrar, evoa de fod de rulmet egatvă evdeţază o stuaţe efavorablă, datorată uor îtreruper temporare î aprovzoarea ş reîorea stocurlor sau î actvtatea de producţe or a uor stuaţ de erespectare a termeelor de stgere a datorlor pe terme scurt. 3. Trezorera etă (TN) Î cadrul aalze patrmoale, dfereţa dtre fodul de rulmet facar ş evoa de fod de rulmet repreztă trezorera etă (TN).. TN Fod de rulmet Nevoa de fod de rulmet. TN Actve de trezorere Pasve de trezorere Actve de trezorere: dspobltăţ (casă, cotur bacare), valor moblare de plasamet (clasa 5) Pasve de trezorere: credte pe terme scurt (l de faţare deschse), soldurle credtoare al coturlor la băc TN > ; Trezorera etă poztvă este rezultatul îtregulu echlbru facar al îtreprder, exprese a exsteţe uu excedet de dspobltăţ rezultat d evoluţa operaţulor de îcasăr ş plăţ derulate î îtreprdere î cursul exercţulu facar, fără ca maxmzarea acestea să costtue obectv al maagemetulu facar. 78

79 Dacă trezorera etă este poztvă, atuc excedetul de faţare, expresa cea ma cocludetă a desfăşurăr ue actvtăţ efcete, se va regăs sub forma dspobltăţlor băeşt î cotur bacare ş î casă. Îregstrarea ue trezorer ete poztve î cadrul ma multor exercţ succesve evdeţază o retabltate ecoomcă rdcată ş posbltatea plasăr retable a dspobltăţlor băeşt petru îtărrea pozţe îtreprder pe paţă. TN < ; Trezorera etă egatvă semfcă u dezechlbru facar, u defct moetar acopert pr agajarea de o credte pe terme scurt. Această stuaţe evdeţază depedeţa îtreprder de resursele facare extere ş astfel se lmtează autooma facară a îtreprder pe terme scurt. Această depedeţă facară u trebue să fe terpretată mplct ca o stare de solvabltate. Echvaleţa ître fodul de rulmet facar ş evoa de fod de rulmet corespude ue stuaţ î care echlbrul trezorere este perfect asgurat, fără excedet sau fără defct. Aceasta îseamă că fodul de rulmet facar permte faţarea tegrală a evo de fod de rulmet, ş, atuc, îtreprderea poate evta depedeţa sa faţă de resursele de trezorere. Evoluţa trezorere ete cere prudeţă î terpretare deoarece velul său îregstrat la u momet dat (poztv sau egatv), u are relevaţă deoarece velul său fluctuează semfcatv la tervale foarte scurte de tmp ceea ce face ca teresul aalştlor să se oreteze către aalza î damcă îtr-o succesue de peroade de tmp. D aalza evoluţe trezorere de la u exercţu la altul, se desprde u dcator cu o deosebtă putere de steză deumt cash-flow. Creşterea trezorere ete, pe peroada exercţulu cotabl aalzat, repreztă cash-flow-ul peroade (CF), determat coform relaţe: CF TN TN, ude TN (TN ) - trezorera etă la sfârştul (îceputul) exercţulu cotabl Dacă cash-flow-ul peroade este poztv, această stuaţe reflectă o creştere a capactăţ reale de faţare a vestţlor, î cosecţă o îmbogăţre a actvulu et real, o cofrmare a majorăr valor propretăţ. O valoare egatvă a cash-flow-ulu sugerează o stuaţe versă. Petru exemplfcare se utlzează datele facare prezetate î Aexa : Determarea fodulu de rulmet Elemete de calcul 2 22 Idc de evoluţe (%) I. FR ptalur Permaete - Actve moblzate (ete). ptal propru ,58 2. Dator pe terme lug ,66 3. Subveţ petru vestţ ,25 4. Provzoae (pe terme lug) , ptalur permaete ,32 5. Actve moblzate ete ,8 Actve moblzate ete Fod de rulmet I ,42 II. FR Actv Crculat Net Dator ma mc de u a. Actve crculate ,89 2. Cheltuel efectuate î avas ,5 Actv crculat et (total) ,99 3. Dator pe terme scurt ,76 4. Vetur îcasate î avas ,97 Dator pe terme scurt (total) ,69 Fod de rulmet II ,42 79

80 Fodul de rulmet, deș î scădere drastcă, rămâe poztv, asgurâd derularea actvtățlor curete fără stres facar. Scăderea se datorează creșter valor actvelor moblzate cu 8,8 % î codțle î care captalul permaet a rămas la velul aulu 2, ceea ce a făcut ca actvtatera curetă să se sprje pe împrumutur pe terme scurt (3,82% d dator pe terme scurt) ş pe o creştere cu 25,22% a datorlor faţă de furzor (74,2% d dator), fără a depăş termeele de plată. Determarea Necesarulu de fod de rulmet Elemete de calcul 2 22 Idc de evoluţe (%) NFR Nevo temporare Resurse temporare (+) Actve crculate ,89 (-) Dspobltăţ ,88 (-) Ivestţ pe terme scurt (+) Actve de regularzare (cheltuel î avas) ,5 Nevo temporare ,42 (+) Dator pe terme scurt ,76 (+) Pasve de regularzare (Vetur î avas) ,97 (-) Credte de trezorere Resurse temporare ,69 Necesar de fod de rulmet (NFR) ( ) ( ) (42,77) Determarea trezorere ete Elemete de calcul 2 22 Idc de evoluţe (%) I. TN Fod de rulmet Nevoa de fod de rulmet ,87 II. TN Actve de trezorere Pasve de trezorere (+) Dspobl î casă ş cotur bacare ,87 (+) Ivestţ pe terme scurt - - Actve de trezorere ,87 Pasve de trezorere - - Trezorera etă II ,87 Necesarul de fod de rulmet cu valor egatve dcă exsteța uor resurse temporare peste evo ca urmare, așa cum arată stuațle facare, atât a obțer uu împrumut pe terme scurt (pr cesoarea către bacă a uor creațe fscale) cât ș a îmbuătățr credtulu furzor (a crescut durata de plată de la 53 zle î 2 la 65 zle î 22). Cosecța acestor evoluț este trezorera poztvă care dcă o lchdtate buă, o buă capactate de plată ș, î fapt, arată exsteța echlbrulu facar. 8

81 II. Echlbrul facar poate f aalzat ş pr ratele de faţare astfel: - rata faţăr stable (RChs), care arată măsura î care resursele facare grupate î captalur permaete acoperă utlzărle grupate î actve permaete ş reflectă î valor relatve echlbrul facar pe terme lug. Rata arată, deaseme, gradul î care actvele stable sut faţate d pasve stable: ptal permaet RChs Actve moblzate ete Dacă RChs > %, moblzărle sut acoperte tegral d captalul permaet, frma are u surplus de surse permaete dec u fod de rulmet poztv ce poate f utlzat î faţarea actvtăţ curete a actvelor crculate. Dacă RChs < %, atuc resursele permaete sut sufcete î faţarea ecesarulu permaet echvalâd cu u fod de rulmet egatv. Î raport cu compoetele captalulu permaet aalşt operează cu două rate parţale: rata autofaţăr moblzărlor ş rata faţăr străe a acestora, utlzâd î relaţa de calcul fe captalul propru fe captalul împrumutat pe terme lug. Nevoa ue astfel de abordăr este pusă seama faptulu că împrumuturle determă creşter ale cheltuellor facare, lmtează autooma deczoală ş oblgă îtreprderea la o actvtate sufcet de retablă astfel îcât să poată suporta aceste cheltuel. - rata faţăr globale (Rfg), adcă a ecesarulu de fod de rulmet d fodul de rulmet et, arată măsura î care excedetul eutlzat de resurse permaete acoperă evole cclce eacoperte. Rata măsoară proporţa î care ecesarul de fod de rulmet (NFR) este acopert pe seama fodulu de rulmet et (FR): Fod de rulmet et Rfg Nesar de fod de rulmet Dacă Rfg > %, NFR este faţat tegral pr FRN ş se crează trezorera etă poztvă. Î ses vers, dacă Rfg < %, NFR este faţat parţal pe seama credtelor bacare pe terme scurt ar trezorera este egatvă. Grupele, subgrupele ş dcator de folost petru aalza dagostc ecoomc ş facar pot f modfcate sau completate, reduse sau extse, î raport cu partculartăţle frme. Petru toate cazurle, măsurarea flueţe factorlor se face pr utlzarea metode substtur valor factorlor. Ratele de faţare (deumre). Rata faţăr stable (Rfs) - rata autofaţăr moblzărlor - rata faţăr străe a acestora 2. Rata faţăr globale (Rfg) Relaţa de calcul 2 22 Idc de evoluţe (%) ptal permaet 7,84,46 85,25 Actve moblzate ete ptal propru Actve moblzate ete 9,68 93,34 85, ptal împrumutat Actve moblzate ete - 2,74 Fod de rulmet et (69,8) (4,7) (5,89) Nesar de fod de rulmet Marlea Mrouc, Op. Ct., pg. 274; 8

82 Nvelul ratelor de fațare arată o stuațe buă, cofrmă echlbrul facar atât pe terme lug cât ș scurt ca ș cosecță uu fod de rulmet ș a ue trezorer poztve Aalza blaţulu fucţoal Schematc, blaţul fucţoal se preztă astfel: Blaţul fucţoal Actv Utlzar I. Fucţa de vestţ (actve acclce) Utlzăr (actve) stable (brute).actv moblzat de exploatare 2. Actv moblzat î afara exploatăr Pasv resurse IV.Fucţa de faţare Resurse stable (acclce).ptalur propr 2.Dator facare stable (durata > a) 3. Amortsmete, provzoae II. Fucţa de exploatare (actve cclce).actv crculat de exploatare 2. Actv crculat î afara exploatăr 3. Cheltuel î avas petru/î afara exploatăr III. Fucţa de trezorere Actve de trezorere (dspobltăţ) Total actve Resurse cclce (de exploatare).dator de exploatare (dator< a, furzor, agajaţ, stat...) 2.Dator î afara exploatăr (furzor de moblzăr, dvdede de plată...) 3. Vetur î avas petru/î afara exploatăr Resurse de trezorere Credte bacare pe terme scurt Total pasv Blaţul ecoomc elaborat î optca fucţoală permte evdeţerea a două categor de utlzăr î actv (de exploatare ş î afara exploatăr), ar î pasv a două categor de resurse(de exploatare ş î afara exploatăr). Importaţa blaţulu fucţoal î aalza costă î faptul că permte aprecerea stabltăţ structur facare a îtreprder pr termedul trezorere ete ş exprmă depedeţa dtre structura facară ş atura actvtăţ sale Aalza structur patrmoal-facare a îtreprder Aalza structur facare a patrmoulu îtreprder urmăreşte reflectarea raporturlor dtre elemetele patrmoale ş mutaţle care au loc î cadrul resurselor ş a utlzărlor permaete ş curete. Metoda utlzată î aalză este metoda ratos a ratelor. Ratele de structură facară se stablesc ca raport ître u post (sau o grupă de postur) de actv sau pasv ş totalul blaţulu, precum ş ca raport ître dferte compoete de actv sau de pasv. Deş smplă d puct de vedere tehc, această metodă furzează formaţ edfcatoare prvd stuaţa facară a frme, ma ales î cazul aalzelor comparatve î tmp ş spaţu Aalza ratelor de structură ale actvulu a) Rata actvelor moblzate (R A ), calculată ca raport procetual ître actvele moblzate ş totalul blaţulu, repreztă de fapt poderea elemetelor patrmoale ce servesc îtreprdea î mod permaet ş reflectă gradul de vestre a captalulu î îtreprdere ş gradul de moblzare a actvulu R A Actve moblzate Actv total 82

83 Acest dcator măsoară gradul de vestre a captalulu î îtreprderea respectvă. Coţutul dfert al compoetelor moblzate, precum ş reacţa uaţată a acestor compoete la acţuea factorlor tehc, jurdc, ecoomc, justfcă utlzarea î teora ş practca ecoomcă a uor rate complemetare: a) rata moblzărlor corporale (R c ) calculată cu relaţa: Imoblzăm corporale R c Actv total Mărmea aceste rate este determată, î prmul râd, de atura actvtăţ. Rata este mare petru acele actvtăţ ce solctă echpamete mportate ca volum sau coststoare ş este mcă î acele actvtăţ care solctă o slabă dotare tehcă. Petru frmele d acelaş sector de actvtate, rata moblzărlor corporale depde de opţule strategce ale fecărea, de poltca de dezvoltare, de codţle cocrete î care-ş desfăşoară actvtatea. Datortă codţlor varate care au cdeţă asupra acestu dcator, este foarte dfcl de stablt o mărme optmă, o rată de referţă. Totuş, specalşt aprecază că, petru frme comparable, rata actvelor moblzate arată mărmea capactăţ acestora de a rezsta î cazul ue crze, de a se adapta la schmbarea bruscă a tehc sau a cerţelor peţe. La frmele cu o podere rdcată a moblzărlor corporale, operează ma dfcl o trasformare a actvelor sale moblzate î dspobltăţ, coferdu- u grad redus de flexbltate. a2) Rata moblzărlor facare (R f ) care exprmă testatea legăturlor ş relaţlor facare pe care o frmă le-a stablt cu alte utăţ, ma ales cu ocaza operaţlor de creştere ş se calculează astfel: Imoblzar facare R f Actv total Poltca de vestţ facare este strâs legată de mărmea frme. Aceasta explcă valorle mc ale rate moblzărlor facare î cadrul frmelor mc ş vers. b) Rata actvelor crculate (R Ac ) repreztă poderea actvelor crculate î totalul blaţulu ş se calculează cu relaţa: Actve crculate R Ac Actv total Ître R A ş R Ac se formează relaţa: R A + R Ac. Petru procesul de decze sut operaţoale ratele aaltce ale actvelor crculate astfel: b) Rata stocurlor (R sk ) Rata stocurlor (R sk ) reflectă poderea celor ma puţ lchde actve crculate î total actve crculate: Stocur R s Actv total Aceasta a valor dferte de la u sector la altul î fucţe de atura actvtăţ: ma rdcate la frmele d sfera producţe ş dstrbuţe de buur materale ş foarte scăzută î sfera servclor. Iterpretarea evoluţe î tmp a stocurlor, respectv a rate stocurlor, ecestă corelarea la velul actvtăţ, admţâdu-se ca ecuaţe mmă de echlbru structural: I CA > I Sk, ude, I CA dcele cfre de afacer; I Sk Idcele stocurlor. Pr urmare, o creştere a volumulu de actvtate geerează o sporre justfcată a stocurlor. Nvelul rdcat al stocurlor se aprecază egatv atuc câd este cosecţa ue poltc de aprovzoare exagerată (mater prme, materale), a ue efceţe î producţe (produse î curs de fabrcaţe) sau, petru produsele fte, defceţe î vâzare (caltate ecorespuzătoare, probleme de lvrare, etc). Îcetrea rotaţe stocurlor, formarea stocurlor fără mşcare sau cu mşcare letă se aprecază egatv datortă dfcultăţlor de trasformare î lchdtăţ ş cosecţelor egatve asupra solvabltăţ/lchdtăţ frme. b2) Rata creaţelor comercale (R C ) Gradul de lchdtate al creaţelor comercale este ma mare decât cel al stocurlor. 83

84 R c Create comercale Actv total Mărmea aceste rate este determată de atura relaţlor frme cu parteer exter d aval, de termeele de plată pe care le acordă cletele sale. O podere rdcată a acestora poate semala fe defceţe î îcasare(cleţ problemă) fe acordarea uor credte-cleţ cu termee de îcasare mar îtr-o poltcă agresvă de expasue pe paţă. b3) Rata dspobltăţlor băeşt ş a plasametelor Rata dspobltăţlor (R D,P ) arată poderea celor ma lchde actve î totalul actvelor crculate, reflectâd gradul de lchdtate medată a actvelor curete. Dspobl + Valor moblare de plasamet R D, P Actv total ş î aaltc, rata dspobltăţlor ş rata plasametelor. Rata dspobltăţlor reflectă poderea dspobltăţlor î patrmoul frme, formaţle sale fd îsă deosebt de fragle, ecestâd o terpretare uaţată de la caz la caz. Îsăş mărmea (velul) dspobltăţlor poate avea dublă semfcaţe. O valoarea rdcată a dspobltăţlor poate reflecta o stuaţe favorablă î terme de echlbru facar, dar poate f ş semul uor resurse efcet utlzate, al uor resurse eproductve. De asemeea, trebue să ţem seama de faptul că dspobltăţle pot îregstra varaţ de mare ampltude î tervale foarte scurte: î câteva zle îcasărle pot să crească foarte mult datortă uor trăr mportate de fodur sau dmpotrvă, să scadă ca urmare a uor plăţ foarte cocetrate î tmp. Î geeral se cosderă ormal u vel de 3-5% al poder actvelor de trezorere, orce depăşre fd cosecţa edetfcăr uor posbltăţ vable de vestre. Idc Ratele de structură de Relaţa de calcul 2 22 evoluţe (%). Rata actvelor moblzate (R A ) Actve moblzate 52,92 57,82 9,26 Actv total - rata moblzărlor corporale (R c ) Imoblzăr corporale 5,78 55,29 6,78 - rata moblzărlor facare (R f ) Im Actv total oblzar facare Actv total,9 2,49 228,44 2. Rata actvelor crculate (R Ac ) Actve crculate 47,7 42,7 89,58 Actv total - rata stocurlor (R sk ) Stocur Actv total 6,92 5,23 75,58 - rata creaţelor comercale (R C ) Create comercale,62 3,52 6,35 Actv total - rata dspobltăţlor băeşt ş a Dsp + Val mob plasamet 26,26 22,95 87,39 plasametelor(r D,P ) Actv total Î ambele momete cuprse î dagostc, actvele moblzate deţ peste 5% d totalul actvelor. Cum î cadrul acestora cele corporale atg o proporţe de peste 95%, rezultă că petru compaa aalzată este vorba de u poteţal tehc remarcabl, aflat î dezvoltare. Actvele V. Dragotă ş colectv, Maagemet facar, vol. I, Ed. Ecoomcă, Bucureşt, 23, pg. 44; 84

85 crculate repreztă 47,7%, respectv 42,7% î totalul actvelor, îregstrâdu-se o scădere faţă de 2 ca rezultat al reducer creaţelor ş dspobltăţlor Aalza ratelor de structură ale pasvulu Ratele de structură ale pasvulu permt aprecerea structur facare, a poltc facare a frme, pr puerea î evdeţă a compozţe pasvulu, relevâd aspecte prvd stabltatea ş autooma(depedeţa) facară a acestea. Pr structura facară a îtreprder se îţelege raportul exstet ître faţărle sale pe terme scurt ş faţărle pe terme mjlocu ş lug flueţâd gestuea facară a îtreprder pr costurle pe care le determă (costul captalulu) afectâdu- retabltatea ş determâdu- poltca de vestţ. Structura facară reflectă dec compozţa captalurlor îtreprder. Alegerea ue aumte structur facare repreztă u aspect mportat al poltc facare a îtreprder. Decza de structură facară depde de obectvele îtreprder, de velul retabltăţ scotate ş de rscurle pe care ş le asumă. Î aceaş măsură cu factor ter, decza de structură facară depde ş de factor exter îtreprder, ma ales de cojuctura ecoomcă, adcă stuaţa peţe facare, osclaţle rate dobâz, flaţa. a) Rata stabltăţ facare (R sf ) reflectă legătura dtre captalul permaet de care frma dspue î mod stabl (pe o peroadă de cel puţ a) ş patrmoul total. ptalul permaet R sf Pasv total Valorle cosderate ormale sut ître 5% 66% plasâd îtreprderea îtr-o stuaţe favorablă ş evdeţază caracterul permaet al faţăr ceea ce coferă o aumtă sguraţă î îtreprder î desfăşurarea actvtăţlor sale. Rata autoome facare globale (R afg ) Autooma facară exprmă apttudea îtreprder de a face faţă agajametelor facare, măsurâdu-se cu ajutorul uor rate care exprmă gradul de lchdtate solvabltate ş gradul de îdatorare. ptal propru R afg ( rata solvabltăţ patrmoale) Pasv total Poderea captalulu propru, respectv a datorlor î totalul pasvulu dferă de la u caz la altul, î prmul râd, î fucţe de poltca facară a frme respectve, de codţle cocrete ale fecăre frme, de efceţa deczlor facare ş d această cauză stablrea uor rate de referţă este greu de stablt. Î lteratura fraceză, u autor recomadă ca satsfăcătoare petru echlbrul facare, R afg 3 2 (,33 sau 33%). Pr urmare, exsteţa uu captal propru egal sau ma mare cu o treme d pasvul frme este o premsă a autoome facare a acestea. Cu cât dcatorul a valor ma mc decât mărmea amttă cu atât îtreprderea se expue rsculu de solvabltate ca urmare a depedeţe prea mar de credtor. Î cadrul rate autoome facare globale, semfcaţe deosebtă are: b) Rata autoome facare la terme permte aprecerea ma precsă pr mplcarea structur captalulu permaet. Se poate calcula după relaţle: ptalul propru () R Aft ptalul permaet Specalşt aprecază că petru asgurarea autoome facare captalul propru trebue să reprezte cel puţ jumătate d cel permaet. Dec: R Aft () 5% (,5). Sub această lmtă frma 2 G. Chareaux, Gesto Facère, Ed. Ltec, Pars, 99 85

86 se află îtr-o stuaţe efavorablă î ceea ce prveşte rscul de solvabltate ş este afectată autooma e facară. ptal propru (2) R Aft Dator pe terme medu ş lug Acest raport exprmă gradul de depedeţă facară a frme, depedeţă asgurată atuc câd captalul propru este egal sau ma mare comparatv cu suma oblgaţlor la terme. Pr urmare: R ( ) (). Aft 2 Î acest caz datorle ma mar de u a sut acoperte tegral d captalurle propr ca urmare a ue actvtăţ retable. b) Rata de îdatorare globală (R g ) măsoară poderea datorlor î patrmoul frme ş exprmă gradul de depedeţă a îtreprder de resurse facare provete de la terţ: Dator totale () R g ; Rg < 5% (66% după u autor) Pasv total Cu cât valoarea acestu dcator este ma îdepărtată de,5 (,66), cu atât creşte autooma facară a frme, rscul de solvabltate este mc ar îtreprderea dspue îcă de capactate de îdatorare. Des îtâlt î practca facară este luarea î cosderare, î calculul aceluaş dcator, la umtor, a captalulu propru, exprmâd îdatorarea totală (pe terme scurt, medu ş lug) a îtreprder î raport cu captalul propru (lever facar) 3, 4. Dator totale (2) R g ; Rg < 2% ptal propru Coform ormelor bacare datorle totale ale îtreprder u trebue să depăşească de două or captalul său propru. Îdatorarea peste această lmtă duce la aparţa rsculu de solvabltate, puîd î evdeţă o structură facară adecvată, care poate duce la îcetarea de plăţ sau la perderea cotrolulu de către acţoar. Este perceput ca u dcator de rsc facar ca urmare a faptulu că remuerarea credtorlor este prortară ş fxă î tmp ce rezultatul et ş lchdtatea îtreprder fluctuează. O semfcaţe deosebtă î cadrul rate de îdatorare globală are rata de îdatorare la terme (R t ) care se calculează pr raportarea oblgaţlor (datorlor) pe terme medu ş lug fe la captalul permaet: () 5 Dator pe terme medu ş lug R t, R ît 5%(,5) ptal permaet fe la captalul propru Dator pe terme medu ş lug (2): R t, R ît max(%) ptalul propru Rata de îdatorare, dferet de forma sa de calcul, caracterzează depedeţa (depedeţa) facară a frme ş gradul de rsc al poltc sale facare. Î prvţa uor structur structur facare deale sau acceptable exstă câteva prcp eseţale, pord de la faptul că sursele de faţare trebue adaptate atur actvelor pe care le faţează: 6 3 Slva Petrescu, Aalza ecoomo-facară II, suport de curs, FEAA, Iaş, 26, pg. 96; 4 Leverul facar exprma datorarea totala (pe terme scurt, medu s lug) a treprder raport cu captalul propru. Rezultatul trebue sa fe subutar, o valoare suprautara semad u grad de datorare rdcat. O valoare ce depaseste 2,33 exprma u grad foarte rdcat de datorare, socetatea putadu-se afla char stadul de falmet met daca rezultatul depaseste de cateva or pragul de 2,33. Masoara capactatea frme de a vest captalul mprumutat la o rata superoara rate dobaz. ( 5 Mauel, aalyse facère et écoomque des projets de développemet, Commuautés européees, 997, Luxembourg, pg. 327, 86

87 - actvele stable (cclce sau acclce) u trebue să fe faţate d dator pe terme scurt (de trezorere); uma actvele ocazoale (estable) pot f faţate traztoru d asemeea dator. - faţarea actvelor stable pr îdatorarea pe terme medu ş lug este admsă cu codţa ca aceasta să u reprezte ma mult de 5% d captalurle permaete ş să poată f rambursată progresv pr autofaţare pâă îtreprderea ajuge la autoome facară (faţarea d captalur propr) Crterul retabltăţ î alegerea structur facare Atât captalul propru cât ş captalul împrumutat comportă costur. ptalul propru costă dvdede, captalul împrumutat costă dobâz. Dfereţa fudametală dtre costul captalulu propru ş cel al captalulu împrumutat rezdă î faptul că fodurle propr u sut remuerate decât î cazul î care îtreprderea obţe proft î tmp ce captalul împrumutat trebue remuerat, orcare ar f rezultatele facare ale îtreprder. O îtreprdere puterc îdatorată va avea sstematc cheltuel facare mar ceea ce- afectează proftabltatea ş- mcşorează posbltăţle de autofaţare. Pr urmare, îtreprderea respectvă va trebu să recurgă la o credte petru a-ş acoper evole de faţare care la râdul lor vor cotrbu la creşterea cheltuellor facare. Dacă îtreprderea e retablă, adcă dacă rata retabltăţ e ma mare decât rata dobâz, se poate ş e de dort, apelarea la credte î opozţe cu alteratva de a aştepta să se formeze treptat fodur propr petru faţarea uu proect. Efectul de îdatorare se obţe comparâd retabltatea ecoomcă a îtreprder cu costul captalulu împrumutat. Exstă 2 stuaţ: a) dacă retabltatea ecoomcă > rata dobâz rezultă u efect de îdatorare poztv (favorabl); b) dacă retabltatea ecoomcă < rata dobâz rezultă u efect de îdatorare egatv (efavorabl). Dacă presupuem ca retabltatea ecoomcă e de 6% pe a ar rata dobaz e de 2% pe a, îtreprderea e teresată să se faţeze pr credt deoarece realzează u proft de 4% asupra captalulu împrumutat. Determarea structur facare a frme mplcă studerea flueţe a două varable prcpale: gradul de rsc ş rata de retabltate. Utlzarea ue poder mar a captalulu împrumutat creşte gradul de rsc al frme, dar prevzuea ue rate de retabltate ma mare duce la creşterea profturlor vtoare. Ş vers reuţarea la împrumutur face ca frma să abă u grad de rsc mm, îsă î acest caz se vor perde proftur mportate, datortă lmtăr volumulu afacer ş astfel u se vor realza obectvele prcpale ale gestu facare - maxmzarea valor frme. 6 Slva Petrescu, Op. Ct., pg ; 87

88 Ratele de structură Relața de calcul 2 22 Idc de evoluțe (%). Rata stabltăţ facare (R sf ) (5% 66%) 2. Rata autoome facare globale (R afg )( R afg 3 ) - rata autoome facare la terme (R Aft ) - ( R Aft () 5% ) - ( R ( ) %) Aft 2 3.Rata de îdatorare globală (R g ) - R g() < 5% - R g(2) < 2% - rata de îdatorare la terme (R t ) - Rît() 5% ptalul permaet Pasv total ptal propru Pasv total 62,3 58, 93, 57,99 53,9 92,94 ptalul propru () ptalul permaet 93,7 92,92 99,84 (2) ptal propru Dator pe terme medu ş lug 57,54 3,3 82,6 () Dator totale ; Pasv total 39,39 43,8,2 (2) Dator totale ; ptal propru 67,92 8,25 9,62 () Dator pe terme medu ş lug 4,4 4, 99,3 ptal permaet - R ît(2) max% (2) Dator pe terme medu ş lug ptalul propru 4,45 4,4 99, Structura pasvulu relevă o stare favorablă, atât stabltatea cât ș autooma facară îregstrâd valor care plasează îtreprderea î zoă de sgurață facară ș grad rdcat de autoome ș depedeță facară. Sstemul de factor care acţoează asupra structur patrmoale a frme. Factor legaţ de atura actvtăţ (testatea captalzăr, durata de vaţă a moblzărlor, vteza de deprecere a acestora) se reflectă î structura actvelor, î prmul râd î poderea moblzărlor corporale. Acestea au o podere rdcată î ramurle dustre grele, î cele care solctă o frastructură mportată ş echpamete coststoare (î dustra tursmulu). Durata procesulu de producţe, depedetă de asemeea de atura actvtăţ, acţoează asupra mărm, respectv a poder stocurlor î totalul actvelor (actvtăţle cu cclu de exploatare lug îregstrează, de regulă, o podere rdcată a stocurlor, ma ales a celor de producţe etermată). 2. Natura relaţlor cu parteer exter. Practcle acestora î matere de lvrăr, codţle de plată pe care le aplcă de obce flueţează asupra poder stocurlor ş credtulu furzor. Astfel, o frmă care beefcază de u raport favorabl de forţe î raport cu furzor să ar putea obţe o reducere relatvă a stocurlor (prtr-o aprovzoare JIT), pr fracţoarea lvrărlor ş corelarea cu fluctuaţa evolor. De aseme, î fucţe de relaţle frme cu parteer stuaţ î 88

89 amote, frma poate beefca de termee de plată favorable, dscoutur, sau dmpotrvă poate f oblgată să accepte codţle mpuse de aceşta. Relaţle cu cleţ ş alţ parteer stuaţ î aval flueţează îtr-o maeră asemăătoare asupra poder creaţelor. 3. Mărmea frme, ca factor de flueţă, se reflectă atât î structura facară cât ş î structura actvelor. Astfel, rata de îdatorare creşte o dată cu creşterea dmesu frme î sectorul dustral, costrucţ de locuţe, agrcultură, char ş tursm, această relaţe fd puţ pregată î comerţul cu amăutul, cu rdcata, î almetaţa publcă. D aalze statstce rezultă că îtreprderle mc sut ma prudete, au ma multe fodur propr ş ma puţe surse extere de faţare, ar î cadrul surselor extere au ma multe surse pe terme scurt, comparatv cu marle compa. Mărmea frme flueţează ş asupra structur actvelor, atât moblzate, cât ş actvelor crculate, care cresc odată cu dmesuea frme. 4. Opţule tactce ş strategce ale frme respectve, au o mare flueţă asupra structur facare a frme, aalza facară evdeţd aspectele prvd evole de faţare, capactatea de faţare, stuaţa trezorere etc. 5. Factor cojuctural (ecoomc, socal, jurdc, legslatv), a căror acţue este oretată prepoderet asupra actvelor crculate. Astfel, o reducere temporară a actvtăţ, geerată de factor cojuctural sau sezoer se va reflecta îtr-o creştere a stocurlor. Evoluţa favorablă a costurlor de aprovzoare pe paţă poate să coducă la u suprastocaj traztoru, după cum o dmuare a rate dobâzlor pe paţa credtelor poate coduce la creşterea poder datorlor î totalul pasvulu cu modfcăr corespuzătoare î actv etc Solvabltatea ş lchdtatea Î geeral, solvabltatea repreztă capactatea ue persoae fzce sau jurdce de a stge la scadeţă oblgaţle faţă de credtor să 7, referdu-se î mod deosebt la oblgaţle pe terme medu ş lug. Aalza solvabltăţ îtreprder 8 urmăreşte capactatea acestea de a-ş achta oblgaţle totale d resurse totale. Pa baza acestu dcator se poate evalua rscul capactăţ de plată pe terme lug (solvabltatea sau rsc de falmet). Aşa cum se arată î lteratura de specaltate falmetul este cosecţa uu grad rdcat de îdatorare ş a uu grad de solvabltate relatv redus depzâd de o sere de factor specfc îtreprder, sectorulu de actvtate î care aceasta fucţoează, medulu ecoomc, ce pot aduce îtreprderea î stare de dfcultate d puct de vedere ecoomc, facar, jurdc s socalpoltc, oblgâd-o să tre î procedură de reorgazare judcară. D acest puct de vedere î aprecerea solvabltăţ se utlzează ma multe rate d structura pasvulu ce caracterzează autooma facară ş îdatorarea îtreprder 9 (pct ) Se adaugă acestora următoarele rate: pactatea de rambursare a datorlor(crd) care arată măsura î care sursele poteţale de autofaţare degajate d actvtatea îtreprder pot acoper datorle totale. pactatea de autofatare Crd Dator totale Nvelul optm se cosderă a f de, îsă doar sub velul mm acceptabl de,33 îtreprderea se află î percolul capactăţ de plată. pactatea de rambursare a datorlor cuprde capactatea brută de rambursare a datorlor (Cbrd) ş capactatea etă de rambursare a datorlor (Crd). pactatea brută de rambursare a datorlor (Cbrd) arată măsura î care sursele poteţale de autofaţare degajate d actvtatea de exploatare a îtreprder pot să acopere datorle totale ale acestea. Excedet brut d exploatare Cbrd Dator totale 7 Dobrotă, N., Dcţoar de ecoome, Edtura Ecoomcă, Bucureşt, 999, pg. 5; 8 Florea, C., Aalza ecoomco-facară. Teore ş stud de caz, Edtura Neval, Cluj Napoca, 22, pag: Slva Petrescu, Op. Ct., pg. 239; 89

90 pactatea etă de rambursare a datorlor (Crd) arată măsura î care autofaţarea etă poate acoper datorle totale ale îtreprder. Practc, arată u raport ître sursele propr ş cele împrumutate sau atrase. Autofatarea exerctulu Crd Dator totale Rata cheltuellor facare ( R chf ) arată măsura î care cheltuelle facare cosumă umerar d acumulărle brute ale actvtăţ de exploatare. Cheltuelfacare R chf Excedet brut d exploatare(rezultatul d exploatare, cfradeafacer,productaexerctul u) Nvelul maxm acceptabl î raport cu EBE este de,6, depăşrea acestua fd u semal că îtreprderea u poate suporta costul îdatorăr ş rscă pe terme lug să devă solvablă. Î raport cu Cfra de afacer, petru ca îtreprderea să u se expuă rsculu de solvabltate, lteratura de specaltate recomadă o valoare de maxm,3 (3% d cfra de afacer). Se cosderă, de aseme, că îtreprderea este solvablă î măsura î care actvul real este sufcet petru a- permte plata tuturor datorlor. Sut operaţoale î acest caz următoarele relaţ: Rata solvabltăţ geerale Rata solvabltăţ geerală (Rsg) arată măsura î care actvele totale ale îtreprder pot acoper datorle totale ale acestea. Practc arată măsura î care datorle pot f acoperte pe seama actvelor. Total actv Rsg Dator totale Nvelul mm acceptabl este de,66, îsă valoarea ormală ar f de cel puţ 2,. Raportul de solvabltate geerală (Rsg) ma arată poderea actvulu cotabl et (egrevat de dator captal propru) î total actv. Actv et cotabl Rsg Total actv Î cazul acestu dcator velul ormal este de cel puţ 5%, îsă se acceptă u vel mm de 35%. Î acest caz, captalul propru (actvul cotabl et) costtue o garaţe a solvabltăţ îtreprder, u vel rdcat al acestua permtâd îtreprder să abă acces la împrumutur. Rata solvabltăţ facare Rata de solvabltate facară (Rsf) arată măsura î care actvele totale ale îtreprder pot acoper datorle facare totale. Total actv Rsf Dator facare totale Petru a se stua î afara percolulu capactăţ de plată, îtreprderea trebue să regstreze u vel mm acceptabl de 2, Petru ca îtreprderea să fe îtr-o stuaţe satsfăcătoare u este sufcet ca ea să-ş poată achta datorle (să fe solvablă), c trebue să le poată achta la scadeţa covetă, adcă să posede sufcete lchdtăţ petru a respecta scadeţele. Lchdtatea măsoară apttudea îtreprder de a faţă oblgaţlor pe terme scurt ş reflectă capactatea de a trasforma rapd actvele crculate î dspobltăţ (ba) fd strâs legată de modul î care coducerea gestoează captalul de lucru.. Lchdtatea se referă dec la propretatea elemetelor patrmoale de a se trasforma î ba, aceasta putâd f ş u crteru de grupare a posturlor î blaţ. Mrouc, M., Aalza facară. Stud de caz, Edtura Jumea, Iaş, 2, pag: 6. 9

91 Blaţul româesc sub formă vertcală, legferat pr O.M.F. r. 94/ 2.2.2, sprat d orma cotablă teraţoală I.A.S., Prezetarea stuaţlor facare, oferă date ş formaţ î vederea determăr uor dcator de lchdtate cum ar f: - Fodul de rulmet; - Lchdtatea geerală (curret rato); - Lchdtatea medată (quck rato). Fodul de rulmet repreztă acea sumă cu care totalul actvelor crculate depăşesc totalul datorlor pe terme scurt. Este u dcator mportat al lchdtăţ datortă faptulu că datorle pe terme scurt repreztă oblgaţ ce trebue achtate îtr-o peroadă ma mcă de u a, ar actvele crculate curete (pe terme scurt) repreztă actve ce trebue trasformate î ba sau cosumate îtr-o peroadă ma mcă de u a sau decât cclul ormal de exploatare (dacă acesta are o durată ma mare de u a). Pr defţe, aşa cum prezetam ateror, datorle curete trebue oorate d actve curete. Astfel, excesul de actve crculate faţă de datorle pe terme scurt, repreztă actve crculate ete dspoble petru cotuarea actvtăţ ecoomce. Această dfereţă repreztă fodul de rulmet ce poate f utlzat petru cumpărarea de stocur, obţerea de credte ş faţarea uor vâzăr î creştere. Dec, lpsa fodulu de rulmet poate coduce char la falmetarea îtreprder. Fodul de rulmet se determă cu relaţa: Fod de rulmet Actve crculate Dator pe terme scurt Lchdtatea geerală (curret rato) Lchdtatea presupue exsteţa uor dspobltăţ băeşt sufcete petru achtarea la scadeţă a datorlor îtreprder (clusv dobâda petru împrumuturle acordate de credtor) dar ş petru acoperrea uor evo eprevăzute de mjloace băeşt. 2 Acest dcator, îtâlt î lteratura de specaltate 43 ş sub deumrea de coefcetul lchdtăţ geerale (workg captal rato), este strâs legat de fodul de rulmet ş este cosderat a f u bu dcator al capactăţ îtreprder de a-ş oora facturle ş de a-ş rambursa credtele cotractate. Lchdtatea geerală (LG) arată marja cofertă frme de actvele sale curete î respectarea oblgaţlor curete. Se determă ca raport ître actvele crculate ş datorle pe terme scurt ale îtreprder, cu relaţa: Actve curete ( crculate) LG Pasve curete Mărmea aceste rate depde de vteza de rotaţe a actvelor curete. Se aprecază că valoarea mmă admsă poate vara ître,2,8, fucţe de sectorul de actvtate. Dacă acest dcator depăşeşte valoarea, atuc îtreprderea poate să-ş achte oblgaţle curete, pe măsură ce dev scadete, fd cosecţa uu fod de rulmet poztv. Î caz cotrar, lpsa de lchdtăţ, cosecţa uu fod de rulmet egatv (provet d faţarea uor achzţ pe terme lug, d resursele pe terme scurt, ceea ce, de obce, este cotradcat) determă u dscofort facar ce poate coduce la îcetare de plăţ, echvalâd cu rsc de solvabltate (falmet). De multe or, îsă, dcatorul lchdtăţ geerale poate coduce la cocluz eroate, deoarece î calculul lu sut foloste mărmle furzate de către blaţul compae, care repreztă stuaţa trecută a acestea ş u cea prezetă. Totodată, dcatorul u ţe cot de succesuea ş frecveţa î tmp a plăţlor ş a îcasărlor. Ioescu, C., Iformare facară î cotextul teraţoalzăr cotabltăţ, Edtura Ecoomcă, 23, pg. 224; 2 Păvăloaa, W., Paraschvescu, M-D.,Cojocaru, C., Aalza facară ş modele de poltcă ecoomcă î socetăţle comercale, Edtura Neuro, Focşa, 994, p Sava, S., coordoator petru versuea î lb. româă, Dcţoar McMla de ecoome moderă, Edtura Codecs, Bucureşt, 999, p. 63 9

92 Î actvele curete (crculate) tră ş stocurle (mărfur, produse fte) a căror lchdtate u este cuoscută cu certtude, aspect care -a determat pe bacher să calculeze alţ do dcator de lchdtate: lchdtatea termedară ş lchdtatea medată. Lchdtatea termedară (Testul acd Quck Rato) (LI), u ţe cot de stocur(au o lchdtate ma redusă ş poate certă) ş exclude d calcule creaţele certe petru că u pot f moblzate rapd petru a face faţă uu ecesar urget de lchdtăţ. Valoarea recomadată petru acest dcator este,8. Actve curete Stocur Create certe Dspobltat + Create certe LI Pasve curete Pasve curete Lchdtatea medată (de trezorere) (L) cofudată deseor cu lchdtatea termedară, repreztă raportul dtre actvele lchde ş pasvele curete. Actvele lchde sut compuse d umerar ş majortatea vestţlor la terme care pot f rapd trasformate î ba. Stocurle u se pot clude î categora actvelor lchde deoarece ele u pot f trasformate medat î ba. Dspobltat + Plasamete L Pasve curete( medat exgble) Acest cocept, char dacă este cosderat o perfecţoare a dcatorulu lchdtăţ, u repreztă decât o mage completă ş adusă la z a stuaţe curete a îtreprder. De asemeea, el goră trărle ş eşrle de umerar, de mare mportaţă petru actvtatea compae. Valoarea mmă a raportulu cuprsă ître,2-,3 reflectă o garaţe de lchdtate, fd asgurată achtarea oblgaţlor pe terme scurt. Lchdtatea la vedere (Lv) aprecază măsura î care credtele bacare pe terme scurt pot f acoperte pe seama dspobltăţlor băeşt d casere ş cotur bacare. Dspobltat baest casere s cotur bacare Lv Credte bacare pe terme scurt Valorle de referţă ale dcatorulu sut cuprse î tervalul,85,5. Petru a obţe o formaţe î damcă cu prvre la lchdtate se mpue calcularea acestea pe baza ma multor blaţur succesve, creîdu-se astfel posbltatea exprmăr ue tedţe. Iformaţle obţute pr calculul acestor dcator u pot explca îsă cotrbuţa dverselor actvtăţ desfăşurate de către îtreprdere la obţerea lchdtăţ ceea ce face ecesară aprofudarea studulu asupra compoetelor ecesarulu de fod de rulmet ş a relaţlor îtreprder cu terţ. Se are î vedere faptul că terţ flueţează drect trezorera, îtreprderea fd preocupată să-ş optmzeze stocurle, să accelereze îcasarea creaţelor pr scurtarea termeulu de decotare cu cleţ ş, î acelaş tmp, să amâe plata furzorlor, pr prelugrea termeelor de plată acordate de aceşta. Dervă de ac o sere de dcator cuoscuţ î lteratura de specaltate sub umele de rate de rotaţe sau rate de gestue care pot f cosderaţ ca ş parametr de lchdtate. 92

93 Solvabltatea pactatea de rambursare a datorlor(crd) - optm -, - mm -,33 pactatea brută de rambursare a datorlor (Cbrd) pactatea etă de rambursare a datorlor (Crd) Rata cheltuellor facare ( R chf ) - EBE max,6 - Cfra de afacer max,3 Rata solvabltăţ geerală (Rsg) () - optm - 2, - mm -,66 (2) - optm -,5 - mm -,35 Rata de solvabltate facară (Rsf) m 2. Lchdtatea Lchdtatea geerală (LG) m,2,8 Lchdtatea termedară(li) m.,8 Lchdtatea medată (de trezorere) (L) m,2-,3 Lchdtatea la vedere (Lv) m,85,5. Relaţa de calcul 2 22 Idc de evoluţe (%) pactatea de autofatare,38,3 78,95 Dator totale Excedet brut d exploatare,4,3 77,5 Dator totale Autofatarea exerctulu,27,2 77,77 Dator totale Cheltuel facare Excedet brut d exploatare (rezultatul d exploatare, cfra de afacer, producta exerctulu) (2) () Total actv Dator totale Actv et cotabl Total actv,8,9 5,55 2,53,58 2,28,53,9,9 Total actv 2,54 2,28 89,76 Dator facare totale Actve curete( crculate) Pasve curete,27,2 8,3 Actv curet Stoc Create certe,8,89 82,4 Pasve curete Dspobltat + Createcerte Pasve curete,8,89 82,4 Dspobltat + Plasamete,68,49 72,6 Pasve curete( medat exgble) Dsp casere s cotur bacare Credte bacare pe terme scurt ,88 Valorle dcatorlor de solvabltate ș lchdtate arată o fucțoare a îtreprder î codț de efceță facară fără rsc de solvabltate. 93

94 6..6 Idcator de gestue (de actvtate) O categore aparte de dcator utlzaţ î aalza facară sut dcator de gestue (de actvtate) care furzează formaţ cu prvre la 3 : - vteza de trare sau de eşre a fluxurlor de trezorere ale îtreprder; - capactatea îtreprder de a cotrola captalul crculat ş actvtăţle comercale de bază ale sale; - vteza de rotaţe a stocurlor (rulajul stocurlor) - aproxmează de cîte or stocul a fost rulat de-a lugul exercţulu facar Aceste rate arată gradul de efcactate cu care frma utlzează resursele pe care le are la dspozţe, î cea ma buă combaţe posblă (umerar, creaţe, stocur, mjloace fxe etc) petru a geera vetur d vâzăr (cfră de afacer). 4 Se măsoară de aseme vteza de trasformare a actvelor î lchdtăţ ş cea de reîore a datorlor, ca urmare a partcpăr lor la crcutul ecoomc, costrucţa lor pord de la deea că trebue să exste u echlbru raţoal ître cfra de afacer ş elemetele de actv ş pasv ale frme. Măsurarea vteze de crculaţe (rotaţe) se realzează cu ajutorul a do dcator 5 : - umărul de rotaţ (Nr) care arată de câte or se roteşte elemetul de actv (A) sau pasv (P), petru realzarea volumulu desfacerlor(cfre de afacer) () î peroada de gestue: Nr A(P) Cu cât umărul de rotaţ este ma mare, cu atât actvtatea este ma efcetă, deoarece, cu acelaş volum de actve crculate (captalur), se poate realza u volum ma mare de desfacere de mărfur/produse ş u proft ma mare. Această relaţe arată, î acelaş tmp, radametul/efceţa utlzăr actvulu/pasvulu exprmâd mărmea cfre de afacer geerată de fecare leu vestt. - durata î zle a ue rotaţ (Dz), care arată durata mede î care elemetul aalzat parcurge îtreg cclul ecoomc ş reapare î forma băească ţală: A( P) Dz T T peroada de gestue petru care se face aalza, exprmâdu-se î umărul de zle caledarstce ale peroade respectve (luă, trmestru, a). Vteza de rotaţe va f ma accelerată atuc câd umărul de rotaţ va f mare ş umărul de zle ma redus. Prcpalele rate aalzate sut: a) Vteza de rotaţe a actvulu Creşterea vteze de rotaţe a actvulu semfcă creşterea gradulu de lchdtate a acestua (reducerea durate de recuperare sub formă băească), îmbuătăţrea structur actvelor î corelaţe cu specfcul actvtăţ. Reducerea vteze de rotaţe are ca efect prcpal creşterea gradulu de moblzare a actvelor. Aceste efecte sut valable atât petru actvele moblzate cât ş petru cele crculate. Î ceea ce prveşte actvele fxe specalşt cosderă că mărmea dcatorulu este flueţată de o sere de factor ce fac utlă aalza acestua î cadrul aceleaaş frme ma puţ î comparaţle terfrme. Aceşt factor se referră la: - costul de achzţe - poltca de deprecere (amortzare) - alegerea tehologcă (fe procese de producţe puterc automatzate fe bazate pe utlzarea forţe de mucă ş u î ultmul râd se are î vedere compale care exteralzează părţ d procesele sale). 3 OMFP (Ordul Msterul Faţelor Publce) 752/ov. 25 petru aprobarea reglemetărlor cotable coforme cu drectvele europee, î Motorul Ofcal, Partea I r. 8 d 3//25 4 R. C. Moyer, J. R. McGuga, R. P. Rao, Op. Ct., pg. 6-7; 5 Dora Ncoleta Lezeu, Aalza stuaţlor facare ale îtreprder, Ed. Ecoomcă, Bucureşt, 24, pg. 7 ş urm.; 94

95 Problema care se pue î calcularea dcatorulu petru actvele crculate, ma ales refertor la stocur, este legată de valoarea lor, de faptul că î evaluarea stocurlor se utlzează metode de evaluare dferte de la o îtreprdere la alta ş deaturează rezultatele orcăre comparaţ, de faptul că cel ma dcat este să se utlzeze o mede auală a acestora ş că cfra de afacer trebue exprmată î preţur de achzţe sau costur de producţe, astfel îcât, rata de rotaţe a stocurlor, calculată petru fecare categore de stocur va f dată de relaţle: - Rata de rotaţe a stocurlor de mărfur: Stocul medu de mãrfur Rmf 36 Costul de achzte a mãrfurlor vâdute - Rata de rotaţe a stocurlor de mater prme: Stocul medu de mater prme Rmp 36 Costul de achzte al materlor prme ± DS - Rata de rotaţe a produselor fte: Stocul medu de produse fte Rpf 36 Producta vâdutã (î cost complet) - Durata mede de casare a createlor de la clet(dîc) sold fal clet () Dîc 36 cfra de afacer sold medu clet al peroade (2) Dîc 36 cfra de afaer sold medu clet var A sold (a + dec) / 2 var B sold (a+mart+u+sept+dec) / 5 I fucte de optuea aleger ue formule de calcul a dcatorulu, rezultatele sut foarte dferte. I geeral, beefcar exter a formatlor facare folosesc prmele doua formule de calcul, ar beefcar ter folosesc a trea formula de calcul - petru ca au toate formatle dspoble s petru ca stu sezoaltatea afacer s codtle comercale care se desfasoara toate trazactle frme. Beefcar ter (maager frme ) calculeaza DMIC pe categor de clet, pe zoe de desfacere etc. astfel cat sa detfce zoele de castg s de perder ale afacer. Pr urmare petru ca dcatorul DMIC sa ofere repere mportate prvd performata comercala a afacer, sut ecesare s alte format, cum ar f: gradul de cocetrare al portofolulu de clet; codtle comercale egocate; structura cletlor pe dome de actvtate cu rsc scazut, medu s rdcat; structura soldulu pe scadete, depaste s terme. - Durata de plată a furzorlor(dfz), exprmat î zle, calculat cu relaţa: Fz Dfz 36 î care: Fz furzor ; cfra de afacer; Echlbrul actvtăţ comercale se realzează uma dacă Dfz > Dcl. b) vteza de rotaţe a captalurlor arată umărul de utlzăr ale captalulu propru, modul de fructfcare a resurselor permaete sau arată umărul de refacer a surselor împrumutate ş 95

96 atrase pe seama cfre de afacer îtr-o peroadă de gestue, respectv umărul de zle ecesar petru restturea datorlor pe seama cfre de afacer Aalza ş dagostcul facar pe baza cotulu de rezultate 6 Structura cotulu de proft ş perdere pe cele tre tpur de actvtăţ permte degajarea uor soldur de acumulăr băeşt poteţale (marje de acumulare), destate să îdeplească o aumtă fucţe de remuerare a factorlor de producţe ş de faţare a actvtăţ vtoare, deumte soldur termedare de gestue (SIG). Realzarea acestu obectv presupue o tratare prealablă a cotulu de proft ş perdere petru a pue î evdeţă: modul de fucţoare ş retabltatea îtreprder ca marjă comercală, producţe a exercţulu, valoare adăugată, excedet brut de exploatare, rezultat al exploatăr, rezultat curet ş rezultat et al exercţulu. Tabloul Soldurlor Itermedare de Gestue Elemete de calcul /Pozţa î Cotul de Proft ş Perdere Vetur d vâzarea mărfurlor(ct 77) 3 2 (-) Cheltuel prvd mărfurle(ct 67) 3 3 Marja comercală ( -2) 4 (+) Producţa vâdută(ct ) 2 5 (+) Varaţa stocurlor(ct 7 + -) (+) Producţa moblzată (ct ) 7 7 Producţa exercţulu ( ) 8 (-) Cosumur termedare clusv cheltuel provete de la terţ(gr.6, exclusv 67, gr.6, gr.62, exclusv 62) Valoarea adăugată(3+7-8) (+) Vetur d subveţ de exploatare(74) 4 (-) Cheltuel cu mpoztele ş taxele(gr.63) 25 2 (-) Cheltuel cu persoalul(gr ) 4 3 Excedetul (defctul) brut d exploatare(9+--2) 4 (+) Alte vetur d exploatare ş vetur d provzoae (-) Alte cheltuel d exploatare (-) Cheltuel cu amortzarea ş provzoaele Rezultatul d exploatare( ) 8 (+) Vetur facare 4 9 (-) Cheltuel facare 47 2 Rezultatul curet(7+8-9) 2 (+) Vetur extraordare (-) Cheltuel extraordare Rezultatul extraordar(2-22) 24 Rezultatul brut al exercţulu(2+23) 25 (-) Impoztul pe proft 6 26 Rezultatul et al exercţulu(24-25) Aşa cum arată Tabloul, Soldurle termedare de gestue repreztă, de fapt, etape succesve î formarea rezultatulu fal. Costrucţa dcatorlor se realzează î cascadă pord de la cel ma cuprzător (producţa exercţulu + marja comercala) ş îched cu cel ma stetc (rezultatul et al exercţulu). Fecare sold termedar de gestue reflectă rezultatul gestu facare la treapta respectvă de acumulare. Îtocmrea tabloulu soldurlor termedare de gestue are ca scop: 6 Iterpretarea sa este codţoată de faptul că are la bază î coceperea sa prcp, coveţ, opţu cotable ma mult sau ma puţ creatve (refertoare la evaluarea stocurlor, amortzăr, deprecer, provzoae, ajustăr ale veturlor s cheltuellor)(berard Colasse, L aalyse facere de l etreprse, 28, trad. Ed. TpoMoldova, IaşI, 29, pg. 55) 96

97 - aprecerea creşter bogăţe, geerate de actvtatea îtreprder; - descrerea repartzăr bogăţe create de îtreprdere ître: salaraţ ş orgasmele socale, stat, acţoar, îtreprdere; - îţelegerea formăr rezultatulu et; - studul structur actvtăţ cu ajutorul uor rate care permt aalza evoluţe î tmp a acestea (de exemplu, rata marje comercale, rata valor adăugate, poderea exportulu etc.); - studul mjloacelor de exploatare, folosd rate precum radametul forţe de mucă, radametul echpametulu dustral etc.; - aalza retabltăţ; - aalza evoluţe î tmp pr calcularea varaţe procetuale a prcpalelor soldur termedare de gestue, detfcarea cauzelor acestor varaţ ş stablrea, dacă este cazul, de măsur corectoare 7. Marja comercală (Mc) este prmul sold termedar de gestue ş se referă la actvtatea comercală desfăşurată de agetul ecoomc, de dstrbuţe sau la partea pur comercală a îtreprderlor producătoare. Petru îtreprderle de dstrbuţe (comercale) aceasta este u dcator eseţal ş deve ma semfcatvă ca formaţe î actvtatea de aalză ş gestoare cu cât ea este determată ma detalat, respectv pe produse sau grupe de produse. Este deumtă ş marjă brută ş se exprmă adesea ca procet d cfra de afacer (volumul vâzărlor). Producţa exercţulu (Qe) este u dcator care se aplcă î specal î cazul îtreprderlor dustrale. Iclude valoarea buurlor ş servclor fabrcate de îtreprdere petru a f vâdute, stocate sau utlzate petru evole propr. Drept urmare, producţa exercţulu va cuprde tre elemete: producţa vâdută, producţa stocată (varaţa stocurlor) ş producţa moblzată. Nefd u sold termedar de gestue, c u post al cotulu de rezultate, cfra de afacer repreztă u dcator global al vâzărlor, d actvtatea de dstrbuţe ş cea de producţe (obţut pr îsumarea vâzărlor de mărfur ş a producţe vâdute). Valoarea adăugată (Va) exprmă crearea sau creşterea de valoare adusă de îtreprdere buurlor ş servclor provete de la terţ. Acest sold termedar de gestue este o valoare adăugată brută ce realzează jocţuea dtre mcro ş macroecoomc. Valoarea adăugată permte compararea îtreprderlor petru a măsura ma be cotrbuţa lor î cadrul aceluaş sector de actvtate. Agetul ecoomc care îregstrează o mărme superoară a valor adăugate aduce mplct ş o cotrbuţe ma mportată. La vel mcroecoomc, valoarea adăugată este u dcator ce permte măsurarea puter ecoomce a îtreprder, ce se poate determa pr două procedee: - ca dfereţă ître producţa globală a exercţulu (obţută pr raportarea marje comercale la producţa exercţulu) ş cosumurle de buur ş servc furzate la terţ petru producţa respectvă. - pr adţoarea dverselor elemete ce compu valoarea adăugată respectv remueraţle tuturor factorlor de producţe, clusv a statulu, cât ş autofaţarea îtreprder, respectv, cheltuelle de persoal, cheltuel facare, mpoztele, taxele ş vărsămtele asmlate, legate de actvtatea îtreprder, cheltuelle cu amortsmetele, mpoztul pe proft, partea de rezultat trecut la rezerve, alte elemete de valoare adăugată. Marja de acumulare băească (Va) preztă u teres aparte î aalza facară petru că: realzează legătura ître velul mcro ş macroecoomc. repreztă u crteru petru aprecerea aportulu specfc al îtreprder la realzarea producţe sale. Valoarea adăugată este u dcator ma stetc decât cfra de afacer, care evdeţază performaţa comercală a îtreprder, respectv capactatea sa de vâzare ş producţe. Valoarea adăugată este dcatorul care măsoară aportul specfc al îtreprder la realzarea producţe sale. măsoară gradul de tegrare al îtreprder, pr raportul valoare adăugată / producţe (CA). 7 Lezeu, D.N., Aalza stuaţlor facare ale îtreprder, Ed. Ecoomcă, Bucureşt, 24, p. 7 97

98 Cu cat rezultatul raportulu este ma mare, cu atât ma mult îtreprderea este tegrata, adcă îş poate asgura ea îsăş, u umăr mare de faze de fabrcaţe, mergâd de la materle prme la elaborarea produselor fte, fără a recurge la servcle altor îtreprder. evdeţază structura exploatăr, pr termedul ratelor de repartzare a valor adăugate. Raportâd remuerarea fecăru partcpat la valoarea adăugată se poate face o evaluare a dstrbuţe veturlor globale către parteer îtreprder. reflectă gradul de utlzare al factorlor de producţe. Excedetul brut al exploatăr (EBE) corespude rezultatulu ecoomc al îtreprder geerat de operaţle de exploatare depedet de poltca facară, poltca de amortzare ş de provzoae costtute, fapt ce determă să fe cosderat ca dcator eseţal î aalzele de gestue ş î efectuarea aalzelor comparatve ître îtreprder. Rolul excedetulu brut al exploatăr, poate f urmărt sub tre aspecte: ) este o măsură a performaţelor ecoomce ale îtreprder. U EBE sufcet de mare va permte îtreprder reîorea moblzărlor sale pr amortzăr, acoperrea rscurlor d provzoaele costtute ş asgurarea faţăr sale care atreează cheltuel facare, ar dfereţa va f dstrbută statulu (mpozt pe proft), acţoarlor (dvdede) s/sau coservată pr autofaţare. 2) EBE este depedet de poltca facară (u este flueţat de vetur ş cheltuel facare), de poltca de vestţ (u ţe cot de deczle îtreprder prvd modaltăţle de calcul a amortzăr), de poltca de dvd (deczle îtreprder prvd repartzarea proftulu et), de poltca fscală ş de elemetele extraoale (u a î calcul mpoztul pe proft ş rezultatul extraoal), care se pot schmba î tmp ş pot să dfere de la o îtreprdere la alta. 3) EBE repreztă o resursă facară fudametală petru îtreprdere. EBE costtue prmul vel al aalze prvd formarea trezorere globale ale îtreprder, dec puctul de porre î tabloul fluxurlor de trezorere. Notă: Acest dcator este foarte î vogă î medle de afacer petru comparaţ î ceea ce prveşte performaţa de exploatare a îtreprder îsă acest lucru u trebue să dspeseze pe aalstul facar de efectuarea uu studu aprofudat al poltc sale de îdatorare ş al al apttud de a cotrbu la faţarea peoprlor lor proecte de vestţ. Rezultatul exploatăr (Re) evaluează retabltatea ecoomcă a ue îtreprder ş corespude actvtăţ ormale ş curete a îtreprder, clusv operaţule efectuate î exercţle ateroare dar aferete exercţulu curet. Nu este luată î calcul actvtatea corespuzătoare operaţlor facare ş extraordare. Acest rezultat este utlzat î compararea performaţelor îtreprderlor ce au poltc facare dferte. Exstă două modaltăţ de calcul: - ca dfereţă dtre totalul veturlor d exploatare (Ve) ş totalul cheltuellor d exploatare (Che) Re Ve Che - pord de la mărmea EBE ş are relaţa Re EBE (Amp +Ache) + (Ave + Vpr), ude Amp amortzăr ş provzoae Ache alte cheltuel d exploatare Ave alte vetur d exploatare Vpr vetur d provzoae prvd exploatarea Pr prma relaţe de calcul se fudametează strateg ş poltc pe care le adoptă maagemetul îtreprder petru a amelora rezultatul său. Varatele posble sut: majorarea veturle sau dmuarea cheltuellor, î codţle meţer costate a celulalt factor; sporrea ambelor compoete cu respectarea restrcţe ca rtmul creşter veturlor să devaseze rtmul de creştere al cheltuellor. 98

99 Rezultatul curet(rc) repreztă rezultatul tuturor operaţlor curete, obşute ale îtreprder, fd determat atât de rezultatul exploatăr curete, cât ş de cel al actvtăţ facare, permţâd ş aprecerea mpactul polt facare a îtreprder asupra retabltăţ. Deoarece u este flueţat de elemete extraordare, acest sold permte aalza damc rezultatulu curet al îtreprder pe ma multe exercţ facare. Rezultatul extraordar stetzează rezultatul cocretzat î proft sau perder a uor operaţ de gestue sau captal cu caracter extraoal ş se calculează astfel : Rezultatul Veturle - Cheltuelle extraordar extraordare extraordare Mărmea rezultatulu extraoal costtue o formaţe mportată, î specal petru poteţal vesttor. Rezultatul et al exercţulu (R) exprmă, î mărm absolute, retabltatea etă sau perderle aferete actvtăţ îtreprder, după deducerea d veturle totale a cheltuellor totale ş a mpoztulu pe proft. Rezultatul curet (+/ ) Rezultatul extraordar (+/ ) Cheltuel cu mpoztul de proft (ct. 69) Rezultatul et al exercţulu (+/ ) Rezultatul et al exercţulu este rezultatul care urmează să fe supus decze de repartzare de către aduarea geerală a acţoarlor sau asocaţlor, după caz. Pe baza rezultatulu et se determă două soldur rezduale 8 : capactatea de autofaţare (CAF) ş autofaţarea (AF). pactatea de autofaţare (sursă teră de faţare a dezvoltăr) a îtreprder repreztă surplusul moetar geerat de actvtatea acestea ş reflectă poteţalul facar de creştere ecoomcă a îtreprder, respectv sursa teră de faţare geerată d actvtatea dustrală ş comercală a acestea. Destaţa sa este să asgure: - faţarea uor evo ale gestu curete; - cresterea fodulu de rulmet; - faţarea totală sau partală a olor vestţ; - rambursarea împrumuturlor cotractate; - remuerarea captalurlor vestte. Ea aduce o cotrbuţe eseţală la varaţa (creşterea) fodulu de rulmet global ş se poate calcula î două modur: - plecâd de la excedetul brut d exploatare (metoda substractvă) care se corectează cu veturle îcasable ş cheltuelle plătble exceptâd acele elemete care deş determă varaţ cotable u provoacă mşcăr facare; - plecâd de la proftul et (metoda adtvă) formâd asupra utlzăr acestea: petru acoperrea perderlor probable ş a rscurlor (provzoae), faţarea creşter (rezultatul pus î rezervă),...î prcpu aduâd acele elemete care au costtut extra la prma metoda de determare: 8 Slva Petrescu, Op. ct.; pg

100 Nr. crt. Metoda substractvă Metoda adtvă. EXCEDENTUL BRUT DIN REZULTATUL NET EXPLOATARE 2. + Alte vetur d exploatare (cu extraa celor provete d reluarea + Cheltuel cu amortzărle de provzoae, d vâzarea actvelor cedate, subveţ petru vestţ) 3. - Alte cheltuel de exploatare (cu extraa cheltuellor cu amortzărle, ajustărle de valoare ş provzoaele, cheltuel prvd actvele cedate s alte operaţu de captal) 4. + Vetur facare (cu extraa veturlor d provzoae, d vestţ facare cedate) 5. - Cheltuel facare (cu extraa cheltuellor petru ajustăr ş provzoae, vestţ facare cedate) + Cheltuel cu provzoaele ş ajustăr (d exploatare, facare ş extraordare) - Veturle d ajustăr ş provzoae (d exploatare, facare ş extraordare) + Cheltuel cu actvele cedate (eşte d patrmou) 6. + Vetur extraordare - Veturle d vâzarea moblzărlor 7. - Cheltuel extraordare - Subveţle petru vestţ vrate la vetur 8. - Impoztul pe proft 9. pactatea de autofaţare pactatea de autofaţare Dfereţa dtre ce do dcator EBE ş CAF dervă d faptul că EBE repreztă u surplus moetar poteţal d actvtatea de exploatare î tmp ce CAF se referă la actvtatea globală a îtreprder. Pe baza capactăţ de autofaţare, se pot stabl o sere de dcator utl î aprecerea depedeţe facare a îtreprder: a) pactatea poteţală de rambursare a cheltuellor facare care reflectă umarul de a ecesar petru a asgura rambursarea cheltuellor facare, pe baza capactăţ de autofaţare auale degajate de îtreprdere. Cheltuel facare Cpr CAF b) Rata de faţare a vestţlor auale reflectă proporţa î care îtreprderea poate asgura faţarea vestţlor auale pe seama CAF, î stuaţa î care îtreaga suma ar f alocată î acest scop. CAF Rf Ivestt auale c) Rata de acoperre a excedetulu brut reflectă partcparea fluxulu poteţal de lchdtăţ, d actvtatea de exploatare, la formarea fluxulu total de dspobltăţ al îtreprder CAF Ra RBR d) Rata de acoperre a rezultatulu exercţulu se determă ca raport ître capactatea de autofaţare ş rezultatul exercţulu astfel: CAF Rd Re zultatul exerctulu Rezultatul exercţulu luat î calculul capactăţ de autofaţare u este î totaltate dspobl petru autofaţare. De aceea, se poate afrma că autofaţarea reală repreztă acea

101 parte d capactatea de autofaţare rămasă dspoblă, după dstrburea dvdedelor. Aceasta pue î evdeţă apttudea reală a îtreprder de a se autofaţa, după deducerea remuerăr acţoarlor: Autofaţarea CAF Dvdede dstrbute Autofaţarea costtue o sursă teră destată acoperr evolor de faţare ale exercţulu vtor, exprese a bogăţe create de îtreprdere. Ea este determată de creşterea surselor obţute d propra actvtate a îtreprder ş care vor rămâe î mod permaet la dspozţa acestea petru faţarea actvtăţ vtoare. Î aalza autofaţăr dstgem tre trepte: mmă, de meţere ş de dezvoltare. Autofaţarea mmă cuprde suma amortzăr ş are rolul de a permte meţerea capactăţ îtreprder. Datortă flaţe ş evoluţe tehologce, autofaţarea mmă u este sufcetă petru reîorea moblzărlor ecesare, păstrăr capactăţlor de producţe exstete; Autofaţarea de meţere clude sursele care vor asgura î vtor acoperrea cheltuellor ecesare meţer poteţalulu productv ş, respectv, petru reîorea moblzărlor ş acoperrea rscurlor de exploatare. Prcpalele zvoare de formare ale autofaţăr de meţere sut: amortzărle ormale (ce corespud perder reale d valoarea moblzărlor) ş provzoaele; Autofaţarea de dezvoltare cuprde, pe lâgă cea de meţere, o parte d rezultatul exercţulu, astfel îcât să permtă moderzarea ş creşterea capactăţlor de producţe. Importaţa autofaţăr poate f argumetată prtr-o sere de avataje pe care aceasta le oferă îtreprder: - repreztă o sursă depedetă ş stablă, respectv u mjloc sgur de faţare î aumte stuaţ cojucturale efavorable petru îtreprdere; - coferă îtreprder lbertatea de acţue, pr aceea că autooma facară dobadtă pr autofaţare î îgădue acestea depedeţa de gestoare faţă de orgasmele facare ş de credt; - este dspesablă petru faţarea vestţlor (de meţere, de îlocure, de creştere), cu codţa realzăr uor vestţ utle ş u de rosre a resurselor; - permte fraarea îdatorăr ş, mplct, reducerea cheltuellor facare; - costtue u dcator pe baza cărua se poate măsura radametul captalurlor propr, respectv retabltatea facară; - repreztă premsa deschder accesulu pe paţa de captal ş î atragerea de captal exter. Pr dmesuea sa, autofaţarea degajată de îtreprdere joacă u puterc rol de semalzator al performaţelor îtreprder, sugerâd poteţallor vesttor capactatea acestea de a utlza efcet captalurle îcredţate ş de a asgura o remuerare atrăgătoare. Petru credtor mărmea absolută ş relatvă a autofaţăr certfcă atât capactatea de rambursare de către îtreprdere a sumelor împrumutate cât ş velul rsculu de eplată. Î aalza ecoomcă, pe lâgă evoluţa autofaţăr î mărme absolută, se urmăresc ş ratele autofaţăr, ş aume: a) Rata autofaţăr vestţlor auale: Autofatare Ra vestt auale b) Rata autofatar moblzarlor corporale ş ecorporale: Autofatare Ra Imoblzar corporale + Imoblzar ecorporale c) Rata de faţare a evolor globale de faţare: Autofatare Autofatare Rc Nevoa de fatare Actve moblzate + Varata NFR

102 Tabloul soldurlor termedare de gestue Nr Elemete de calcul Crt. % Vetur d vâzarea mărfurlor (ct 77) ,32 2 (-)Cheltuel prvd mărfurle (ct 67) ,34 3 Marja comercală (-2) ,8 4 (+)Producţa vâdută (ct ) ,6 5 (+)Varaţa stocurlor (ct 7 +/-) (+)Producţa moblzată (ct ) ,8 7 Producţa exercţulu (4 +5+6) ,44 8 (-)Cosumur termedare clusv cheltuel ,37 provete de la terţ(gr.6, exclusv 67, gr.6, gr.62, exclusv 62) 9 Valoarea adăugată (3+7-8) ,53 (+)Vetur d subveţ de exploatare (74) (-)Cheltuel cu mpoztele ş taxele (gr.63) ,86 2 (-)Cheltuel cu persoalul (gr ) ,86 3 Excedetul (defctul) brut d exploatare ( , -2) 4 (+)Alte vetur d exploatare ş vetur d ,4 provzoae 5 (-)Alte cheltuel d exploatare ,34 6 (-)Cheltuel cu amortzarea, ajustar ş provzoae ,88 7 (-)Alte ajustăr (79) 8 Rezultatul d exploatare ( ) ,38 9 (+)Vetur facare ,89 2 (-)Cheltuel facare ,26 2 Rezultatul curet (7+8-9) ,4 22 (+)Vetur extraordare (-)Cheltuel extraordare Rezultatul extraordar (2-22) Rezultatul brut al exercţulu (2+23) (-)Impoztul pe proft ,57 27 Rezultatul et al exercţulu (24-25) ,77 2

103 CAPACITATEA DE AUTOFINANŢARE Metoda substractvă 2 22 Excedetul brut d exploatare , + Alte vetur d exploatare (cu excepţa celor , provete d reluarea de provzoae, d vâzarea actvelor cedate, subveţ petru vestţ) - Alte cheltuel de exploatare (cu excepţa cheltuellor cu amortzărle, ajustărle de valoare ş provzoaele, cheltuel prvd actvele cedate s alte operaţu de captal) + Vetur facare (cu excepţa veturlor d ,46 provzoae, d vestţ facare cedate) - Cheltuel facare (cu excepţa cheltuellor petru ,6 ajustăr ş provzoae, vestţ facare cedate) + Vetur extraordare - Cheltuel extraordare - Impoztul pe proft ,57 pactatea de autofaţare ,66 Metoda adtvă Rezultatul et ,77 + Cheltuel cu amortzărle ,7 + Cheltuel cu provzoaele ş ajustăr (d exploatare, facare ş extraordare) Veturle d ajustăr ş provzoae (d exploatare, ,55 facare ş extraordare) + Cheltuel cu actvele cedate (eşte d patrmou) ,34 - Veturle d vâzarea moblzărlor - Subveţle petru vestţ vrate la vetur pactatea de autofaţare ,66 Valorle îregstrate de capactatea de autofațare arată u poteţal facar de creştere ecoomcă a îtreprderc rdcat, u surplus facar degajat de actvtatea retablă a acestea Aalza fluxurlor de trezorere Dată fd evoa îtreprderlor de a beefca de umerar petru a-ş desfăşura actvtăţle, a-ş plăt oblgaţle ş a asgura retabltatea vesttorlor, se mpue prezetarea stuaţe fluxurlor de umerar. Stadardul Iteraţoal de Cotabltate IAS 7 defeşte fluxurle de trezorere (deumte ş fluxur de umerar sau cash-flow î uele lucrăr) drept trăr sau eşr de umerar ş echvalete de umerar 9. Sursa prcpală petru aalză o costtue Stuaţa fluxurlor de trezorere, îtocmtă î coformtate cu prevederle IAS 7 oblgatore î cazul îtreprderlor mar ş opţoală î cazul îtreprderlor mc ş mjloc (OMFP 355/29, art.3, al.,2). drul geeral petru îtocmrea ş prezetarea stuaţlor facare d cadrul cărora face parte ş stuaţa fluxurlor de trezorere stpulează că obectvul acestora este de a furza 9 IAS 7, Stadardele Iteraţoale de Cotabltate 2, Bucureşt, Edtura Ecoomcă, 2. 3

104 formaţ despre pozţa facară, performaţele ş modfcărle pozţe facare a îtreprder, care sut utle ue sfere larg de utlzator î luarea deczlor ecoomce. Utlzator de stuaţ facare clud vesttor prezeţ ş poteţal, persoalul agajat, credtor, furzor ş alţ credtor comercal, cleţ, guverul ş sttuţle acestua, precum ş publcul. Prvtor la stuaţa fluxurlor de trezorere, IAS 7 cosderă că aceasta oferă formaţ utle petru evaluarea capactăţ îtreprder de a geera umerar, precum ş a ecestăţlor îtreprder de a utlza fluxurle de umerar, respectv a mometulu ş sguraţe geerăr lor. Î Româa, stuaţa fluxurlor de trezorere este cosderată o compoetă a stuaţlor facare auale î coformtate cu prevederle Ordulu Msterulu Faţelor Publce Nr. 355/ ov. 29 petru aprobarea Reglemetărlor cotable armozate cu Drectvele Europee ş cu Stadardele Iteraţoale de Cotabltate. Î cadrul stuaţe fluxurlor de trezorere, potrvt abordăr fucţoale a actvtăţlor îtreprder, fluxurle sut grupate î tre categor: fluxur provete d actvtăţle de exploatare (operaţoale); fluxur provete d actvtăţ de vestţ; fluxur provete d actvtăţ de faţare. Aalza fluxurlor de trezorere pe toate cele tre tpur de actvtăţ este utlă petru: corelarea proftulu (perder) cu umerarul; separarea actvtăţlor care mplcă umerar de cele care u mplcă umerar; evaluarea capactăţ îtreprder de a-ş îdepl oblgaţle de plăţ cash; evaluarea fluxurlor de umerar petru actvtăţle vtoare (cash-flow strategc). Utltatea aalze este dată de faptul că varaţa globală a trezorere este relefată pr soldul de trezorere, rezultat d gestuea actvelor reale (d actvtatea de exploatare) ş pr cel rezultat d operaţule de captal care prvesc vestţle ş faţărle. Atuc câd fluxurle reale ş cele moetare u cocd, cum de fapt se ş îtâmplă, trezorera se asgură pr decalaje de plăţ asocate acestor fluxur. Fecare dtre cele tre categor de fluxur are mpact asupra ue surse sau a ue utlzăr de lchdtăţ. Sut cosacrate două metode petru determarea fluxurlor de trezorere (geerate de actvtăţle de exploatare, de vestţ ş de faţare): metoda drectă; metoda drectă. Deş coduc la rezultate detce, IAS 7 recomadă ettăţlor să prezte fluxurle de umerar de exploatare pr metoda drectă deoarece aceasta oferă formaţ utle î estmarea fluxurlor de umerar vtoare pe care metoda drectă u le poate furza. Respectâd tradţa cotablă amercaă 2, fluxurle de umerar d exploatare pot f determate fe pr metoda drectă, fe pr metoda drectă, ar fluxurle de umerar d actvtatăţle de vestţ ş de faţare, pr metoda drectă. A. Metoda drectă Coform aceste metode se operează cu îcasăr ş plăţ brute î umerar. a) Fluxurle de umerar provete d actvtăţle de exploatare: îcasărle î umerar d vâzărle de buur ş prestărle de servc; îcasărle î umerar provete d redeveţe, oorar, comsoae ş alte vetur (care se pot estma pe baza mărm cfre de afacer realzate, corectate cu modfcarea soldulu creaţelor comercale d exercţul facar); plăţ î umerar către furzor de buur ş servc (mater prme ş materale cosumable, ct ; alte cheltuel materale, ct ; alte cheltuel d afară, cum sut cele cu eerga ş apa, ct ; cheltuel prvd mărfurle, ct. 67; cheltuel prvd prestaţle extere, ct ). Mărmea acestora se ajustează cu varaţa soldulu stocurlor de mater prme, materale cosumable ş mărfur pr adăugarea dfereţe dtre stocul fal ş cel ţal, 2 Crsta Zgreabă, Comucarea facara pe baza fluxurlor de trezorere, pg. 3 4

105 respectv cu varaţa soldulu datorlor comercale (ct. 4+43) pr scăderea dfereţe dtre soldul fal ş cel ţal al exercţulu facar; plăţ î umerar către ş î umele agajaţlor (cheltuel cu persoalul ajustate cu varaţa soldurlor coturlor ecorespuzătoare); plăţ î umerar sau resttur de mpozt pe proft, doar dacă u pot f detfcate î mod specal cu actvtăţle de vestţ ş de faţare (se referă la cheltuelle prvd mpoztul pe proft, ct , dacă se presupue că îtregul mpozt pe proft este aferet actvtăţ de exploatare). b) Fluxurle de umerar provete d actvtăţle de vestţ: plăţle î umerar petru achzţoarea de tereur ş mjloace fxe, actve ecorporale ş alte actve pe terme lug. Se pot determa pe baza creşterlor de actve moblzate prezetate î ota la stuaţle facare ş se ajustează cu varaţa datorlor îtreprder către furzor de moblzăr; plăţ î umerar petru achzţa de strumete de captal propru ş de creaţe ale altor îtreprder. Se pot detfca î valoarea creşter elemetelor de actv respectve prezetate î ota la stuaţle facare; îcasăr î umerar d vâzarea de tereur ş clădr, stalaţ ş echpamete, actve ecorporale ş alte actve pe terme lug; îcasăr î umerar d vâzarea de strumete de captal propru ş de creaţe ale altor îtreprder; avasur î umerar ş împrumuturle efectuate către alte părţ; îcasăr î umerar d rambursarea avasurlor ş împrumuturlor efectuate către alte părţ. c) Fluxurle de umerar provete d actvtăţle de faţare: vetur î umerar d emsuea de acţu ş alte strumete de captal propru. Se determă pe baza creşter captalulu socal, clusv a prmelor de captal (ct ) ş se ajustează cu varaţa creaţelor prvd captalul subscrs ş evărsat; plăţle î umerar către acţoar petru a achzţoa sau a răscumpăra acţule îtreprder. Se regăsesc î scăderea captalulu socal ş a rezervelor; veturle î umerar d emsuea de oblgaţu, credte, potec ş alte împrumutur. Sut costtute d creşterea împrumuturlor ş datorlor asmlate, îregstrate de îtreprdere î coturle aferete, veturle d dobâz ş alte cheltuel facare ogldte î cotul de proft ş perdere; plăţle î umerar ale locatarulu petru reducerea oblgaţlor legate de o operaţue de leasg facar. Se determă pe baza aalze cotractelor de leasg. Fluxurle de umerar - total Numerar la îceputul peroade; Numerar la fele peroade. Rezultata fluxurlor de umerar d actvtăţle de exploatare, de vestţ ş de faţare repreztă trezorera etă. B. Metoda drectă IAS 7 ş OMFP r. 94/2 preztă metoda drectă ca alteratvă la metoda drectă de determare a fluxurlor de trezorere. Partculartatea aceste metode costă î faptul că proftul et (sau perderea etă) este ajustat(ă) cu efectele trazacţlor ce u au atură moetară, amâărle sau agajametele de plăţ sau îcasărle î umerar d exploatare trecute sau vtoare ş elemete de vetur ş cheltuel asocate cu fluxurle de umerar d actvtăţle de vestţ sau de faţare. Stuaţa fluxurlor de umerar pr metoda drectă se preztă î felul următor: a) Fluxur de umerar d actvtăţ de exploatare: rezultatul et; modfcărle pe parcursul peroade ale captalulu crculat; ajustăr petru elemetele emoetare ş alte elemete cluse î actvtăţle de vestţ sau de faţare. b) Fluxur de umerar d actvtăţ de vestţ: 5

106 plăţle î umerar petru achzţoarea de tereur ş mjloace fxe, actve ecorporale ş alte actve pe terme lug; îcasărle î umerar d vâzarea de tereur ş clădr, stalaţ ş echpamete, actve ecorporale ş alte actve pe terme lug; plăţle î umerar petru achzţa de strumete de captal propru ş de creaţă ale altor îtreprder; îcasărle î umerar d vâzarea de strumete de captal propru ş creaţă ale altor îtreprder; avasurle î umerar ş împrumuturle efectuate către alte părţ; îcasărle î umerar d rambursarea avasurlor ş împrumuturlor efectuate către alte părţ. c) Fluxur de umerar provete d actvtăţ de faţare: veturle î umerar d emsuea de acţu ş alte strumete de captal propru; plăţle î umerar către acţoar petru a achzţoa sau a răscumpăra acţule îtreprder; veturle î umerar d emsuea de oblgaţu, credte, potec ş alte împrumutur; rambursărle î umerar ale uor sume împrumutate; plăţle î umerar ale locatarulu petru reducerea oblgaţlor legate de o operaţue de leasg facar. Fluxur de umerar - total Numerar la îceputul peroade; Numerar la fele peroade. Rezultatul obţut pr aplcarea metode drecte este acelaş ca ş cel obţut pr metoda drectă, dferă îsă structura fluxurlor de umerar refertoare la actvtăţle de exploatare. Fluxurle de umerar d actvtăţle de vestţ ş cele d actvtăţle de faţare sut determate pr metoda drectă. Pr metoda drectă, pord de la valoarea cotablă a rezultatulu exercţulu facar, sut efectuate ajustăr petru determarea fluxulu de umerar. Se are î vedere că pr practcarea ue cotabltăţ de agajamet sut îregstrate veturle ş cheltuelle î mometul facturăr lor ş u î mometul îcasăr sau plăţ, ar î calculul proftulu sut luate î cosderare uele elemete de vetur ş cheltuel emoetare, care u presupu trăr sau eşr de umerar d trezorere, ceea ce face să crească dfereţa dtre mărmea rezultatulu realzat ş mărmea umerarulu d trezorere. Pr efectuarea ajustărlor se urmăreşte: elmarea efectelor cotabltăţ de agajamet pr luarea î cosderare a captalulu de lucru et. atare, d rezultatul exercţulu se scade varaţa stocurlor (mater prme ş materale cosumable, producţa î curs de execuţe, produse fte ş mărfur, avasur petru cumpărarea de stocur), varaţa creaţelor (creaţe comercale ş alte creaţe) ş se adaugă varaţa datorlor de exploatare (decalajele de plăţ favorable îtreprder puse î evdeţă de varaţa soldurlor coturlor corespuzătoare); elmarea veturlor ş cheltuellor emoetare (amortzărle ş provzoaele costtute sau reluate pe vetur) pr aduarea cheltuellor calculate cu amortzarea ş provzoaele costtute ş scăderea veturlor d reluarea provzoaelor (practc, se aduă toate rubrcle de ajustăr d cotul de proft ş perdere: ajustarea valor moblzărlor corporale ş ecorporale; ajustarea valor actvelor crculate; ajustăr prvd provzoaele petru rscur ş cheltuel; ajustarea valor moblzărlor facare ş a vestţlor facare deţute ca actve crculate); elmarea acelor elemete de vetur ş cheltuel care u sut legate de actvtatea de exploatare. Prvd metoda de calcul a fluxurlor de trezorere IAS 7 recomadă metoda drectă, aceasta furzâd formaţ utle petru estmarea fluxurlor vtoare de trezorere, ar pr metoda drectă aceste formaţ u sut dspoble. Î practcă îsă, îtreprderle preferă metoda drectă îtrucât are o logcă de calcul ma apropată de formatul raportărlor cotable. 6

107 Petru compaa aalzată fluxul de umerar s-a calculat astfel: Sursa: coformtate_cu_ordul_m sterulu_fatelor_publce.pdf 6.4. Plafcarea facară a afacer Actvtatea facară precede actvtatea tehco-orgazatorcă de creare ş puere î fucţue a ue îtreprder. Î mod oblgatoru la demararea ue o afacer este ecesară o progoză a stuaţor facare, pla facar, care vor avea rolul de a documeta, justfca ş covge de vabltatea ş efceţa afacer, deved cel ma mportat reper î evaluarea atractvtăţ afacer 2. Ma mult decât plaul de afacer, plaul facar costtue ploul de susţere al îtreg afacer petru că ac vesttorul descoperă la ce vel al câştgurlor se poate aştepta ar credtorul cuoaşte capabltatea debtorulu de a se achta de oblgaţ. Maagemetul facar sold este ua dtre cele ma bue că petru ca afacerea să rămâă proftablă ş solvablă. Fecare pas făcut cu succes î lumea afacerlor depde de cât de be ve putea coduce afacerea d puct de vedere facar petru că î fecare a m de afacer cu u poteţal rdcat de succes dau falmet d cauza maagemetulu facar prost. Această secţue clude î mod ormal o prevzue a cotulu de proft ş perdere, a blaţulu ş a fluxulu de umerar (cash-flow). Prevzoarea cotulu de proft ş perdere 2 Dumtru Poroja, Crsta Bşa, Plaul de afacer, Ed. IRECSON, bucureşt, 22, pg. 67; 7

108 Prevzuea cotulu de proft ş perdere este precedată de prevzuea vâzărlor, a producţe ş a cheltuellor. Puctul de plecare î prevzoarea stuaţlor facare îl repreztă prevzuea cfre de afacer, î fucţe de mărmea cărea se poate determa ecesarul de mjloace ş resurse ecesar derulăr afacer. Estmarea cfre de afacer este u proces complex care trebue sa abă î vedere oblgatoru elemete precum stabltatea preţurlor ş capactatea de producţe exstetă. metode (smple) de prevzoare a cfre de afacer sut utlzate î practcă: a) Aalza dmesu peţe pr : aalza evolor cleţlor, umărul cumpărătorlor poteţal, posbltatea de a stabl legătur pe terme lug cu aceşta, frecveţa ş mărmea comezlor, cota de paţă pe care o veţ deţe; aalza caracterstclor produsulu, a damc peţe ş a strateglor cocureţlor fucţe de care poate f ajustată poltca de preţur. Dacă frma este vulerablă la u atac d partea cocureţe sau la o schmbare bruscă î preferţele cosumatorlor este dcat a verfca dacă exstă capactatea de a depăş astfel de stuaţ. b) estmarea de către fecare aget de vâzăr a cfre de afacer posbl de obţut pe zoa sa ş cumularea acestor valor; c) determarea tredulu cfre de afacer a frme î ultm a ş a tredulu dustre respectve, care pr agregare dă posbltatea obţer cfre de afacer prevzoate; d) luarea î cosderare uma a vâzărlor d ultmul a ş majorarea/mcşorarea acestora cu u aumt procet, fucţe de percepţle refertoare la peroada următoare. Prevzuea producţe arată care sut cattăţle care pot f fabrcate d fecare produs, î fucţe de vâzărle aşteptate ş de capactăţle de producţe. Pr smulăr trebue cofrutate prevzule vâzărlor cu costrâgerle ecoomce, tehologce, facare ş umae. Petru determarea programulu optmal de producţe se foloseşte adesea programarea lară. Plafcarea producţe poreşte de la cofrutarea asamblulu prevzulor de vâzăr cu aumte costrâger tere legate de producţe, cum ar f: capactăţle de producţe sut cosderate emodfcable pe terme scurt; resursele umae dspoble sut lmtate; aumte costur de producţe u trebue depăşte; trebue respectate aumte termee. Prevzuea cheltuellor U volum mare al îcasărlor u este o realzare prea mare dacă velul cheltuellor este îcă ş ma rdcat. Volumul cheltuellor trebue prevzoat cu ateţe ş motorzat pe tot parcursul derulăr afacer. Cheltuelle pe care urmează să le agajaţ u vor avea o structură omogeă ş, d acest motv, trebue facută dstcţe ître dfertele destaţ ale resurselor de care dspueţ. O prmă dstcţe mportată este cea dtre cheltuelle ţale care vor f efectuate petru a pue î mşcare oua afacere ş cele aferete actvtăţ curete după atgerea parametrlor propuş. Prmele trebue efectuate de regulă o sgură dată, î peroada ţală, peroadă î care ş afacerea este ma vulerablă. Cea de-a doua categore de cheltuel va avea u vel ma stabl î tmp, dar este ş ma îdepărtată î tmp faţă de mometul îtocmr plaulu de afacer. Este foarte mportat să exste u grafc al celor două categor de cheltuel ş să fe determate cu precze mometul î care afacerea va îcepe să fucţoeze la capactatea ormală. Î cazul î care acest momet este ma îdepărtat î realtate decât s-a crezut ţal, s-ar putea ca retabltatea afacer să u ma fe cea scotată. Atuc câd prevzoaţ cheltuelle cu actvtatea curetă, va trebu să determaţ ş mărmea stocurlor ecesare. U volum prea mare va ţe resurse moblzate î mod utl, î tmp ce u volum prea redus creează rscul uor îtreruper forţate ale actvtăţ. Va trebu să puteţ justfca velul petru care aţ optat. O altă dstcţe mportată este cea ître cheltuelle fxe cele care trebue suportate ş atuc câd u se desfăşoară vreo actvtate productvă ş cele varable de exemplu, cheltuelle cu materle prme sau salarle persoalulu drect productv. Este recomadabl ca această grupare a cheltuellor să fe precedată de o aalză atetă dstcţa perfectă dtre cele 8

109 două categor exstă ma degrabă î teore decât î practcă. De exemplu, ba vestţ îtr-u utlaj specalzat vor f ma greu de recuperat decât ce vestţ îtr-u utlaj cu ma multe îtrebuţăr posble î cazul eşeculu afacer, este ma uşor să reduceţ volumul aprovzoărlor cu mater prme decât să cocedaţ salaraţ, fe e ş 'drect productv. Char dacă formatele stadard ale uu pla de afacer u clud astfel de detal, ele sut ecesare î formarea ue mag realste asupra vtorulu afacer. Ma ales î cazul î care aveţ ma multe produse/servc, este be să determaţ cheltuelle, veturle ş retabltatea pe utate de produs. Ageţa Naţoală petru Îtreprder Mc ş Mjloc recomadă petru prevzuea Cotulu de Proft ş Perder următorul format: CONTUL DE PROFIT SI PIERDERI prevzu (adaptare) A A 2 A 3 ACTIVITATEA DE EXPLOATARE Cfra de afacer, d care: - Vazar exstete (fara proect) - Vazar geerate de proect Cheltuel de exploatare petru realzarea cfre de afacer, d care: - Mater prme s materale, cost marfur - Cheltuel cu persoalul drect productv (clusv CAS) - Cheltuel cu persoalul de coducere (clusv CAS) - Alte cheltuel cu persoalul (clusv CAS) - Chr, redevete leasg operatoal - Utltat (combustbl, eerge, apa, gaze etc.) - Trasport - Costur fuctoare brour - Reclama/Publctate - Deplasar - Asgurar - Itretere s reparat - Servc profesoale - Impozte pe cladr, tereur, mjloace de trasport etc. - Amortzarea mjloacelor fxe Alte vetur d exploatare Alte cheltuel de exploatare Rezultat d exploatare (A-B+C-D) ACTIVITATEA FINANCIARA Vetur facare total Cheltuel facare, total d care: - Dobaz bacare - Alte cheltuel facare Rezultat facar (F-G) ACTIVITATEA EXCEPTIONALA Vetur exceptoale Cheltuel exceptoale Rezultat exceptoal (I-J) Proft brut (E+H+K) Impozt pe proft Proft et 9

110 Proecţa fluxulu de umerar este mportată petru că arată surplusul/defctul de umerar ce va caracterza afacerea î peroada prevzoată., capactatea frme de a face faţă costulu faţăr. Flux de umerar (cash-flow) prevzu (adaptare) d care: OPERATIUNEA TOTAL trm. I trm. II trm. III trm. IV. Total casar: - d actvtatea cureta (exploatare) - d alte actvtat - d credte 2. Total plat: - petru actvtatea cureta total, d care: * mater prme s materale * utltat * salar * mpozte s taxe - petru vestt; -rambursar credte/leasgur, exstete, d care: * rate * dobaz - rambursar credt solctat, d care: * rate * dobaz - alte plat 3. Flux et de umerar al peroade (-2) 4. Dspobl de umerar al lu precedete 5. Flux de umerar cumulat Blaţul cotabl prevzoat cotrbue la detfcarea surselor ş utlzăr fodurlor petru peroada următoare a căru grad de detalere depde de ecestăţle de formare a utlzatorlor. Acest blaţ trebue îtocmt î cocordaţă cu cotul de rezultat prevzoat ş proecţa fluxulu de trezorere. Se cosderă utl următorul format: BILANŢ prevzoat (adaptare) ACTIV suma PASIV suma ACTIVE IMOBILIZATE Imoblzăr ecorporale Imoblzăr corporale Imoblzăr facare CAPITALURI PROPRII ptal socal Prme legate de captal Dfereţe de reevaluare Rezerve Rezultatul reportat Rezultatul exercţulu Subveţ petru vestţ Provzoae reglemetate I Actve moblzate TOTAL ACTIVE CIRCULANTE Stocur Creaţe Dspobltăţ II Actve crculate TOTAL III Cotur de regularzare ş asmlate TOTAL ACTIV (I+II+III) I ptalur propr TOTAL II Provzoae petru rscur ş cheltuel DATORII Împrumutur ş dator asmlate Furzor ş cotur asmlate Cleţ-credtor Alte dator III Dator TOTAL IV Cotur de regularzare ş asmlate TOTAL PASIV (I+II+III+IV)

111 Prevzule facare trebue îtocmte cu prudeţă petru u se strecura eror care ar putea flueţa egatv faţatorul. Cele ma frecvete eror sut:. Necluderea stuaţlor facare (reale ş prevzoale) î plaul de afacer sau omterea uea dtre ele; 2. Prezetarea uor valor ale cfre de afacer ş proftulu prevzoat erealste ş efodate; 3. Omterea potezelor prvd proecţle facare, ca explcaţ a org cfrelor avasate; 4. Subestrmarea cheltuellor ş ecluderea uor cheltuel aşteptate ş evdete; 5. Icluderea uor valor exagerate ale salarlor ş cheltuellor curete ale actvtăţ; 6. Obţerea uu radamet al uvestţe eobşut petru dstra respectvă; 7. gorarea costtur uor rezerve de sguraţă petru stuaţ eprevăzute; 8. Necorelarea formaţlor prezetate î Blaţ, Cotul de Rezultat, Fluxur facare ; 9. Stuaţ facare care u sut realzate coform stadardelor de prezetare oblgator,etc Pe baza acestor stuaţ ş a dcatorlor calculaţ pot f determate rscurle asocate afacer astfel îcât gestuea facară a acestea să se desfăşoare fără probleme ş să fe realzată stratega de dezvoltate ecoomcă ş socală a frme Metode de calcul ş aalză a valor îtreprder Evaluarea îtreprder este, î vzuea specalştlor, fe parte tegrată, compoetă fudametală a aalze facare, fe o prelugre a acestea. Idferet de accepţuea dată, relaţa de determare dtre ele este fudametată pe faptul că cocluzle aalze rezultatelor, a retabltăţ, a rsculu de exploatare sau de falmet, costtue repere caltatve decsve petru evaluarea îtreprder. Evaluarea ecoomcă a frme are ca obectv stablrea valor sale reale, de paţă (de crculaţe) ş presupue aprecerea frme cu ajutorul uu dcator stetc: valoarea sau preţul, ţâd seama de cele cc forţe ale sale (5M Ma, Moey, Maches, Materals, Market) completate cu cele cc forţe ale medulu cocureţal rvaltatea dtre frmele uu sector, trărle poteţale de o cocureţ, aparţa uor produse de substtuţe, presuea exerctată de furzor, respectv cea de cleţ. Nu exstă u momet aume petru a efectua o evaluare a frme. Avâd î vedere damca medulu de afacer, sut maager care, petru a-ş da seama ude se stuează î evoluţa acestua ş a se asgura că u rătăcesc î spaţul ecoomc, apelează perodc la uele procedee de evaluare ş de reevaluare, pr care îş asgură comparabltatea cu restul ecoome, cu paţa. Uele momete d vaţa frme mpu, totuş, oblgatoru o evaluare: - or de câte or au loc schmbăr î mărmea ş structura captalulu; - or de câte or au loc schmbăr î umărul ş compoeţa asocaţlor sau acţoarlor; - î trazacţle comercale; - î acţu jurdce cu scop patrmoal a (succesu, procedur, falmete etc.). Î prezet, î teora ş practca ecoomcă a evaluăr frme se folosesc următoarele metode: a) metode de evaluare patrmoală; b) metode de evaluare pr capactate beefcară (pr radamet, pr retabltate); c) metode bursere de evaluare; d) metode mxte (hbrde de evaluare). a) Metode patrmoale de evaluare a îtreprder Coform aceste metode, valoarea ue îtreprder poate f stabltă pr aalza blaţulu cotabl, fe pe baza valorlor storce a elemetelor de actv sau pasv, fe după ajustarea corespuzătoare a aumtor postur petru care valoarea cotablă este mperfectă. Estmarea valor patrmoale se poate face cu ajutorul dcatorlor: - valoarea cerută a patrmoulu, exprmată pr actvul total fără să se ţă cot de maera de faţare; - valoarea etă a patrmoulu.

112 Patrmoul et este calculat pr următoarele metode: a) metoda actvulu et cotabl; b) metoda actvulu et corectat; c) metoda valor totale ete. a) Actvul et cotabl este egal cu valoarea cotablă a actvulu dmuată cu valoarea datorlor. Actvul et cotabl se calculează cu relaţle: () ANC Actvul total Pasvul exgbl (2) ANC Total captalur propr Dvdede Valorle mplcate î calcul sut cele storce (de orge) corectate î fucţe de prcple evaluăr cotable. Respectarea prcplor cotable de evaluare a patrmoulu (prcpul prudeţe, prcpul permaeţe metodelor, prcpul cotutăţ actvtăţ, prcpul depedeţe exercţulu, prcpul tagbltăţ, ecompesăr) coduce la obţerea, pr această metodă, a ue valor de bază a îtreprder. Cu alte cuvte: Patrmoul et Actve totale Pasve exgble Actve moblzate Actve crculate - stocur - creaţe - dspobltăţ băeşt Dator facare Dator d exploatare Dator dverse Acelaş rezultat se poate obţe ş ş plasamete pr îsumarea următoarelor elemete de pasv: ptal socal; Rezerve; Fodur propr; Proft erepartzat; Subveţ petru vestţ; Provzoae. b) Actvul et corectat (reevaluat) se obţe pr corectarea ş reevaluarea actvulu et cotabl. Eseţa metode costă î îlocurea (reevaluarea) valor ete cotable cu valoarea de paţă a acestora. Astfel: petru tereur ş clădr, valoarea storcă este îlocută cu cea propusă de experţ î evaluăr moblare, ţâd cot de amplasamet ş de vechme (petru clădr); petru maş, utlaje ş echpamete se a î calcul preţul de revze pe paţă î mometul evaluăr; petru actvele facare (împrumutur, ttlur de partcpare, valor moblare de plasamet) se a î calcul cotaţa lor, dacă este posbl, sau preţul de rambursare; petru stocur de semfabrcate ş produse fte se foloseşte ca bază de calcul costul lor de producţe. Î ce prveşte valoarea elemetelor de pasv se fac următoarele preczăr: reevaluărle petru vestţle ş provzoaele reglemetate fac parte d captalurle propr îsă dmuate cu valoarea prezetă a mpoztelor vtoare. Această datore fscală etă vrată este urmarea vrărlor succesve î cotul de proft ş perder a cote părţ de subveţe petru vestţe ş a retegrăr automate a cheltuellor calculate (provzoae, reglemetăr); provzoaele petru rscur ş cheltuel ce urmează a se utlza cu certtude (provzoae petru mpozte exgble, petru cheltuel socale ş fscale etc.) sut tratate ca pasve exgble. Alte provzoae cu exgbltate ma redusă se îcadrează î captalurle propr, după deducerea datore fscale; partea de dstrbut a ultmulu beefcar trebue dedusă d actvul et corectat. c) Valoarea totală a îtreprder se obţe adăugâd la actvul et corectat: actvele ecorporale; actvele d afara exploatăr. Actvele ecorporale pot f evaluate fe pr metoda Goodwll, fe pr metoda drectă. 2

113 Goodwll-ul este o supravaloare rezultată d capactatea maagerală a frme, d realzarea elemetelor sale ecorporale (cheltuel de cercetare-dezvoltare, cocesu, brevete ş alte dreptur asmlate; fodur comercale, cletelă, vad, debuşee, magea de marcă etc.). Goodwll-ul este egal cu dfereţa dtre radametul îtreprder (rezultatul aşteptat d exploatare) ş radametul peţe facare (proftul realzat pr plasarea sgură a captalurlor propr ecesare exploatăr); este astfel, valoarea actualzată, pe u orzot de tmp determat a uu supraproft. Se calculează cu relaţa: ( Pt r K pr ) Gw, î care: t t ( + k) P t rezultatul curet al exploatăr î aul t ; r radametul uu actv sgur (%); K pr captalurle propr ecesare exploatăr; k rata de actualzare. Evaluarea drectă a actvelor ecorporale este o abordare ma aaltcă, ş- acelaş tmp mult ma dfertă d puct de vedere tehc (vez lteratura de specaltate). NOTĂ: Î acest curs s-au dscutat uele aspecte ale evaluăr legate drect de dagostcul facar-patrmoal, evaluarea ecoomcă a ue socetăţ pr ma multe metode făcâd obectul uor metodolog complexe abordate î lucrăr de strctă specaltate.. CECCAR, rtea expertulu evaluator, Ed. CECCAR, Bucureşt, 23 ş 25; 2. Dael Maaţe, Dagostcul ş evaluarea îtreprderlor cotate ş ecotate, Isttutul Româ de Cercetăr î Evaluare, ANEVAR, 22; 3. Dala Dumtrescu, Vctor Dragotă, Evaluarea îtreprderlor, Ed. Ec., Bucureşt, 2. Test de cotrol Elemetele d blaţul cotabl ş cotul de proft ş perdere al ue socetăţ comercale se preztă sub forma: INDICATORI VALORI Elemete d cotul de proft ş perdere Cheltuel cu mater prme ş materale cosumable 7 85 Cheltuel cu eerga ş apa 3 25 Cheltuel cu mărfurle 2 Cheltuel cu dobâzle 5 Vetur d vâzarea mărfurlor 5 3 Producţa vâdută 22 2 Vetur d dobâz 8 5 INDICATORI VALORI Elemete d blaţul cotabl Imoblzăr ecorporale 5 6 Tereur ş costrucţ 2 2 Istalaţ tehce ş maş 4 5 Imoblzăr facare 2 3 Mater prme 6 5 Creaţe comercale 9 Dspobltăţ 2 3 Furzor 8 9 Dator comercale-furzor 2 3 ptalur propr Provzoae 3 4 Vetur î avas 7 8 3

114 Se cere:. Retratarea elemetelor sub forma blaţulu facar 2. Determarea pozţe facare a îtreprder 3. Determarea soldurlor termedare de gestue ş a ratelor de retabltate 4. Determarea structur captalulu îtreprder (propru ş împrumutat) Bblografe oblgatore:. Mhaela Bîrsa, Aalza ecoomcă ş facară II, curs, dspobl la paga web: maa/ 2. Mhaela Bîrsa, Aalza dagostc a costurlor ş oretarea strategcă a îtreprder, EDP, Bucureşt, 24; 3. Mhaela Bîrsa, Cotabltate ș cotrol de gestue, suport de curs, 4. Slva Petrescu, Aalza ecoomco- facară, Ed. CECCAR, 2 5. Mrouc, Marlea, Aalza ecoomco-facară : elemete teoretco-metodologce ş aplcaţ. Iaş : Sedcom Lbrs, 26; 6. mela Mhalcuc, Valorfcarea formaţe facar cotable î dagostcul îtreprder, Ed. SEDCOM Lbrs, Iaş, 29; 4

115 5

116 6

117 7

118 8

119 9

120 2