Senzori cu fibre optice moduri de operare

Σχετικά έγγραφα
Laborator 5 INTERFEROMETRE

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

V O. = v I v stabilizator

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Reflexia şi refracţia luminii.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.


2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

8.3. MODULATOARE OPTOELECTRONICE


1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Examen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate

Captura imaginilor. este necesară o sursă de lumină (λ: lungimea de undă a sursei)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

MĂSURAREA INDICILOR DE REFRACŢIE CU INTERFEROMETRUL JAMIN

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

INTERFEROMETRUL MICHELSON

Integrala nedefinită (primitive)

Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Propagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Electronică anul II PROBLEME

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Circuite electrice in regim permanent

Curs 1 Şiruri de numere reale

Difractia de electroni

Clasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

STUDIUL INTERFERENŢEI LUMINII CU DISPOZITIVUL LUI YOUNG

DETERMINAREA LUNGIMII DE UNDĂ A RADIAŢIEI LASER CU INTERFEROMETRUL MICHELSON

INTERFEROMETRUL MICHELSON

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

este sarcina electrică ce traversează secţiunea transversală a conductorului - q S. I.

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Pentru itemii 1 5 scrieți pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului considerat corect.

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Algebra si Geometrie Seminar 9

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Aparate Electronice de Măsurare şi Control PRELEGEREA 3

MARCAREA REZISTOARELOR

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Curs 4 Serii de numere reale

FIZICĂ. Oscilatii mecanice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

1. PRODUCEREA CURENTULUI ALTERNATIV

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Curentul electric stationar

Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

OSCILATII SI UNDE UNDE

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

Circuite cu diode în conducţie permanentă

15. Se dă bara O 1 AB, îndoită în unghi drept care se roteşte faţă de O 1 cu viteza unghiulară ω=const, axa se rotaţie fiind perpendiculară pe planul

Structuri Optoelectronice

Metode şi tehnici de studiu a suprafeţelor. curs opţional

- Optica Ondulatorie

L6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

PROBLEME DE ELECTRICITATE ȘI MAGNETISM GIMNAZIU

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

CAPITOLUL 9 TRADUCTOARE DE PRESIUNE

AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Interferenta undelor sau Despre cuplarea a doua antene.

Lucrul si energia mecanica

INTENSITATEA ŞI DIFRACŢIA RADIAŢIEI LASER

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Analiza sistemelor liniare şi continue

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN TIMIŞOARA. Facultatea de Electronică şi Telecomunicaţii EXAMEN LICENŢĂ SPECIALIZAREA ELECTRONICĂ APLICATĂ

Transcript:

Senzori cu fibre optice moduri de operare Mecanisme de modulaţie optica: Intensitate optica: Modulaţie externa Fibre multimod Ieftin Sensibilitate buna Faza Modulaţie interna Fibre monomod Polarizare Modulaţie interna Fibre monomod 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 1 Senzori cu fibre optice modulaţia intensităţii optice Transmiterea fasciculelor optice prin fibra optica NA apertura numerica: NA n n 2 2 miez manta Unghiul critic: arcsin NA c Unghiul maxim de transmitere: 2 c c 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 2 1

Senzori cu fibre optice modulaţia intensităţii optice Transmiterea fasciculului optic intre 2 fibre optice Principiu: transmiterea fasciculelor optice intre 2 fibre; Con de radiaţie: Secţiunea transversala depinde de distanta dintre fibre; Fracţiunea din fasciculul optic preluata de a doua fibra este o funcţie de distanta Aplicaţie: măsurarea distantelor 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 3 Senzori cu fibre optice - modulaţia intensităţii optice Reflexia fasciculului optic pe o singura fibra optica Sistem de reflexie a fasciculului optic pe doua fibre optice 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 4 2

Senzori cu fibre optice modulaţia intensităţii optice Senzor analogic cu fibra mobila Senzor digital de tip bariera de lumina 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 5 Senzori cu fibre optice - modulaţie de faza Senzori cu fibra optica cu sensibilitate maxima Fibre monomod Surse optice monomod coerente (laseri) Frecventa sursei optice: 10 14 Hz Fotodetectori: nu se pot utiliza (răspuns in frecventa) Interferometre optice: Modulaţie de faza modulaţie de intensitate Detecţia semnalelor de măsurare Interferenta fascicolelor optice Principiu constructiv: Generare fascicol optic incident Divizare in 2 fascicole separate Expunere a unui fascicol la mărimea de măsurat (modificare lungime, modificare indice de refracţie, ) Recombinarea fascicolelor optice 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 6 3

Senzori cu fibre optice modulaţia de faza Interferenta: efect optic care apare la suprapunerea a 2 sau mai multe fasicole optice: Suprapunere spaţiala si temporala Coerenta fascicolelor optice Stări de polarizare ne-ortogonale Franje de interferenta la suprapunerea a 2 unde eliptice, sub un unghi oarecare Franje de interferenta la suprapunerea a 2 unde circulare 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 7 Senzori cu fibre optice modulaţie de faza Condiţii de interferenta a radiaţiilor coerente: Consideram 2 unde optice: A1 a1 sin t 1 A2 a2 sin t 2 Unda rezultanta: A asin t 2 2 a a1 a2 2a1a2 cos 1 2 a1 sin1 a2 sin 2 arctg a1 cos1 a2 cos2 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 8 4

Senzori cu fibre optice modulaţie de faza Intensitatea rezultanta: I 2 n, n 0,1,... I max 1 2 2n1 min 1 2 Vizibilitatea franjelor (contrast): I I max max I I min min Franje de interferenta Vizibilitate maxima: a a 1 2 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 9 Senzori cu fibre optice - modulaţie de faza Principiul unui interferometru Mach-Zender Sursa optica: laser monomod Braţe: 2 fibre optice (referinţa, măsurare) 2 divizoare/cuploare ale fasicolului optic Interferenta apare in al doilea cuplor Fotodetector: Modulaţie optica modulaţia unui semnal electric Interferometru aliniat 1 fotodetector Interferometru nealiniat 2 fotodetectoare 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 10 5

Senzori cu fibre optice - modulaţie de faza Principiul unui interferometru Michelson Sursa optica: laser monomod Braţe: 2 fibre optice (referinţa, măsurare) 1 divizor/cuplor al fasciculului optic, atât pentru intrare, cit si pentru ieşire Fotodetector: modulaţie optica modulaţia unui semnal electric 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 11 Senzori cu fibre optice - modulaţie de faza Principiul unui interferometru Fabry-Perot Sursa optica: laser monomod Braţe: o singura fibra optica (referinţa, măsurare) Oglinda cu reflexie parţiala: divizarea si recombinarea fasciculului optic Fotodetector: modulaţie optica modulaţia unui semnal electric 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 12 6

Senzori cu fibre optice - modulaţie de faza Principiul unui interferometru Sagnac Sursa optica: laser monomod Braţe: o singura fibra optica (referinţa, măsurare) 1 divizor/cuplor al fasciculului optic, atât pentru intrare, cit si pentru ieşire Fotodetector: modulaţie optica modulaţia unui semnal electric 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 13 Senzor de tensiune cu fibre optice Senzor de tensiune cu fibre optice Fibra infasurata in jurul unui material piezoceramic Tensiunea U modifica diametrul tubului (efect piezoelectric invers) deformarea fibrei optice Accelerometru: ataşarea unei mase seismice la capătul fibrei Deformaţia specifica a fibrei, ε: LL Sensibilitatea relativa de măsurare, S r : S r 1 d lim 0, 75 0 d L lungimea fibrei sensibile ΔL alungirea fibrei ΔΦ variaţia fazei optice in fibra sensibila ε deformaţia specifica a fibrei 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 14 7

Senzor de tensiune cu fibre optice Senzor de tensiune cu fibre optice Sensibilitatea relativa la măsurarea tensiunii: S r 1 d 1 k d du g d 8 4,5 10 [1/V] Fibra infasurata in jurul unui material piezoceramic Tensiunea U modifica diametrul tubului (efect piezoelectric invers) deformarea fibrei optice Accelerometru: ataşarea unei mase seismice la capătul fibrei U tensiunea electrica aplicata pe suport k coeficient piezoelectric (tipic ~ 3 10-6 m/v) g grosimea peretelui cilindrului Sensibilitatea relativa la măsurarea acceleraţiei cu masa seismica: m masa seismica 1 d 1 m d 6 S a - acceleraţia r 1,3 10 [1/g] da SE d S secţiunea transversala a fibrei E modulul lui Young (Si 7.3 10 10 N/m 2 ) g acceleraţia gravitaţionala 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 15 Senzori cu fibre optice - polarizare optica - efecte Birefringenta prin deformare mecanica Fibra ideala monomod nesolicitata: fiecare stare de polarizare se propaga cu aceeaşi viteza de faza acelaşi indice de refracţie Fibra solicitata mecanic: stările de polarizare se propaga cu viteze diferite interferente optice in fibra ( batai ) Fibre optice lungi Efect Faraday: Fenomen magneto-optic Rotirea planului de polarizare al unui fascicul optic de către un câmp magnetic Efect Pockels: Materiale cristaline (nu apare la fibre optice) Modificarea indicelui de refracţie a doua stări de polarizare de către un câmp electric 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 16 8

Senzori cu fibre optice polarizare optica Transformator de curent cu fibre optice Principiu: senzor de curent bazat pe efect magneto-optic Faraday Fasciculul luminos este polarizat si transmis prin fibra optica Fibra optica face una sau mai multe spire in jurul conductorului de putere Câmpul magnetic ( curentul) roteşte planul de polarizare al fasciculului incident 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 17 Senzori cu fibre optice polarizare optica Transformator de curent cu fibre optice Avantaje: Absenta saturaţiei feromagnetice Absenta efectelor magnetice reziduale Linearitate: ± 1% pina la 100 ka Răspuns la frecventa înalta; Eliminarea cuplajelor capacitive dintre conductoare Dezavantaje: Geometrie optica relativ complicata Efect Faraday (relaţia lui Verdet): V H L θ unghiul de rotaţie al planului de polarizare al fascicolului optic V constanta lui Verdet (Si ~ 4,5 10-6 1/A) H intensitatea câmpului magnetic aplicat fibrei optice L lungimea activa a fibrei optice Unghiul de rotaţie al planului de polarizare la măsurarea intensităţii unui curent electric: N V I N numărul de spire ale fibrei optice in jurul conductorului I intensitatea curentului electric prin conductor 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 18 9

Senzori cu fibre optice modulaţia intensităţii optice Unghiul critic, la interfaţa aer-miez: Apertura numerica: NA n n 2 2 miez manta 0.384 c Unghiul critic: arcsin NA arcsin(0,384) 22, 6 Unghiul extern de incidenta: Propagarea fasciculelor optice prin fibra optica 1 45 Unghiul de incidenta in miez (legea lui Snell): n er n aer sin1 nmiez sin2 2 arcsin sin1 28,1 nmiez 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 19 Senzori cu fibre optice modulaţia intensităţii optice Unghiul de reflexie, in miez: 90 90 28,1 68,9 2 2 Propagarea fasciculelor optice prin fibra optica Unghiul de incidenta in teaca: n miez 3 arcsin sin2 65,8 nteaca Unghiul de reflexie in teaca (reflexie totala): 90 90 65,8 24, 2 3 2 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 20 10

Senzori cu fibre optice modulaţia intensităţii optice Propagarea fasciculelor optice prin fibra optica (reflexie interna totala) Unghiul extern de incidenta: Unghiul de incidenta in miez: Unghiul de reflexie, in miez: 1 20 n aer 2 arcsin sin1 13, 2 nmiez 90 9013, 2 85,8 2 2 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 21 Senzori de distanta interferometrici Interferometrie incrementala: Poziţie de referinţa Deplasarea unui reflector: poziţie iniţiala finala Contor: număr de perioade ale franjelor de interferenta detectate pe parcursul miscarii Interferometrie absoluta: Deformare suprafeţe Monitorizare roboti Control al vehiculelor independente 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 22 11

Senzori de distanta interferometrici Principiul unui interferometru pentru măsurarea distantelor: FD fotodetector; L r lungimea braţului de referinţa; L m lungimea braţului de semnal (măsurare) Principiu: măsurarea diferenţei de drum optic (OPD) intre cele doua braţe Braţ de referinţa: lungime constanta Braţ de măsurare (semnal): lungime variabila in funcţie de deplasarea reflectorului Periodicitate semnal: funcţia de intensitate funcţie COSINUS depinzând de diferenţa de drum optic 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 23 Senzori de distanta interferometrici Interferometru pentru măsurarea distantelor Intensitatea semnalului fotodetectorului OPD n 2 OPD diferenţa de drum optic λ lungimea de unda a fasciculului optic φ faza semnalului detectat n numărul de perioade complete ale semnalului pentru care interferometrul este echilibrat Variaţia ΔOPD a diferenţei de drum optic OPD fata de punctul de referinţa: OPD n 2 Erori: Variaţii de intensitate ale fasciculului optic incident Variaţii ale vizibilităţii franjelor datorita divergentei fasciculului Alinierea interferometrului pe parcursul deplasării reflectorului 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 24 12

Interferometrie cu dubla lungime de unda Principiul unui interferometru cu dubla lungime de unda Principiu: 2 măsurări independente ale diferenţei de drum optic a interferometrului (OPD), utilizând 2 fascicule optice cu lungimi de unda diferite, si compararea rezultatelor Diferenţa de drum optic OPD fata de punctul de referinţa: 1 2 OPD 1 n1 2 n2 2 2 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 25 Interferometrie cu dubla lungime de unda Daca sursele laser pot fi reglate, pentru fiecare măsurare se reglează fasciculul emitent astfel incit φ 1 =φ 2 =0 Interferometru cu dubla lungime de unda Daca φ 1 =φ 2 =0: OPD n n n n n 1 1 2 2 2 1 Δn diferenţa dintre ordinele franjelor de interferenta ale celor doua lungimi de unda 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 26 13

Interferometrie cu dubla lungime de unda Franje de interferenta in funcţie de diferenţa de drum optic OPD intr-un interferometru dual (Δn=1). λ 1 si λ 2 sunt reglate pentru diferenţa de faza zero in poziţia ţinta Daca φ 1 =φ 2 =0: c 1 2 OPD n 1n1 n n 1 2 1 2 λ synt lungimea de unda echivalenta (sintetica) a interferometrului synt 28 aprilie 2011 Senzori Integrati in Ingineria Instrumentala - Prof. Ioan G. TARNOVAN 27 14