CONEXIUNILE FUNDAMENTALE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

Σχετικά έγγραφα
Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

Etaj de amplificare elementar cu tranzistor bipolar în conexiune emitor comun

Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire

CIRCUITE ELECTRONICE FUNDAMENTALE Inginerie Electronică şi Telecomunicaţii, sem. 4. Laurenţiu Frangu

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

CARACTERISTICILE STATICE ALE TRANZISTORULUI BIPOLAR

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE

Analiza în regim dinamic a schemelor electronice cu reacţie Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 6 electronica.geniu.ro

Transformări de frecvenţă

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

LUCRAREA 1 AMPLIFICATORUL DIFERENȚIAL MODULUL MCM5/EV

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

2. ANALIZA ÎN FRECVENŢĂ A SISTEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

ELECTROTEHNICĂ. partea a II-a. - Lucrări de laborator -

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Subiecte Clasa a VII-a

Capitolul 4 Amplificatoare cu tranzistoare

V O. = v I v stabilizator

Capitolul 7 7. AMPLIFICATOARE ELECTRONICE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

1.6 TRANZISTORUL BIPOLAR DE PUTERE.

Transformata Laplace

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

DETERMINAREA ACCELERAŢIEI GRAVITAŢIONALE PRIN METODA PENDULULUI FIZIC

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Integrala nedefinită (primitive)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

2.2. Alte etaje cu tranzistoare bipolare, folosite în amplificatoare

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Subiecte Clasa a VIII-a

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

3. TRANZISTORUL BIPOLAR


Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Fig Conexiunea serie Fig Circuit R 1 C 1 R 2 C 2

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

MARCAREA REZISTOARELOR

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

ELECTRICITATE şi MAGNETISM, Partea a II-a: Examen SCRIS Sesiunea Ianuarie, 2017 PROBLEME PROPUSE

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

2.3. Alte etaje cu TEC, folosite în amplificatoare. Funcţionarea la frecvenţe medii. Figura 2.42: Polarizarea TEC-J

5.2 Structuri pentru filtre cu răspuns infinit la. impuls. Fie funcţia de transfer: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector

Sondajul statistic- II

Circuitul integrat A 3900-aplicaţii

Stabilizator cu diodă Zener

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

CAP. 2. NOŢIUNI DESPRE AERUL UMED ŞI USCAT Proprietăţile fizice ale aerului Compoziţia aerului

1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Cap.4 Amplificatoare elementare cu tranzistoare. 2. Scheme de principiu, scheme electrice, scheme echivalente

SIGURANŢE CILINDRICE

riptografie şi Securitate

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

3. OSCILOSCOPUL NUMERIC. 3.1 Introducere. Schema bloc

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

L2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

PRELEGEREA IV STATISTICĂ MATEMATICĂ

Curs 4 Serii de numere reale

3.5. Forţe hidrostatice

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Curs 1 Şiruri de numere reale

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Το άτομο του Υδρογόνου

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

Transcript:

LCAEA N.4 CONEXINILE FNDAMENTALE ALE TANISTOLI BIPOLA Scpul lucrăr măurarea perrmanțelr amplcatarelr elementare realzate cu tranztare bplare în cele tre cnexun undamentale (bază la maă, emtr la maă, clectr la maă), precum ş ale amplcatrulu cu arcnă dtrbută.. Mntaje undamentale: Cele tre ceme undamentale ş amplcatrul cu arcnă dtrbută unt prezentate în ura 4., ub rma cemelr de prncpu. Pentru ecare dntre ele e denec : - amplcarea de tenune : (pentru dat) ; - amplcarea de curent : I I (pentru dat) ; - mpedanţa de ntrare : (pentru dat) ; I - mpedanţa de eşre : (pentru dat) ș I =0; În ceea ce prveşte cmprtarea la recvenţe înalte, cele patru mntaje unt caracterzate prn recvenţe-lmtă de u de valr derte (recvenţele la care mdulul amplcăr de tenune cade cu 3 db aţă de valarea de la recvenţe med). I I I I S S a) Emtr la maă b) Bază la maă I I I I S S E c) Clectr la maă d) Sarcnă dtrbută F. 4. Cnexunle undamentale ale tranztrulu bplar (ceme de prncpu) 33

. Parametr tranztrulu în rem dnamc Pentru uncţnarea tranztrulu la recvenţe jae, e vr utlza parametr brz: = I + (4.) I = I + r Pentru ecare dntre cele tre cnexun undamentale e pate determna câte un et de atel de parametr ( bc j, ec j, cc j ). Ce ma cnvenabl parametr brz, dn punct de vedere practc, unt ce în cnexune emtr cmun (EC); aceşta e vr nta ără ndce uperr. 3. Mărmle caractertce amplcatrulu cu tranztr Pentru cele patru ceme dn ura 4., mărmle caractertce (ma puţn recvenţa lmtă de u) e determnă teretc, cuncând parametr a tranztrulu în punctul tatc de uncţnare. În relaţle de calcul, date în tabelul 4.: - ete mpedanţa de arcnă; - ete mpedanța eneratrulu de emnal (nu ete reprezentată în ura 4.). În ecare caz în parte, unt trecute ş relaţle aprxmatve de calcul, valable în ptezele : r Obervaţe: Acete cndţ unt îndeplnte recvent în practcă (ş în crcutul tetat). În tabel -au lt ntaţle: A u A 0 EC (Emtr la maă) ( N BC (Bază la maă) ) S S N N S 0 N r r Tabelul 4. CM (Clectr la maă) ( ( ) ) (4.) (4.3) SD (aprx.) (arcnă dtrbută) C N + e N S Pentru determnarea amplcăr de tenune, a amplcăr de curent ş a mpedanţe de ntrare e leşte cema de măurare dn ura 4., în care mărmle ce pt măurate drect unt tenunle, ş. - e 34

I I Amplcatr S Se deduc uşr relaţle : F 4.. Amplcatrul abrdat ca un cuadrpl A u (4.4) A nt (4.6) În prvnţa mpedanţe de ntrare, e bervă că, în cazul ceme cncrete utlzate (ura 4.4), mpedanţa de ntrare calculată cu relaţa (4.3) ete aectată de prezenţa crcutulu de plarzare, atel că, pentru mntajele emtr la maă (EM), clectr la maă (CM) ş cu arcnă dtrbută (SD), la care ntrarea e ace pe bază, e bţne : nt b b (4.7) ar pentru mntajul bază la maă, la care emnalul e aplcă pe emtr, e bţne: nt e (4.7 ) În acete relaţ, ete mpedanţă de ntrare dentă pentru cema de prncpu dn ura 4. ş calculablă cu relaţle dn tabelul 4., pentru ecare cemă în parte. De aemenea, în tabelul 4., prn e va înţelee cmbnaţa, în paralel, a reztenţe de arcnă,, adăuate dn exterr ş a reztenţe (4.5) c (pentru mntajele EM, BM, ş SD), repectv e (pentru mntajul CM), neceare pentru plarzarea crectă a tranztrulu în curent cntnuu. 4. Impedanţa de eşre: Pentru măurarea mpedanţe de eşre e leşte cema de măură dn ura. 4.3, în care ete reztenţa de eşre a eneratrulu de emnal. 35

K Amplcatr S Se deduce relaţa: nde: - F. 4.3 Scema pentru măurarea mpedanţe de eşre ete tenunea de eşre în l ( ); A e (4.8) A - ete aceeaş tenune de eşre, măurată cu reztenţa de arcnă aceeaş tenune de ntrare ). De remarcat ete aptul că mpedanţa de eşre măurată ( e (ambele pentru ) ete dată de mpedanţa de eşre dentă pentru cema de prncpu ( 0 ), în paralel cu reztenţa c (pentru mntajele EM, BM ş SD): (4.9) e 0 c repectv cu reztenţa e (pentru mntajul CM) : (4.9 ) e 0 e 5. Frecvenţa de tăere uperară Frecvenţa de tăere uperară (recvenţa lmtă de u) e determnă cu crcutul dn ura 4., cu 0 ş ără reztenţă de arcnă dn exterr. Frecvenţa lmtă de u e deduce dn relaţa : 0 ( max ) (4.0) unde 0 ete valarea tenun de eşre în bandă (la khz), la aceeaş ampltudne a emnalulu de ntrare. 36

DESFĂŞAEA LCĂII Se dentcă mntajul dn ura 4.4, în care e leşte un tranztr de tpul BC547C. Se almentează mntajul cu E =8 V (la brna aţă de maă brna ), e măară (drect pe C pn tranztrulu), cu un vltmetru de curent cntnuu, tenunle dn punctul tatc de uncţnare ș ap e determnă curentul prn tranztr. 6 7 8 3 b C C C C 3 5 4 e 9 0 b C 4 e F. 4.4 Mntajul de labratr Întrucât e bţn I C = ma ş CE = 5 V, pentru vercarea rezultatelr expermentale, e vr lua parametr dn catal, adcă: Parametrul Grupa A Grupa B Grupa C ntate Mn Tpc Max Mn Tpc Max Mn Tpc Max,6,7 4,5 3, 4,5 8,5 6 8,7 5 kω r,5 3 X0-4 5 90 60 40 330 500 450 580 900 8 30 30 60 60 0 μs. Se realzează, pe rând, cele patru ceme de amplcatare elementare (ura 4.. - EM, BM, CM, ş SD) lnd, în md cnvenabl, cndenatarele C, C ş C 3. Pentru ura 4.a (cnexunea emtr la maă), ura de tenune varablă e leaă prn cndenatrul C, cu pluul la brna 6, ar cu mnuul la maă (brna ); e cnectează brnele 8 ş 3. Clectrul tranztrulu (brna 5) e leaă la reztenţa de 0kΩ (peccată pe plăcuţa de lucru); în paralel cu aceata e mntează un vltmetru numerc, cnectat pentru măurarea tenunlr 37

alternatve. Ca alternatvă, e pate l un mlvltmetru de c.a. Emtrul e cnectează la maă prn cndenatrul C 3 (brna 4 la brna ). Pentru ura 4.b (bază la maă), ura de emnal varabl e leaă prn cndenatrul C 3, cu pluul la brna 6 ş cu mnuul la maă (brna ); e cnectează brnele 7 ş 4. Clectrul (brna 5) e leaă la reztenţa de 0kΩ în paralel cu un vltmetru numerc. Baza e cnectează prn cndenatrul C la maă. Pentru ura 4.c (clectr la maă, repetr pe emtr), ura de emnal varabl e leaă prn cndenatrul C, cu pluul la brna 6, ar cu mnuul la maă (brna ); e cnectează brnele 8 ş 3. Emtrul tranztrulu (brna 4) e leaă la reztenţa de kω (peccată pe plăcuţa de lucru); în ere cu aceata e ntrduce un ampermetru, ar în paralel cu ea un vltmetru numerc. Clectrul e cnectează prn cndenatrul C la maă. Pentru ura 4.d, e realzează un crcut mlar cu cel pentru prmul caz tratat (EM), ntrducând reztența e între emtr ș maă. Amplcarea de tenune, amplcarea de curent ş mpedanţa de ntrare e vr determna utlzând cema dn ura 4.. Impedanţa de eşre e determnă lnd cema dn ura 4.3. ezultatele e vr trece în tabelul 4., în care unt preczate ş nvelurle de tenune ce e aplcă la ntrarea ecăru amplcatr. În acelaş tabel, e vr trece ş rezultatele măurăr recvenţe lmtă de u cu cema dn ura 4.3. Frecvenţa lmtă de u e va măura lnd etalnarea în db a mlvlmetrulu de curent alternatv utlzat în lucrare.. Se calculează A u, A ş mpedanţa de eşre, pentru pentru valrle reztenţe de arcnă peccate în tabelul 4. precum ş = kω, cu relaţle dn tabelul 4.; e calculează relaţle (4.7) ş (4.7 ), repectv (4.9) ş (4.9 ) ş e cmpletează tabelul 4.. nt ş e cu Cernţe: eeratul va cnţne: - cemele de măurare ş relaţle de calcul pentru amplcărle de tenune ş de curent ş pentru mpedanţele de ntrare ş de eşre; - cema de măurare a recvenţe lmtă de u; - tabelul 4. cu rezultatele măurătrlr; - valrle calculate pentru A u, A,, 0, nt ş e cu relaţle dn tabelul 4. ş cu celelalte relaţ de calcul date; - cmentarea ecenţe rmulelr aprxmatve pentru amplcărle de tenune ş de curent ş pentru mpedanţa de ntrare. 38

A u A S nt e A S A 0 ( max ) 0 (khz) Se lec relaţle dn tabelul 3. ș celelalte rmule dn lucrare EM BM CM SD kω 56 56 56 kω 0 0 0 mv 5 5 00 00 mv mv A u - A - nt kω kω kω 0 0 0 mv 5 000 00 00 mv mv e kω 0 db 0 0-0 0 db -3-3 -3-3 max khz Au - A - khz 0 khz nt khz e khz Tabelul 4. Dataeet-ul tranztrulu utlzat: ttp://www.dataeetcatal.r/dataeet/arcld/bc547b.pd 39