Cap.4 Amplificatoare elementare cu tranzistoare. 2. Scheme de principiu, scheme electrice, scheme echivalente

Transcript

1 D Amplfatoare elementare N.pea 3 notţe ap.4 Amplfatoare elementare tranztoare 2. Sheme de prnp, heme eletre, heme ehalente Performanţele n amplfator elementar tranztoare P nt determnate de modl de onetare a aetora. - termnal de refernţă - termnal de ntrare de omandă - termnal de eşre de exeţe În hemele reale de amplfatoare e pot întâln orare dntre trtrle fndamentale. rtele de polarzare în.. are a roll de a ara fnţonarea tranztoarelor într-n pnt tat de fnţonare PSF în jrl ăra nt aplate emnalele arale. TP nt araterzate prn parametr de adrpol hrz în onexnea M dar e or fae referr ş la parametr rtl ehalent Gaoletto. * hema de prnp prn are e realzează fnţa dortă de exempl amplfare de tenne, prodere de olaţ, modlare, demodlare, et. * hema eletră ompletă onţne toate elementele fze neeare realzăr fnţe dorte: elemente neeare pentr polarzarea oretă a tranztoarelor, pentr oreţ tate a dname, pentr relaje, et. * hemele ehalente pn în edenţă anmte performanţe ale rtl m ar f omportarea în.., omportarea în rem dnam, araterta de freenţă, de zomot, et. xempl: hemă elementară de amplfare n tranztor, onetat emtorl omn, omandat n enerator de emnal o anmtă reztenţă de enerator ş are lrează pe o arnă dată. Se pne în edenţă modl de realzare a hemelor ehalente pentr.. ş pentr rem dnam. Feare mărme eletră are o omponentă ontnă pete are e prapne o omponentă arală a ăre aloare maxmă ete atfel înât ă n modfe omportarea în.. a rtl ondţe de emnal mnm neeară pentr o omportare lnară a dpoztelor ate.

2 D Amplfatoare elementare N.pea 4 notţe apatăţle ş realzează plarea la amplfator a eneratorl de emnal repet a reztenţe de arnă. - împedă treerea rentl ontn pre eneratorl de emnal a pre arnă în aşa fel înât aetea ă n nflenţeze PSF-l tranztorl; - ară treerea emnalelor arale; e a ondera ă reatanţele aetor apatăţ la freenţele de lr ale emnalelor nt foarte m nle în omparaţe reztenţele are apar în ere ornele lor; pe aete apatăţ e a tal o tenne ontnă, dar prn ele n a rla deât rentl aral. * lele l Krhhoff pe ohr ş în nodr ş leătrle dntre renţ ş tennle tranztorl: e e

3 D Amplfatoare elementare N.pea notţe 5,, Se prelrează relaţle: e e e e În aenţa emnall aral 0, în rt e taleşte nma n rem de rent ontn: 0 are araterzează omportarea rtl în rent ontn ş permt determnarea PSF. Se oeră ă aete relaţ orepnd n rt ehalent în..

4 D Amplfatoare elementare N.pea 6 notţe elă: aet rt ehalent de rent ontn poate f ontrt dret dn hema eletră prn onderarea apatăţlor a o întrerpere de rt prn ele n rlă rent ontn. * determnarea PSF:,, * metoda analtă - arater profnd nelnar al elor doă aratert tate ale tranztorl; * metoda rafo-analtă: ** pentr rtl de ntrare: - araterta tată de ntrare a tranztorl în onexnea are o nflenţă mă. - eaţa orepnzătoare dreapte de fnţonare tată în planl,. - la ntereţa elor doă re e oţne pntl tat de fnţonare în planl,, M, de oordonate,. ** pentr rtl de eşre: - aratertle tate ale tranztorl în onexnea aând a parametr rentl de ază. - dreapta de fnţonare tată în planl, a tranztorl. - la ntereţa dntre aeată dreaptă ş araterta orepnzătoare rentl de ază daă n ete traată ea poate f

5 D Amplfatoare elementare N.pea 7 notţe dedă prn nterpolare e oţne pntl tat de fnţonare M în planl, de oordonate,. În aet fel, oordonatele omplete ale PSF or f: M,,,. Oeraţe: e poate folo ş o metodă terată pentr determnarea oordonatelor PSF de oe, ete atfăătoare o prmă teraţe aând în edere dpera parametrlor tranztorl ş toleranţele omponentelor pae de rt ş a relor de almentare. a e prepne 0,6V pentr tranztoarele dn l, a 0,3V pentr tranztoarele dn erman; rezltă rentl de ază: aratertle de eşre ale tranztorl e aprează prn relaţa β 0 ş e determnă rentl de oletor al tranztorl: β 0 β 0 ete n parametr de atalo al tranztorl ş dpera aeta are nflenţă foarte mare apra oordonatelor PSF, pentr aet rt de polarzare foarte mpl. tennea rezltă: -.

6 D Amplfatoare elementare N.pea notţe 8 Oeraţe: ndferent de metoda folotă determnată de modell tranztorl pentr rent ontn, e no oordonatele PSF în peal rentl de oletor ş, a rmare, e pot determna parametr de rem aral a tranztorl pentr orare dntre modelele de.a. ale TP. e determnă tennle ontne are e înară apatăţle de plare ş : V 6 0, În rem dnam la emnale m ş de joaă freenţă, e ad relaţle orepnzătoare reml de.. dn eaţle repete enerale: e e 0 0 e e - e expltează renţ repet dn prmele doă relaţ ş e înloe în ltmele relaţ; e e,, e e e e - e ntrod relaţle dntre renţ ş tennle tranztorl are defne omportarea în rem dnam a rtl. Aete eaţ pot f deenate ş forma n rt ehalent pentr rem dnam al rtl:

7 D Amplfatoare elementare N.pea 9 notţe Aet rt ehalent pentr rem dnam poate f ontrt dret dn hema eletră folond rmătoarele rel: - rele de rent ontn nt onderate rtrt în rem dnam; - apatăţle de plare ş de deplare nt onderate rtrt la freenţele de lr ale emnall. Performanţele de rem dnam ale rtl analzat pot f dede pe aza rtl ehalent oţnt în are TP poate f araterzat prn ore model de rem dnam modell arly, Gaoletto, parametr hrz, a alte modele. Pentr determnarea performanţelor în rem dnam e foloe fe relaţle enerale de rezolare a n rt eletron, dponle prn metodele eletrotehne, fe olţ de tp eletron prezentate în pararafele rmătoare. ltma relaţe e poate re ş forma: e ş ea reprezntă eaţa ne drepte în planl denmtă dreapta de fnţonare dnamă, ş are ete reprezentată prn ementl de dreaptă A are are o pantă dfertă de ea a drepte de fnţonare tate. Se oeră ă dreapta de fnţonare dnamă ete, de fapt, n ement de dreaptă, are tree metr prn PSF ş are o lnme fntă, determnată de ampltdnea emnall prep nodal.,

8 D Amplfatoare elementare N.pea 10 notţe Dreapta de fnţonare dnamă poate ă aă o pantă ma mă deât a ele tate, eală aeata daă reztenţa de arnă ete har, repet ma mare în azl în are oletorl tranztorl amplfator ete plat prn tranformator la ra de tenne de almentare. - tat, dreapta de fnţonare ete determnată de reztenţa ere a prmarl foarte mă fnd aproape ertală; - dreapta de fnţonare dnamă ete determnată de reztenţa refletată de endar în prmar, de aloare ma mare. Dreapta de fnţonare dnamă permte determnarea ampltdn maxme a emnall aral e poate f oţnt la eşrea amplfatorl atfel înât elementele ate ă n ntre în zonele de fnţonare profnd nelnare.