ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Σχετικά έγγραφα
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

5.1. Noţiuni introductive

In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

TRATAMENTE TERMICE. Curs 2: Operațiile de bază ale TT

Curs 4 Serii de numere reale

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

STIINTA MATERIALELOR An I M, MTR, AR Curs 5 ECRUISAREA. Ecruisare = fenomenul de crestere a rezistentei prin deformare plastica la rece

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Tabele ORGANE DE MAȘINI 1 Îndrumar de proiectare 2014

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

INGINERIE ECONOMICĂ ÎN INDUSTRIA CHIMICĂ ŞI DE MATERIALE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

MARCAREA REZISTOARELOR

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Curs 1 Şiruri de numere reale

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

Integrala nedefinită (primitive)


Subiecte Clasa a VIII-a

αριθμός δοχείου #1# control (-)

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

riptografie şi Securitate

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

I X A B e ic rm te e m te is S

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

STIINTA MATERIALELOR CURS 3 STRUCTURA CRISTALINĂ ŞI AMORFĂ. DEFORMAREA PLASTICĂ A METALELOR.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

V O. = v I v stabilizator

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Subiecte Clasa a VII-a

LAMINAREA MATERIALELOR METALICE SPECIALE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Algebra si Geometrie Seminar 9


Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

ΕΘΝΙΚΟ ΜΕΤΣΟΒΙΟ ΠΟΛΥΤΕΧΝΕΙΟ ΔΙΕΠΙΣΤΗΜΟΝΙΚΟ ΔΙΑΤΜΗΜΑΤΙΚΟ ΠΡΟΓΡΑΜΜΑ ΜΕΤΑΠΤΥΧΙΑΚΩΝ ΣΠΟΥΔΩΝ (Δ.Π.Μ.Σ.) «ΠΕΡΙΒΑΛΛΟΝ ΚΑΙ ΑΝΑΠΤΥΞΗ»

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

Το άτομο του Υδρογόνου

Matrice. Determinanti. Sisteme liniare

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

CĂLIREA. martensitică (durificare) de punere în soluţie

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

EDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 3

SUBIECTELE PROBEI SCRISE A EXAMENULUI DE DIPLOMĂ SESIUNEA IUNIE-IULIE 2011 SPECIALIZAREA A.R., t R. este omogenă de gradul m, atunci are loc relaţia

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

3.5. Forţe hidrostatice

TRATAMENTE TERMOMECANICE

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

ΕΤΗΣΙΑ ΑΝΑΦΟΡΑ ΠΡΟΣ ΤΗΝ ΕΠΙΤΡΟΠΗ ΔΙΑΧΕΙΡΙΣΗΣ ΥΓΡΟΤΟΠΟΥ. Σύνοψη συμπληρωματικών δράσεων διαχείρισης των νερών στην Πρέσπα για το έτος 2014

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

PRELUCRĂRI MECANICE PRIN AŞCHIERE

Appendix B Table of Radionuclides Γ Container 1 Posting Level cm per (mci) mci

Κεφάλαιο 1. Έννοιες και παράγοντες αντιδράσεων

Base Metal + Alloying Elements

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

2 Transformări liniare între spaţii finit dimensionale

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Transcript:

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA MATERIALELOR conf.dr.ing. Liana Balteş baltes@unitbv.ro curs 7

DIAGRAMA Fe-Fe 3 C Utilizarea oţelului în rândul majorităţii aplicaţiilor a determinat studiul intens al sistemului metalic Fe-C. Există două tipuri de transformare la răcire a aliajelor Fe-C: sistemul sste metastabil Fe-C, numit sistem ste Fe-Fe e 3 C, realizat atla viteze mari de răcire din aliaj topit, care conţine elemente de aliere pro-carbură (Mn, Cr, V, Mo), când din aliaj carbonul se separă sub formă de carbură de fier, Fe 3 C = cementita; sistemul stabil Fe-C, numit sistem de Fe-Grafit, realizat la viteze mici de răcire a aliajului topit, care conţine elemente de aliere pro-grafit (Si, Ni, Al), când din aliaj carbonul se separă sub formă de grafit.

Diagrama Fe-Fe 3 C

PARTICULARITĂŢILE DIAGRAMEI Fe-Fe 3 C Diagrama prezintă transformări în stare solidă, cum sunt: transformări alotropice ale fierului: - în punctul G = Feα (încălzire) Feγ; - în punctul N = Feγ (încălzire) Feδ. variaţia cu temperatură a solubilităţii C în soluţiile solide α şi γ. Este o diagramă incompletă, în partea dreaptă a diagramei Fe Cnu este construită până la 100% C, ci numai până la concentraţia de 6,67% C, deoarece aliajele cu mai mult de 6,67% C sunt în mod practic greu de obţinut şi puţin utilizate în consecinţă nu au fost studiate mai amănunţit. Diagrama Fe Fe 3 Cestecompusă din trei tipuri de diagrame: diagrama cu transformare peritectică; diagrama cu transformare eutectică; diagrama cu transformare eutectoidă.

CONSTITUENŢII STRUCTURALI AI ALIAJELOR Fe-Fe 3 C Ferita [F = Fe α (C)] este o soluţie solidă de interstiţie a carbonului în Fe α,cu reţea CVC. La temperatura t = 727 0 C, Fe α dizolvă 0,02%C. Este feromagnetică până la 770 0 C. Austenita [A = Fe γ (C)] este o soluţie solidă de interstiţie a carbonului în Fe γ,cu reţea CFC. Conţinutul de carbon variază între 0...2,11 %C. Este paramagnetică. Cementita (Fe 3 C) este un compus chimic geometric de pătrundere, cu reţea cristalină rombică, care conţine 6,67%C. Este feromagnetică până la 210 0 C. Formele distincte cu aceeaşi compoziţie chimică: cementita primară (Ce l ) separată din fază lichidă de-a lungul liniei CD, C între 4,3% 6,67%; cementita secundară (Ce ll ) formată la modificarea solubilităţii C în Fe γ de-a lungul linei ES, C între 0,8% 2,11%; cementita terţiară (Ce lll ) formată datorită modificării solubilităţii C în Fe α de-a lungul liniei PQ, C între 0,002% 0,02%.

CONSTITUENŢII STRUCTURALI AI ALIAJELOR Fe-Fe 3 C Perlita (P = F + Ce) este un amestec mecanic, eutectoid din ferită şi cementită, care conţine 0,77%C. Se formează ca rezultat al transformării austenitei la T = 727 0 C. Este feromagnetică. Ledeburita (Le l =A+Ce)esteunamestec este mecanic, eutectic de austenită şi cementită, format prin solidificarea lichidului cu 4,3%C la T=1148 0 C, sub T=727 0 C ledeburita este alcătuită din perlită şi cementită (Le ll = P + Ce). Este feromagnetică. Constituent Densitate Duritate Rezistenţa la Alungirea la [Kg/m 3 ] Bi Brinell ll[hb] rupere [MPa] rupere [%] Ferită 7860 80 300 35 Cementită 7820 750 - - fin - 250 1100 10 Perlită normală - 205 850 15 grosolană ă - 185 550 25 Ledeburită - 700 - -

LINIILE DIAGRAMEI Fe-Fe 3 C Liniile Semnificaţie Temperatura ABCD Temperaturile la care începe cristalizarea. Linia lichidus 1538-1495-1148-12501495 1148 1250ºC AHJECFD HJB ECF PSK (A 1 ) NH (A 4 ) NJ (A 4 ) GOSK (A 3 ) GPSK ES (A 5 ) (A cem ) PQ MOSK (A 2 ) Temperaturile la care se termină cristalizarea Linia solidus 1538-1495-1148-1250ºC Temperatura de transformare peritectică L B + δ H austenită Temperatura 1495ºC J Temperatura de transformare eutectică (ledeburitică) L C Le(austenită E + cementită F ) Temperatura de transformare eutectoidă (perlitică) austenita S Pe(ferită P + cementită K ) Temperaturile la care începe transformarea alotropică a fierului δ în austenită Temperaturile la care se termină transformarea alotropică a fierului δ în austenită Temperaturile la care începe transformarea alotropică a austenitei în ferită Temperaturile la care se termină transformarea alotropică a austenitei în ferită Temperaturile la care începe separarea cementitei secundare din austenită Temperaturile la care începe separarea cementitei terţiare Temperatura de transformare magnetică a feritei F magnetică F paramagnetică la încălzire Temperatura 1148ºC Temperatura 912-727ºC Temperatura 1394-1495ºC Temperatura 1394-1495ºC Temperatura 727-912ºC Temperatura 727-912ºC Temperatura 727-1148ºC Temperatura 727-400ºC Temperatura 770-727ºC

SUBIECTE Diagrama Fe-Fe 3 C, aspect de ansamblu.