Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Matematică (Varianta 4) A una B niciuna C o infinitate D două

Σχετικά έγγραφα
Universitatea din Bucureşti Facultatea de Matematică şi Informatică. Matematică (Varianta 3)

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

Ministerul Educaţiei Naționale Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

2. Metoda celor mai mici pătrate

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

DESCOMPUNEREA VALORILOR SINGULARE

A. CURENTUL ELECTRIC STAȚIONAR

Evaluare : 1. Continuitatea funcţiilor definite pe diferite spaţii metrice. 2. Răspunsuri la problemele finale.

Procese stocastice (2) Fie un proces stocastic de parametru continuu si avand spatiul starilor discret. =

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Parts Manual. Trio Mobile Surgery Platform. Model 1033

Cu ajutorul noţiunii de corp se defineşte noţiunea de spaţiu vectorial (spaţiu liniar): Fie V o mulţime nevidă ( Ø) şi K,,

CAP. 1. CIRCUITE ELECTRICE DE CURENT CONTINUU

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

CAPITOLUL 2 SERII FOURIER. discontinuitate de prima speţă al funcţiei f dacă limitele laterale f ( x 0 există şi sunt finite.

Curs 3. Spaţii vectoriale

Sisteme cu partajare - continut. M / M /1 PS ( numar de utilizatori, 1 server, numar de pozitii pentru utilizatori)

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Concursul Naţional Al. Myller Ediţia a VI - a Iaşi, 2008

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

COMBINATORICĂ. Mulţimile ordonate care se formează cu n elemente din n elemente date se numesc permutări. Pn Proprietăţi

Masurarea rezistentelor electrice cu puntea Wheatstone

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

def def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a

Déformation et quantification par groupoïde des variétés toriques

ELEMENTE DE TEORIA PROBABILITĂŢILOR

!! " &' ': " /.., c #$% & - & ' ()",..., * +,.. * ' + * - - * ()",...(.

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

2.3. Alte etaje cu TEC, folosite în amplificatoare. Funcţionarea la frecvenţe medii. Figura 2.42: Polarizarea TEC-J

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Sunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.

!"!# ""$ %%"" %$" &" %" "!'! " #$!

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Capitole fundamentale de algebra si analiza matematica 2012 Analiza matematica

Sheet H d-2 3D Pythagoras - Answers

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Seminar 6.Integrarea ecuațiilor diferențiale

4.2. Formule Biot-Savart-Laplace

Το άτομο του Υδρογόνου

MICROMASTER Vector MIDIMASTER Vector

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Η ΑΝΘΥΦΑΙΡΕΤΙΚΗ ΕΡΜΗΝΕΙΑ ΤΗΣ ΕΞΩΣΗΣ ΤΗΣ ΠΟΙΗΣΗΣ ΣΤΟ ΔΕΚΑΤΟ ΒΙΒΛΙΟ ΤΗΣ ΠΟΛΙΤΕΙΑΣ ΤΟΥ ΠΛΑΤΩΝΟΣ


... 5 A.. RS-232C ( ) RS-232C ( ) RS-232C-LK & RS-232C-MK RS-232C-JK & RS-232C-KK

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

Ax = b. 7x = 21. x = 21 7 = 3.

CLASA a V-a CONCURSUL INTERJUDEŢEAN DE MATEMATICĂ ŞI INFORMATICĂ MARIAN ŢARINĂ EDIŢIA A IV-A MAI I. Să se determine abcd cu proprietatea

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

Sondajul statistic- II

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

riptografie şi Securitate

Αυτό το κεφάλαιο εξηγεί τις ΠΑΡΑΜΕΤΡΟΥΣ προς χρήση αυτού του προϊόντος. Πάντα να μελετάτε αυτές τις οδηγίες πριν την χρήση.

C 1 D 1. AB = a, AD = b, AA1 = c. a, b, c : (1) AC 1 ; : (1) AB + BC + CC1, AC 1 = BC = AD, CC1 = AA 1, AC 1 = a + b + c. (2) BD 1 = BD + DD 1,

CAPITOLUL 2. Definiţia Se numeşte diviziune a intervalului [a, b] orice submulţime x [a, b] astfel încât

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

MARCAREA REZISTOARELOR

SUBGRUPURI CLASICE. 1. SUBGRUPURI recapitulare

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

-! " #!$ %& ' %( #! )! ' 2003

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Διευθύνοντα Μέλη του mathematica.gr

Διευθύνοντα Μέλη του mathematica.gr

Answers - Worksheet A ALGEBRA PMT. 1 a = 7 b = 11 c = 1 3. e = 0.1 f = 0.3 g = 2 h = 10 i = 3 j = d = k = 3 1. = 1 or 0.5 l =

8. f = {(-1, 2), (-3, 1), (-5, 6), (-4, 3)} - i.) ii)..

Integrala nedefinită (primitive)

Jeux d inondation dans les graphes

Curs 4 Serii de numere reale

F (x) = kx. F (x )dx. F = kx. U(x) = U(0) kx2

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

È

Προβολές και Μετασχηματισμοί Παρατήρησης

d dx x 2 = 2x d dx x 3 = 3x 2 d dx x n = nx n 1

4. Metoda Keller Box Preliminarii

Πίνακας ρυθμίσεων στο χώρο εγκατάστασης

M p f(p, q) = (p + q) O(1)

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

P t s st t t t t2 t s st t t rt t t tt s t t ä ör tt r t r 2ö r t ts t t t t t t st t t t s r s s s t är ä t t t 2ö r t ts rt t t 2 r äärä t r s Pr r

March 14, ( ) March 14, / 52

3.5. Forţe hidrostatice

CAPITOLUL IV CALCULUL DIFERENŢIAL PENTRU FUNCŢII REALE DE O VARIABILA REALĂ

PROBLEME (toate problemele se pot rezolva cu ajutorul teoriei din sinteze)

Đường tròn : cung dây tiếp tuyến (V1) Đường tròn cung dây tiếp tuyến. Giải.

2 Termochimie 2.1. EXTINDEREA PRINCIPIULUI I LA SISTEME ÎNCHISE CU REACŢII CHIMICE ŞI TRANSFORMĂRI DE FAZĂ


Subiecte Clasa a VIII-a

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

PROBLEME CU PARTEA ÎNTREAGĂ ŞI

!"#$%& '!(#)& a<.21c67.<9 /06 :6>/ 54.6: 1. ]1;A76 _F -. /06 4D26.36 <> A.:4D6:6C C4/4 /06 D:43? C</ O=47?6C b*dp 12 :1?6:E /< D6 3:4221N6C 42 D:A6 O=

Transcript:

Uvestatea d Bucueşt 9.07.05 Facultatea de Matematcă ş Ifomatcă. Fe A Cocusul de admtee ule 05 Domeul de lceţă Calculatoae ş Tehologa Ifomaţe ( 4 Matematcă (Vaata 4) ) M (R). Câte matce X M (R) exstă astfel îcât AX XA? A ua B cua C o ftate D două. Număul soluţlo complexe z ale ecuaţe z z este: A B 0 C D. Fe x,x ădăcle eale ale ecuaţe x +5x+ 0. Atuc x (x +)+x (x +) ae valoaea: A 4 B C D 4 4. Pe mulţmea R a umeelo eale defm legea de compozţe p: x y ax+5y +xy, ocae a f x,y R. Opeaţa este comutatvă dacă ş uma dacă: A a 4 B a C a 6 D a 5 5. Fe sstemul de ecuaţ î umee îteg: { A y 7 7C y 7 7A y 8 7C y 8 Soluţa sstemulu de ecuaţ este: A x 0, y 8 B x, y 6 C x, y 5 D x, y 7 6. Număul asmptotelo fucţe f : R R, f(x) x x +x este: x A 4 B C D 7. Valoaea tegale 4 xe x dx este: A (e e ) B e e C (e e )/ D 4(e e ) 8. Fe a x+ dx, a N. Valoaea lmte lm este: A B 0 C l D +

9. Mulţmea valolo lu m R petu cae ecuaţa lx+x 4x+m 0 ae o ucă soluţe î tevalul (, ) este: A R B C (, ) D (,) 0. Toate valole paametulu eal a petu cae lm + +a +4 0 sut: A a (,4) B a (0,) C a ( 4,4) D a [0,4). Cecul îscs ît-u tugh echlateal ae aza de. Aa tughulu este egală cu: A 4 B 4π C D. Î tapezul ABCD cu AB CD ş m( BAD) 90, se şte că AB CD ş că AC BD. Valoaea lu AC este: BD A B C D. Dacă cos ( π +b) 0, atuc s ( π 6 +b) este egal cu: A 0 B C D 4. Deapta (a )x+4y b 0 coţe puctul A(,) ş este paalelă cu deapta x y+5 0 petu: A a,b 9 B a 4,b 0 C a 4,b D a 0,b 6 5. Se cosdeă u tugh ABC ş puctele M ş N astfel ca AM AB ş AN AC. Vectoul MN este egal cu: A AC AB B AC AB C AB AC D AB + AC Tmp de lucu oe.

Uvestatea d Bucueșt 9.07.05 Facultatea de Matematcă ș Ifomatcă Cocusul de admtee ule 05 Domeul de lceță - Calculatoae ș Tehologa Ifomațe Ifomatcă (Vaata 4). Ce valoae ae expesa a/b/c*d-a petu a 6, b 6, c, d 4? A -8 B 6 C -8 D 40. Se cosdeă umătoaea fucțe ecusvă: t f(t ) { f ( ) etu 0; else f ( ) etu ; else etu f(-) + f( ); fucto f( : tege) : tege; beg f the f : 0 else f the f : else f:f(-)+f(-) ed; Câte apelu ecusve vo f făcute petu 5 (apelul țal f(5) u se cosdeă)? A 4 B 8 C 4 D apelul f(5) u se temă. Se dă umătoul pogam: fo ( 0; < ; ++) { ok ; fo (j 0; j < - ; ++j) f (v[j] < v[j+]) { aux v[j]; v[j] v[j+]; v[j+] aux; ok 0; f (ok ) beak; fo : 0 to - do beg ok : ; fo j : 0 to do f v[j] < v[j+] the beg aux : v[j]; v[j] : v[j+]; v[j+] : aux; ok : 0; ed; f ok the beak; ed; Petu cae d umăto vecto pogamul face ma puțe teschmbă: A v [4] B v [09854] C v [04456648] D v [496744] 4. Se cosdeă umătoaea secveță de cod. Ce epeztă petu? A 0; whle () { + ( & ); >> ; umăul de bţ d epezetaea baă a lu : 0; whle ( > 0) do beg : + ( AND ); : SHR ; ed; epezetaea baă a lu C umăul de bţ de 0 d epezetaea baă a lu D umăul de bţ de d epezetaea baă a lu 5. Se cosdeă defte patu vaable îteg cu valole a 5, b, c, d. Câte dte expesle umătoae au valoaea 0 (C/C++), espectv false (Pascal)? (a < b) c ((b d) && c) (a > b) c && (d > b) (a > b)!(d < a) (a < b) OR c ((b d) AND c) o (a > b) c AND (d > b) (a > b) OR NOT (d < a) A B C D 0 6. Ȋălțmea uu aboe ba este dată de umăul maxm de odu de pe u dum de la ădăcă la ocae dte fuze. Număul maxm de odu dt-u aboe ba de ălțme h este: A *(h + ) B h- C h+ - D h - 7. Se cosdeă umătoaea secveță de cod, ude z este o vaabla globală țată la valoaea 0: t s(t x) { z x; etu (x * x); fucto s (x : tege); beg z : z x; s : x * x; ed; Valoaea etuată p apelaea s(0) ş valoaea vaable globale z după apel sut: A 0 0 B 00 0 C 0 0 D 00 0 B

8. Se cosdeă polomul p(x) a 0 + a x + a x +a x ude a este eul petu oce. Număul mm de îmulț ecesa petu evaluaea polomulu p î puctul x este (dcăle la pute sut cosdeate îmulț epetate): A B 6 C 5 D 8 9. Cum se umește o matce pătatcă cu popetatea că petu oce peeche de dc (,j) avem elața: A a[][j] a[j][] matce feo tughulaă a[,j] a[j,] matce supeo tughulaă C matce smetcă faţă de dagoala pcpală D matce dettate 0. Se cosdeă patu fucț cu scopu dfete, fecae folosd o sguă stuctuă epettvă de tpul fo î cadul căea este executat acelaș set de stucțu. Dacă cele patu stuctu epettve fo sut cele de ma jos, a este dmesuea tă (poztvă), cae dte fucț este cea ma efcetă d puct de vedee al duate de execuțe? ) fo( 0; < ; ++) ) fo( 0; < ; + ) ) fo( ; < ; * ) v) fo( ; > -; / ) ) fo : 0 to - do : + ; ) fo : 0 to - do : + ; ) fo : to - do : * ; v) fo : dowto 0 do : / ; A ) B ) C ) D v). Se cosdeă umătoaea secveță de cod: a ; b 0; 0; j ; do { swtch(a) { case : j++; beak; case : ++; beak; default: j j; b - -; whle (b > 0); a : ; b : 0; : 0; j : ; epeat case a of : j : j + ; : I : I + ; else j : j; ed; b : b ; utl b < 0; Valole vaablelo ş b după execuţa secveţe sut: A 0 B 0 - C - D 0 0. Ce calculează fucța f deftă ma jos? t f(t x, t y) { f (y 0) etu 0; etu (x + f(x, y-)); t f(t a, t b) { f (b 0) etu ; etu f(a, f(a, b-)); fucto f(x:tege,y:tege):tege beg f y 0 the f : 0 else f : x + f(x, y-); ed; fucto f(a:tege,b:tege):tege beg f b 0 the f : else f : f(a, f(a, b-)); ed; A a b B b a C a * b D a + a * b. Se cosdeă u gaf eoetat cu 6 vâfu, al cău vecto de much este M {(,), (,), (,4), (,5), (5,6). Cae este odul ădăcă petu ca aboele astfel obţut să abă îălţme mmă? A 5 B C 4 D 6 4. Pacugele î ode ș peode ale uu aboe ba sut d b e a f c g ș espectv a b d e c f g. Pacugeea î postode a aceluaș aboe este: A d e f g b c a B d e b f g c a C e d b f g c a D e d b g f c a 5. Se cosdeă umătoaea secveță de cod cae îceacă să găsească u elemet x ît-u vecto y folosd căutae baă (x este u îteg, a y u vecto de îteg). 0; j 9; do { k ( + j)/; f( y[k] < x) k; else j k; whle (y[k]! x && < j); f(y[k] x) ptf ("x a fost gast "); else ptf ("x u a fost gast "); y [ ] ș x > : 0; j : 9; epeat k : ( + j)/; f y[k] < x the : k else j : k; utl (y[k] x OR > j); f y[k] x the wtel ("x a fost gast ") else wtel ("x u a fost gast "); Petu cae dte umătoaele valo ale lu x ș y execuța secvețe de cod de ma sus u se temă codată? A y [579579] ș x < B y [4567890] ș x < 0 C B D y [ 4 6 8 0 4 6 8 0] ș < x < 0 ș x este pa

Uvestatea d Bucueșt 9.07.05 Facultatea de Matematcă ș Ifomatcă Cocusul de admtee ule 05 Domeul de lceță - Calculatoae ș Tehologa Ifomațe Fzcă (Vaata 4). La boele ue bate cu tesuea electomotoae E ş ezsteţa teă este coectat u ezsto avâd ezsteţa electcă R, pe acesta dspâdu-se puteea electcă P. Ce valoae tebue să abă R, astfel îcât, atuc câd î ccut se coectează î see îcă u ezsto detc cu pmul, puteea debtată pe asamblul celo do ezsto să abă aceeaş valoae P? A) R R C) R D) R. Smbolul utăţ de măsuă a pute electce, î sstemul teaţoal de utăţ, este: A) J W C) mol D)kg. U umă de bate sut legate î see. Se cuoaşte tesuea electomotoae ş ezsteţa teă petu fecae batee. Paamet gupă echvalete see au valole: E Eech E Eech E E E ech Eech A) C) D) ech ech ech ech 4. Î fgua de ma jos este epezetat u ccut cu două bate avâd tesule electomotoae E V, E V, ezsteţele tee, ş do ezsto cu ezsteţele R Ω, R Ω. Itestatea cuetulu electc p ccut este ulă atuc câd: A) + R + R < + R + R C) D) Toate vaatele sut + R + R compatble cu ceţa 5. La boele ue bate cu tesuea electomotoae E ş ezsteţă teă sut coectaţ î see zece ezsto, fecae avâd ezsteţa R. Expesa testăţ cuetulu electc î ccutul fomat este: E A) I I E ( R+ ) C) I E( + R /0) D) I E(0+ R) +0R 6. Tesuea îte capetele uu ezsto ae valoaea 0,V, testatea cuetulu electc p ezsto este ma. Rezsteţa electcă a ezstoulu ae valoaea : A) 00Ω 0,Ω C) 0,Ω D)0 Ω 7. La boele ue bate cu tesuea electomotoae E 4, 5V ş ezsteţa teă Ω este coectat u ezsto cu ezsteţa R 5Ω. Număul de electo cae tec ît-o secudă p ezsto este: A) N 6,0x0 electo N 4,7x0-9 electo C) N,6x0 9 electo D) N 4,7x0 8 electo 8. Rezsteţele electce petu patu ezsto au valole R 00Ω, R 00Ω, R 00Ω ş R 4 400Ω. Rezsteţa electcă echvaletă a gupă paalel ae valoaea: A) 48Ω 500Ω C) 00 Ω D) 4MΩ 9. Folosd u febăto electc cu ezsteţa R, apa dt-u vas este adusă î stae de febee î tmpul t. Î cât tmp a ajuge î stae de febee dacă s-a folos u febăto cu ezsteţa R /, almetat la aceeaş tesue? Se egljează capactatea calocă a vasulu. A) t t / t t C) t t D) t t

0. Caactestca I-U a uu coducto este epezetată î gafcul d fguă. Rezsteţa electcă a acestu coducto ae valoaea: A) R 0µ Ω R 00 kω C) R 0, Ω D) R 0Ω. U ccut smplu este fomat dt-o batee cu tesuea electomotoae E, 5V ş ezsteţa teă 0, 5Ω ş u ezsto cu ezsteţa R, 5Ω.Ce valoae ae adametul acestu ccut? A) η 4,% η 7,5% C) η,5% D) η 87,5%. La boele ue bate cu tesuea electomotoae E ş ezsteţa teă se coectează do ezsto detc î see. Fecae d ce do ezsto ae ezsteţa R. Fe P puteea cosumată de ce do ezsto see gupaţ î see. Dacă se îlătuă gupaea see ş se coectează ce do ezsto î paalel la aceeaş batee, puteea cosumată de ce do ezsto gupaţ î paalel va f P. Dacă valole ezsteţelo îdeplesc elaţa > R, atuc este adevăată elaţa: A) P P P < P C) P > P D) P P see paalel see paalel see paalel see paalel. Dacă se scutccutează o batee, puteea electcă dspată î medul te al acestea ae valoaea P SC. Puteea maxmă pe cae o poate fuza această batee uu cosumato cu ezsteţă vaablă, coectat la boele e, ae valoaea: paalel A) P max PSC P SC P max C) Pmax 4PSC D) 4 P max P SC 4. U coducto cldc ae lugmea l, aa secţu tasvesale S ş ezstvtatea electcă ρ. Rezsteţa electcă a coductoulu ae expesa: A) R ρ S l R ρ l S C) R ρ D) S l R ρ S l 5. Expesa ezsteţe echvalete îte puctele A ş B d motajul epezetat î fgua de ma jos este: A R R B R R R R A) R ech ( R + R + R ) / R ech (/ R + / R + / R ) C) R R ech + R + R D) R ech R R + R R + R R