EXTRACTIA LICHID - LICHID

Σχετικά έγγραφα
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

In cazul sistemelor G-L pentru care nu se aplica legile amintite ale echilibrului de faza, relatia y e = f(x) se determina numai experimental.

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

PROCESE TEHNOLOGICE ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

5.1. Noţiuni introductive

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Subiecte Clasa a VIII-a

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

MARCAREA REZISTOARELOR

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Integrala nedefinită (primitive)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Subiecte Clasa a VII-a

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 1 Şiruri de numere reale


7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

DISTILAREA SI RECTIFICAREA

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

INTRODUCERE. gazoase, lichide, solide; - monofazice, - polifazice. LUCIAN GAVRILĂ Transfer de masa 1 2

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 4 Serii de numere reale

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

ŞTIINŢA ŞI INGINERIA. conf.dr.ing. Liana Balteş curs 7

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

riptografie şi Securitate

Algebra si Geometrie Seminar 9

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp


2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Criptosisteme cu cheie publică III

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

V O. = v I v stabilizator

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Dreapta in plan. = y y 0

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Circuite cu diode în conducţie permanentă

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Transformata Laplace

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

Ecuatii trigonometrice

Reactia de amfoterizare a aluminiului

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Transcript:

EXTRACTIA LICHID - LICHID

CONCEPTE DE BAZA Extractia L L, operatie unitara frecvent utilizata in industria farmaceutica pentru: recuperarea si purificarea unui anumit component din solutia in care a fost preparat; indepartarea unor impuritati din solutia care contine componentul valoros; EX: recuperarea penicilinei din lichidul de cultura prin extractie cu solventi ca: acetat de butil, acetat de amil, metil-izobutil-cetona (MIBC). TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 2

Alte separari: CONCEPTE DE BAZA Izolarea eritromicinei cu acetat de amil; Recuperarea steroizilor; Purificarea vitaminei B 12 din surse microbiene; Izolarea unor alcaloizi (morfina, codeina) din materiile prime naturale. Cel mai simplu echipament utilizat in laborator: palnia de separare TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 3

S A + B B + S A B + S B + S TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 4 A

CONCEPTE DE BAZA Se considera o solutie initiala formata din A si B; Comp. B (solut) se separa de comp. A cu ajutorul solventului (dizolvantului) S. Pt. ca extractia sa fie realizabila: S este nemiscibil sau partial miscibil cu A; B este solubil in S; este recomandat ca, la echilibru: X B[ ]S > X B[ ]A ; TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 5

CONCEPTE DE BAZA Dupa amestecare/sedimentare 2 straturi: RAFINAT majoritar A + urme de B si S EXTRACT majoritar S + B dizolvat + + urme de A SOLVENT (S) B + S EXTRACT B + A Amestecator A + B Separator RAFINAT TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 6

CONCEPTE DE BAZA Solutul B, solubil atat in A cat si in S se repartizeaza intre cei 2 solventi dupa un coeficient de distributie (de partitie, de repartitie): Y k = A = N X A conc. lui A in faza EXTRACT conc.lui A in faza RAFINAT TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 7

CONCEPTE DE BAZA Relatiade echilibru intr-un y b a sistem cu solventi nemiscibili a sisteme ideale y = kx; c b, c sisteme reale y = kx n ; x TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 8

CONCEPTE DE BAZA Repartizarea solutului B in extract si rafinat corespunde coef. de distributie numai daca amestecarea a atins echilibrul fazelor; Eficienta extractiei = Repartizarea efectiva (reala) Repartizarea de echilibru (teoretica) TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 9

CONCEPTE DE BAZA Unitatea de extractie (amestecator + separator) care are eficienta 1 (100 %) = unitate ideala (teoretica) de extractie O instalatie de extractie = una sau mai multe unitati de extractie O coloana de extractie (in care unitatile de extractie nu sunt distincte) este echivalenta ca eficienta cu un nr. de unitati teoretice de extractie TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 10

CONCEPTE DE BAZA Fata de RECTIFICARE, EXTRACTIA prezinta avantaje dpdv economic daca: Comp. volatil este in conc. mare; La rectificare trebuie sa se lucreze cu reflux mare; Comp. volatil este apa ( H vap mare); Volatilitatea relativa a comp. este apropiata de unitate; Temp. la care s-ar face rectificarea este mare; Substantele de separat sunt termolabile. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 11

SOLVENTI DE EXTRACTIE Alegerea solventilor pentru extractie: Selectivitate Densitate Tensiune interfaciala Viscozitate Solubilitate reciproca cu materia prima Presiune de vapori Toxicitate Inflamabilitate Corozivitate Costul Posibilitatea de a putea fi recuperat TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 12

SOLVENTI DE EXTRACTIE Selectivitatea Capacitatea solventului de a extrage preferential un anumit component; Se exprima functie de raportul conc. sau al coef. de repartitie Nernst: Y A β > 1 solvent selectiv pt. A β < 1 solvent selectiv pt. B β = 1 solvent neselectiv, extractie imposibila β = Y X X B A B = k k NA NB TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 13

SOLVENTI DE EXTRACTIE Selectivitatea este influentata de: Temperatura; Conc. solutului; Structura chimica a componentelor. Densitatea (ρ) O dif. cat mare de densitate intre faze: Imbunatateste dispersia; Mareste viteza de deplasare a picaturilor conduce la marirea capacitatii utilajelor TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 14

SOLVENTI DE EXTRACTIE Tensiunea interfaciala (σ) Cat mai mare, pt. usurarea separarii fazelor O tens. prea mare ingreuneaza dispersia unei faze in cealalta. Viscozitatea (ν) Cat mai mica: consum minim de energie la transport transfer intens de caldura si de masa TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 15

SOLVENTI DE EXTRACTIE Solubilitatea reciproca cu materia prima Cat mai redusa Este preferabil ca in sistemul ternar A-B-S, A si S sa fie total nemiscibili Cu cat solubilitatea reciproca este mai scazuta, cu atat extractul obtinut (dupa indepartarea solventului S) va fi mai bogat in B TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 16

SOLVENTI DE EXTRACTIE Presiunea de vapori Nupreamare depozitare si utilizare la presiunea atmosferica; O pres. de vapori scazuta separarea usoara prin distilare a solventului din extract si din rafinat; Toxicitatea, Inflamabilitatea, Corozivitatea, Costul: Cat mai mici TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 17

SOLVENTI DE EXTRACTIE Posibilitatea de recuperare In maj. cazurilor, solventul se recupereaza prin distilare fractionata Trebuie evitate sist. care formeaza azeotropi Proprietatile termice ale solventului valori cat mai mici, a.i. consumul de energie termica si costul recuperarii sa fie cat mai reduse. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 18

PROCESUL DE EXTRACTIE Principial, in extractie apar trei etape: 1 Amestecarea solutiei in care se afla componentul de extras (B) cu solventul (S); 2 Separarea fazelor rezultate; 3 Indepartarea si recuperarea solventului din cele doua faze. Etapele (1) si (2) pot fi comasate intr-un singur utilaj (coloana de extractie) operat continuu [contactare diferentiala a fazelor] TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 19

PROCESUL DE EXTRACTIE Extractia discontinua: TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 20

PROCESUL DE EXTRACTIE Extractie continua in 2 trepte: TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 21

PROCESUL DE EXTRACTIE TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 22

PROCESUL DE EXTRACTIE TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 23

Transferul de masa in extractia L - L Cant. de solut transferata este prop. cu: Suprafata de transfer Potentialul procesului: dif. de conc. intre conc. actuala (reala) si cea de echilibru. La baza procesului de transfer stau 2 procese elementare: Difuzia solutului in sol. initiala pana la interfata; Difuzia solutului de la interfata in masa dizolvantului TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 24

Transferul de masa in extractia L - L N B = = = = k k R E K K R E A A A A ( ) x x B B, i ( ) y y B, i ( ) x x * B B ( ) y * y B B B = = = Cant. de solut B transferata: k R, k E coef. individual de transfer de masa in rafinat (extract); K R, K E coef. globali de transfer raportati la rafinat (extract) x B,i, y b,i conc. la interfata x B*, y B* - conc. la echil. a solutului intr-o faza, coresp. conc. din cealalta faza, cf. legii Nernst TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 25

TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 26 Transferul de masa in extractia L - L Intre coef. globali si cei individuali de transfer de masa exista dependenta: R NB E E E NB R R k k k K k k k K + = + = 1 1 ; 1 1 1

Transferul de masa in extractia L - L Rezistentele la transfer depind de solubilitatea solutului B in cele 2 faze (de coef. de repartitie): Candk NB este f. mare, solutul este foarte solubil in extract rezistenta procesului este localizata in faza rafinat K R = k R. Candk NB este foarte mic rezistenta procesului este localizata in faza extract K E = k E. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 27

Transferul de masa in extractia L - L Coeficientii individuali de transfer de masa k R, k E, se calculeaza din ecuatii criteriale (FDT vol. II, cap. 5) Dimensionarea utilajelor implica determinarea: fie a: inaltimii unitatii de transfer (IUT) numarului unitatilor de transfer (NUT) fie a: numarului treptelor teoretice de contact (N T ) inaltimii echivalente a unei trepte teoretice (IETT) TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 28

Transferul de masa in extractia L - L Aceste marimi (NUT, IUT, N T ) pot fi calculate: analitic cand in sist. ternar A, B, S componentii A si S sunt total nemiscibili, iar legea Nernst (a distributiei ideale) este valabila grafic cand cel putin una din cond. anterioare nu este indeplinita. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 29

Date de echilibru Daca intr-o solutie binara de solut B in solvent A se adauga un alt solvent S se pot forma urmatoarele amestecuri: a) O solutie omogena; Solventul S nu este potrivit pt. extractie; b) Solventul S este complet nemiscibil cu solventul A; c) Solventul S este partial miscibil cu solventul A o pereche de lichide partial miscibile; d) Noul solvent poate duce la formarea a 2 sau 3 faze lichide partial miscibile. Posibilitatile b, c, d, in special b si c sunt cele mai indicate pt. extractie TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 30

b) Solventul S complet nemiscibil cu A Y B [g A / g B] x B [g A / g B] TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 31

c) Solventul B partial miscibil cu A Solutul A (acetona) este complet miscibil cu cei 2 solventi: B (apa) si C (metilizobutil-cetona - MIC); Cei 2 solventi sunt partial miscibili intre ei Datele de echilibru se reprezinta intr-o diagrama triunghiulara: triunghi echilateral triunghi dreptunghic TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 32

Sisteme ternare Sistem 3/1: 3 comp., 1 zona bifazica Sistem 3/2: 3 comp.: 2 zone bifazice distincte (a) 1 banda de eterogeneitate (b) Sisteme 3/3: 3 comp., 3 zone bifazice (c) TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 33

Sistemul Acetona (A) Apa (B) MIC (C) A X Z Y K F H J P Q B N L M C TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 34

Sistemul Acetona (A) Apa (B) MIC (C) H un amestec de A, B si C in raport egal cu cel al perpendicularelor HJ, HK, HL. BN solubilitatea lui C in B MC solubilitatea lui C in B Aria de sub curba NPFQM (curba de solubilitate binodala) = regiune a domeniului bifazic, care se desparte in 2 faze distincte, aflate in echilibru TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 35

Sistemul Acetona (A) Apa (B) MIC (C) Compozitia acestor faze este data de punctele P si Q; DreaptaPQ = linie de legatura = conoda Conodele leaga compozitia fazelor in echilibru, panta lor determinandu-se experimental. Pct. F de pe curba = pct. critic (comp. fazelor sist. eterogen sunt identice) Pozitia pct. F se det. exp. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 36

Sistemul Acetona (A) Apa (B) MIC (C) Legea fazelor (Gibbs): F + L = C + 2 La P si T = ct.: L = 3 - F A zona monofazica L = 2 F B zona bifazica L = 1 C TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 37

Sistemul Acetona (A) Apa (B) MIC (C) Daca o sol. de compozitie X se amesteca cu o sol. de comp. Y, rezulta un amestec Z, a.i.: A XZ ZY = cantitatea de Y cantitatea de X K X F Z Y H J P Q B N TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 38 L M C

Sistemul Acetona (A) Apa (B) MIC (C) In mod similar, daca dintr-un amestec Z se indeparteaza un extract Y, lichidul ramas va avea concentratia X. X Z A Y K F H J P Q B N C M TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 39 L

Sistemul Acetona (A) Apa (B) MIC (C) KH + JH + LH = AS (inaltimea triunghiului) A K H + J H + L H = AB (latura triunghiului) oricepct. de pe dreapta TU = amestec ternar in care continutul de A este constant B K T K F S H L L J J U C TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 40

Sistemul Anilina (A) Apa (B) Fenol (C) Se formeaza 2 regiuni bifazice separate, care la temp. ridicate se unesc intr-o singura zona bifazica. A si C sunt total miscibile B si A partial miscibile B si C partial miscibile TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 41

Sistemul Anilina (A) Apa (B) Fenol (C) conode TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 42

Reprezentarea sistemelor ternare in triunghiul dreptunghic isoscel conode TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 43

Date de echilibru Pentru determinarea selectivitatii solventilor si pt. calculul nr. teoretic de trepte de extractie, mai utile sunt diagramele de forma: Se folosesc coordonate rectangulare si se reprezinta dependenta conc. solutiilor in cele 2 faze, raportate la amestecul lipsit de solvent. Punctul critic TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 44

Curbele 1 si 2: caracteristice sist. 3/1; Curbele 3, 4, 5: caract. pt. sist. 3/2 tip banda; Curbele 1 si 3: conc. mai mare a solutului in extract; Curbele 2 si 4: conc. maimare a solutuluiin rafinat; Curba 5: amestec solutrop: (la conc. mici rafinatmaibogatin solut; la conc. mari extract mai bogat in solut) Date de echilibru TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 45

Procedee generale de extractie Dupa modul de contactare a lichidelor exista: extractie simpla, cu un singur contact; extractie simpla, cu contact multiplu; extractie cu contact multiplu, in contracuent; extractie in contracurent, cu reflux; extractie continua (diferentiala), in contracurent. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 46

Extractie simpla, cu un singur contact Am amestecator De decantor R 0 lichid initial (A + B) S 1 solvent E 1 extract R 1 rafinat R 0 S 1 E 1 Am De R 1 R + = + S E R 0 1 1 1 TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 47

Extractie simpla, cu un singur contact In inst. anexe, solventul din E si R se recupereaza prin distilare; Procedeul = uzual discontinuu, dar se poate aplica si continuu, in regim stationar; Cu o buna agitare, eficacitatea se apropie de cea a unitatii teoretice; Consum mare de solvent; Corespunde distilarii simple. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 48

Extractie simpla, cu un singur contact r 0 comp. coresp. am. initial R 0 ; s 1 comp. coresp. solventului S; Pct. m 1 r 0 s 1 = compozitia am. global M; r0m1 S1 Locul pct. m 1 : = s m R 1 1 0 B Lungimea r 0 s 1 ~ (R 0 + S 1 ): r 0 m 1 A e 1 r 1 s 1 S TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 49

TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 50 Extractie simpla, cu un singur contact Se traseaza conoda r 1 e 1 care trece prin m 1. Punctele r 1 si e 1 = compozitia rafinatului, respectiv a extractului; 1 0 0 1 0 1 1 1 0 1 1 0 1 0 S R R s r m s ; S R S s r m r + = + =

Extractie simpla, cu un singur contact Debitele de rafinat (R 1 ) si extract (E 1 ) rezulta din bilantul global: si din relatia: R + = + S E R 0 1 1 1 r e 1 1 m m 1 1 = E R 1 1 TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 51

Extractie simpla, cu un singur contact sau: TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 52

Extractia simpla cu contact multiplu Extractie simpla, cu un singur contact, repetata: E 1 E 2 E 3 S 1 S 2 S 3 R 0 A1 D1 A2 D2 A3 D3 R 1 R 2 R 3 Solventul este adaugat in mai multe portiuni; Cu aceeasi cantitate totala de solvent, se poate realiza o separare mai avansata TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 53

Extractia simpla cu contact multiplu E 1 E 2 E 3 S 1 S 2 S 3 R 0 A1 D1 A2 D2 A3 D3 unitate de extractie R 1 R 2 R 3 Cu cat nr. unitatilor de extractie este mai mare: separarea amestecului este mai inaintata; scade randamentul separarii. Procesul poate fi realizat in sarje sau continuu. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 54

Extractia simpla cu contact multiplu Reprezentare si calcul Date cunoscute: cantitatea si compozitia amestecului initial; compozitia si cantitatea solventului folosita in fiecare unitate; continutul maxim de component B ramas in rafinatul final. Se cere sa se determine: numarul unitatilor de extractie; cantitatea si compozitia amestecului final; cantitatea si compozitia extractului final. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 55

Extractia simpla cu contact multiplu Se construieste graficul ternar, pe care se fixeaza compozitiile: B amestecului initial (r 0 ); solventului (s 1 ). Pedreaptar 0 s 1 se fixeaza punctul m 1 care reprezinta compozitia amestecului global: A M 1 = (R 0 + S 1 ) r 0 m 1 s 1 S TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 56

Extractia simpla cu contact multiplu Locul pct. m 1 este dat de relatia: r s 0 1 m m 1 1 = R se duce prin m 1 (prin interpolare) conoda r 1 e 1. Raportul dintre rafinat si extract in prima unitate se gaseste grafic cu ecuatia: S 1 0 S R 1 e1m = 1 E r m 1 A 1 1 r 0 TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 57 B r 1 m 1 e 1 s 1

Extractia simpla cu contact multiplu Se uneste r 1 cu s 2. Uzual s 2 coincide cu s 1. Pe dreapta r 1 s 2 se fixeaza punctul m 2 care reprezinta compozitia amestecului global M 2 : M 2 = (R 1 + S 2 ) A Locul punctului M 2 r1m 2 S2 = rezulta din relatia: s m R1 2 2 r 0 B r 1 m 1 e 1 m 2 r 2 e 2 s 1 S TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 58

Extractia simpla cu contact multiplu Se repeta aceste operatii pana cand ultimul rafinat, R n, atinge sau depaseste compozitia ceruta a rafinatului final. Numarul unitatilor de extractie = indicele ultimului rafinat ( n ). Cantitatea totala de solvent folosita: S = + + L+ S S S 1 2 n TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 59

Extractia cu contact multiplu, in contracurent Solventul este folosit mai rational: fie se micsoreaza consumul de solvent fie se imbunatateste randamentul separarii. Amestecul de separat, R 0 este introdus in prima unitate de extractie, iar solventul proaspat se introduce in ultima unitate. RAFINATE EXTRACTE TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 60

Extractia cu contact multiplu, in contracurent Extract E 1 E final 3 E 2 S 0 R 0 A1 D1 A2 D2 A3 D3 Rafinat R 1 R 2 final R 3 Calculul procesului: Bratu, III, p. 216 + TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 61

Extractia in contracurent, cu reflux Cand selectivitatea solventului este slaba: nr. unitatilor de extractie in contracurent creste; puritatea extractului E tinde catre o limita care nu poate fi depasita; Aceste dezavantaje sunt inlaturate prin folosirea refluxului: se poate lucra cu solventi mai putin selectivi pt. solutul B, sau chiar cu solventi selectivi pt. comp. A se reduce nr. unitatilor de extractie se poate ajunge la un extract si un rafinat oricat de pure TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 62

Extractia in contracurent, cu reflux Extractie in contracurent, fara reflux: TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 63

Extractia in contracurent, cu reflux Cu reflux de extract: TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 64

Extractia in contracurent, cu reflux Cu reflux de rafinat: TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 65

Extractia in contracurent, cu reflux Cu reflux de extract si de rafinat: TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 66

Extractia diferentiala, in contracurent Unitatile distincte de extractie sunt inlocuite cu o coloana (cu sau fara umplutura), in care cele 2 faze lichide circula in contracurent, pe baza diferentei de densitate. R 0 FAZA GREA Rafinat final FAZA USOARA Extract final TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 67 S 0

Extractia diferentiala, in contracurent In procedeele cu unitati distincte, se pp. realizarea echil. TD in fiecare unitate de extractie; In coloanele de extractie, (regim continuu, stationar) echil. TD nu se atinge la nici un nivel al coloanei; Transferul comp. B din R in E se bazeaza tocmai pe inexistenta echil.; Dif. de conc. fata de conc. de echil. = FORTA MOTOARE care det. transferul componentului B dintr-o faza in alta. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 68

Extractia diferentiala, in contracurent Dpdv teoretic, Extr. Dif. CC este asemanatoare cu absorbtia gazelor; Cf. teoriei celor 2 filme: CONCENTRATIA C B,R C B,E,i C B,R,i C B,E Film de rafinat Film de extract TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 69

Extractia diferentiala, in contracurent Ipoteza simplificatoare: S nemiscibil cu A RAFINATUL: A + B EXTRACTUL: B + S Ecuatiile difuziunii se scriu: n n B B = = k k R E F F ( C ) B,R CB,R,i - pentru filmul ( C C ) - pentru filmul de extract B,E,i B,E de rafinat n B cant. de B, care trece prin interfata de arie F in unitatea de timp; k R(E) coeficientul partial de transfer in filmul de rafinat (extract) TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 70

Extractia diferentiala, in contracurent Daca linia de echilibru se aprox. cu o dreapta: m panta dreptei C B,E,i B,R,i Este preferabil sa se lucreze cu coeficientii totali de transfer: n n B B = = K K R E F F = m ( ) C C * - pentru filmul B,R B,R ( ) C * C - pentru filmul de extract B,E B,E C de rafinat TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 71

Extractia diferentiala, in contracurent Coeficientii totali de transfer au expresiile: 1 K R = 1 1 + k R m k E 1 K R = m 1 + k R k E TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 72

Extractia diferentiala, in contracurent Daca procesul decurge in coloane cu umplutura, bilantul de materiale in stratul de grosime di se scrie: L A C B,R,2 di C B,E,2 L S dn = L dc = L dc B A B, R S B, E (*) L A debitul (ct. in lungul coloanei) de A din rafinat L S - debitul (ct. in lungul coloanei) de S din extract L A C B,R,1 C B,E,1 L S TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 73

Extractia diferentiala, in contracurent Ecuatiile de transfer de masa in stratul di: dn dn dn dn B B B B = = = = K K ( ) C C B, R B, Ri ( ) C C ( ) C C * df B, R B, R ( ) C * C df Combinand (*) cu (**) se obtine: k k R E R E B, Ei B, E B, E B, E df df (**) TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 74

TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 75 Extractia diferentiala, in contracurent Separand variabilele si integrand: sau: V L k F L k df L k C C dc A R A R F A R C C i R B R B R B R B R B = = = σ 0,,,, 2, 1, ( ) df C C k dc L dn Ri B R B R R B A B = =,,, ( ) V L k NUT A R rafinat = σ supraf. specifica a umpluturii [m 2 /m 3 ] volumul umpluturii din coloana [m 3 ]

Extractia diferentiala, in contracurent Inaltimea echivalenta a unei unitati de transfer a filmului de rafinat [I = inaltimea coloanei]: ( IUT) rafinat In mod similar: = I ( NUT) k σ V rafinat ( ) E NUT = σ V; ( IUT) extract K ( ) R NUT = σ V; ( IUT) rafinat k L L K S ( NUT) = σ V; ( IUT) A = extract rafinat E extract extract L ( ) S NUT extract TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 76 I = = = R L A I ( NUT) I ( NUT) I extract rafinat ; ; ;

Extractia diferentiala, in contracurent Intre unitatile anterior definite exista relatiile: ( IUT) = ( IUT) + A ( IUT) R r m m ( IUT) = ( IUT) + S ( IUT) E e r L L L L A S e In cazul solutiilor diluate, grupul constant. m L L A S este TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 77

TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 78 Extractia diferentiala, in contracurent Daca ipotezele simplificatoare nu pot fi aplicate, ecuatia: da rezultate multumitoare. ( ) + = ' E ' R 1 * 1 ' E ' R 2 2 2 1 ' E ' R ' E ' R E L L m x x 1 L L m 1 y m x y m x L L m 1 ln L L m 1 1 NUT

Extractia diferentiala, in contracurent m panta curbei de echilibru la capatul cu lichide diluate; L R /L E raportuldintredebitelemolarede rafinat si extract; x fractia molara a lui B in rafinat; y fractia molara a lui B in extract; x* - fractia molara a lui B in rafinat, in echilibru cu y; indicii 1 si 2 se refera la cele doua capete ale extractorului. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 79

Extractia fractionata se utilizeaza 2 solventi total (partial) nemiscibili; fiecare solvent favorizeaza solubilizarea preferentiala a unui component din amestecul de separat; solventii se contacteaza uzual in contracurent; selectivitatea separarii este cu atat mai mare, cu cat cei 2 solventi sunt mai nemiscibili (au polaritati foarte diferite); TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 80

Extractia fractionata Solventul mai polar, S 1 = solvent extractiv (principal); Solutia solventului S 1 = extract; Solventul mai putin polar (nepolar), S 2 = solvent de spalare (secundar); Solutia solventului S 2 = rafinat; TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 81

Extractia fractionata Schema de principiu: TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 82

Extractia fractionata Variante ale extractiei fractionate: a fara reflux; b cu reflux de extract de aceeasi compozitie; c cu reflux de rafinat de aceeasi compozitie; d cu reflux de extract de comp. diferita. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 83

Extractia fractionata Se utilizeaza si ca metoda de purificare in laborator, sub forma de distributie in contracurent (distributia Craig): amestecul de separat se introduce o singura data, in prima unitate, cand se contacteaza cu cei 2 solventi A si B; dupa separarea fazelor: extractul se contacteaza cu B proaspat rafinatul se contacteaza cu A proaspat se separa fazele si se repeta operatia cu fiecare din cele 2 rafinate si 2 extracte rezultate TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 84

Extractia fractionata Principiul distributiei Craig TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 85

Extractia fractionata Initial exista 256 g M care se repartizeaza in mod egal (k N = 1) in A si B: TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 86

Reprezentand grafic continutul de M in fiecare recipient dupa 9 transvazari: Extractia fractionata TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 87

Extractia fractionata a. substanta contine impuritati b. - amestec bicomponent a a c c. - coeficient k N 1 b TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 88

Extractia fractionata Distributia Craig permite: identificarea unor subst. pure, prin compartie cu curbe standard; constatarea imurificarii unor substante; recunoasterea existentei mai multor componenti; separarea componentilor unui amestec. Se utilizeaza: cand alte metode de separare nu pot fi folosite; cand sensibilitatea altor metode este nesatisfacatoare. TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 89

Extractia fractionata Aplicatii in biotehnologii la separarea: aminoacizilor; hormonilor; antibioticelor; enzimelor; medicamentelor; proteinelor; vitaminelor; Alte aplicatii la separarea: alcaloizilor; gudroanelor; parfumurilor; acizilor grasi; extractelor animale; pamanturilor rare; TEHNICI DE SEPARARE Lucian GAVRILA 90