Prezentarea Generală a Disciplinei și Introducere în Utilizarea Utilitarului Mathcad

Σχετικά έγγραφα
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Integrala nedefinită (primitive)

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Transformata Laplace

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

FIZICĂ. Bazele fizice ale mecanicii cuantice. ş.l. dr. Marius COSTACHE

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă


Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Subiecte Clasa a VII-a

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

C10. r r r = k u este vectorul de propagare. unde: k

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

FIZICĂ. Câmpul magnetic. ş.l. dr. Marius COSTACHE 1

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

riptografie şi Securitate

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale

4. CÂTEVA METODE DE CALCUL AL CÂMPULUI ELECTRIC Formule coulombiene

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Dinamica sistemelor de puncte materiale

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

3.5. Forţe hidrostatice

Toate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Integrale cu parametru

MARCAREA REZISTOARELOR

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul

Măsurarea intensităţii câmpului electric 1 şi a potenţialul electric 2 dintr-un condensator

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Laborator de Fizica STUDIUL EFECTULUI HALL

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

DEFINITIVAT 1993 PROFESORI I. sinx. 0, dacă x = 0

Subiecte Clasa a VIII-a

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος


CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

页面

z a + c 0 + c 1 (z a)

Marin Chirciu INEGALITĂŢI TRIGONOMETRICE DE LA INIŢIERE LA PERFORMANŢĂ EDITURA PARALELA 45

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

1. CAPITOLUL 1. Elemente de calcul vectorial şi geometrie analitică. AB se poate face de la A spre B sau AB sunt definite două sensuri (opuse).

Verificarea legii lui Coulomb

Tema 1 - CCIA. Proiectarea unui dig de pământ

Ecuatii trigonometrice

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Teorema Rezidurilor şi Bucuria Integralelor Reale

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Transcript:

Pezentaea Geneală a Diciplinei și ntoducee în Utilizaea Utilitaului Mathcad A. D. ing. Levente CZUMBL E-mail: Levente.Czumbil@ethm.utcluj.o WebPage: http://ue.utcluj.o/~czumbil

Titula diciplină: Pof.D.ng.Mat. Dan Dou MCU Cu și Laboato: Ai.D.ng. Levente CZUMBL, Levente.Czumbil@ethm.utcluj.o Site Mateiale Didactice Laboato: http:/ue.utcluj.o/~czumbil

Auto: Déne CSALA

Apoximativ 2 Lucăi de Laboato Pezența Obligatoie (aveți deptul la abență) Tet de laboato 2 puncte din examenul final în ultima ăptămână din emetu (nepezentaea e conideă abență) În limita locuilo diponibile e pot face ecupeăi pe pacuul ăptămânii în cae -a lipit. În ultima vinei din emetu e fac ecupeăi conta cot (cu chitanță de ecupeae)

Metode numeice? Model Fizic Simplificat Metode Numeice Modelae Matematică Poblema Studiată,,,,,,, = + + + TL Z Z Z Z M j Z ω,,,,,,, = + + + TL Z Z Z Z M j Z ω,,,,,, = + + + + TT Z Z Z Z Z [ ] [ ] [ ] [ ] 2 + + = A A

Metode numeice? Modelae fizică modelae matematică metode numeice Rezultate numeice cu emnificaţie. b ( x, y) z( x) dx = u( y) K, y [ c; d] a A z = u

Aplicație: Tatamentul leziunilo canceoae încălziea locală pin adiofecvență

Aplicație: expuneea la câmpui electice înt-o tație de tanfomae

Softui de calcul Cod de pogamae Vizuale Mathematica Mathcad Matlab Maple

Limbaj de pogamae: int(qt(ab(3*pow(x,2))),x,a,b) int( qt( ab(3 * pow( x,2)), x, a, b) v Edito WYSWYG (What You See What You Get): b a 3x 2 dx

Utilizaea Semului Egal Egal de atibuie := (tata :) Egal de evaluae = (tata =) Egal boolean = (tata Ctl =) Nu ete necea declaaea vaiabilelo în pealabil va i,x,n:intege Se poate da clic oiunde în feeata de comandă pentu a epoziționa cuoul După intoduceea comenzilo e poate tata au e poate da clic în afaa căuței de intoducee a comenzilo

Afișaj Mathcad Tatele intodue Obevații a := 4 b := 5 a : 4 b : 4 Se atibuie vaiabilei a valoea 4 Se atibuie vaiabilei b valoea 5 a + b = 9 a + b = Se afișează uma celo două numee x := 3 x. : \ 3 Se atibuie vaiabilei x valoea 3 x x 2 := a + b x 2 =.92 x. 2 : / x. a + b ndicii cae unt foloiți pentu denumiea uno vaiabile e numec indici fomali și e intoduc utilizând x. 2 = tata punct.

Afișaj Mathcad Tatele intodue Obevații x:=.. 2 x = x : ; 2 x = Paul implicit la definiea unui și ete 2 x:= 8, 7.9.. 7 x = -8-7.9-7.8-7.7-7.6-7.5 x : - 8, - 7. 9 ; - 7 x = Se poate chimba paul șiului pin intoduceea elementului al doilea. Difeența dinte pimul și al doilea element va deemna atât paul pentu toate elementele șiului cât și diecția acetuia. -7.4-7.3

Afișaj Mathcad Tatele intodue Obevații x := x := 3 2 x := 4 4 x [ : x [ 2 : 3 x [ 4 : 4 ndicii cae unt foloiți pentu a efei elementele unui și (vecto) e numec indici vectoiali (indecși) și e intoduc utilizând tata paanteză deaptă [ x = 3 4 x = Se obevă că numeotaea elementelo șiului începe de la. ntoducând ORGN:=n, numeotaea elementelo tutuo vectoilo și maticelo aflate la deapta au ub aceată comandă e va începe de la număul natual n.

Afișaj Mathcad Tatele intodue f( x) := in( x) f ( x ) : i n ( x ) În loc de a intoduce numele funcțiilo, e poate electa și Function din meniul net. Apae o feeată cu toate funcțiile foloibile în Mathcad.

Pentu a epezenta gafic o funcție ete necea toolba-ul Gaph. În cae e electează X Y Plot (Shotcut @), confom figuii de mai jo:

Apae un item de coodonate bidimenional XOY. Pe axa OX e intoduce vaiabila x, ia pe axa OY e intoduce funcția (f(x)), confom figuii: f( x) := in( x).5 f( x).5 5 5 x

Pe gafic e pot chimba limitele intevalelo de afișae chimbând valoile aflate la tânga și la deapta de X, epectiv jo și u de Y.

Dimeniunile gaficul e pot chimba pin apucaea punctelo de dimenionae.

Făcând dublu-clic pe gafic e pot edita popietățile lui. Se poate chimba culoaea de afișae, tipul axelo, indicatoaelo de punct, au gila.

Deaemnea e poate chimba goimea și tilul de afișae a funcției, electând tab-ul Tace.

Functia inu.5 Axa Y f( x) 2 4 6.5 x Axa X

Pot fi afișate și mai multe funcții pe același gafic: f( x) := in( x) g( x) := x 3 6 x 2 + x 8 f( x) g( x) 6 4 2 2 4 6 2 x

Pentu a intoduce o matice în Mathcad, ete necea toolba-ul Matix. Din toolba-ul Matix, e electează icoana Matix o Vecto, pezentat în figua de mai jo (Ctl+M).

Apae feeata net Matix, figua din tânga. Se poate pecifica număul de coloane a maticii în ubica Column și număul de linii în ubica Row. Dacă e doește ineaea unui vecto, aceata tebuie ă fie o matice cu o inguă coloană. După deteminaea număului de ândui (Row) și coloane (Column), apae o matice goală în feeata de comandă, unde e pot intoduce valoile doite în fiecae poziție.

Refeiea la elementele unui matice e face în felul umăto: M a,b unde M ete maticea, a ete linia, ia b ete coloana. Numeotaea coloanelo și ânduilo începe la. Maticelo e pot aplica comenzi, cae ne ofeă diect deteminanta, invea, tanpua maticei, ș.a.m.d. Comanda e poate aplica unei vaiabile de tip matice, au diect unui matice. Când comanda e aplică diect unui matice, cuoul de elecție tebuie ă fie lângă paanteza tânga au deapta a maticei, nu pe un element al maticei.

M 2 3 7 3 4 3 2 5 4 5 6 7 8 9 2 3 5 4 5 3 3 2 8 8 7 6 5 6 4 4 3 9 5 5 6 5 5 6 2 9 6 6 8 7 4 5 6 8 7 6 7 9 9 2 4 6 4 3 5 3 2 6 3 27 24 23 2 8 9 :=

Afișaj Mathcad Tatele intodue Obevații A := 2 5 9 8 4 6 7 A : Ctl+M ntoduceea unei matici B := A B : A ^ (Shift+6) Calculul inveei maticei A B =.3...94.8.23.338.3.3 B = A B = A * B = Veificaea ezultatelo

Afișaj Mathcad Tatele intodue Obevații A = 2 9 4 6 5 8 7 A =, ORGN := A = A [, = ORGN : Sintaxa de efeie la un ingu element al unei matice Schimbaea oiginii A =, A =, A := 77 3, 3 A [, = A [, = A [ 3, 3 : 77 Schimbaea valoii unui element A = 2 5 9 8 4 6 77 A =

Să e ealizeze umătoul gafic: f

Să e ealizeze umătoul gafic: f

PREZENTAREA GENERALĂ A DSCPLNE Ș NTRODUCERE ÎN UTLZAREA UTLTARULU MATHCAD Auto: Déne CSALA A.D.ng. Levente CZUMBL