Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Σχετικά έγγραφα
Seminar electricitate. Seminar electricitate (AP)

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Electrotehnică. Conf. dr. ing. ec. Adina RĂCĂŞAN

A. CÂMPUL ELECTROSTATIC

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

ELECTROMAGNETISM.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Curs 4 Serii de numere reale

Curs nr. 1. Teoria Campului Electromagnetic. Universitatea Tehnica din Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Integrala nedefinită (primitive)

ELECTRICITATE SI MAGNETISM

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

1. ELECTROMAGNETISM NEA ELECTROSTATICĂ

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Curs 1 Şiruri de numere reale

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

CURS 8 Capitolul VII. ELECTROSTATICĂ (continuare)

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

FENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

VERIFICAREA LEGII DE CONSERVARE A SARCINII. GRUPAREA CONDENSATOARELOR ÎN SERIE SI PARALEL

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

5.1. Noţiuni introductive

Lucrul mecanic şi energia mecanică.

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Subiecte Clasa a VIII-a

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Curs 6 Fenomene electrice la nivelul organismelor vii

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

CUPRINS 9. Echilibrul sistemelor de corpuri rigide... 1 Cuprins..1

V O. = v I v stabilizator


Curentul electric stationar


Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

MARCAREA REZISTOARELOR

Fenomene electrice şi magnetice

Cuprins ELECTROSTATICA... 5

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Subiecte Clasa a VII-a

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.


Câmpul electric. Suprafețe echipotențiale

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

ELECTRICITATE ELECTROSTATICA

UnităŃile de măsură pentru tensiune, curent şi rezistenńă

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Curs 9 FENOMENE MAGNETICE

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

III. ELECTROMAGNETISMUL

Capitolul 1. Noțiuni Generale. 1.1 Definiții

I. Forţa. I. 1. Efectul static şi efectul dinamic al forţei

Capitolul 14. Asamblari prin pene

CURS 9 MECANICA CONSTRUCŢIILOR

Studiul câmpului magnetic în exteriorul unui conductor liniar foarte lung parcurs de un curent electric. Verificarea legii lui Biot şi Savart

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

riptografie şi Securitate

TEST GRILĂ DE VERIFICARE A CUNOŞTINŢELOR LA MATEMATICĂ-FIZICĂ VARIANTA 1 MATEMATICĂ

r d r. r r ( ) Curba închisă Γ din (3.1 ) limitează o suprafaţă de arie S

Capacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

z a + c 0 + c 1 (z a)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Algebra si Geometrie Seminar 9

9. Interacţiunea câmpului electromagnetic de înaltă frecvenţă cu substanţa. Polarizarea dielectricilor. Copyright Paul GASNER 1

ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013

145. Sã se afle acceleraţiile celor trei corpuri din figurã. Ramurile firului care susţin scripetele mobil sunt verticale.

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

CAPITOLUL 3 MATERIALE DIELECTRICE CONDENSATOARE

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

Transcript:

Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere Domeniul major de intervenţie 1.2 Calitateînînvăţământulsuperior Numărulde identificareal contractului:posdru/156/1.2/g/138821 Beneficiar:UniversitateaPOLITEHNICA din Bucureşti Titlulproiectului: Calitate, inovare, comunicare-instrumenteeficienteutilizatepentrucreştereaaccesuluişipromovabilităţiiînînvăţământulsuperior tehnic Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale MODUL DE INSTRUIRE: Fizica Curs: 8 Grupele: F1, F2, F3, F4, F6, F7, F10 Formatori: 1 TIRIBA Gabriela Cristiana, GYŐRGY Romuald, CREANGĂ Ileana, NICOARA Adrian-Ionuţ

Noțiuni de electrostatică 8. Electrostatica electrostatica studiază fenomenele electrice produse de sarcini electrice imobile în raport cu un sistem inerțial de referință. Aceste fenomene pot fi evidențiate experimental prin apariția unor forțe și momente determinate de interacțiunile electrice specifice. Starea de electrizare (de încărcare electrică) apare în urma încărcării corpurilor cu sarcini electrice (pozitive și negative). Starea de electrizare se poate transmite de la un corp electrizat la un corp neelectrizat prin contact, sau prin influență Starea de polarizare electrică. constă, în obținerea unei asimetrii în distribuția sarcinilor electrice pozitive și negative ale corpurilor 2

Electrizarea corpurilor poate fi realizată prin: - frecare, sau prin contact - iradiere cu radiații de lungimi de undă convenabile - încălzire - comprimarea si întinderea cristalelor, Substanțele rău conductoare de electricitate, izolanți sau dielectrici, Ex: sticla, ebonita, chihlimbarul, rășinile, majoritatea polimerilor sintetici, parafina Substanțele bune conductoare de electricitate sau conductori sunt substanțele prin care sarcina electrică se poate deplasa Ex: conductori de specia întâi metale, conductori de specia a doua soluțiile de săruri, de acizi sau de baze, sărurile topite

Sarcina electrică Q, [Q]=C sarcină elementară este sarcina electrică a unui electron sarcina minimă pe care o poate avea un corp electrizat cuantă de electricitate e = -1,6 10-19 C Un corp este încărcat negativ când conține un surplus de electroni, Un corp este încărcat pozitiv când îi lipsesc electronii Sarcina electrică (q, Q) este o mărime primitivă care măsoară starea de încărcare electrică a corpurilor și caracterizează proprietatea corpurilor de a crea un câmp electric ori de ar fi acționate atunci când sunt introduse în câmpul electric al altor corpuri.

Densitatea de sarcină electrică λ = dq/dl Densitate liniară de sarcină electrică dq este sarcina purtată de arcul de curbă cu lungimea dl Densitate superficială de sarcină electrică dq este sarcina elementului de suprafață cu aria Densitatea volumică de sarcină electrică dq fiind sarcina electrică a elementului de volum dv σ = dq/ds ρ = dq/dv Densitățile de sarcină λ, σ, ρ sunt numeric egale cu sarcina existentă în unitatea de lungime, suprafață și volum, fiind în cazul general, funcții de timp și de punct

Legea lui Coulomb F=K Qq/r 2 K=1/4πε 0 ε r ε 0 = 8,854 10-12 F/m unde ε reprezintă permitivitatea absolută a mediului respectiv și este o constantă de material care caracterizează mediul din punct de vedere electric ε r permitivitatea relativă a mediului ε permitivitatea absolută 6

Intensitatea câmpului electric Câmpul electric reprezintă o formă de existență a materiei prin care se realizează transmiterea interacțiunii dintre corpurile care au sarcini electrice. Câmpurile electrice pot fi create atât în regiuni ale spațiului ocupate cu substanțe, cât și în lipsa acestora, adică în vid. Intensitatea câmpului electric este o mărime vectorială, funcție de punct, ce caracterizează local câmpul electric prin interacțiuniile pe care le produce liniile de câmp sunt curbele tangente în fiecare punct la direcția locală a vectorului Sensul acestora este astfel încât fiecare linie pleacă de la o sarcină pozitivă spre una negativă

Inducția electrică Inducția electrică D este o mărime electrică vectorială, care caracterizează câmpul electric funcție de sarcina electrică ce produce câmpul. unde ε este permitivitatea electrică a vidului iar E este intensitatea câmpului electric în vid Fluxul electric

Potențialul câmpului electric Potențialul câmpului electric este o mărime scalară care se definește cu ajutorul lucrului mecanic al forțelor electrice tensiunea electrică U între două puncte A și B este este egală cu diferența de potențial dintre cele două puncte.

Momentul electric Momentul electric este o mărime vectorială care măsoară starea de polarizare a corpurilor. Dipolul electric Un ansamblu de două sarcini electrice punctiforme +q și semne opuse) situate la o distanță l fixă. sistem neutru de sarcini p este numit momentul electric dipolar Polarizarea prezintă două componente pentru momentele electrice p p permanentă, întâlnită numai la anumite substanțe (egale dar de p t temporară, care apare numai când acestea se găsesc într-un câmp electric. p q r p d q 2 1 r r q

Substanțele nepolare cu (p= 0), sunt substanțele în care centrul sarcinilor pozitive coincide cu centrul sarcinilor negative și moleculele nu au moment electric, cum sunt moleculele cu structură simetrică. Ex: metanul, tetraclorura de carbon sau benzenul Polarizarea dielectrică Introduse într-un câmp electric, moleculele nepolare se deformează, sarcinile electrice pozitive și cele negative se deplasează în sensuri opuse, fiecare căpătând un moment electric cu atât mai mare cu cât intensitatea câmpului electric este mai mare Substanțele polare cu ( ), sunt substanțele în care centrul sarcinilor pozitive este diferit de centrul sarcinilor negative, iar moleculele polare se comportă ca mici dipoli, fiecare având un moment electric ne-nul; Ex: clorura de metil, fenolul, nitro-benzenul etc Substanțele polare în afara câmpului electric nu sunt polarizate, deoarece din cauza agitației termice, vectorii moment electric ai moleculelor sunt orientați haotic, astfel încât rezultanta acestora este nulă

Legi fundamentale ale regimului electrostatic Legi generale Legea conservării sarcinii electrice: sarcina electrică totală a unui sistem izolat de corpuri rămâne constantă în timp. Legea lui Gauss: fluxul electric total printr-o suprafață închisă S, este egal cu raportul dintre sarcina electrică Q conţinută în volumul mărginit de suprafaţa S şi permitivitatea vidului în care se află sarcina Q Legi de material Legea dependenței polarizației electrice de câmpul electric Pentru mediile liniare, omogene și izotrope, dependența este de forma e susceptivitate electrică

În funcție de valorile și, substanțele se pot clasifica astfel : 1.Diaelectrice ( în absența c.e exterior, e < 0) ex. metan, azot, etc. ; 2. Paraelectrice ( în absența c.e exterior, e > 0 ) ex. apa, amoniac, alcool etilic etc. ; 3. Feroelectrice (, e > 0 ) ex. titanat de bariu Legea dependenței inducției electrice de intensitatea câmpului electric

Energia electrostatică este localizată în fiecare punct al câmpului electrostatic și densitatea sa volumică este În SI unitatea de măsură este

Condensatoare de energie electrică Sistemul format din două conductoare omogene, în echilibru electrostatic, între care există o diferență de potențial (V1 V2) astfel încât liniile câmpului electric, care pleacă de pe un conductor să ajungă pe celălalt conductor armăturile condensatorului sunt încărcate cu sarcini electrice egale și de semn opus C este capacitatea electrica Capacitatea unui condensator depinde de forma, dimensiunile și poziția relativă a armăturilor, precum și de permitivitatea mediului dintre armături, fiind independentă de natura armăturilor

Condensatorul plan condensatorul sferic Gruparea condensatorilor serie paralel