8. ProprietăŃi statistice ale imaginilor de intensitate

Σχετικά έγγραφα
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

MARCAREA REZISTOARELOR


Curs 4 Serii de numere reale

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2


a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Subiecte Clasa a VII-a

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

prin egalizarea histogramei

riptografie şi Securitate

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Subiecte Clasa a VIII-a

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Integrala nedefinită (primitive)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

V O. = v I v stabilizator

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Analiza bivariata a datelor

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Curs 1 Şiruri de numere reale

Statisticǎ - curs 3. 1 Seria de distribuţie a statisticilor de eşantioane 2. 2 Teorema limitǎ centralǎ 5. 3 O aplicaţie a teoremei limitǎ centralǎ 7

Zgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Stabilizator cu diodă Zener

Sisteme liniare - metode directe

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

8 Intervale de încredere

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

7 Distribuţia normală

CIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Corectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*

CIRCUITE LOGICE CU TB

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

POPULAŢIE NDIVID DATE ORDINALE EŞANTION DATE NOMINALE

Amplitudinea sau valoarea de vârf a unui semnal

I X A B e ic rm te e m te is S

Criptosisteme cu cheie publică III

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Sisteme de Recunoastere a Formelor Laborator 5 Histograma Orientarilor Gradientilor

COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE

z a + c 0 + c 1 (z a)

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

prin operaţii punctuale

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Codificatorul SN74148 este un codificator zecimal-bcd de trei biţi (fig ). Figura Codificatorul integrat SN74148

Analiza sistemelor liniare şi continue

Seminar Algebra. det(a λi 3 ) = 0

L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice

Transcript:

Procesarea Imailor - aborator 8: ProprietăŃi statistice ale imailor de tensitate 8. ProprietăŃi statistice ale imailor de tensitate 8.. Introducere În această lucrare se vor prezenta prcipalele trăsături statistice care caracterizează distribuńia nivelurilor de tensitate într-o imae de tensitate (rayscale) sau dtr-o zonă/ reiune de teres (ROI) a imaii. Aceste mărimi statistice se pot aplica în mod analo şi imailor color pe fiecare componentă de culoare în parte. În cadrul acestei lucrări vom folosi următoarele notańii: =55 nivelul maxim de tensitate al imaii h() historama imaii (numărul de pixeli având nivelul de ri ) =H*W, numărul de pixeli d imae p()=h()/ funcńia de densitate de probabilitate a nivelurilor de ri (FDP). 8.. Valoarea medie a nivelurilor de tensitate Este o măsură a tensităńii medii a imaii sau a reiunii de teres. O imae întunecată va avea o medie scăzută (Fi. 8.a), iar una lumoasă o medie ridicată (Fi. 8.b). a) Fi. 8. Ilustrarea pozińiei historamei şi a valorii medii a nivelurilor de tensitate pentru o imae întunecată (a) şi una lumoasă (b). Calculul valorii medii a tensităńilor se face folosd formulele: b) + = = p( ) d = p( ) = h( ) (8.) = = H W = = I( i, j) (8.) i= j=

Universitatea Tehnică d Cluj-Napoca, Catedra de Calculatoare 8.3. DeviaŃia standard a nivelurilor de tensitate Este o măsură a contrastului imaii (reiunii de teres) şi caracterizează radul de împrăştiere al nivelurilor de tensitate fańă de valoarea medie. O imae cu contrast ridicat va avea o deviańie standard mare (Fi. 8.a historama este împrăştiată pe întreaa plajă a nivelurilor de tensitate), iar o imae cu contrast scăzut va avea o deviańie standard mică (Fi. 8.b historama este restrânsă la câteva niveluri de tensitate în jurul valorii medii). a) Fi. 8. Ilustrarea pozińiei historamei si a deviańiei standard (σ) a nivelurilor de tensitate pentru o imae cu contrast ridicat (a) şi una cu contrast scăzut (b). Calculul deviańiei standard a tensităńilor: σ = ( ) p( ) (8.3) = H W ( I ( i, j) ) σ = (8.4) i= j= b)

Procesarea Imailor - aborator 8: ProprietăŃi statistice ale imailor de tensitate 3 8.4. Barizare automată lobală Acest aloritm de barizare folosește imai care au historama bimodală (două vârfuri, obiecte și fundal). Având două vârfuri, este de ajuns un sur pra (T) pentru barizare. Aloritm. Inițializare: Se calculează historama h Se ăsește tensitatea maximă Imaxși tensitatea mimă I m Se alee o valoare ițială pentru T: T = I + I ( ) / max m. Se sementează imaea pe baza praului T și se calculează valorile medii de tensitate: se calculează G I i, j T se calculează G pentru ( ) pentru ( ) G G I i, j >T Implementare eficientă: se calculează mediile = T G = h N ( ) unde N = h( ) =I m =I max G = h N : = T =I m ( ) unde N = h( ) =T+ =I max =T+ 3. Se actualizează praul de barizare: T = ( + ) G G G și / G folosd historama ițială 4. Se repetă pașii -3 până când T T < eroare (unde eroare este o valoare pozitivă) 5. Se barizează imaea folosd praul T. Imai nea ori ală a c.imae bară după sementare b. Historama imaii cu praul T = 65 (eroare =.) Fi. 8.3. Rezultatul barizării cu praul calculat

4 Universitatea Tehnică d Cluj-Napoca, Catedra de Calculatoare 8.5. FuncŃii de transformare cu formă analitică În Fi. 8.4 sunt ilustrate câteva funcńii de transformare tipice ale nivelurilor de tensitate, exprimabile într-o formă analitică: Fi. 8.4 FuncŃii tipice de transformare ale nivelurilor de tensitate 8.5.. FuncŃia identitate (fără efect): = (8.5) 8.5.. Neativul imaii: = = 55 (8.6) 8.5.3. odificarea contrastului (lăńirea/înustarea historamei): AX IN IN IN = + ( ) AX IN (8.7) Unde: 8.5.4. CorecŃia amma: AX AX IN IN > = < γ = lăńire înustare (8.8) (8.9) Unde: γ este un coeficient pozitiv: subunitar (codificare/compresie amma) sau supraunitar (decodificare/decompresie amma) AtenŃie: se va face întotdeauna verificarea următoare: <= <=55, iar eventualele depăşiri se vor rezolva pr saturare!!!

Procesarea Imailor - aborator 8: ProprietăŃi statistice ale imailor de tensitate 5 γ < : codificare/comprimare amma Imaea ińială 8.5.5. odificarea lumozităńii γ > : decodificare/decompresie amma Fi. 8.5 Ilustrarea rezultatelor operańiilor de corecńie amma = + offset (8.) AtenŃie: se va face întotdeauna verificarea următoare: <= <=55, iar eventualele depăşiri se vor rezolva pr saturare!!! 8.6. Ealizarea historamei Este o transformare care permite obńerea unei imai cu historamă/fdp cvasiuniformă, diferent de forma historamei/fdp a imaii de trare. Pentru aceasta se va folosi următoarea transformare (vezi notele de curs pentru mai multe detalii): n j s = T ( r ) = pr ( rj ) =, =... n (8.) j= Unde: r nivelul de tensitate normalizat al imaii de trare corespunzător nivelului de tensitate (nenormalizat) : r =, (r =... şi = ) (=55 pt. imai rayscale cu 8 bińi/pixel) s nivelul de tensitate normalizat al imaii de ieşire. p ( r ) funcńia densităńii de probabilitate cumulative (FDPC) a imaii de trare C p ( r ) = p ( r ) = C r j j = = j= hr ( ) (8.) r j nivelul de tensitate normalizat al imaii de trare corespunzător nivelului de j tensitate (nenormalizat) j: r j =, j =.

6 Universitatea Tehnică d Cluj-Napoca, Catedra de Calculatoare 8.6.. Aloritmul de ealizare a historamei. Se calculează historama sau FDP a imaii de trare (vector de 56 elemente).. Se calculează FDPC, conform (8.), sub forma unui vector p C de 56 elemente. 3. Se calculează funcńia de transformare pentru ealizarea historamei, în conformitate cu (8.). Deoarece d relańia (8.) se obń valori s normalizate ale tensităńilor de ieşire, este necesară înmulńirea valorii s cu (55): = s = h( ), = (8.3) = Această funcńie de transformare se poate scrie sub forma unei tabele (vector) de echivalenńe: = tab( ) = 55 p ( ) (8.4) C 4. Se calculează tensităńile pixelilor d imaea de ieşire (ealizată) pe baza echivalenńelor d tabela : Dst( i, j) = tab Src( i, j) (8.5) 8.7. ActivităŃi practice ( ). CalculaŃi şi afişańi media, deviańia standard si historama si historama cumulativa a nivelurilor de tensitate. Pentru historama folosiți funcția ShowHistoram d OpenCV Application (vezi și 3).. ImplementaŃi metoda de determare automată a praului de barizare (vezi secńiunea 8.4) şi barizańi imaile folosd acest pra. 3. ImplementaŃi funcńiile de transformare a historamei (vezi secńiunea 8.5) pentru calculul neativului imaii, lăńirea/înustarea historamei, corecńia amma, modificarea IN AX lumozităńii. IntroduceŃi limitele,, coeficientul amma şi valoarea de creştere a lumozităńii pr termediul consolei. După fiecare procesare afișați historamele imailor (sursă si destație). 4. ImplementaŃi aloritmul de ealizare a historamei (vezi secńiunea 8.6). Afișați historamele imailor (sursă şi destatie). 5. SalvaŃi-vă ceea ce ańi lucrat. UtilizaŃi aceeaşi aplicańie în laboratoarele viitoare. a sfârşitul laboratorului de procesare a imailor va trebui să prezentańi propria aplicańie cu aloritmii implementańi!!! ReferŃe [] R.C.Gonzales, R.E.Woods, Diital Imae Process, -nd Edition, Prentice Hall,