METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA

Σχετικά έγγραφα
Metode Numerice de Rezolvare a Ecuațiilor Diferențiale

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :

5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.

Olimpiada Naţională de Matematică Etapa locală Clasa a IX-a M 1

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

2. Sisteme de ecuaţii neliniare

VII.3.5. Metode Newton modificate

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Fiabilitatea şi indicatori pentru măsurarea nivelului acesteia. Suport de curs master MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008

ΓΗ ΚΑΙ ΣΥΜΠΑΝ. Εικόνα 1. Φωτογραφία του γαλαξία μας (από αρχείο της NASA)

8. Alegerea si acordarea regulatoarelor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

ECUATII NELINIARE PE R n. (2) sistemul (1) poate fi scris si sub forma ecuatiei vectoriale: ) D

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.


T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Αλληλεπίδραση ακτίνων-χ με την ύλη

Statistica descriptivă (continuare) Şef de Lucrări Dr. Mădălina Văleanu

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

5.1. Noţiuni introductive

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Pentru această problemă se consideră funcţia Lagrange asociată:

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

CURS 6 METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE ORDINARE. Partea I (Rezumat) 6-I METODE NUMERICE PENTRU ECUAŢII DIFERENŢIALE DE ORDINUL ÎNTÂI

5.2 Structuri pentru filtre cu răspuns infinit la. impuls. Fie funcţia de transfer: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 1 Şiruri de numere reale

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAȚII NELINIARE. 0 Norma unui vector şi norma unei matrici. n n cu elemente scalare (reale, complexe).

Το άτομο του Υδρογόνου

riptografie şi Securitate

MARCAREA REZISTOARELOR

Sondajul statistic- II

CURS 2 METODE NUMERICE PENTRU SISTEME DE ECUAŢII NELINIARE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Laborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale

Subiecte Clasa a VII-a

3.5. Forţe hidrostatice

V O. = v I v stabilizator

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare

Νόµοςπεριοδικότητας του Moseley:Η χηµική συµπεριφορά (οι ιδιότητες) των στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

met la disposition du public, via de la documentation technique dont les rιfιrences, marques et logos, sont

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

I X A B e ic rm te e m te is S

Olimpiada de Fizică Etapa naţională- ARAD 2011 TEORIE Barem. Subiect Parţial Punctaj 1. Barem subiect 1 10 A. Condiţiile de echilibru pentru pârghii:

tensiunii de intrare. Revãzând rãspunsul circuitului RC trece-sus la semnal sinusoidal se

Subiecte Clasa a VIII-a

Instrumentație electronică de măsură - Laborator 1 rev 8.1 2

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

7. ECUAŢII ŞI SISTEME DE ECUAŢII DIFERENŢIALE

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Curs 4 Serii de numere reale

Integrala nedefinită (primitive)

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

OLIMPIADA DISCIPLINE TEHNOLOGICE Faza naţională Bistriţa, aprilie I.1. Scrieţi pe foaia de concurs litera corespunzătoare răspunsului corect:

Problemas resueltos del teorema de Bolzano

ΝΟΜΟΣ ΤΗΣ ΠΕΡΙΟ ΙΚΟΤΗΤΑΣ : Οι ιδιότητες των χηµικών στοιχείων είναι περιοδική συνάρτηση του ατοµικού τους αριθµού.

Criptosisteme cu cheie publică III

ΠΕΡΙΟΔΙΚΟ ΣΥΣΤΗΜΑ ΤΩΝ ΣΤΟΙΧΕΙΩΝ (1) Ηλία Σκαλτσά ΠΕ ο Γυμνάσιο Αγ. Παρασκευής

Curs 10 TRANZISTOARE. TRANZISTOARE BIPOLARE

Estimation of grain boundary segregation enthalpy and its role in stable nanocrystalline alloy design

Capitolul 4 Amplificatoare elementare

Rezolvarea ecuaţiilor şi sistemelor de ecuaţii diferenţiale ordinare. Cuprins. Prof.dr.ing. Gabriela Ciuprina

REZOLVAREA NUMERICĂ A ECUAŢIILOR ŞI SISTEMELOR DE ECUAŢII ALGEBRICE NELINIARE

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

9. CIRCUITE ELECTRICE IN REGIM NESINUSOIDAL

Transcript:

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE Auor: Dénes CSALA

Crcuul R-L sere în regm ranzoru Se conseră un crcu orma nr-un rezsor e rezsenţă R ş o bobnă e nucvae L almenae în sere la o ensune elecromooare e E cos. Se suază varaţa curenulu în crcu la încerea înreruporulu K. Se scru eoremele lu Krco ş rezulă o ecuaţe erenţală e ornul I: e e R e L R L L R E cos Crcuul R-L Sere Ţnân con e epenenţa e mp : u u L R L R une - curenul n crcu la momenul u LR - ensunea la bornele bobne respecv rezsenţe la momenul ecuaţa erenţală se va rescre : L R E cos

Generalăţ O ecuaţe erenţală ese o ecuaţe care conţne pe lângă varablele nepenene ş uncţle necunoscue ş ervaele acesor uncţ. Ornul ecuaţe erenţale n ese aă e ornul mam al ervaelor uncţe necunoscue n carul acese ecuaţ. ''... ' n Ecuaţle erenţale cu ervae parţale conţn ma mule varable nepenene ş ervaele parţale ale uncţlor necunoscue. z z z z z z Rezolvarea une ecuaţ erenţale e orn n mplcă mpunerea a n conţ nţale.

Fe uncţa :I R R une I ese un nerval real n o uncţe connuă aă ar n valoarea nţală a acesea. Evaluam uncţa :I R în nourle nervalulu e enţe uncţe care sasace problema cu conţa nţală Cauc mpusă: b a n... I ' Se ezvolă în sere Talor soluţa ecuaţe în urul punculu : z z z z z z ' '' ''' Dacă se înlocueşe = + ş resul R n = aunc neglân ulmul ermen al sere Talor aunc se poae esma valoarea apromavă a lu :

ar: n n n n n Penru n= rezulă:... n Prn recurenţă une: ; ; ; ;

Fe crcuul R-L sere n carul aplcaţe prezenae penru care avem cunoscue paramer elecrc: E = V R = 4Ω ş L = 3uH. Să se eermne curenul prn bobna e nucvae L upă încerea înrerupăorulu K a valor pe nervalul [;4ms] Pasul. Se enesc paramer elecrc a crcuulu R-L sere: E R 4 L 3 6 5 34.59 Pasul. Se scre ecuaţa erenţal ce escre uncţonarea crcuulu R-L sere: Pasul 3. Se erage ervaa curenulu n ecuaţa erenţală corespunzăoare crcuulu: Pasul 4. Se eneşe uncţa asocaă membrulu rep a ecuaţe erenţale: F L E cos R

Pasul 5. Se F enesc capeele E cos nervalulu R L numărul e punce e calcul ş se eermnă pasul e parcurgere al nervalulu e enţe: 4 3 N 5 8 5 N Pasul 6. Se eermnă şrul e punce nermeare în care se evaluează valoarea curenulu: N Pasul 7. Se enesc ervaele parţale ale uncţe aaşae F ecuaţe erenţale: F F F F Pasul 8. Dn conţa nţală Cauc a probleme înrerupăorul K escs reese că valoarea curenulu în momenul = s ese egală cu A: I

Pasul 9. Se mplemenează ormula recursvă e calcul a valorlor uncţe pe baza escompuner în I sere Talor până la elemenul e graul al II-lea: I I F I F I F I F I Pasul. Se vzualzează valoarea curenulu la momenele e mp : I T.94.85.8.848.884 3 I 3...3.4

Se conseră un ssem e ecuaţ erenţale ornare cu conţle nţale e ma os aceasă problemă n cunoscuă upă cum şm ca o problemă Cauc sau problemă cu conţ nţale:... ' r Se cere eermnarea uncţlor eermnarea valorlor valorle eace... ale uncţlor. 3... n n... r care vercă ssemul ş conţle nţale acă care să apromeze cu o acuraeţe câ ma mare... n Observaţe: Puncele sun ecsane pasul n egal cu :

Se aplcă în n paş valorle corespunzăoare ale uncţlor la un pas se eermnă cu relaţle:...r...n... r encă ecuaţa; encă puncul nermear Meoele e rezolvare rămân aceleaş ca ş la ecuaţle erenţale. În connuare se preznă o aapare a acesor meoe penru rezolvarea ssemelor e ecuaţ erenţale. Meoa lu Euler meoa clască Meoa lu Euler mocaă... r r r... ' r...

Se ă ssemul e ecuaţ erenţale cu conţ nţale Cauc: sn 4 3 cos 4 5 3 4 Să se eermne valorle uncţlor pe nervalul [π]. Pasul. Se enesc uncţle caracersce asocae ecuaţle erenţale ce ormează ssemul sua. sn 3 4 4 cos

Pasul. Se enesc capeele nervalulu numărul e punce nermeare e calcul ş se eermnă pasul e parcurgere al nervalulu e enţe: a b N b a.34 N Pasul 3. Se eermnă şrul e nermeare în care se oreşe calcularea valorlor uncţlor necunoscue : N a Pasul 4. Se nrouc conţle nţale Cauc care escru soluţle ssemulu e ecuaţ erenţale: 3 5 4

Pasul 5. Se calculează valoarea uncţlor necunoscue în puncele nermeare olosnu-se meoa lu Euler orma clască: Rez Y Y or Y N Y Y Y Y Y Y Y Y Rez 3 4 5 6.68.443.393.469.647.89.5.356.876.383.967.78.667... Pasul 6. Se erag valorle uncţlor necunoscue : Rez T Rez T

Pasul 7. Se repreznă grac soluţle ssemulu e ecuaţ erenţale: 3 4

Meoa Runge-Kua e ornul IV: 4 3 6... r r r... r r 3... r 3 3 3 4...

Funcţa preenă re Funcţa preenă re rezolvă numerc un ssem e ecuaţ erenţale prn meoa Runge-Kua cu pas. : re n N D Funcţa preenă Raap Funcţa preenă raap rezolvă numerc un ssem e ecuaţ erenţale prn meoa Runge-Kua cu pas aapav. : Raap n N D Cele ouă uncţ reurnează o marce care conţne pe prma coloană puncele nermeare e calcul ar pe coloanele urmăoare valorle uncţlor necunoscue în acese punce nermeare

Problema.: Să se rezolve crcuul în regm ranzoru şn că penru <: = ş = respecv E=V=[V]; L=[mH]; L=[mH]; M=[mH]; R=[Ω]; R=[Ω]. Pasul. Se enesc eoremele lu Krco ce escru crcuul sua: L M L M R V R

Pasul. Se erage ervaa lu n prma ecuaţe ş se înlocueşe în aoua ecuaţe: V L R M L M V L R M R Pasul 3. Se erage ervaa lu n a oua ecuaţe ş se înlocueşe în prma ecuaţe : V L R M L M V L R M R

Pasul 4. Se smplcă relaţle e enţe a ervaelor curenţlor ş : L L M M V L L M R L MR L L M MV L R L R Pasul 5. Se eneşe vecorul e uncţ FI asoca membrulu rep al ssemulu e ecuaţ erenţale. Penru nc se oloseşe asa [ : F I L L M M V L L M R L I MR I MV L R I L R I

Pasul 6. Se enesc capeele nervalulu e suu ş numărul e punce nermeare. Inc ş se nrouc cu asa. :. N Pasul 7. Se eneşe vecorul valorlor nţale: I Pasul 8. Se apelează uncţa preenă Re: Sol re I N F Sol T 3 4 5-4 4-4 6-4 8-4 -3.383.73.5.344.6.9.36.58.658...

Pasul 9. Se separă vecorul momenelor nermeare ş al valorlor curenţlor ş la acese momene e mp n marcea Sol rezulaă. Separarea vecorlor ş se ace cu auorul comenz Mar Column n oolbar-ul Mar combnaţa e ase Crl+6 : Sol Sol Sol Pasul. Se repreznă grac curenţ n cele ouă crcue cuplae magnec: 5 4 3...3

Se conseră un crcu RLC sere almena e la o ensune oarecare u. Să se eermne varaţa sarcn elecrce ş a nensăţ curenulu elecrc n crcu în nervalul e mp e 6 ms ce rece e la începerea uncţonăr. L. H C 3 6 F R u 4 sn 5 Se scre eorema a oua a lu Krco penru crcuul RLC sere e ma sus: L R u C Se aplcă legea conservăr sarcn elecrce: - ecuaţe negro erenţală ş

Se rescre ecuaţa negro-erenţală obţnuă n eorema a oua a lu Krco sub ormă e ecuaţe erenţală e ornul II: u C R L Se ransormă ecuaţa erenţală e ornul II înr-un ssem e ecuaţ erenţale e ornul I prn aplcarea urmăoarelor noaţ = ş = u C R L L C R u

Pasul. Se eneşe vecorul e uncţ DQ asoca membrulu rep al ssemulu e ecuaţ erenţale. Penru nc ş se oloseşe asa [ : Q D Q u RQ C Q L Pasul. Se enesc capeele nervalulu e suu ş numărul e punce nermeare. Inc ş se nrouc cu asa. : 6 3 N Pasul 3. Se eneşe vecorul valorlor nţale: Q Pasul 4. Se apelează uncţa preenă Raap: Sol Raap Q N D Q

Pasul 5. Se separă vecorul puncelor nermeare ş al valorlor uncţlor necunoscue ş în acese punce n marcea Sol rezulaă. Separarea vecorlor ş se ace cu auorul comenz Mar Column n oolbar-ul Mar combnaţa e ase Crl+6 : Sol Sol Sol Pasul 6. Se repreznă grac soluţle ssemulu e ecuaţ erenţale: 4 3 3 3..4.6..4.6 4 3

METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE Auor: Dénes CSALA