tensiunii de intrare. Revãzând rãspunsul circuitului RC trece-sus la semnal sinusoidal se
|
|
|
- Σωτηρία Αποστόλου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 vqãiljãìqãfqgl LLOHÃvQÃFDHà >> ω aunc >> ÃÃúLÃVHÃSDWHÃVFLHÃFm () () () () c Fg..9. Dar cele douã elemene fnd înserae vqvhdpqmãfmãvxqwãsdfxvhãghãdfhodúlãfxhqw () () de unde rezulã urmãoarea rela LH () o () c () d d () d : &XÃDOWHÃFXYLQWHÃÃvQÃFQGL LLOHÃà >> ÃÃWHQVLXQHDÃGHÃLHúLHÃHVWHÃSS LQDOã cu negrala ω ensun de nrare. evãzând rãspunsul crcuulu rece-sus la semnal snusodal se FQVWDWmÃFmÃGHID]DMXOÃvQWHÃVHPQDOXOÃGHÃLQWDHÃúLÃFHOÃGHÃLHúLHÃHVWHà ϕ ( ω ) arcg ( ω ). O negrare corecã ar presupune ϕ -90 o adcã ω. Pracc se consaã cã penru ω 0 ÃVHà LQHÃXQÃGHID]DMÃϕ - 84 o ceea ce poae f accepabl în unele cazur. ÌQÃFD]XOÃXQXLÃVHPQDOÃGHÃLQWDHÃSHLGLFÃDHFDHÃHVWHÃQHFHVDÃFDÃFPSQHQWDÃGHÃIHFYHQ ã mnmã dn specrul semnalulu sã îndeplneascã cond LDÃà HVWHÃSDFWLFÃSS LQDOÃFXÃLQWHJDODÃVHPQDOXOXLÃGHÃLQWDH >> ÃúLÃDWXQFLÃmVSXQVXO ω mn Ã$SOLFD LLÃDOHÃFLFXLWHOÃ5&ÃWHFHVXVÃúLÃWHFHMV &XQDúWHHDà FPSWmLLà FLFXLWHOà 5&à WHFHVXVà úlã WHFHMVà SH]LQWmà LQWHHVà DWkWà SHQWX XWLOL]DHDÃOÃFkWÃúLÃSHQWXÃFPDWHHDÃHIHFWHOÃOÃDWXQFLÃFkQGÃDSDÃFDÃHOHPHQWHÃSDD]LWH Ã$SOLFD LLÃDOHÃFLFXLWHOÃ5&ÃWHFHVXV 9Pà GHVFLHà DLFLà XWLOL]DHDà FLFXLWHOà 5&à WHFHVXVà FDà FLFXLWHà GHà VHSDDHà vqã FFà úlã FD crcue de dervare. A. lzarea crcuulu rece-sus ca crcu de separare în c.c. 6LWXD LDÃGHÃSLQFLSLXÃvQWkOQLWã în aces caz ese cea prezenaã în fg..0. ondensaorul care asgurã cuplajul are rolul : - GHà Dà DVLJXDà VHSDDHDà vqwhã QLYHOXOà FQWLQXXà GHà ODà LHúLHDà FLFXLWXOXLà IXQL]à úl nvelul connuu al nrãr crcuulu recepor ( nvel evenual fxa prn-un dvzor, fgura cu lne înrerupã ). - de a ransme pe câ se poae nedeformaã componena alernavã a semnalulu.
2 Fg..0. uplaj înre douã crcue asgura prn condensaor de cuplaj a. 6LWXD LDÃFQFHWã de cuplaj înre douã eaje b. Schemã echvalenã penru analza func LQãr cuplajulu $údãfxpãvhãvhymãglqãiljããvqãhvhq ã condensaorul de cuplaj se comporã denc cu FQGHQVDWXOà GLQà FLFXLWXOà 5&à WHFHVXVà $údã FXPà VDà SHFL]DWà ODà DQDOL]Dà DFHVWà FLFXLWH alegând o consanã de mp ech câ ma mare ( ech ), condensaorul se încarcã la ensunea consanã corespunzãoare dferen HLÃGHÃQLYHOÃGLQWHÃFHOHÃGXã eaje (vez fg..8. ac ensunea connuã la nrarea eajulu recepor ese char poen LDOXOÃPDVHLÃÄà úlãghãdvhphqhdãghipmlohãdgxvhãfpsqhqwhlãdowhqdwlyhãdãvhpqdoxoxlãyh]lãiljããvxqw mc. a urmare penru a îndepln corec cele douã cond LLÃDPLQWLWHà PDLà VXVÃGLPHQVLQDHD cuplajulu se face asfel încâ ech. B. lzarea crcuulu rece-sus ca crcu de dervare Aceasã ulzare a crcuulu rece-sus are în vedere în cazul crcuelor de mpulsur de regulã ob LQHHDÃXQÃLPSXOVXLÃIDWHÃvQJXVWHÃSLQÃGHLYDHDÃVHPQDOHOÃGHSWXQJKLXODHà mpulsur care sun folose penru comandarea unor crcue ( de exemplu monosable, bsable, ec. ). În aces caz consana de mp rebue aleasã câ ma mcã. xsã însã posblaea ca elemenele paraze care nervn daorã generaorulu de semnal ( ejulu de LHúLHÃGHÃODÃIXQL]ÃÃVDXÃFDHÃLQWHYLQÃGDWLWmÃXWLOL]DWXOXLÃVmÃGHIPH]HÃmVSXQVXOÃID ã de FHOÃGLWÃvQÃVHQVXOÃGLPLQXmLLÃDPSOLWXGLQLLÃúLÃDOÃOm LLLÃLPSXOVXLOÃILJ,JÃÃ&LFXLWÃ5&ÃGHÃGHLYDHÃúLÃHIHFWXOÃHOHPHQWHOÃSDD]LWH fecul elemenelor paraze se dmnueazã dacã se alege condensaorul de dervare mul ma PDHÃÃFHOÃSX LQÃñÃÃLÃÃGHFkWÃDFHVWHDÃÃWWXúLÃVXILFLHQWÃGHÃPLFÃSHQWXÃDÃDVLJXDÃÃGHLYDH corecã ). Ã$SOLFD LLÃDOHÃFLFXLWHOÃ5&ÃWHFHMV 3
3 &XQDúWHDÃ FPSWmLLÃ FLFXLWHOÃ 5&Ã WHFHMVÃ SH]LQWm neres în cazul ulzãr crcuelor logce deoarece la cuplajul drec dnre douã crcue oarecare ese foare posbl sã se punã în evden ã o schemã echvalenã - fg... - formaã dn rezsen DÃ GHÃ LHúLHÃ DÃ FLFXLWXOXL IXQL]Ã GHÃ GDWHÃ úlã FDSDFLWDWHDÃ GHÃ LQWDHÃ DÃ FLFXLWXOXL recepor care araãã6hãydãh LQHÃÃDLFLÃQXPDL Fg... efecul de înârzere a semnalulu pe care o va aduce SH]HQ DÃDFHVWÃFPSQHQWHÃSDD]LWHÃvQWk]LHHÃVSHFLILFmÃFLFXLWHOÃ5&ÃWHFHMVÃDúDÃFXPÃV a specfca la oae purle de rãspuns analza ). 8WLOL]DHDÃFLFXLWXOXLÃ5&ÃWHFHMVÃFDÃFLFXLWÃGHÃVHOHF LHÃDÃLPSXOVXLOÃGXSã duraã Aceasã ulzare a crcuulu rece-jos ese lusraã în legãurã cu crcuul dn fg..3. )LJÃ&LFXLWÃGHÃVHOHF LHÃDÃLPSXOVXLOÃGXSã duraã rcuul ese compus dnr-un rece-jos urma de un compararor care. Acesa dn urmã comparã ensunea de la nrarea sa cu o ensune noaã prag (aplcaã fe dn nerorul crcuulu fe dn exeror pe una dn nrãrle crcuulu nefgura în cazul fg..3.). 7HQVLXQHDÃGHÃLHúLHÃGHÃODÃFPSDDWÃHVSHFWmÃHVWHÃGHWHPLQDWmÃFQIPÃHJXOHLÃXPmWDHÃ 0 daca n < prag o daca n > prag În fg..3. se remarcã fapul cã mpulsul îngus, de duraã T ÃÃQXÃPDLÃDSDHÃODÃLHúLHDÃ8 o în mp ce mpulsul de duraã mare T ÃDSDHÃODÃLHúLHÃGDÃHVWHÃînârza cu duraa T. Problemã unoscând ampludnea mpulsurlor de nrare, ensunea de prag prag precum úlãydolohãfpsqhqwhoã5ãúlã&ãghwhplqd LÃGXDWDÃPD[LPã a mpulsulu care ese flra de crcuul dn fg..3. : T max f (,,, prag ) 4
4 ÌQÃFD]XOÃFLFXLWHOÃOJLFHÃVOX LDÃILOWãr mpulsurlor foare înguse cu ajuorul unu crcu smlar celu dn fg..3., se poae.adopa penru elmnarea hazardulu. olul FPSDDWXOXLà voã SDWHà MXFDà à SDWmà LúQXLWmà WHQVLXQHDà GHà SDJà ILLQGà FKLDà WHQVLXQHDà GH prag logc specfcã crcuulu. Solu LDà QXÃHVWHÃGLQWHÃFHOHà PDLà IHLFLWHÃGHDHFHà DWDJHà GXSã VLQHÃúLÃvQWk]LHHDÃLPSXOVXLOÃXWLOH.4. Aenuaor compensa $WXQFLÃFkQGÃVHÃGHúWHà LQHHDÃXQXLÃVHPQDOÃGHÃDFHHDúLÃIPã cu cel de nrare se poae ulza un dvzor rezsv ca în fg..4.a. Fg..4. Dvzor rezsv Dacã însã ulzaorul nervne cu o capacae ( în ILJà à DWXQFLà DWHQXDWXOà DHà úlã à XúDmà WHQWmà GH negrare ceea ce duce la deformarea semnalulu! Aces nconvenen poae f remeda în anume cazur dacã în paralel cu se adaugã un condensaor cu efec de compensare,vez fg..5. Sã analzãm rãspunsul crcuulu dn fg..5. la un Fg..5. Aenuaor compensa semnal de nrare reapã. Se observã cã crcuul ese de ordnul unu dec se poae aplca rel.(.3). În scopul deermnãr cond LLOà ODà OLPLWã se presupune cã semnalul de nrare ese furnza de un generaor de puere nfnã care poae deba un curen de valoare nfnã asfel încâ sã încarce nsananeu cele douã condensaoare. Înr-adevãr numa un curen nfn poae încãrca LQVWDQWDQHXÃXQÃFQGHQVDWÃÃÃYDLD LDÃLQVWDQWDQHHà () ()d poae f dferã de zero numa înr-un caz de pul 0. Penru a deermna rãspunsul aenuaorulu compensa la repã de ensune sã presupunem cã în momenul 0 se aplcã un semnal reapã de ampludne. ele douã condensaoare se q q încarcã nsananeu. Se poae calcula ( 0 ) ( 0 ) q deoarece în prmul momen curenul închzându-se numa prn capacã LÃVDFLQDÃHOHFWLFã ese DFHHDúLà q q q. Se calculeazã q ÃúLÃvQFmà ( 0 ) q 6Hà VHYmà Fmà WHQVLXQHDà GHà LHúLHà FLQFLGHà FXà WHQVLXQHDà ODà QHOHà FDSDFLWm LLà & à úlã GHFLà VH poae calcula asfel : 5
5 6 ( ) ( ) ( ) ( ) τ τ e (.8) Fg..6. ãspunsul aaenuaorulu compensa la semnal reapã eprezenarea grafcã a rãspunsulu pune în evden ã re sua LL - aenuaor supracompensa dacã > - aenuaor compensa dacã - aenuaor subcompensa dacã <.5. Polarzare dnamcã; rcue penru fxarea nvelulu $Ã8QHOHÃVHYD LLÃSLYLQGÃXWLOL]DHDÃFLFXLWXOXLÃ5&ÃWHFHVXVÃFDÃFLFXLWÃGHÃVHSDDH $údãfxpãvdãdplqwlwããxqdãglqãxwlol]mlohãghãd]mãdohãflfxlwxoxlã5&ãwhfhvxvãhvwhãghãflfxlwãgh separare în curen connuu. Fg..7. rcu rece-sus ulza ca crcu de separare în cazul semnalelor drepunghulare
6 În cazul mpulsurlor drepunghulare, penru realzarea une bune separãr se mpun douã FHLQ HÃILJÃ - axarea rãspunsulu pe componena mede; - realzarea une scãder a palerulu semnalulu de valoare câ ma mcã; 3LPDÃFHLQ ã ese îndeplnã dacã se alege >> T,T ÃÃÃvQÃDFHVWHÃFQGL LLÃFQGHQVDWXOÃ& se încarcã la ensunea connuã med - vez fg..8. ). 3HQWXÃDÃYHLILFDÃFHDÃGHDÃGXDÃFHLQ ã vom calcula cãderea palerulu semnalulu 8ÃÃúLÃDSL vom evalua denvelarea D defnã cu rela LDÃ D., unde ese ampludnea semnalulu drepunghular. Presupunem orgnea mpulu 0 în momenul de începu al mpulsulu de duraã T ÃúLÃDSLÃGHWHPLQmPÃOHJHDÃGHÃYDLD LHÃDÃãspunsulu în nervalul (0, T ). o ( 0 ) med ( ) ( ) ( ) o 0 o med e (.9) τ ÌQÃXOWLPDÃHOD LHÃVHÃGH]YOWã exponen LDODÃvQÃVHLHÃGHÃSXWHLÃVHÃHDPLQWHúWHÃFã sera de puer 3 x x x are expresa f ( x) f ( 0) f ( 0) f ( 0) f ( 0) LÃ Ã úlã VHÃ LQHÃ HOD LD!! 3! aproxmavã Ã ÌQÃ XOWLPDÃ HOD LHÃ VDÃ H LQXWÃ QXPDLÃ WHPHQXOÃ vqã WÃ GHDHFH penru nervalul consdera (0, T Ã Ã úlã vqã FQGL LDÃ LPSXVã de o bunã axare >> T, puerle raporulu dn dezvolarea în sere au o pondere nesemnfcavã. e u acese aproxmãr rela LDÃÃGHYLQHÃÃ o () ( med ) de unde T T o ( 0) o ( T ) ( med ) ( med ) ( med ) (.0) $FXPÃVHÃSDWHÃFDOFXODÃGHQLYHODHDÃ'ÃFQIPÃGHILQL LHLÃÃDGLFã med T med T T T D T T (.) n calcul asemãnãor efecua penru palerul de duraã T ÃDOÃLPSXOVXOXLÃDÃILÃGXVÃODÃÃHOD LH smlarã. 6HÃVHYmÃFmÃÃúLÃFHDÃGHDÃGXDÃFHLQ ã mpusã crcuulu de separare conduce o la cond LD >> T, T! B. Polarzarea dnamcã Fenomenul de polarzare dnamcã apare aunc când exsã un crcu rece-sus cu rol de separare ( dec cu consana foare mare! ) urma de un elemen nelnar, de exemplu o dodã sau jonc LXQHÃ%(ÃDÃXQXLÃWDQ]LVWÃvQVHLDWÃFXÃÃH]LVWHQ ã vez sua LDÃGHÃSLQFLSLX dn fg..8. În aces caz crcuul nu ma realzeazã o separare în curen connuu dupã modelul analza în paragraful aneror c apare fenomenul de polarzare dnamcã ce ese descrs în connuare. 7
7 Fg..8. Fenomenul de polarzare dnamcã În cele ce urmeazã, penru dodã vom propune modelul cel ma smplu : - doda polarzaã drecãdhãh]lvwhq ã nulã, d à ÃÃÃúLÃFmGHHÃGHÃWHQVLXQHÃQXOmÃSH ea; - doda polarzaã nvers DHÃH]LVWHQ ã nfnã ; $údãfxpãvdãshfl]dwãydodhdãfqghqvdwxoxlãillqgãidwhãpdhãwhqvlxqhdãshãhoãhvwhãsdfwlf consanã se va noa cu co à à &QGHQVDWXOà QXà VHà FPSWmÃWWXúLà FDà à VXVmà GHÃWHQVLXQH perfec consanã, ensunea pe el sufernd mc denvelãr noae 8ÃÃÃYH]LÃILJÃúLÃà Având în vedere acese lucrur se poae observa cã, în regm sa LQDà FQGHQVDWXOà VH încarcã la o asfel de ensune co à vqfkwã YDLD LDà ODà vqfãrcare înc ese egalã cu vara LDà GH ensune la descãrcare desc adcã înc desc Ã'DÃFQIPÃILJÃVHÃVWDLOHúWHÃFmà - pe nervalul (, ), aâ mp câ > co are loc încãrcarea FQGHQVDWXOXLÃSLQÃH]LVWHQ DÃ5 înc r ( doda ese polarzaã drec în aces nerval ); ensunea de încãrcare se poae calcula cu : nc nc d () nc co S d nc (.) - pe nervalul (, 3 ), aâ mp câ < co are loc descãrcarea FQGHQVDWXOXLà SLQà H]LVWHQ Dà 5 desc ( doda ese polarzaã nvers în aces nerval ); ensunea de descãrcare se poae calcula cu : desc 3 desc d 3 co desc () S d desc (.3) galând cele douã rela LLÃVHà LQHà S S (.4) nc desc &XÃDFHWHDÃVHÃSDWHÃHQXQ DÃÃSHQWXÃPQWDMXOÃGLQÃILJÃvQÃHJLPÃVWD LQDÃFQGHQVDWXOÃVH încarcã la o ensune pracc consanã egalã noaã co ÃúLÃDYkQGÃÃDVWIHOÃGHÃYDODHÃvQFTWÃVm fe îndeplnã rela LDà 7HQVLXQHDÃGHÃLHúLHÃDÃFLFXLWXOXLÃVHÃFDOFXOHD]mÃDSOLFkQGÃWHHPDÃ.LFKIIÃFX o () () co (.5) 8
8 azur parculare. nc desc ñÃGHÃIDSWÃOLSVHúWHÃDPXDÃFXÃGLGDÃÃvQÃDFHVWÃFD]ÃDSOLFkQGÃÃH]XOWm S S adcã ensunea la care se încarcã condensaorul ese egalã cu valoarea mede a ensun de nrare co med ; aplcând (.5) se consaã cã o () () med ÃDGLFmÃFHHDÃFHÃVHÃúWLDÃGHÃODÃFLFXLWXOÃ5&ÃWHFHVXVÃÃÃÃvQÃDFHVW caz crcuul dn fg..8 concde de fap cu rece-sus.. nc desc în aces caz S S à úlã FDà XPDHà úlã WHQVLXQHDà GHà SHà FQGHQVDW dferã de valoarea mede a ensun de la nrare co med ; ensunea mede de ODÃLHúLHÃVHÃFDOFXOHD]mÃFXÃÃ8 o med med co ÃÃúLÃVHÃFQVWDWmÃFmÃQXÃHVWHÃQLFLÃÃQLFL egalã cu cea de la nrare! Fenomenul de polarzare dnamcã se manfesã dec asfel : SHQWXà FLFXLWHà GHà IPDà FHOà GLQà ILJà à vqã SH]HQ Dà XQXLà VHPQDO YDLDLOÃODÃLQWDHÃWHQVLXQHDÃGHÃLHúLHÃDHÃDFHHDúLÃFPSQHQWmÃDOWHQDWLYmÃFXÃFHD de nrare GDÃDHÃúLÃÃFPSQHQWmÃFQWLQXm. rcue penru fxarea nvelulu 5HQXQ kqgãodãh]lvwhq DÃÃGLQÃILJÃVHà LQHÃFLFXLWXOÃXPãor. Fg..9. rcu penru fxarea nvelulu ùlãdlflãvhãsgxfhãihqphqxoãghãsodl]dhãglqdplfmãgdãh]lvwhq DÃGHÃvQFãrcare fnd nc 0 rezulã cã se încarcã la o asfel de ensune co încâ S 0 - de fap se încarcã la YDODHDÃGHÃYkIÃDÃWHQVLXQLLÃGHÃLQWDHÃÄÃ7HQVLXQHDÃGHÃLHúLHÃFDOFXODWmÃFXÃÃILLQGÃWDQVODWm cu co va f angenã la abscsã având numa valor negave. 'DFmà vqãvhlhãfxãglgdã VHà LQWHFDOHD]mà à VXVmà GHÃWHQVLXQHà (à ÃWHQVLXQHDà GHà LHúLHà HVWHà DVWIHO ranslaã încâ ese angenã la orzoala de ordonaã egalã cu, fg..30. Fg..30.rcu care fxeazã nvelul împreunã cu o sursã $FHVWÃFLFXLWÃHVWHÃIOVLWÃDWXQFLÃFkQGÃVHÃXPmHúWHÃVWDLOLHDÃXQXLÃDQXPLWÃQLYHOÃDOÃVHPQDOXOXLà GHÃH[HPSOXÃvQÃWHOHYL]LXQHà LPSXOVXOÃGHÃVWLQJHHÃDOÃVHPQDOXOXLÃVHà IL[HD]mà ODÃDúDà QXPLWXOà QLYHO de negru ce asgurã nvzblaea sa ). VHYD LHà à GDFmà GLGDà HVWHà FQHFWDWmà LQYHVDWkWà ODà IL[DHDà QLYHOXOXLà FkWà úlã ODà SODL]DH dnamcã fenomenul se pãsreazã nversându-se locul celor douã suprafe HÃ6 ÃúLÃ6. 9
Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte
Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu
Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa
Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.
Problema Tranformaa Radon Reconrucia unei imaini bidimenionale cu auorul roieciilor rezulae de-a lunul unor dree. Domeniul de uilizare: Prelucrarea imainilor din domeniul medical Prelucrarea imainilor
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
8. Alegerea si acordarea regulatoarelor
8. Alegerea s acordarea regulaoarelor Elemenele care caracerzează un regulaor auoma ş pe baza cărora se po compara înre ele dferele regulaoare, în scopul aleger celu ma adecva p, sun urmăoarele: naura
Curs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Metode Numerice de Rezolvare a Ecuațiilor Diferențiale
Curs - Meode Numerce de Rezolvare a Ecuațlor Derențale Aplcaț în Ingnera Elecrcă As. Dr. ng. Levene CZUMBIL Laboraorul de Cerceare în Meode Numerce Deparamenul de Elecroencă Ingnere Elecrcă E-mal: Levene.Czumbl@em.ucluj.ro
4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Fiabilitatea şi indicatori pentru măsurarea nivelului acesteia. Suport de curs master MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008
Fablaea ş ndcaor penru măsurarea nvelulu acesea Supor de curs maser MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008 Fablaea repreznă o caracerscă calavă a produselor, fnd asocaă, în general, produselor de naura mjloacelor
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE
ANALIZA SPECRALĂ A SEMNALELOR ALEAOARE. Scopul lucrăr Se sudază caracerzarea în domenul recvenţă a semnalelor aleaoare de p zgomo alb ş zgomo roz ş aplcaţle acesea la deermnarea modulelor răspunsurlor
Numere complexe. a numerelor complexe z b b arg z.
Numere complexe Numere complexe Forma algebrcă a numărulu complex este a b unde a ş b sunt numere reale Numărul a se numeşte partea reală a numărulu complex ş se scre a Re ar numărul b se numeşte partea
5.1 Realizarea filtrelor cu răspuns finit la impuls (RFI) Filtrul caracterizat prin: 5. STRUCTURI DE FILTRE NUMERICE. 5.1.
5. STRUCTURI D FILTR UMRIC 5. Realzarea ltrelor cu răspuns nt la mpuls (RFI) Fltrul caracterzat prn: ( z ) = - a z = 5.. Forma drectă - - yn= axn ( ) = Un ltru cu o asemenea structură este uneor numt ltru
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE. Autor: Dénes CSALA
METODE NUMERICE DE REZOLVARE A ECUAŢIILOR ȘI SISTEMELOR DE ECUAȚII DIFERENŢIALE Auor: Dénes CSALA Crcuul R-L sere în regm ranzoru Se conseră un crcu orma nr-un rezsor e rezsenţă R ş o bobnă e nucvae L
5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
riptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Capitolul 4 Amplificatoare elementare
Captolul 4 mplfcatoare elementare 4.. Etaje de amplfcare cu un tranzstor 4... Etajul sursa comuna L g m ( GS GS L // r ds ) m ( r ) g // L ds // r o L ds 4... Etajul drena comuna g g s m s m s m o g //
( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)
Seminar 5: Sieme Analogice iniare şi Invariane (SAI) SAI po fi caracerizae prin: - ecuaţia diferenţială - funcţia de iem (fd) H() - funcţia pondere h - răpunul indicial a - răpunul la frecvenţă H(j) ăpunul
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
VII.3.5. Metode Newton modificate
Meode de Opmzare Curs 4 VII.3.5. Meode Newon modfcae În ulmul algorm prezena în cursul recu în suaţa în care hessana Hf(x ) nu era pozv defnă se folosea drep drecţe de deplasare v = - f(x ) specfcă meode
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
MARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Subiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Amplificatoare. A v. Simbolul unui amplificator cu terminale distincte pentru porturile de intrare si de iesire
mplfcatare Smblul unu amplfcatr cu termnale dstncte pentru prturle de ntrare s de esre mplfcatr cu un termnal cmun (masa) pentru prturle de ntrare s de esre (CZU UZU) Cnectarea unu amplfcatr ntre sursa
Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE
UNIVERSITATEA "POLITEHNICA" DIN BUCURESTI CATEDRA DE FIZICĂ LABORATORUL ELECTRICITATE SI MAGNETISM BN 119 STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR ELECTRICE 7 STUDIUL REGIMULUITRANZITORIU AL CIRCUITELOR
SERII RADIOACTIVE. CINETICA DEZINTEGRĂRILOR Serie radioactivă- ansamblu de elemente radioactive care derivă unele din altele prin dezintegrări α şi β
SERII RDIOTIVE. IETI DEZITEGRĂRILOR Sr radoacvă- ansamblu d lmn radoacv car drvă unl dn all prn dzngrăr α ş β ca rzula al lg ransmuaţ radoacv -prn dzngrar α, numărul d masă scad cu 4 unăţ ş numărul aomc
Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Integrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate
Lector uv dr Crsta Nartea Cursul 7 Spaţ eucldee Produs scalar Procedeul de ortogoalzare Gram-Schmdt Baze ortoormate Produs scalar Spaţ eucldee Defţ Exemple Defţa Fe E u spaţu vectoral real Se umeşte produs
CAPITOLUL 4 FUNCŢIONALE LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE
CAPITOLUL FUNCŢIONALE LINIAE BILINIAE ŞI PĂTATICE FUNCŢIONALE LINIAE BEIA TEOETIC Deiniţia Fie K X un spaţiu vecorial de dimensiune iniă O aplicaţie : X K se numeşe uncţională liniară dacă: ese adiivă
R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
CIRCUITE ELEMENTARE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE
LUCAEA nr. CICUITE ELEMENTAE CU AMPLIFICATOAE OPEAȚIONALE Scopul lucrării: Se sudiază câeva dinre circuiele elemenare ce se po realiza cu amplificaoare operaţionale (), în care acesea sun considerae ca
Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Subiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
4 AMPLIFICAREA. 4.1 Amplificarea curentului continuu. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale
S.D.Anghel - Bazele elecronicii analogice şi digiale 4 AMPLIFICAREA Una dinre funcţiile cele mai imporane ale ranzisorului ese cea de amplificare. Dispoziivul capabil să amplifice ensiunea, curenul sau
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
ELEMENTE DE STABILITATE A SISTEMELOR LINIARE
6 ELEMENTE DE STABILITATE A SISTEMELOR LINIARE In sudiul sabiliăţii sisemelor se uilizează două concepe: concepul de sabiliae inernă (a sării) şi concepul de sabiliae exernă (a ieşirii) 6 STABILITATEA
T R A I A N. Numere complexe în formă algebrică z a. Fie z, z a bi, Se numeşte partea reală a numărului complex z :
Numere complexe î formă algebrcă a b Fe, a b, ab,,, Se umeşte partea reală a umărulu complex : Re a Se umeşte coefcetul părţ magare a umărulu complex : Se umeşte modulul umărulu complex : Im b, ş evdet
V O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία
- Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,
SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a
Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)
SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. Probleme. Foloind proprieaea de liniariae, ă e demonreze urmăoarele: in σ(, Re > ; ( + penru orice C. co σ( h σ( ch σ(, Re > ; ( +, Re > ; (3, Re > ; (4. Să e arae că penru
2.1 Parametrii circuitelor logice
oţe apolul rcue logce cu razoare bpolare. Paramer crcuelor logce - peru aprecere - peru comparare:. poblăţ de ercoecare. regm razoru 3. caracerc de almeare ş puere dpaă... Iercoecarea crcuelor logce: *
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
CIRCUITE ELEMENTARE DE PRELUCRARE A IMPULSURILOR
Circuie elemenare de prelucrare a impulsurilor P a g i n a 1 LUCRARA NR.1 CIRCUIT LMNTAR D PRLUCRAR A IMPULSURILOR Scopul lucrării: sudierea comporării unor circuie RC de prelucrare liniară a impulsurilor
5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
![Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].](/thumbs/72/67648751.jpg "Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].")
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
CAPITOLUL 1. În acest paragraf vom reaminti noţiunea de primitivă, proprietăţile primitivelor şi metodele generale de calcul ale acestora.
Cap PRIMITIVE 5 CAPITOLUL PRIMITIVE METODE GENERALE DE CALCUL ALE PRIMITIVELOR Î aces paragraf vom reamii oţiuea de primiivă, proprieăţile primiivelor şi meodele geerale de calcul ale acesora Defiiţia
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Instrumentație electronică de măsură - Laborator 1 rev 8.1 2
Insrumențe elecroncă de măsură - Lboror rev 8. Lucrre de lboror nr. Măsurăr în regm permnen snusodl. Măsurre defzjelor Rev. 8. Scop: Fmlrzre cu meode de măsurre părţlor funcţe de rnsfer ş reprezenre crcersclor
RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Program: Statistică descriptivă
nveseşe în oamen! Proec cofnanţa dn Fondul Socal European prn Programul Operaţonal Secoral Dezvolarea Resurselor Umane 7 3 Axa prorară Educaţa ş formarea profesonală în sprjnul creşer economce ş dezvolăr
Lucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Tehnica producerii semnalelor cu modulaţie liniară
ehna proder semnalelor modlaţe lnară Performanţele ehpamenelor folose penr proderea semnalelor ML, denme pe sr modlaoare, sn deermnae în mare măsră de operaorl de prods; ma ml, paramer realzaţ de aes blo
Curs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
11 PORŢI LOGICE Operaţii şi porţi logice. S.D.Anghel - Bazele electronicii analogice şi digitale
S.D.nghel - azele elecronicii analogice şi digiale PORŢI LOGICE. Operaţii şi porţi logice lgebra care operează numai cu două simboluri, şi, ese mul mai simplă decâ algebra clasică, exisând doar rei operaţii
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
ANALIZA SPECTRALĂ A SEMNALELOR ALEATOARE
ANALIZA SPECRALĂ A SEMNALELOR ALEAOARE. Scopul lucrării Se sudiază caracerizarea în domeniul frecvenţă a semnalelor aleaoare de ip zgomo alb şi zgomo roz şi aplicaţiile aceseia la deerminarea modulelor
Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi
Stabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
LEC IA 1: INTRODUCERE
LE Lec\a.. Defnrea dscplne LE LEC IA : INRODUCERE Abrever: LE eora Lnear` a Elastct`\ NE eora Nelnear` a Elastct`\ MSD Mecanca Soldulu Deformabl RM Resten\a Materalelor MDF Metoda Dferen\elor Fnte MEF
5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Laborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu
INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Lucrarea Nr. 6 Reacţia negativă paralel-paralel
Lucrre Nr. 6 ecţ netă prlel-prlel Crcutul electrc pentru studul AN pp: Schem de semnl mc AN pp: Fur. Schem electrcă pentru studul AN pp Fur 2. Schem de semnl mc crcutulu pentru studul AN pp Intern cudrpl:
CAPITOLUL 3 FILTRE DE MEDIERE MODIFICATE
32 Prelucrarea numercă nelnară a semnalelor Captolul 3 - Fltre de medere modfcate 33 CAPITOLUL 3 FILTRE DE MEDIERE MODIFICATE Ieşrea fltrulu de medere cu prag (r,s) este: s TrMean ( X, X2, K, X ; r, s)
SEMNALE ALEATOARE Definirea semnalului aleator, a variabilei aleatoare, a funcţiei şi a densităţii de repartiţie
CAPIOLUL SEMNALE ALEAOARE Un proces sau semnal aleator, numt ş stochastc, este un proces care se desfăşoară în tmp ş este guvernat, cel puţn în parte, de leg probablstce. Importanţa teoretcă ş practcă
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Sondajul statistic- II
08.04.011 odajul statstc- II EŞATIOAREA s EXTIDEREA REZULTATELOR www.amau.ase.ro al.sac-mau@cse.ase.ro Data : 13 aprle 011 Bblografe : ursa I,cap.VI,pag.6-70 11.Aprle.011 1 odajul aleator smplu- cu revere
Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Problemas resueltos del teorema de Bolzano
Problemas resueltos del teorema de Bolzano 1 S e a la fun ción: S e puede af irm a r que f (x) está acotada en el interva lo [1, 4 ]? P or no se r c ont i nua f (x ) e n x = 1, la f unció n no e s c ont
Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui
- Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex
9. Circuit de temporizare integrat 555
Srucura circuielor digiale, N. Cupcea (noiţe) 35 9. Circui de emporizare inegra 555 - circui de emporizare inegra monoliic bipolar foare versail: monosabil, asabil, generaor de diferie forme de undă -
Capitolul 5 5. TIRISTORUL ŞI TRIACUL
Capiolul 5 5. TIRISTORUL ŞI TRIACUL Tirisorul ese un dispoziiv semiconducor cu o srucură pnpn (dispuse alernaiv), care are rei elecrozi (erminale) numiţi anod (A), caod (K) şi grilă (G) sau poară (fig.
STUDIUL POLARIZĂRII LUMINII
STUDIUL POLARIZĂRII LUMINII 1. Scopul lucrării Măsurarea inensiăţii luminii care rece prinr-un sisem forma dinr-un polarizor şi un analizor în funcţie de unghiul ϕ dinre planele de polarizare ale polarizorului
1. INTRODUCERE. SEMNALE ŞI SISTEME DISCRETE ÎN TIMP
. ITRODUCERE. SEMALE ŞI SISTEME DISCRETE Î TIMP. Semnale dscrete în tmp Prelucrarea numercă a semnalelor analogce a devent o practcă frecvent întâlntă. Aceasta presupune două operaţ: - eşantonarea la anumte
Structura circuitelor digitale N.Cupcea (notite) 1 Circuite logice cu TMOS. * exemplu: structura fizică a unui TECMOS cu canal indus:
Srucur crcuelr gle N.Cuce (ne Crcue lgce cu TMOS. Cmur elecrnc cu TECMOS * exemlu: rucur fzcă unu TECMOS cu cnl nu: - funcţnre, crcerc, rmer: - ecuţle lu Sh: D 0 că: GS < (rnzr blc ( GS DS DS D că: GS