Fiabilitatea şi indicatori pentru măsurarea nivelului acesteia. Suport de curs master MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008

HTML
DOWNLOAD

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Fiabilitatea şi indicatori pentru măsurarea nivelului acesteia. Suport de curs master MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008"

Πλειόνη Αποστολίδης
7 χρόνια πριν
Προβολές:

1 Fablaea ş ndcaor penru măsurarea nvelulu acesea Supor de curs maser MANAGEMENTUL CALITATII 17 XI 2008

2 Fablaea repreznă o caracerscă calavă a produselor, fnd asocaă, în general, produselor de naura mjloacelor de muncă ce deservesc ma mule cclur de producţe sau bunurlor de consum cu durae lung de ulzare

3 În forma cea ma smplă, fablaea se măsoară ca probablae a succesulu. Specfc exprmăr numerce a fablăţ ese fapul că prncpalul ndcaor se exprmă prnr-o probablae, dec prnr-un număr pozv, cuprns înre 0 ş 1. Snec, fablaea se exprmă prn: R ) = P { T }

4 Despre R) ) se poae spune că a. ese o funcţe descrescăoare, dec în mp fablaea scade; b. penru =0, R)=1; dec la momenul puner în funcţune produsul rebue să fe corespunzăor calav; c. penru, R)=0, pracc dec, la durae foare mar de mp fablaea devne nulă fgura 1 lusrează cele re consecnţe).

5 Înrucâ fablaea ese măsura şanse unu produs de a-ş îndepln funcţle un anum nerval de mp, ese necesară nroducerea mpulu ca elemen de condţonare în esmarea fablăţ. Smlar mpulu în anume suaţ se poae lua o anumă "presaţe" a produsulu: numărul de cclur de funcţo-nare pe-nru produsele care funcţonează cu nermenţe), numărul de execuţ sau manevre) penru un agrega ec.

7 Un ndcaor mporan îl repreznă nensaea sau raa căderlor a moralăţ): Z )= 1 - f F unde f) repreznă densaea de probablae ar F) funcţa de reparţe. ) ) = f R ) )

8 Raa căderlor urmează o evoluţe specfcă, lusraă în fgura urmaoare Porţunea 0,A) numa a moralăţ nfanle. Urmează apo o peroa-dă "lnă", pcă durae normale de vaţă în care "căderle" po apărea accdenal. Pe peroada b, + ), funcţa Z) ese dn nou crescăoare. Aceasă peroadă corespunde peroade de bărâneţe, eşrea dn cclul veţ produ-cându-se daoră acesea.

10 Densaea de probablae ese legaă de un ndcaor mporan al comporăr în funcţonare ş anume "funcţa de reparţe a mpulu de bună funcţonare" F;Ө), care ese defnă ca o probablae: F ; θ )= Prob{ T < }

11 Funcţa de reparţe poae f prvă ca "funcţa de nesguranţă", deoarece exsă relaţa evdenă: Prob { T< }+Prob { T }=1

12 Cum cel de-al dolea ermen ese char - R& ; θ ) F ; )=1-R ; θ θ ), =1,2,...,k

14 Legăura dnre F ş f ese daă prn relaţa f ; )=F θ ; θ ),=1,2,...,k

15 F ; θ )= f z ; θ ) dz 0

16 dec F ese negrala defnă pe nervalul [0,] a densăţ. Se observă dec că mărmle F;Ө) ş R;Ө) sun "complemenare" fgura urmaoare ).

18 Relaţ nre ndcaor Nr. Denumre Formulă 1 Funcţa de reparţe a mpulu de bună funcţonare Var Td) F ) CE f V T )= T F)= ) f = d fără defecăr T) E T ) d 0 F) = Prob { T < } 2 Densaea de probablae d f )= F ) = 3 Funcţa de fablae R) = Prob { T } F d ) 4 5 Duraa mede de funcţonare dura-blaea) Dspersa mpulu de funcţonare E T )= 0 f VarT) = ET 2 ) - [ET)] 2 ) d 6 Coefcenul de varaţe VarT) = ET2) - [ET)]2

19 Indcaor de fablae Măsurarea fablăţ se poae realza prn două grupe mar de ndcaor: - ndcaor bazaţ pe meodele sasc descrpve ndcaor neparamerc); - ndcaor bazaţ pe modele probablse ndcaor paramerc )

20 De precza că nformaţle prvnd fablaea produselor se obţn, în prncpal, fe urmărnd comporarea produselor în exploaare reală, fe în decursul încercărlor. Fecare dn cele două că preznă aâ avanaje câ ş lmăr. Un sudu baza pe acese nformaţ ese însă un sudu "so-rc", valoarea lu nu consă decâ în culegerea daelor sasce sau în depsarea unor facor care conduc la o slabă fablae Indcaor sasc descrpve neparamerc)

21 Meoda încercărlor In cursul acesor încercăr se cauă, pe câ posbl, şa se me smuleze) condţle de exploaare reală aâ prn reproducerea game solcărlor nerne câ ş de medu amban. In decursul încercărlor la funcţonarea fără defecţun un eşanon de elemene sau sseme) funcţonează până la momenul eşr dn funcţonare a înregulu efecv sau a majorăţ lu).

22 mjloacele sasc descrpve. Asfel, se poae efecua o grupare a defecărlor pe cauze până la cauza prmară, generaoare), obţnând în acesfel sera de reparţe. Aceasa se analzează uleror penru a scoae în evdenţă mporanţa comparavă a dferelor cauze. Penru cunoaşerea ma aprofundaă a cauzelor defecţunlor se alcăuesc grupăr combnae, abele de corelaţe ec. De asemenea, po f calculaţ o sere de ndcaor sasc care perm o analză ma aprofundaă a fenomenulu comporăr în exploaare a uljelor.

23 Înane de a rece la consrucţa propru-zsă a reparţe sasce reamnm că sera de reparţe se compune dn două şrur de dae: - prmul referor la cel n nervale de mp de bună funcţonare de efec produs, de sarcnă îndeplnă, km parcurş ec.), delmae de momenele de mp =0,1,..-.,n); - cel de-al dolea, la numărul defecţunlor înregsrae în decursul nervalelor respecve k = 1,..., n).

24 INDICATORI Nr. cr. Inervale de observaţe km) Nr. de căder γ ) Exemplare rămase în funcţune N-r) f ˆ ) Fˆ ) R N - r r )= Z )= N N - r )

25 Ipoeze de lucru 1. dacă produsul ese reparabl, funcţonarea lu se exprmă prn re felur de ndcaor: -- a funcţonăr fără defecăr; - a reparăr resablr); - a dsponblăţ; 2. dacă produsul nu ese reparabl, funcţonarea lu se exprmă numa prn ndcaor funcţonăr fără defecăr.

26 a. frecvenţa relavă a defecărlor fˆ )= m r = 1 r

27 r r )= f m 1 = ˆ r r )= f m 1 = ˆ frecvenţa relavă cumulaă a defecărlor r N 1 )= F 1 j = ˆ

28 frecvenţa relavă a exemplarelor în funcţune se calculează sub formă de complemen până la 1 al frecvenţe relave cumulae a defecărlor): Rˆ )= 1 - Fˆ )= N N

29 frecvenţa numărul) mede medu) a defecărlor pe un nerval de observaţe, calcula ca rapor dnre numărul oal al defecărlor m N = r ş mpul oal de bună funcţonare a uuror exemplarelor dn eşanon. m = 1 = 1 r

30 Tmpul medu de bună funcţonare sau, cum se ma spune, meda mplor de bună funcţonare MTBF = m = 1 m = 1 r r = m = 1 N r

31 Raa nensaea de defecare). Z )= r n - r )

32 Indcaor bazaţ pe modele probablse Leg sasce în modelarea fablăţ Funcţa exponenţală f ; θ )= θ - θ e, 0, θ>0, f ; θ ) 0 d =1

33 F ; θ ) = 1 - e - θ R ; θ ) = e - θ 0, θ > 0

34 nensaea defecărlor z;θ) Z ; θ )= f R ; θ ; θ ) ) θ = e e - θ - θ

35 duraa mede de funcţonare E T ) = f ) d 0 = 0 θ e - θ d = θ 0 e - θ d = 1 θ

36 Modelul Webull se ulzează aunc când raa defecăr ese crescăoare sau descrescăoare. echpamenele de p complex aâ ca srucură,

37 Funcţa de reparţe F) 1 - exp - - θ γ k

38 Funcţa de reparţe F) 1 φ - σ m 0 0

39 Calculul fablăţ ssemelor Sudul fablă produselor mpune consderarea acesora ca sseme, raarea lor ca o reunune de elemene module, blocur, subansamble, componene ec.) aflae înr-o conexune ş nerdependenţă recprocă în vederea îndeplnr une msun sable Buna funcţonare a unu produs complex ese rezulana comporamenulu corespunzăor a uuror elemenelor componene câ ş a modalăţ de cuplare a părţlor în cadrul ssemulu.

40 Sseme cu legăur sere SI )

41 PAB) = PA) PB) R )=R )R )=e s λ 1 λ 2 e

42 Generalzând Rs = PM1 M2... Mn) = PM1) PM2)... PMn) = n = 1 R1 R2... R... Rn = R

43 Sseme de legăur în paralel SAU )

44 R=R e s - λ 1 +e )+R - λ - 2 e ) - - λ λ2 R ) 1 ) R 2 )=

45 probablaea ca ambele modele să cadă Qs = Q1 Q2 = [ 1 - R1) ] [ 1 - R2) ] = 1 - Rs)

46 e = 1 - Q respecv, = e R ) + - s ) + - s λ λ λ λ Penru poeza modululu exponenţal =1- e Q respecv, = e R ) + - s ) + - s λ λ λ λ

Σχετικά έγγραφα

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte

Lucrarea Nr. 5 Comportarea cascodei EC-BC în domeniul frecvenţelor înalte Lucaea N. 5 opoaea cascode E-B în doenul fecenţelo înale Scopul lucă - edenţeea cauzelo ce deenă copoaea la HF a cascode E-B; - efcaea coespondenţe dne ezulaele obţnue expeenal penu la supeoaă a benz acesu