Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Σχετικά έγγραφα
Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenților în vederea asigurării de șanse egale

Teoria mecanic-cuantică a legăturii chimice - continuare. Hibridizarea orbitalilor

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

STRUCTURA MOLECULELOR

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

MARCAREA REZISTOARELOR

I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare.

Curs 1 Şiruri de numere reale

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

2. STRUCTURA COMPUŞILOR ORGANICI Legături chimice. Tipuri de legături. Hibridizare. e-chimie 19. Cap.2 Structura compuşilor organici.

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Curs 4 Serii de numere reale

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Subiecte Clasa a VII-a

riptografie şi Securitate


Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Subiecte Clasa a VIII-a

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Criptosisteme cu cheie publică III

Electronegativitatea = capacitatea unui atom legat de a atrage electronii comuni = concept introdus de Pauling.

Integrala nedefinită (primitive)

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

5.1. Noţiuni introductive

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

2. LEGĂTURA CHIMICĂ. 2.1 Legătura ionică. Chimie Anorganică

Bazele Teoretice ale Chimiei Organice. Hidrocarburi

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Seria Balmer. Determinarea constantei lui Rydberg

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Capitolul 1-INTRODUCERE ÎN STUDIUL CHIMIEI ORGANICE Exerciţii şi probleme

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Capitolul 14. Asamblari prin pene

* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4


ActivitateaA5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale

Explicarea legăturii metalice cu ajutorul M.L.V. şi M.O.M.

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

2. Circuite logice 2.2. Diagrame Karnaugh. Copyright Paul GASNER 1

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Bazele Chimiei Organice

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice

CUPRINS 5. Reducerea sistemelor de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Curs 2 Şiruri de numere reale

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Lectia VI Structura de spatiu an E 3. Dreapta si planul ca subspatii ane

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Transcript:

POSDRU/156/1.2/G/138821 Investeşte în oameni! FONDUL SOCIAL EUROPEAN Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară nr. 1 Educaţiaşiformareaprofesionalăînsprijinulcreşteriieconomiceşidezvoltăriisocietăţiibazatepecunoaştere Domeniul major de intervenţie 1.2 Calitateînînvăţământulsuperior Numărulde identificareal contractului:posdru/156/1.2/g/138821 Beneficiar:UniversitateaPOLITENICA din Bucureşti Titlulproiectului: Calitate, inovare, comunicare-instrumenteeficienteutilizatepentrucreştereaaccesuluişipromovabilităţiiînînvăţământulsuperior tehnic Activitatea A5. Introducerea unor module specifice de pregătire a studenţilor în vederea asigurării de şanse egale MODUL DE INSTRUIRE: CIMIE Curs: 11 Grupele: C2, C3, C5, C6, C7, C8, C9, C10, C11, C12 Formatori: OpreaOvidiuCristian, Ștefan Theodor Tomas, Daniel FlorinSava, IonelaAndreeaNeacșu 1

POSDRU/156/1.2/G/138821 ibridizarea Se cunoaşte faptul că o legătură covalentă se formează prin întrepătrunderea unor orbitali atomici generând un orbital molecular în care 2 electroni graviteză în jurul nucleelor celor 2 atomi. Dacă într-un compus care formează mai multe legături de acelaşi tip există legături mai puternice şi unele mai slabe în funcţie de tipurile de orbitali atomici care participă la formarea legăturii. ESTE CORECTĂ AFIRMAȚIA ÎN CAZUL ATOMILOR de CARBON? 2

ibridizarea In cazul atomului de carbon distribuţia de electroni este redată în diagrama de mai jos: E 2 p 2 s 1 s 3POSDRU/156/1.2/G/138821

POSDRU/156/1.2/G/138821 ibridizarea La formarea de covalenţe vor participa orbitalii din stratul de valenţă, stratul 2. Cei 4 electroni sunt distribuiţi în orbitalul s şi în 2 dintr orbitalii p. Se observă că între aceşti orbitali există o diferenţă de energie. Urmarea logică ar fi că ar trebui să se formeze covalenţe de tărie diferită. Dar în metan (C 4 ), care formează legături prin întrepătrunderea orbitalilor 2s şi 2p din atomul de carbon cu orbitalii 1s din atomii de hidrogen, nu există nici o dovadă că legăturile covalente formate ar diferi în vreun fel din punct de vedere energetic sau geometric. 4

ibridizarea Unghiul între legăturile C- din molecula de metan este de 109 o 28 şi nu de 90 o după geometria celor 2 orbitali de tip p care ar fi implicaţi. Cele 4 legături C- sunt identice. Acest lucru poate fi explicat doar dacă ne imaginăm că toţi orbitalii din stratul 2 să se contopească formând 4 orbitali identici. (Vezi figura 1) Din cei 3 de tip p şi 1 orbital de tip s sunt generaţi 4 orbitali hibrizi care au ¼ caracter de orbital s şi ¾ caracter de orbital p. Aceşti orbitali nou formaţi vor purta denumirea de orbitali hibrizi sp 3. 5POSDRU/156/1.2/G/138821

E ibridizarea E p s hibridizare sp 3 Figura 1 ibridizarea sp 3 a atomului de carbon 6POSDRU/156/1.2/G/138821

ibridizarea Din cei 3 de tip p şi 1 orbital de tip s sunt generaţi 4 orbitali hibrizi care au ¼ caracter de orbital s şi ¾ caracter de orbital p. Aceşti orbitali nou formaţi vor purta denumirea de orbitali hibrizi sp 3. Geometria unui orbital sp 3 este redată în figura de mai jos: + 3 4 Figura 2. Geometria unui orbial hibrid sp 3 7POSDRU/156/1.2/G/138821

ibridizarea Pentru ca molecula să fie cât mai stabilă, energia sistemului trebuie să fie minimă. Cei 4 orbitali hibrizi trebuie să fie distribuiţi cât mai uniform în spaţiu. Pentru cele patru elemente (orbitalii hibrizi sp 3 ) aranjarea optimă, de energie minimă, este cea cu orbitalii orientaţi spre vârfurile unui tetraedru regulat, cu un unghi de 109 o 28 între orbitali. In molecula de C 4 atomul de carbon este legat prin 4 legături covalente de 4 atomi de hidrogen. Legăturile se formează prin întrepătrunderea frontală a orbitalilor hibrizi sp 3 din atomul de carbon cu orbitalii s din atomii de hidrogen. Acest tip de legătură covalentă este denumită legătură σ. Legătura σ permite rotaţia liberă a atomilor în jurul axei legăturii. 8POSDRU/156/1.2/G/138821

ibridizarea Folosind mecanica cuantică se confirmă de fapt observaţiile făcute de van t off şi le Bel încă de la 1874 şi care, din raţiuni geometrice, propuneau un model tetraedric pentru valenţele atomului de carbon. y z x y z x 9POSDRU/156/1.2/G/138821

POSDRU/156/1.2/G/138821 ibridizarea Contopirea unor orbitali atomici, de energie diferită, în orbitali hibrizi, de energie egală, este o proprietate a atomilor în general, şi astfel şi alţi atomi din perioada a 2-a sunt hibridizaţi sp 3. De exemplu ionii B 4-, NR 4+ sau moleculele conţinând electroni neparticipanţi ca de exemplu 2 O sau N 3. Cei doi ioni de mai sus au câte patru legături σ şi acelaşi număr de electroni ca şi metanul. Sarcina atomilor centrali variază datorită numărului Z al atomului central. B _ C N + 10

POSDRU/156/1.2/G/138821 ibridizarea Cunoaşterea tipurilor de orbitali hibrizi, geometria lor oferă un instrument de lucru util şi rapid, orice structură organică putând fi imaginată uşor. Aceasta reprezintă de asemenea un mod intuitiv de a vizualiza diversele legături pe care le formeaza un atom, iar însușirea acestor cunoștințe vă va ajuta să vă reprezentați cât mai corect geometriile moleculelor. 11