Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21

Σχετικά έγγραφα
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Subiecte Clasa a VII-a

MARCAREA REZISTOARELOR

formate, elemente grafice, linii, scrierea, indicatorul şi tabelul de componenţă desenul de ansamblu

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Subiecte Clasa a VIII-a

Ing. Virgil ILIUŢĂ DESEN TEHNIC. Noţiuni de bază

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

6.CONUL ŞI CILINDRUL. Fig Fig. 6.2 Fig. 6.3

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Teste de evaluare finala. Planse de desen

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Integrala nedefinită (primitive)

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

DESEN TEHNIC GEOMETRIE DESCRIPTIVĂ

Capitolul 14. Asamblari prin pene

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.


Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

DESEN TEHNIC - Note de curs şi aplicaţii practice -

Algebra si Geometrie Seminar 9

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Curs 4 Serii de numere reale

Note de curs "Geometrie descriptivă şi desen tehnic"

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

Geometrie computationala 2. Preliminarii geometrice

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

VII.2. PROBLEME REZOLVATE

Curs 1 Şiruri de numere reale

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER

Subiecte Clasa a VIII-a

Asemănarea triunghiurilor O selecție de probleme de geometrie elementară pentru gimnaziu Constantin Chirila Colegiul Naţional Garabet Ibrãileanu,

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

riptografie şi Securitate

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Reflexia şi refracţia luminii.

3. REPREZENTAREA PLANULUI

Transformări de frecvenţă

V O. = v I v stabilizator

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. = înălţimea triunghiului echilateral h =, R =, r = R = bh lh 2 A D ++ D. abc. abc =

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

Criptosisteme cu cheie publică III

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Lectia III Produsul scalar a doi vectori liberi

DESEN TEHNIC. Suport electronic de curs

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

SIGURANŢE CILINDRICE

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

Control confort. Variator de tensiune cu impuls Reglarea sarcinilor prin ap sare, W/VA

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

Conice - Câteva proprietǎţi elementare

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

CURS XI XII SINTEZĂ. 1 Algebra vectorială a vectorilor liberi

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

y y x x 1 y1 Elemente de geometrie analiticã 1. Segmente 1. DistanŃa dintre douã puncte A(x 1,y 1 ), B(x 2,y 2 ): AB = 2. Panta dreptei AB: m AB =

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.


CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

7. PROBLEME DE SINTEZĂ (punct, dreaptă, plan, metode)

MULTIMEA NUMERELOR REALE

Vectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.

Transcript:

Capitolul COTAREA DESENELOR TEHNICE LECŢIA 21! 21.1. Generalităţi.! 21.2. Elementele cotării.! 21.3. Aplicaţii.! 21.1. Generalităţi! Dimensiunea este o caracteristică geometrică liniară sau unghiulară,care stabileşte mărimea unei piese,distanţa dintre două suprafeţe,distanţa dintre piesele unui ansamblu,sau distanţa dintre două subansambluri.! Determinarea şi înscrierea pe desene a dimensiunilor pieselor sau subansamblurilor reprezintă operaţia de cotare.! Dimensiunile înscrise pe desen sunt: 1. dimensiuni nominale N,determinate prin calcul sau în proiectare: 2. dimensiuni efective E,determinate prin măsurare.! 21.2. Elementele cotării! Elementele cotării sunt: linia ajutătoare; linia de cotă; cota; linia de indicaţie.! Liniile ajutătoare se înscriu cu linie subţire continuă,sunt perpendiculare pe linia de contur(sunt şi excepţii).ele depăşesc cu 2-3 mm linia de cotă.! Liniile de cotă se reprezintă cu linie subţire continuă,paralel cu linia de contur la distanţa de min. 7 mm.ele sunt limitate la capete de săgeţi,sau combinaţii de săgeţi şi puncte.după formă sunt: drepte,curbe şi frânte.! Cotele se înscriu deasupra liniilor de cotă şi reprezintă valorile numerice ale dimensiunilor exprimate în mm.ele au înălţimea de min. 3,5 mm.! Linia de indicaţie se reprezintă cu linie subţire continuă,se sprijină pe linia de contur cu săgeată,pe suprafaţă cu punct şi pe linia de cotă fără nimic.

linia de indicatie

! 21.3. Aplicaţii! Pentru informaţii suplimentare şi înţelegerea utilizării elementelor cotării în desenul tehni se poate accesa PLANŞA 22-Cotarea arbore.! Pentru însuşirea algoritmului de lucru, necesar reprezentării şi cotării unui arbore,se poate accesa fişierul Power Point Cotarea arbore cu guler.

LECŢIA 22! 22.1. Simboluri utilizate la cotare.! 22.2. Reguli de înscriere a cotelor pe desen.! 22.3. Aplicaţii.! 22.1. Simboluri utilizate la cotare.! Pentru informaţii suplimentare şi înţelegerea utilizării simbolurilor pentru cotare în desenul tehnic se poate accesa PLANŞA 23 TEST- Cotare simboluri.

! 22.2. Reguli de înscriere a cotelor pe desen. Inscrierea cotelor se face astfel incat sa poata fi citite de jos in sus si din dreapta proiectiei; Cand spatiile afectate cotarii nu permit inscrierea corecta a cotelor,acestea se plaseaza in lateral sau cu linie de indicatie; La piesele de revolutie,cotele se inscriu,alternativ,de o parte si de cealalta a axei In cazul pieselor simetrice reprezentate combinat(vederi si sectiuni),liniile de cota la diametre se traseaza intrerupt,depasind cu 5-10mm axa de simetrie; La cota inscrisa pe suprafata hasurata,se creeaza spatiu liber in zona respectiva In cazul cotelor pentru dimensiuni interioare si exterioare,se recomanda gruparea lor; Trasarea liniilor de cota pe liniile de contur sau in prelungirea lor este interzisa; Este interzisa incrucisarea liniilor de cota sau a liniilor de cota cu liniile ajutatoare Cotarea elementelor acoperite nu este indicata; Sprijinirea liniilor de cota pe muchii fictive este gresita; Nu se recomanda inscrierea cotelor interioare in lant cu cotele exterioare; La inscrierea cotelor pe desen nu se recomanda linii ajutatoare prea lungi; Aplicarea regulile de cotare menţionate mai sus poate fi urmãritã în exemplele urmãtoare:

!

!

!

!

! 22.3. Aplicaţii Se poate accesa PLANŞA 24-Bucşã conicã Prin accesarea planşei FORMAT A4,se poate realiza în Word,aceeaşi temã de cãtre utilizator.

! 23.1 Reguli speciale de cotare.! 23.1.1 Conicitatea.! 23.1.2 Reducerea.! 23.1.3 Înclinarea.! 23.1.4 Alte reguli.! 23.1.1 Conicitatea! Conicitatea,conform STAS 2285-81,se determinã cu relaţia: unde: 1:K = (! a -! b )/l 1/K reprezintã conicitatea;! a diametrul bazei mari;! b diametrul bazei mici; l înãlţimea trunchiului de con. Conicitatea se mai determinã şi cu relaţia : 1:K = 2 tg α/2. Conicitatea se utilizeazã la cotarea trunchiului de con.în acest caz,la cotare se renunţã la una din cotele specifice trunchiului de con,pentru a evita supracotarea. Simbolul utilizat este: unde vârful triunghiului indicã poziţia bazei mici. Conicitatea se noteazã cu LECŢIA 23 1:K, conicitate 1:K.! 23.1.2 Reducerea Relaţia utilizatã pentru determinarea reducerii este: 1:K = ( a - b ) / l unde: a este latura bazei mari; b este latura bazei mici; l este înãlţimea trunchiului de piramidã. Reducerea se utilizeazã la cotarea trunchiului de piramidã.reducerea se noteazã cu reducere 1:K. Înscrierea conicitãţii şi a reducerii pe desenul de execuţie poate fi urmãritã mai jos:

! 23.1.3 Înclinarea Se determinã cu relaţia: unde: 1:i = ( a-b )/2l a este latura bazei mari; b este latura bazei mici; l este lungimea piesei(înãlţimea). Pentru înclinare se utilizeazã simbolul Înclinarea se noteazã astfel: 1: i sau înclinare 1:i Pentru înţelegerea deplinã a modului de înscriere a conicitãţii,reducerii şi înclinãrii se poate accesa PLANŞA 27-Reguli speciale de cotare.

! 23.1.4 Alte reguli! Teşiturile sunt forme conice.se noteazã sub forma ax45 0 şi se înscriu pe desenul tehnic cu linie de indicaţie,sau pe linia de cotã. ax45 0 ax45 0! Raza de curburã se înscrie pe o linie de cotã frântã (centrul de rotaţie este în afara conturului piesei). R 100

LECŢIA 24! 24.1. Principii de cotare.! 24.2. Metode de cotare.! 24.3. Aplicaţii.! 24.1. Principii de cotare! Cotele se înscriu pe desen într-o anumitã ordine;! Pe un desen o cotã se înscrie o singurã datã.! Cotele referitoare la acelaşi element,se înscriu numai pe o singurã proiecţie;! Pe desene se înscriu numai cotele care se pot mãsura în timpul execuţiei piesei;! Pe desenul unei piese se înscriu iniţial cotele funcţionale şi apoi celelalte cote;! Cotele funcţionale şi cele de poziţie se înscriu direct pe desen;! Nu se recomandî înscrierea unui numãr mai mare de cote decât cele necesare;! 24.2. Metode de cotare Se utilizeazã urmãtoarele metode: 1. Cotarea prin coordonate (cotarea tehnologicã); 2. Cotarea în linie.

! 24.3. Aplicaţii Se pot accesa: PLANŞA 28- Bucşã conicã PLANŞA 29-TEST-cotare