= Să se determine densitatea la 5 o C în S.I. cunoscând coeficientul

Σχετικά έγγραφα
II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

5.1. Noţiuni introductive

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

Subiecte Clasa a VII-a

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Integrala nedefinită (primitive)

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

Curs 4 Serii de numere reale

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Lucrul si energia mecanica

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία


* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1

MARCAREA REZISTOARELOR

riptografie şi Securitate

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.5.ARENE

OLIMPIADA NAłIONALĂ DE FIZICĂ Râmnicu Vâlcea, 1-6 februarie Pagina 1 din 5 Subiect 1 ParŃial Punctaj Total subiect 10 a) S 2.

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

Curs 1 Şiruri de numere reale

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

Algebra si Geometrie Seminar 9

REACŢII DE ADIŢIE NUCLEOFILĂ (AN-REACŢII) (ALDEHIDE ŞI CETONE)


3.5. Forţe hidrostatice

Muchia îndoită: se află în vârful muchiei verticale pentru ranforsare şi pentru protecţia cablurilor.

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE

Subiecte Clasa a VIII-a

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Asupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Clasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

sin d = 8 2π 2 = 32 π

Transformări de frecvenţă

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Integrale cu parametru

Reflexia şi refracţia luminii.

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Transformata Radon. Reconstructia unei imagini bidimensionale cu ajutorul proiectiilor rezultate de-a lungul unor drepte.

MULTIMEA NUMERELOR REALE

CURSUL NR.4 ALIAJE METALICE

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

( ) () t = intrarea, uout. Seminar 5: Sisteme Analogice Liniare şi Invariante (SALI)

Eşantionarea semnalelor

Cursul 7. Spaţii euclidiene. Produs scalar. Procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt. Baze ortonormate

SEMINAR TRANSFORMAREA LAPLACE. 1. Probleme. ω2 s s 2, Re s > 0; (4) sin ωt σ(t) ω. (s λ) 2, Re s > Re λ. (6)

π } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.

a) (3p) Sa se calculeze XY A. b) (4p) Sa se calculeze determinantul si rangul matricei A. c) (3p) Sa se calculeze A.

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Personal Scrisori. Scrisori - Adresa. Κυρ. Ιωάννου Οδ. Δωριέων 34 Τ.Κ 8068, Λάρνακα

BARDAJE - Panouri sandwich

Lucrarea 20 FILTRE DE TIP K-constant

x 1 = x x 2 + t, x 2 = 2 x 1 + x 1 + e t, x 1 (0) = 1, x 2 (0) = 1; (c) Să se studieze stabilitatea soluţiei nule pentru sistemul

Olimpiada de Fizică Etapa naţională- ARAD 2011 TEORIE Barem. Subiect Parţial Punctaj 1. Barem subiect 1 10 A. Condiţiile de echilibru pentru pârghii:

Lucrul mecanic. Puterea mecanică.

Reactia de amfoterizare a aluminiului

Lucrul si energia mecanica

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

Lucrarea 1 MĂRIMI ȘI UNITĂȚI DE MĂSURĂ

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

Transcript:

Cap PROPRIETĂŢILE FLUIDELOR Prblea Denitatea benzinei ete b 0,7 Să e calculeze c denitatea şi reutatea pecifică în iteul internaţinal SI Date iniţiale şi unităţi de ăură: b 0,7 ; 9,8066 c [ ] 0 SI 0,7 0,7 0,70 70 6 c 0 SI b 70 9,8066 7060,788 [ γ ] Prblea Să e deterine raprtul dintre denitatea apei şi cea a aerului la t 0 C şi la preiunea atferică nrală (Se cunaşte p at 0 0 Pa, aer,94 la 0 0 C, 000 apa ) Date iniţiale şi unităţi de ăură: r, ; denitatea apei 9,8066 L r unde: r - denitatea relativă L - denitatea lichidului - denitatea apei Atfel e bţine denitatea lichidului: L r, 000 şi reutatea pecifică a lichidului: γ L L 9,8066 88,66 000 ; Prblea 4 Prin cântărire -a tabilit că 8 l de ţiţei au aa 6,8 Să e deterine denitatea şi reutatea pecifică a ţiţeiului Date iniţiale şi unităţi de ăură: p at 0 / (Pa) şi pentru t 0 C 0 aer,94 Date iniţiale şi unităţi de ăură: 8 l 80 ; 6,8 ; 9,8066 0 aer 0 apa 0 aer 0 aer 000,07 p p T T 0 7,,94,07 0 7, + 0 89,8 Prblea Să e calculeze denitatea unui lichid şi reutatea pecifică, fiind cuncută denitatea relativă a acetuia r, 6,8 80 8 0 γ 80 9,8066 8,6 Prblea Greutatea pecifică a uleiului la t 0 C ete γ u 8700 Să e deterine denitatea la C în SI cuncând ceficientul de dilatare paţială β t 97 0 rad Date iniţiale şi unităţi de ăură:

γ u 8700 pentru t 0 C ; β t 97 0 rad ; 9,8066 Dependenţa de teperatură a denităţii, repectiv a reutăţii pecifice a lichidelr e pate expria cu ajutrul ceficientului de dilatare paţială β t atfel: + βt ΔT γ au γ + βt ΔT unde Δ T 0 Rezultă pentru datele din prbleă reutatea pecifică: γ 0 0 8700 γ 0 87, + β T t Δ + 97 0 iar denitatea lichidului ete: 87, 874,4 9,8066 Cncluzii: Denitatatea, repectiv reutatea pecifică a lichidelr depinde direct prprţinal de teperatura acetuia (Scăderea teperaturii deterină căderea denităţii, repectiv a reutaţii pecifice a lichidelr) 0 γ Prblea 6 Să e exprie în iteul internaţinal (SI) denitatea etanului (CH 4 ) la t C şi p 800 H ştiind că 0,74 şi p 760 H Date iniţiale şi unităţi de ăură: t C ; p 800 H 0668 (Pa) ; 0,74 ; p 0 760 H 0 (Pa) p T 0668 7, 0,74 0,6886 p T 0 7, + Cncluzii:Denitatea fluidului depinde direct prprţinal de preiune şi inver prprţinal de teperatura acetuia Prblea 7 Să e deterine denitatea unui aetec de petrl 40% şi păcură 60% (prcente ca vlu), cuncând denitatea petrlului pet 790 şi denitatea păcurii 890 pac Date iniţiale şi unităţi de ăură: pet 790 ; pac 890 a pet + pac a pet + pac pet pet 0, 4a pet 0, 4 a pet pet pac pac 0, 6a pac 0, 6 a pac pac a pet + pac 0,4 a pet + 0,6 a pac 0,4 790 + 0,6 890 80 a a 0,4 pet + 0,6 pac 0,4 790 + 0,6 890 80 a Prblea 8 Un rezervr cnţine un vlu 740 l de ţiţei cu denitatea 84 şi un vlu 8960 l ţiţei având denitatea necuncută Cuncând denitatea aetecului a 86 ă e deterine Date iniţiale şi unităţi de ăură: 740 l 7,4 ; 84 ; 8960 l 8,96 ; a 86

a + 740 + 8960 4680 l ( 46,8 ) a a a 86 46,80 400,94 a + a a a ( + ) 86 ( 740 + 8960) 84 740 89,7 8960 Prblea 9 Dacă într-un va uplut cu apă şi cântărit ete intrdu un crp lid inlubil, creşterea de aă ete 4, Dacă vaul ar fi ft plin cu ulei cu denitatea 900, creşterea aei ar fi ft 4,6 Să e calculeze vluul crpului, denitatea acetuia şi reutatea pecifică Date iniţiale şi unităţi de ăură: Δ 4, 4, 0 ; Δ 4,6 4,6 0 ; a 000 ; u 900 ; 9,8066 tă: va - vluul vaului ; crp vluul crpului ; Cazul : vaul ete uplut cu apă şi prin intrducerea crpului în va bţine: a ( va crp ) + c crp a va + Δ unde: a - denitatea apei ; c - denitatea crpului ; Δ - creşterea aei vaului cu apă care cnţine crpul, faţă de vaul uplut nuai cu apă Cazul : vaul ete uplut cu ulei şi prin intrducerea crpului în va bţine: u ( va crp ) + c crp u va + Δ unde: u - denitatea uleiului ; Δ - creşterea aei vaului cu ulei care cnţine crpul, faţă de vaul uplut dar cu apă Din cele duă relaţii prin reducerea terenilr ce-l cnţin pe va e bţine: ( c a ) crp Δ ( c u ) crp Δ Îpărţind ultiele duă relaţii bţine: c a Δ c u Δ de unde rezultă denitatea crpului: a Δ u Δ 000 4,60 900 4, 0 c Δ Δ 4,60 4, 0 00 Greutatea pecifică a crpului ete: γ c c 00 9,8066 4,7 Din pria relaţie având acu denitatea crpului cuncută, rezultă vluul crpului: Δ 4, 0 6 crp 6,60 6,6c c a 00 000 Maa crpului ete : crp c crp 006,60 0,08 8, Prblea 0 În interirul caerei rţii unui autbil e ăeşte aer la teperatura t 0 C şi preiunea ablută p 00 kpa Preupunând vluul caerei şi cantitatea de aer cntante, ă e deterine preiunea aerului dacă teperatura e ridică la 40 C Date iniţiale şi unităţi de ăură: t 0 C ; p 00 kpa 00 0 ( Pa) p p R T T T p p T

7, + 40 p 00 0 64 ( Pa) 7, + 0 Cncluzii: Preiunea depinde direct prprţinal de teperatura fluidului Prblea Un rezervr ete uplut cu azt la preiunea ablută de 0 kpa şi teperatura de C Adăuând aă de, azt e ajune în rezervr la preiune ablută de 7 kpa şi teperatura de 4 C Să e deterine J vluul rezervrului (cntanta azului pentru azt R96,7 ) K Date iniţiale şi unităţi de ăură: p 0 kpa 0 0 ( Pa) ; t 0 C ; p 7 kpa 7 0 ( Pa) ; t 4 J C ; Δ, ; R96,7 K p R T p ( + Δ) R T R T ( + Δ) R T p p R T R T R T Δ p p p T p Δ Δ,, 08 T T T p 7, + 7 0 p p T p 7, + 4 0 0 R T,08 96,7 ( 7, + ),98 p 0 0 Prblea Să e deterine ceficientul de cpreibilitate β şi dulul de elaticitate E al unui lichid, ştiind că ărind preiunea cu bar vluul iniţial 4 e va icşra cu un litru Date iniţiale şi unităţi de ăură: Δ p bar 0 / ; 4 ; Δ l 0 Δp β E 0 0 β 0 Δp 4 0 9 E 0 β Cncluzii: ceficientul de cpreibilitate β depinde direct prprţinal de dificarea vluului repectiv inver prprţinal de dificarea preiunii lichidului În cazul dulul de elaticitate E, influenţele unt invere Prblea luul unei cantităţi de apă la preiunea atferică e cnideră că ete Cu cât e difică vluul aceleaşi cantităţi de apă, dacă preiunea va creşte cu bar Ceficientul de cpreibilitate al apei ete 0 β 4,90 Date iniţiale şi unităţi de ăură: ; Δ p bar 0 / ; β 0 4,90 β 0 β 4,9 0 0,46 0 Cncluzii: Creşterea preiunii deterină căderea vluului fluidului Prblea 4 Să e deterine denitatea pentru apa de are la adâncie unde uprapreiunea ete, MPa Denitatea apei de are la uprafaţă ete de 00 Se dă ceficientul de cpreibilitate al apei de are 0 β 4,90 4

6 Date iniţiale şi unităţi de ăură: Δ p p p,mpa, 0 ( Pa) ; 0 00 ; β 4,90 β Δp p p β p p p p β ( p p ) ( ) [ β ( p p )] 00 00, 7 β ( p ) 0 6 p 4,90 0 Prblea Un rezervr având vluul de 6 a ft upu unei prbe cu apă la uprapreiunea de 7, bar După un interval de tip, datrită faptului că rezervrul nu ete etanş, uprapreiunea a căzut la 0 bar elijând defraţiile pereţilr ă e calculeze cantitatea de apă care -a cur în tipul 0 prbei Se cunaşte ceficientul de cpreibilitate al apei β 4,90 Date iniţiale şi unităţi de ăură: 6 ; p i 7,bar 7,0 / ; p f 0bar 00 / ( 7, 0) 0 6,69 0 β 4,90 0,69 l Cncluzii: Scăderea preiunii deterină creşterea vluului de lichid Prblea 6 Într-un rezervr cilindric circular vertical având d4 e pătrează 0 de petrl cu p 80 la 0 C Să e deterine creşterea nivelului în rezervr dacă teperatura variază de la 0 C la 0 C (ceficientul de dilatare terică a petrlului ete β 0, 0007 rad - ) Date iniţiale şi unităţi de ăură: d 4 ; 0 ; p 80 la t 0 C; t 0 0 C, ( Δt t t 0 0 C ) luul cupat de petrl în rezervr ete: 0 7,647 80 Creşterea vluului ete: 4 β Δt 7, 0 7,647 0,4 Creşterea nivelului în rezervr ete:,4 Δh 0, 0 π d π 4 4 4 Prblea 7 Să e deterine vâczitatea cineatică a apei de are cuncându-e reutatea pecifică γ 000 / şi vâczitatea dinaică η,0 Pa β β β Date iniţiale şi unităţi de ăură: 9,8066 âczitatea cineatică ete: γ 000 / ;,0 Pa η ;

η η η,0 9,8066 6 ν,0777 0 γ γ 000 η v S,67 0,0 0 δ 6,0 6, in α 0,9,8066in 9 Prblea 8 Să e deterine vâczitatea cineatică şi dinaică a unui fluid dacă într-un punct al fluidului având denitatea 90 / -a deterinat teniunea tanenţială τ 8kPa şi radientul vitezei ( dv / dn) 700 Date iniţiale şi unităţi de ăură: 90 / ; τ 8kPa 8 0 ( Pa) Teniunea tanenţială ete: dv τ η dn âczitatea dinaică ete: τ 8 0 η, 48Pa dv 700 dn âczitatea cineatică ete: η,48 ν,89 0 90 Prblea 9 O placă plană cu aa 0, alunecă pe un trat de fluid cu viteza 0, / pe un plan înclinat cu unhiul α 9 Cuncând vâczitatea dinaică a lichidului η, 67Pa şi aria uprafeţei plăcii d, ă e deterine cât ete riea tratului de fluid pe care alunecă placa Date iniţiale şi unităţi de ăură: 0, ; v 0, 0, 0 ; η, 67Pa ; S d 0 ; 9,8066 α 9 ; Aupra plăcii acţinează frţa: v F η S in α δ unde cu δ a ntat riea tratului de fluid Rezultă că aceată rie ete: 6

7