Ghidul ES pentru dignostiul și trtmentul bolilor ortei Reomndări pentru strtegi de dignosti în sindromele ortie ute Anmnez și exmenul lini L toți pienții u suspiiune de SAA se reomndă se stbili probbilitte pretest, orespunzător ondiției pientului, simptomelor și rteristiilor linie. Testele de lbortor În zul suspiiunii unui SAA, interpretre rezulttelor biomrkerilor v ține ont întotdeun de probbilitte liniă pretest. În zurile u probbilitte liniă săzută de SAA se v lu în onsiderre determinre nivelului seri l D-dimerilor u sopul de infirm dignostiul ând rezulttul este negtiv. În zurile u probbilitte liniă intermediră pentru SAA și u test pozitiv pentru D-Dimeri se reomndă ontinure investigțiilor imgistie. ls L pienții u probbilitte înltă (sor de ris 2-3) de diseție de ortă nu se reomndă determinre D-Dimerilor. nvestigțiile imgistie Eordiogrfi TT este reomndtă prim investigție imgistiă. L pienții u suspiiune de SAA și flți într-o ondiție liniă instbilă d se reomndă urmtorele metode imgistie, în funție de disponibilitte lor lolă și de nivelul de expertiză: ETE T L pienții u suspiiune de SAA și flți într-o ondiție liniă stbilă se reomndă (vor fi onsiderte) următorele metode imgistie, în funție de disponibilitte lor lolă și de nivelul de expertiză: T RM ETE În zul în re investigțiile imgistie inițile u fost negtive, dr persistă suspiiune de SAA se reomndă repetre investigțiilor imgistie (T su RM). Rdiogrfi rdio-pulmonră pote fi onsidertă l zurile u probbilitte liniă szută pentru SAA. L zurile u diseție neomplită de ortă tipul, trttă medil se reomndă repetre testelor imgistie (T su RM) în următorele zile. b T = tomogrfi omputeriztă; ETE = eordiogrfie trnsesofgină; ETT = eordiogrfie trnstoriă; RM= rezonnță mgnetiă; SAA= sindrome ortie ute; = ls de reomndre; b = Nivelul de evidențe; RM este prefertă l pienții tineri pentru limit irdiere. ondiție instbilă semnifiă durere forte severă, thirdie, thipnee, hipotensiune, inoz și/su șo.
Elementele linie utile pentru estimre inițilă probbilității de sindrom orti ut ondiții u ris înlt rterele durerii u ris înlt rteristiile linie u ris înlt Sindromul Mrfn (su lte boli de țesut onjuntiv) storiul fmilil de boli ortie ol vlvulră ortiă unosută Anevrismul orti tori unosut Mnipulre nterioră ortei (inlusiv în hirurgi rdiă) Durere toriă nterioră, posterioră su bdominlă desrisă u urmtorele rtere: debut brus; intensitte severă; sfâșietore; Evidențe linie de mlperfuzie: - Defiit de puls - Diferenț de tensiune rterilă sistoli - Defiit fol neurologi (soit u durere tipiă) Suflu distoli orti (nou părut, soit u durere) Hipotensiune su șoul Tbel modifit după Rogers Am et l. irultion 2011;123:2213-8. Sorul de ris vriză între 0-3, orespunzător numărului de tegorii pozitive (1 punt pe olonă) Reomndări pentru trtmentul diseției de ortă L toți pientii u AD se reomndă trtment medil inluzând ntilgie și mediție pentru ontrolul tensiunii rterile. ls L pienții u AD tipul A se reomndă trtment hirurgil de urgență. L pienții u AD tipul A și mlperfuzie de orgn se v lu în onsiderre o bordre terpeutiă hibridă (ex. înlouire ortei sendente și/su rosei ortei soită u proeduri perutnte ortie su l nivelul rmurilor rterile emergente). În AD tipul neomplită se reomndă întotdeun terpi medimentosă. În AD tipul neomplită se v onsider TEVAR. În AD tipul omplite, TEVAR este reomndtă. În AD tipul omplită se pote lu în onsiderre trtmentul hirurgil. b AAD = diseție ută de ortă; AD = diseție de ortă; TEVAR = reprre endovsulră ortei torie. = ls de reomndre; b = Nivelul de evidențe. Reomndări pentru dignostiul și mngementul nevrismelor de ortă toriă (AAT) ls Trtmentul hirurgil este indit l pienții u nevrism de rădăină ortiă și u sindrom Mrfn, dă dimetrul mxim orti este 50 mm. Trtmentul hirurgil v fi lut în onsiderre l pienții u nevrism de rădăină ortiă u dimetrul mxim l ortei sendente: 45 mm l pienții u sindrom Mrfn și u ftori de ris; d
50 mm l pienții u bisuspidie ortiă și u ftori de ris; e,f 55 mm pentru restul pienților re nu soiză o elstoptie. g,h Limite prg mi mii le dimetrului mxim orti u indiție pentru trtmentul hirurgil pot fi onsiderte, orespunztor suprfeței orporle, l pienții u sttură miă su în zul unei progresii rpide, soierii regurgitării ortie, srină plnifită și în funție de preferinț pientului. ntervențiile pentru nevrismele de r orti Trtmentul hirurgil v fi lut în onsiderre l pienții u nevrism izolt de r orti u dimetrul mxim 55 mm. ntervenți pentru reprre rului orti pote fi lută în onsiderre l pienții u nevrism de r orti re u dej o indiție de trtment hirurgil pentru un nevrism orti dient, lolizt l nivelul ortei sendente su desendente. ntervențiile pentru nevrismele de ortă desendentă TEVAR este prefert trtmentului hirurgil, dă este fezbil din punt de vedere ntomi. TEVAR v fi lut în onsiderre l pienții u nevrism de ortă desendentă u dimetrul mxim 55 mm. Atuni nd TEVAR nu este tehni posibil, trtmentul hirurgil v fi lut în onsiderre l pienții u nevrism de ortă desendentă u dimetrul mxim 60 mm. Atuni ând este indită intervenți l pienții u sindrom Mrfn su u lte elstoptii trtmentul hirurgil v fi prefert intervenției prin TEVAR. b b = ls de reomndre; b = Nivelul de evidențe; Deizi v lu în onsiderre, de semene, form diferitelor segmente le ortei. L pienții u indiție pentru protezre vlvulră ortiă se pot folosi limite prg mi mii pentru intervenție, u sopul de ombin în eeși intervenție și hirurgi ortei sendente. d storiul fmilil de diseție ortiă și/su reștere dimetrului orti u >3 mm/n (l măsurători repette utilizând eeși metodă imgistiă, l elși nivel l ortei, utilizând omprți imgine lângă imgine și onfirmtă printr-o ltă tehniă imgistiă), soiere unei regurgitări severe ortiă su mitrlă, dorintă unei srini. e ortți de ortă, hipertensiune reterilă sistemiă, istoriul fmilil de diseție su reștere dimetrului orti u >3 mm/n (l măsurători repette utilizând eeși metodă imgistiă, l elși nivel l ortei, utilizând omprți imgine lângă imgine și onfirmtă printr-o ltă tehniă imgistiă). f Asoiere ltor omorbidități l vârstnii. h L pienții u LES su u sindromul Ehler-Dnlos form vsulră se vor lu în onsiderre limite prg mi mii, posibil hir mi mii deât în sindromul Mrfn. Nu există ină dte re să preizeze este limitele și se v folosi o bordre individuliztă. Reomndări pentru sreeningul nevrismelor de ortă bdominlă (AAA) ls Sreeningul eogrfi l populției pentru AAA: Se reomndă l toți bărbții >65 ni. A Pote fi lut în onsiderre l femei >65 ni u istori de fumt. b Nu este reomndt l femeile nefumătore și fără istori fmilil.
Sreeningul eogrfi țintit pentru AAA v fi lut în onsiderre l rudele de grd le unui pient u AAA. Sreeningul oportunisti pentru AAA u ozi ETT: V fi lut în onsiderre l toți bărbții >65 ni. Pote fi lut în onsiderre l femei >65 ni u istori prezent/treut de fumt. b AAA = nevrism de ortă bdominlă; ETT = eordiogrfie trnstoriă; = lsă de reomndre; b = Nivelul de evidențe. Reomndări pentru mngementul pienților simptomtii u ortă dilttă su u nevrism de ortă bdominlă (AAA) ls Pienții u dimetrul ortei bdominle de 25-29 mm vor fi reevluti eogrfi peste 4 ni. Strtegi de suprveghere este indită și sigură l pienții u AAA u dimetrul mxim <55 mm și u progresie lent (<10 mm/n) L pienții u AAA mi (30-55 mm) se vor fi lute în onsiderre următorele intervle de timp pentru reevlure imgistiă : AAA u dimetrul 30-39 mm l fiere 3 ni. AAA u dimetrul 40-44 mm l fiere 2 ni. AAA u dimetrul >45 mm d nul. Se reomndă oprire fumtului pentru reduere progresiei AAA. L pienții u AAAs mii pote fi lută în onsiderre utilizre sttinelor și E u sopul reduerii omplițiilor ortie. Reprre AAA este indită dă: Dimetrul AAA >55mm e. Rt progresiei AAA >10 mm/n. Dă un nevrism mre este ntomi pretbil pentru EVAR, tuni se reomndă reprre ortei fie prin tehni endovsulră, fie hirurgil l pienții u ris hirurgil eptbil. D un nevrism mre nu se pote pret ntomi l EVAR, tuni se reomndă reprre hirurgilă. Pienții u AAA simptomti, re nu sunt ndidți pentru trtmentul hirurgil, EVAR soit trtmentului medil optim pote fi lut în onsiderre. f AAA = nevrism de ortă bdominlă; EVAR = reprre endovsulră ortei; E = inhibitori i enzimei de onversie i ngiotensinei. = ls de reomndre; b = Nivelul de evidențe. Ris de ruptură AAA <1% între două evluări imgistie. d Aest intervl pote fi surtt l femei su în zul unei reșteri rpide observtă între evluările nteriore. e ndividulizre deiziei de oper un nevrism v ține ont de sexul pientului. Pentru o numită dimensiune, AAA l femei re un ris de 4 ori mi mre să se rupă în period suprvegherii, ș ă reprre ortei pote fi onsidertă l o limită prg mi miă, probbil de 50 mm. Spernț de viță pientului v fi lută în onsiderre, de semene, îninte de deide intervenți de reprre. f Deoree s- redus dor mortlitte legtă de nevrism, dr nu și mortlitte de orie uză este neesr să se țină ont de dorinț pientului, după e fost informt orespunztor. b b A A
Reomndări pentru mngementul pienților simptomtii u nevrism de ortă bdominlă (AAA) ls L pienții u suspiiune de ruptură de AAA se reomndă evlure imedită prin eogrfie bdominlă su exmen T. În zul rupturii unui AAA este indită reprre în urgență imedită. În zul unui AAA simptomti, dr nerupt este indită reprre urgentă. În zul unui AAA simptomti re se preteză ntomi pentru EAVR se reomndă fie reprre hirurgilă, fie endovsulră. AAA = nevrism de ortă bdominlă; EVAR = reprre endovsulră ortei; T = tomogrfie omputeriztă; = ls de reomndre; b = Nivelul de evidențe. Depinde de expertiz ehipei de intervenționiști și de risul pientului. A Reomndări pentru mngementul diltării de rădăin ortiă l pienți u biuspidie ortiă (AV) ls Pienții u AV unosută trebuie să efetueze inițil o ETT re să stbilesă dimetrele rădăinii ortie și le ortei sendente. RM rdiă su T rdi sunt indite l pienții u AV l re morfologi rădăinii ortei și ortei sendente nu pot fi evlute u urtețe l ETT. Este indită măsurre serită rădăinii ortei și ortei sendente l pienții u AV, l intervle de timp re depind de dimensiune ortei, de rt progresiei dimetrului și de istoriul fmilil. În zul în re dimetrul rdinii ortei su l ortei sendente este >45 mm su rt progresiei este >3 mm/n, măsurte prin eordiogrfie, este indită măsurre nulă dimetrului orti. În zul în re dimetrul ortei este >50 mm su rt progresiei este >3 mm/n, măsurte prin eordiogrfie este indită evlure printr-o ltă metodă imgistiă (T su RM) pentru onfirmre măsurătorilor. L pienții u AV, trtmentul hirurgil l ortei sendente: Este indit în zul în re dimetrul rădăinii ortei su l ortei sendente este >55 mm. Este indit în zul în re dimetrul rădăinii ortei su l ortei sendente este >50 mm în prezenț ltor ftori de ris. Este indit în zul în re dimetrul rădăinii ortei su l ortei sendente este >45 mm, tuni ând este plnifită protezre vlvulră ortiă. β-blontele pot fi onsiderte l pienții u AV și u diltre rădăinii ortie b
>40 mm. Dtorită gregării fmilile se v onsider sreeningul rudelor de grd 1. L pienții u elstoptie su u AV și u diltre rădăinii ortei (>40 mm), exerițiile izometrie u înărătură sttiă mre (ex. ridire greutăților) nu este indită și v fi interzisă. AV = biuspidie ortiă; T = tomogrfie omputeriztă; RM = rezonnță mgnetiă; ETT = eordiogrfie trnstoriă. = ls de reomndre; b = Nivelul de evidențe. ortți de ortă, hipertensiune rterilă sistemi, istoriul fmilil de diseție, su reștere dimetrului orti u >3 mm/n (l măsurători repette utilizând eeși metodă imgistiă, l elși nivel l ortei, utilizând omprți imgine lângă imgine și onfirmtă printr-o ltă tehniă imgistiă).
Trduere și dptre dup Ghidul ES pentru dignostiul și trtmentul bolilor ortei, 2014.