CURS 11, Analiză matematică, semestrul I,
|
|
- Φιλομήλ Ζαφειρόπουλος
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 CURS, Anliză mtemtiă, semestrul I, 4 5 Integrle duble Fie R un domeniu ompt înhis şi mărginit. Să presupunem ă,,..., n este un şir finit de domenii ompte, fără punte interiore omune, stfel înât... n. Vom spune ă relţi defineşte o desompunere domeniului şi notăm u : { i } i,n ls tuturor mulţimilor e formeză estă desompunere. Pentru o mulţime omptă A R, e mi mre distnţă dintre două punte din A se numeşte dimetrul mulţimii A. În zul desompunerii domeniului, el mi mre dintre dimetrele mulţimilor,..., n se noteză u şi se numeşte dimetrul desompunerii. Fie um o funţie ontinuă pe domeniul. Vom onsider, în fiere subdomeniu i, âte un punt ξ i, η i i, ir poi formăm sum n f ξ i, η i Ari i. i Aestă sumă se v numi sum Riemnn soită funţiei f, domeniului, desompunerii şi puntelor {ξ i, η i } i,n, şi o notăm u σ f; ξ i, η i. efiniţi. Fie R un domeniu ompt şi f : R. Funţi f se numeşte integrbilă Riemnn pe domeniul dă există I R stfel înât, pentru orie ε >, există δ > stfel înât, pentru orie desompunere u < δ şi orie r fi puntele ξ i, η i i i, n este stisfăută relţi: σ f; ξ i, η i I < ε. În estă situţie, numărul I se numeşte integrl dublă în sens Riemnn funţiei f pe domeniul şi se noteză prin fx, ydy. În bz definiţiei preedente ne rezultă, luând fx, y, x, y, ă f este integrbilă Riemnn pe şi Ari dy. 3 Teorem. Fie R un domeniu ompt şi f : R ontinuă pe. Atuni f este integrbilă pe domeniul.
2 Prezentăm în ontinure âtev zuri în re integrl dublă se pote lul, e reduându-se l lulul două integrle Riemnn obişnuite. efiniţi.3. omeniul se numeşte simplu în rport u x Oy dă pote fi reprezentt sub form: { x, y R x [, b], ϕ x y ψ x }, 4 unde ϕ, ψ : [, b] R x sunt funţii ontinue pe [, b] u ϕ x < ψ x, x, b.. omeniul se numeşte simplu în rport u x Ox dă pote fi reprezentt sub form: { x, y R y [, d], ϕ y x ψ y }, 5 unde ϕ, ψ : [, d] R sunt funţii ontinue pe [, d] u ϕ y < ψ y, y, d. Observţi.4 Observăm din definiţi de mi sus ă un domeniu este simplu în rport u x Oy dă orie prlelă dusă prin puntele intervlului [, b] l Oy interseteză Fr în ext două punte, u exepţi eventulă puntelor situte pe dreptele de euţii x su x b. O observţie nlogă re lo pentru zul domeniilor simple în rport u x Ox. y A 4 Gψ yψx A 3 A Gφ A x O x yφx xb Figure : omeniu simplu în rport u Ox Figur. simplu Oy Figur. simplu Ox Figur 3 nu e simplu in rport nii u Ox, nii u Oy. Lemm.5 Fie R un domeniu simplu în rport u x Oy şi funţi f : R ontinuă pe. Atuni funţi I : [, b] R, dtă prin I x ψx f x, y dy este ontinuă pe [, b], dei integrbilă Riemnn pe [, b].
3 emonstrţie. Să presupunem dei ă este dt de relţi 4. Făând shimbre de vribilă vom ve: ei, ψx gx,, f x, y dy y gx, t + t ψx, gx, ψx, g t ψx. fx, + t ψx ψx dt. Cum funţi din ultim integrlă, nottă hx, t, este ontinuă în rport u nsmblul vribilelor x, t pe [, b] [, ], ir ψx f x, y dy hx, tdt, în bz ontinuităţii integrlelor u prmetru vom ve ă funţi x dei funţi x I x este ontinuă pe [, b]. hx, tdt este ontinuă, Lemm.6 ă m fx, y M pe, ir f este ontinuă pe, simplu în rport u x Oy, tuni b ψx m Ari f x, y dy M Ari. 6 emonstrţie. su În bz relţiei de monotonie integrlei, vem ψx m dy ψx ψx f x, y dy M dy, ψx m ψx f x, y dy M ψx. Integrând estă relţie de l l b, obţinem 6. Următore teoremă pune în evidenţă un mod de lul l integrlelor duble pentru domenii simple în rport u un dintre xe. Teorem.7 Fie f : R R, integrbilă Riemnn pe domeniul. ă:. este simplu în rport u x Oy şi re reprezentre 4, tuni re lo formul b ψx f x, y dy f x, y dy. 7. este simplu în rport u x Ox şi re reprezentre 5, tuni re lo formul d ψy f x, y dy f x, y dy. 8 ϕy 3
4 emonstrţie. Vom demonstr dor relţi 7, elltă formulă rătându-se nlog. Să presupunem dei ă este dt de relţi 4. Să onsiderăm o desompunere domeniului, efetută u jutorul unor drepte prlele de form x x, x x,..., x x n, unde x < x <... < x n b este o diviziune intervlului [, b], şi unor urbe definite prin relţii de form unde y ϕ x, y ϕ x,..., y ϕ n x, ϕ x, ϕ x + ψx, n ϕ n x + ψx, n... ϕ n x + n ψx ψx. n Figur... În bz proprietăţii de ditivitte integrlei Riemnn în rport u intervlul, obţinem b ψx n x i ψx f x, y dy f x, y dy. ix i Folosind eeşi propriette, vem însă şi x i ψx f x, y dy x i + ϕ x ϕ x f x, y dy În bz prorpietăţii de liniritte integrlei, vem x i ψx x i f x, y dy x i + x i x i ϕ x ϕ x x i x i x i ϕ x ϕ x f x, y dy ϕ nx ϕ n x ϕ x ϕ x f x, y dy + f x, y dy. f x, y dy + x i x i ϕ nx ϕ n x f x, y dy. Aşdr, vom ve ă b ψx f x, y dy n n x i i jx i ϕ j x ϕ j x f x, y dy. 4
5 Fieărui termen l sumei duble din relţi nterioră i se pote pli Lem.6. Notăm Folosind Lem.6, obţinem ij {x, y x [x i, x i ], y [ϕ j x, ]} m ij inf ij fx, y, m ij Ari ij x i x i m ij sup ij fx, y. ϕ j x ϕ j x f x, y dy M ij Ari ij, de unde, prin sumre, n i j n m ij Ari ij b ψx f x, y dy n n M ij Ari ij. i j r, um f este ontinuă pe domeniul ompt ij, vlorile m ij şi M ij se ting, în bz Teoremei lui Weierstrss, în punte din domeniul ij, diă sumele din drept şi stâng relţiei preedente sunt sume Riemnn. Mi mult, norm desompunerii relizte de noi v tinde ătre ând n, ir um f este integrbilă pe, v rezult ă mbele sume tind ătre f x, y dy. e ii, relţi 7. Observţi.8 Uneori, pentru uşurre srierii, preferăm notţiile: b ψx b ψx f x, y dy not f x, y dy, d ψy ϕy f x, y dy not d dy ψy ϕy f x, y. În zul unui domeniu dreptunghiulr, [, b] [, d], se observă fptul ă est este simplu şi în rport u Oy, şi u Ox, putând fi reprezentt sub orire din formele 4 şi 5. Spre exemplu, putem lu şi ψx d pentru orie x [, b]. În est z, formulele 7 şi 8 devin, respetiv, [,b] [,d] [,b] [,d] f x, y dy f x, y dy b d d b f x, y dy f x, y dy b d dy d b f x, y dy, 9 f x, y. 5
6 Mi mult, dă f este o funţie u vribile seprte, diă f se pote srie sub form f x, y f x f y pentru orie x, y [, b] [, d], tuni integrl dublă se luleză un produs efetiv de două integrle Riemnn simple, diă: b d f x, y dy f x f y dy. [,b] [,d]. Proprietăţi le integrlei duble Teorem.9 Propriette de liniritte în rport u integrndul Fie un domeniu ompt din R, f, g două funţii integrbile pe şi α un număr nenul. Atuni funţiile f + g, α f sunt integrbile pe şi, în plus: f + g x, ydy f x, y dy + g x, y dy, α fx, ydy α f x, y dy. Teorem. Propriette de ditivitte în rport u domeniul ă şi şi sunt seprte printr-o urbă netedă, ir f este integrbilă pe, tuni f este integrbilă pe i, i, şi rezultă fx, ydy fx, ydy + fx, ydy. Reipro, dă f este integrbilă pe i tuni f este integrbilă pe şi re lo eeşi relţie. Teorem. Fie un domeniu ompt din R,ir f o funţie integrbilă pe. Atuni funţiile f este integrbilă pe şi re lo: f x, y dy f x, y dy. Teorem. monotonie ă f, g : R sunt integrbile pe şi fx, y gx, y, x, y, tuni fx, ydy gx, ydy. ă pentru orie x, y re lo tuni este devărtă şi ineglitte m ri m fx, y M fx, ydy M ri. Teorem.3 de medie pentru integrl dublă Fie un domeniu ompt din R şi f : R o funţie ontinuă pe. Atuni există un punt x, y stfel înât f x, y dy f x, y Ari. 6
7 . Interpretre meniă integrlei duble Considerăm o plă plnă, de grosime neglijbilă, vând în fiere punt densitte de msă dtă printr-o funţie ontinuă şi pozitivă ρ x, y.. ms plăii mterile este: M ρ x, y dy.. oordontele entrului de greutte l plăii mterile sunt dte de formulele: x G M x ρ x, y dy, y G M y ρ x, y dy. 3. momentul de inerţie l plăii mterile, sitută în plnul xoy, în rport u o dreptă d su u un punt P este: r x, y ρ x, y dy unde r r x, y este distnţ de l un punt urent l plăii, M x, y, l drept d, respetiv l puntul P. În prtiulr, momentele de inerţie I Ox şi I Oy le plăii mterile în rport u xele de oordonte Ox, respetiv Oy, sunt: I Ox y ρ x, y dy şi I Oy x ρ x, y dy. e semene, momentul de inerţie l plăii mterile în rport u origine xelor de oordonte este: I O x + y ρ x, y dy. Evident, re lo: I O I Ox + I Oy... Exemple Exeriţiul.4 Clulţi următorele integrle duble pe domeniile indite: [. sin x + y dy, unde, π ] [, π ]. Soluţie. Cum este dreptunghiulr, vem, în bz formulei 9, Cum I x π π π sin x + y dy os x + y π π sin x + y dy. sin x + os x, rezultă sin x + os x. 7
8 dy., unde [, ] [, ]. x + y + Soluţie. Obţinem I x dy x + y +, x + y + dy x + y + x + x +, de unde 3. x + 4 ln. x + 3 xy dy, unde este domeniul pln limitt de prbol de euţie y 4x şi de drept de euţie x. Soluţie. Fig 5. omeniul este simplu în rport u mbele xe de oordonte. rport u x Ox, vem: de unde 4. I y 4 y dy 4 y xy, xy x y y y6 dy 3 3. y y6 3, 4 y Considerându-l simplu în x + y dy, unde este domeniul pln limitt de urbele de euţii: y x şi y x. Soluţie. Figur 6 omeniul hşurt pe figură este simplu în rport u mbele xe de oordonte. { Considerându-l domeniu simplu în rport u x Oy, îl putem srie sub form : x x y x, dei x x x + y dy x 5 + x 3 x [ x y + y ] x y yx 8
9 { y Considerând domeniu simplu în rport u x Ox, îl putem srie sub form : y x y, de unde 5. [ y x + y ] dy y y y 3 3 y6 y 3 [ x 3 x ] y 3 + xy dy dy x + y dy, unde este domeniul pln mărginit de dreptele de euţii: y x, y x +, y şi y 3. Soluţie. Figur 7 ă privim domeniul în rport u x Oy, trebuie să-l desompunem est domeniu în trei domenii, şi 3, simple în rport u estă xă, poi vom ve, folosind Teorem., ă x + y dy + x + y dy + x + y dy. 3 omeniul mărginit de prlelogrmul ABC este însă simplu în rport u x Ox, putând fi sris sub form { x, y R y [, 3], y x y }. Atuni dei 6. I y 3 y y dy x + y, y x + y x3 y xy 3 xy xy 3 y3 xy y 3 3 y 3 dy y 3 + y dy dy, unde: { x, y R y 8x, y x, y + 4x 4 }. x 3 + y, Soluţie. Figur 8. omeniul este hşurt în figur de mi sus. Pentru lul, împărţim domeniul în trei subdomenii simple în rport u x Oy şi vem dy I x, 3 9 dy I x dy 8 I 3 3 x x 8 3 x x 9 x 8x 8x 8x 4 4x 8 9 8x x dy x dy x + x x 9 x + 8x 4 x 4 x 4 4x + 8x x 9. 3 x + 9, 9
10 Aşdr, I + I + I Să se luleze ms plăii plne mterile re oupă domeniul pln: { x, y R x y 7, y 7 x } şi re re densitte ρ x, y Soluţie. Figur 9. Avem M 3 y + 7. dy ρ x, y dy y y dy 7 + y y y 7 + y dy Să se luleze momentele de inerţie in rport u xele de oordonte şi momentul de inerţie fţă de origine pentru pl mterilă plnă re oupă domeniul { x, y R x + y, x, y } şi re re densitte mterilă de msă dtă de ρ x, y + xy. Soluţie. Figur. Obţinem I Ox I Oy x x I O I Ox + I Oy 6. y + xy dy, x + xydy,.3 Shimbre de vribilă în integrle duble Considerăm două domenii ompte şi din R şi o trnsformre T :, de form x xu, v y yu, v, u, v, unde:. x, y sunt de lsă C ;. T este surjetivă; x u x x 3. Jobinul J u, v u v y y pe. u v O funţie u este proprietăţi v fi numită shimbre de vribile su de oordonte. Teorem.5 ă f este integrbilă pe, tuni re lo fx, ydy fxu, v, yu, v J u, v dudv.
11 Observţi.6 Sopul shimbării de vribile în integrl dublă este înlouire domeniului de integrre printr-un lt domeniu, sris, eventul, într-o formă mi simplă, e permite lulul mi uşor l integrlei..3. Shimbări de vribilă frevent utilizte. Coordonte polre Un dintre ele mi utilizte shimbări de vribile este treere de l oordonte rteziene l oordonte polre, şi se foloseşte în zul în re domeniul este un dis irulr, un setor irulr, o oronă irulră, et. În zul disului de rză r, trnsformre de oordonte este dtă prin { x ρ os θ y ρ sin θ, ρ, θ, unde { ρ, θ R ρ r, θ π }. x Jobinul trnsformării este: J ρ, θ ρ y ρ Figurile,. Coordonte polre generlizte x θ y ρ. θ ă domeniul este un dis elipti, un setor elipti, o oronă eliptiă, et. oordonte polre generlizte. În zul disului elipti definit prin } {x, y R x + y b, vom ve trnsformre { x ρ os θ y bρ sin θ, ρ, θ, unde { ρ, θ R ρ, θ π } În est z jobinul trnsformării este J ρ, θ bρ..3. Exemple Exeriţiul.7 Clulţi următorele integrle duble, pe domeniile plne speifite: sin x. + y dy, unde { x, y R π x + y 4π }. x + y Soluţie. Figurile, 3 Treem l oordonte polre. Vom ve { x ρ os θ y ρ sin θ, ρ [π, π], θ [, π]. Jobinul este dei sin x + y dy x + y J ρ, θ ρ, sin ρ π π ρ ρ dρdθ dθ sin ρ dρ 4π. π treem l
12 }. x y dy, unde: {x, y R x b + y b. Soluţie. omeniul este disul elipti de semixe, b >. Treem l oordonte polre generlizte. Vom ve x y b dy ρ bρdρdθ 3. π b dθ πb 3 ρ 3 ρ ρ dρ πb πb 3. ρ ρdρ x y dy, unde este domeniul pln mărginit de urbele de euţii: x + y ; y x; y 3x, >, x. Soluţie. omeniul de integrre este setorul irulr din figur de mi jos. Figur 4. Treem l oordonte [ polre. omeniul se trnsformă în domeniul l noilor vribile, π unde ρ [, ] şi θ 4, π ] dreptunghi u lturile prlele u xele de oordonte. Obţinem: 3 π ρ 3 ρdρdθ dθ ρ ρ dρ π3 π x + y 3 x y dy, unde este domeniul pln mărginit de dreptele d : x + y, d : x y, d 3 : x + y 3 şi d 4 : x y. Soluţie. Figurile 5, 6 Shimbăm vribilele prin: { x + y u x y v Atuni jobinul v fi x x J u, v u v y y u v ir integrl devine u 3 v dudv 3 x u + v y ; u [, 3], v [, ]. u v, u 3 du v dv 3. Exemplul.8 Să dăm un exemplu de lul pentru o integrlă impropie lrg utiliztă în teori probbilităţilor numită şi integrl lui Guss: e x.
13 [, [, Conform riteriului în α, rezultă imedit ă este onvergentă. Să înerăm să-i determinăm vlore. Ne vom oup de integrl improprie e x y dy I. Prin generlizre estă integrlă improprie este onvergentă dă există şi este finită limit lim n I n, unde I n : dy, ir Treând l oordonte polre, obţinem x y e n n : { x, y R x + y n }. I n π n ρe ρ dρ π e ρ n, de unde lim n I n π 4. Aşdr, π. Formul integrlă Riemnn-Green Aestă formulă integrlă ne dă legătur dintre integrl dublă pe un domeniu pln, înhis şi mărginit, şi integrl urbilinie pe frontier estui domeniu, onsidertă o urbă înhisă formtă dintr-un număr finit de re netede. Teorem. Fie R un domeniu mărginit de o urbă γ, de lsă C netedă şi fie γ, înhidere estui domeniu. Fie, de semene, P, Q funţii ontinue pe, împreună u derivtele prţile P y, Q. Presupunem ă este domeniu simplu în rport u mbele xe. În ipotezele x preedente re lo Q P x, y + Qx, ydy x P dy. 3 y γ emonstrţie. Presupunem ă este domeniu simplu în rport u x x. Integrl dublă P dy pote fi lultă pe domeniul simplu y {x, y x b, y ψx} şi vem b b P x, y ψx P y dy b b ψx P y dy P x, ϕ x P x, ϕ x b P x, y ϕ x ϕ x P x, ϕ x P x, ϕ x 3
14 P x, y C C C AB P x, y P x, y AB P x, y P x, y AB P x, y P x, y BC P x, y. γ A P x, y Figur 7. Am obţinut stfel P y dy P x, y. 4 γ Anlog se rtă ă Q x dy Qx, y. 5 γ in 4 5 rezultă prin dunre formul lui Green. Observţi. Formul rămâne vlbilă dă domeniul se desompune într-un număr finit de domenii simple, su dă γ este netedă pe porţiuni. Putem demonstr um o teoremă e re drept onseinţă independenţ de drum integrlei urbilinii de speţ dou. Teorem.3 Fie un domeniu simplu onex şi P, Q funţii ontinue pe împreună u derivtele prţile P y, Q. Presupunem ă este domeniu simplu, şi fie γ o urbă netedă înhisă inlusă x în. Următorele următorele firmţii sunt ehivlente: i P x, y + Qx, ydy. γ i P y Q, x, y. x emonstrţie. ii i ă pliăm formul lui Green, reltiv l domeniul mărginit de γ, obţinem Q P x, y + Qx, ydy x P dy. y γ ii i Reipro, presupunem ă deşi re lo i, există un punt P x, y stfel în est P y x, y Q x x, y. in ontinuitte derivtelor se pote presupune ă există un domeniu şi δ > stfel Q x P y > δ >. Apliăm formul lui Green, reltiv l domeniul, mărginit de γ, şi obţinem Q P x, y + Qx, ydy γ x P dy > y > δdy >. in estă ontrdiţie rezultă vlbilitte firmţiei ii i. 4
15 . Exemple Exeriţiul.4 Utilizând formul integrlă Riemnn-Green, lulţi următorele integrle urbilinii: [. x + y + y xy + lnx + ] x + y dy, unde C este frontier dreptunghiului C [, 4] [, ], prursă în sens trigonometri. Soluţie. Avem P x, y x + y, Q x, y xy + y ln x + x + y. Atuni Apliând Formul Riemnn-Green, obţinem C I R G Q x P y y. y dy 4. y + x dy, unde C : x + y, y. y dy 8. Soluţie. omeniul este determint de semidisul de rză din semiplnul superior. Figur 8. Vom ve I R G x y dy 3. C x x y dy x x x 4 3. x + y +x + y dy, unde C este onturul triunghiului ABC, u A, ; B, ; C, 3, prurs în sens trigonometri. Soluţie. A se observ figur următore. Figur 9. Obţinem I R G x y dy, unde euţiile dreptelor e mărgines domeniul sunt AB : y x, BC : y 4 x, CA : x. Aşdr, 4 x x x y dy 4 x
Integrale generalizate (improprii)
Integrle generlizte (improprii) Fie f : [, ] R, definită prin =, α > 0. Pentru u, funţi α f este integrilă pe intervlul [, u] şi u ln α+ α+ u u = ( α)u α α, α = ln u, α =. Dă treem l limită pentru u oţinem
Διαβάστε περισσότεραIntegrale cu parametru
1 Integrle proprii cu prmetru 2 3 Integrle proprii cu prmetru Definiţi 1.1 Dcă f : [, b ] E R, E R este o funcţie cu propriette că pentru orice y E, funcţi de vribilă x x f (x, y) este integrbilă pe intervlul
Διαβάστε περισσότεραBARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)
BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul
Διαβάστε περισσότεραsin d = 8 2π 2 = 32 π
.. Eerciţii reolvte. INTEGRALA E UPRAFAŢĂ E AL OILEA TIP. ÂMPURI OLENOIALE. Eerciţiul... ă se clculee dd dd dd, () fiind fţ eterioră sferei + + 4. oluţie. Avem: sin θ cos φ, sin θ sin φ, cos θ, θ[, π],
Διαβάστε περισσότεραSeminariile 1 2 Capitolul I. Integrale improprii
Cpitolul I: Integrle improprii Lect. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Mtemtică Clcul integrl şi Aplicţii, Semestrul I Lector dr. Lucin MATICIUC Seminriile Cpitolul I. Integrle improprii. Să se studieze ntur
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei metode pentru calculul unor integrale definite din functii trigonometrice
Educţi Mtemtică Vol. 1, Nr. (5), 59 68 Asupr unei metode pentru clculul unor integrle definite din functii trigonometrice Ion Alemn Astrct In this pper is presented one method of clcultion for the trigonometricl
Διαβάστε περισσότεραAnaliza matematică, clasa a XI-a probleme rezolvate Rolul derivatei întâi
Anliz mtemtică, cls XI- proleme rezolvte Rolul derivtei întâi Virgil-Mihil Zhri DefiniŃie: Punctele critice le unei funcńii derivile sunt rădăcinile (zerourile) derivtei întâi DefiniŃie: Fie f:i R, cu
Διαβάστε περισσότεραCURS I II. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1 Integrabilitate Riemann. Criterii de integrabilitate
Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineri Mediului Anliz Mtemtică II, Semestrul II Conf. dr. Lucin MATICIUC CURS I II Cpitolul I: Integrl
Διαβάστε περισσότερα2AM = AI + AJ EF. Aplicând lema de mai sus în triunghiurile ABD şi ACD avem
Conursul Gzet Mtemtiă și ViitoriOlimpii.ro Prolem 1. Fie D un punt moil pe ltur (BC) triunghiului ABC. În triunghiurile ABD şi ACD se însriu erurile C 1, respetiv C. Tngent omună exterioră (lt deât BC)
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραLucian Maticiuc SEMINAR 1 3. Capitolul I: Integrala definită. Primitive. 1. Să se arate că. f (x) dx = 0. Rezolvare:
Cpitolul I: Integrl definită. Primitive Conf. dr. Lucin Mticiuc Fcultte de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineri Mediului Anliz Mtemtică II, Semestrul II Conf. dr. Lucin MATICIUC. Să se rte că Rezolvre: SEMINAR
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραMULTIMEA NUMERELOR REALE
www.webmteinfo.com cu noi totul pre mi usor MULTIMEA NUMERELOR REALE office@ webmteinfo.com 1.1 Rdcin ptrt unui numr nturl ptrt perfect Ptrtul unui numr rtionl este totdeun pozitiv su zero (dic nenegtiv).
Διαβάστε περισσότεραME.09 Transformate Fourier prin sinus şi cosinus
ME.9 Trnsformte Fourier prin sinus şi cosinus Cuvinte cheie Trnsformre Fourier prin cosinus, trnsformre Fourier prin sinus, trnsformt Fourier prin sinus, trnsformt Fourier prin cosinus, formule de inversre,
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 7 CONICE SI CUADRICE
Conie şi udrie CAPITOLUL 7 CONICE SI CUADRICE Definiţie Mulţime H {(,,, n ) R n n n j i, ij, b i, R, ij ji, n n j i ij ij n i b i i } se numeşte ij hiperudriă (su hipersuprfţă) în R n. În zul n hiperudri
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ
CAPITOLUL VII EXTINDERI ALE CONCEPTULUI DE INTEGRALĂ DEFINITĂ În teori Integrlei definite numită şi Integrl Riemnn, s- urmărit c, l numite funcţii rele de o vriilă relă, dte pe mulţimi din R, după o schemă
Διαβάστε περισσότεραANALIZĂ MATEMATICĂ pentru examenul licenţă, manual valabil începând cu sesiunea iulie 2013 Specializarea Matematică informatică coordonator: Dorel I.
ANALIZĂ MATEMATICĂ pentru exmenul licenţă, mnul vlbil începând cu sesiune iulie 23 Specilizre Mtemtică informtică coordontor: Dorel I. Duc Cuprins Cpitolul. Serii de numere rele. Noţiuni generle 2. Serii
Διαβάστε περισσότεραSunt variabile aleatoare care iau o infinitate numărabilă de valori. Diagrama unei variabile aleatoare discrete are forma... f. ,... pn.
86 ECUAŢII 55 Vriile letore discrete Sut vriile letore cre iu o ifiitte umărilă de vlori Digrm uei vriile letore discrete re form f, p p p ude p = = Distriuţi Poisso Are digrm 0 e e e e!!! Se costtă că
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότερα2 Ecuaţii diferenţiale Ecuaţia diferenţială de ordinul n... 55
Cuprins 1 Integrl definită şi generlizări 3 1.1 Definiţie, proprietăţi, formule de clcul............... 3 1. Integrl curbilinie......................... 17 1.3 Integrl improprie.........................
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραTema: şiruri de funcţii
Tem: şiruri de fucţii. Clculţi limit (simplă) şirului de fucţii f : [ 0,], f ( ) R Avem lim f ( 0) = ir petru 0, vem lim f ( ) Î cocluzie, dcă otăm f: [ 0, ], f ( ) =, = 0 =, 0 + + = +, tuci lim f f =..
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραSeminar 3. Serii. Probleme rezolvate. 1 n . 7. Problema 3.2. Să se studieze natura seriei n 1. Soluţie 3.1. Avem inegalitatea. u n = 1 n 7. = v n.
Semir 3 Serii Probleme rezolvte Problem 3 Să se studieze tur seriei Soluţie 3 Avem ieglitte = ) u = ) ) = v, Seri = v este covergetă fiid o serie geometrică cu rţi q = < Pe bz criteriului de comprţie cu
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvate. Mircea Olteanu
@ ANALIZĂ MATEMATICĂ Noţiuni teoretice şi probleme rezolvte Mirce Oltenu Cuprins Integrle improprii şi cu prmetri 5. Noţiuni teoretice......................... 5. Integrle improprii.........................3
Διαβάστε περισσότεραTITULARIZARE 2002 Varianta 1
TITULARIZARE 2002 Vrint 1 A. Omotetii plne: definiţie, oricre două triunghiuri omotetice sunt semene, mulţime omotetiilor de celşi centru formeză un grup belin izomorf cu grupul multiplictiv l numerelor
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραIon CRĂCIUN ANALIZĂ MATEMATICĂ CALCUL INTEGRAL EDITURA PIM
Ion CRĂCIUN ANALIZĂ MATEMATICĂ CALCUL INTEGRAL EDITURA PIM IAŞI 27 2 Cuprins 1 Integrle improprii 9 1.1 Introducere............................ 9 1.2 Definiţi integrlei improprii................... 1 1.3
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 Şiruri de numere reale
Curs 2 Şiruri de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Convergenţă şi mărginire Teoremă Orice şir convergent este mărginit. Demonstraţie Fie (x n ) n 0 un
Διαβάστε περισσότεραz a + c 0 + c 1 (z a)
1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE. Teorema (Teorema bisectoarei interioare) Fie triunghiul ABC, (AD bisectoarea interioară a unghiului A şi D (BC), atunci: DB =
1. Relţii metrie în triunghiul orere 1.1. Teoreme le isetorelor GEOMETRIE Teorem 1.1.1. (Teorem isetorei interiore) Fie triunghiul B, (D isetore interioră unghiului şi D (B), tuni: DB B. D Demonstrţie.
Διαβάστε περισσότεραEcuaŃii de gradul al doilea ax 2 + bx + c = 0, a,b,c R, a 0 1. Formule de rezolvare: > 0 b x =, x =, = b 2 4ac; sau
EcuŃii de grdul l doile x + x + c = 0,,,c R, 0 Formule de rezolvre: > 0 + x =, x =, = c; su ' + ' ' ' x =, x =, =, = c Formule utile în studiul ecuńiei de grdul l II-le: x + x = (x + x ) x x = S P 3 x
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραREZUMAT CURS 3. i=1. Teorema 2.2. Daca f este (R)-integrabila pe [a, b] atunci f este marginita
REZUMAT CURS 3. Clse de uctii itegrbile Teorem.. Dc :, b] R este cotiu tuci este itegrbil pe, b]. Teorem.2. Dc :, b] R este mooto tuci este itegrbil pe, b]. 2. Sume Riem. Criteriul de itegrbilitte Riem
Διαβάστε περισσότεραdef def punctul ( x, y )0R 2 de coordonate x = b a
Cetrul de reutte rl-mhl Zhr CENTE E GEUTTE Î prtă este evoe să se luleze r plălor ple de ee vom det plăle ple u mulńm Ştm ă ms este o măsură ttăń de mtere dtr-u orp e ms repreztă o uńe m re soză eăre plă
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul IX. Integrale curbilinii
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 7 8 Capitolul IX. Integrale curbilinii. Să se calculee Im ) d, unde este segmentul
Διαβάστε περισσότεραTEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE
TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE 35 TEMA 5: DERIVATE ŞI DIFERENȚIALE Obiective: Deinire principlelor proprietăţi mtemtice le uncţiilor, le itelor de uncţii şi le uncţiilor continue Deinire principlelor
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραπ } R 4. ctg:r\{kπ} R FuncŃii trigonometrice 1. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic 2. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice 1.
Trigonometrie FuncŃii trigonometrice. DefiniŃii în triunghiul dreptunghic b c b sin B, cos B, tgb c C c ctgb, sin B cosc, tgb ctgc b b. ProprietãŃile funcńiilor trigonometrice. sin:r [-,] A c B sin(-x)
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραCursul Măsuri reale. D.Rusu, Teoria măsurii şi integrala Lebesgue 15
MĂSURI RELE Cursul 13 15 Măsuri reale Fie (,, µ) un spaţiu cu măsură completă şi f : R o funcţie -măsurabilă. Cum am văzut în Teorema 11.29, dacă f are integrală pe, atunci funcţia de mulţime ν : R, ν()
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραMETODE ŞI ETAPE NECESARE PENTRU DETERMINAREA
ETOE ŞI ETAPE ECESARE PETRU ETERIAREA UGHIULUI A OUĂ PLAE PROF. IACU ARIA, ŞCOALA ROUL LAEA, ORAVIłA, CARAŞ- SEVERI (). Unghi diedru. Fie α şi β două semiplne vând ceeşi frontieră (muchie)d. Se numeşte
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραToate subiectele sunt obligatorii. Timpul de lucru efectiv este de 3 ore. Se acordă din oficiu 10 puncte. SUBIECTUL I.
Modelul 4 Se acordă din oficiu puncte.. Fie numărul complex z = i. Calculaţi (z ) 25. 2. Dacă x şi x 2 sunt rădăcinile ecuaţiei x 2 9x+8 =, atunci să se calculeze x2 +x2 2 x x 2. 3. Rezolvaţi în mulţimea
Διαβάστε περισσότερα1. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE
. ŞIRURI ŞI SERII DE NUMERE REALE. Eerciţii rezolvte Eerciţiul Stbiliţi dcă următorele şiruri sut fudmetle: ), N 5 b) + + + +, N * c) + + +, N * cos(!) d), N ( ) e), N Soluţii p p ) +p - < şi mjortul este
Διαβάστε περισσότεραAxiomele geometriei în plan şi în spańiu
xiomele geometriei în pln şi în spńiu 1 xiomele geometriei în pln şi în spńiu unoştinńele de geometrie cumulte în clsele gimnzile pot fi încdrte într-un sistem logic de propozińii mtemtice: xiome, definińii,
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE. 6.1 Forme liniare
Algebră liniră CAPITOLUL 6 FORME LINIARE, BILINIARE ŞI PĂTRATICE 6 Forme linire Fie V un spţiu vectoril peste un corp K Definiţi 6 Se numeşte formă liniră su funcţionlă liniră o plicţie f : V K cre stisfce
Διαβάστε περισσότεραCriterii de comutativitate a grupurilor
Criterii de comutativitate a grupurilor Marius Tărnăuceanu 10.03.2017 Abstract În această lucrare vom prezenta mai multe condiţii suficiente de comutativitate a grupurilor. MSC (2010): 20A05, 20K99. Key
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραGHEORGHE PROCOPIUC ANALIZĂ MATEMATICĂ
GHEORGHE PROCOPIUC ANALIZĂ MATEMATICĂ IAŞI, 2002 Cuprins 1 ELEMENTE DE TEORIA SPAŢIILOR METRICE 6 1.1 Introducere................................... 6 1.1.1 Elemente de teori teori mulţimilor.................
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότερα4. Integrale improprii cu parametru real
4. Itegrle improprii cu prmetru rel Fie f: [ b, ) [ cd, ] y [, itegrl improprie R cu < b +, stfel îcât petru fiecre b cd ] f (, ) ydeste covergetă. Atuci eistă o fucţie defiită pritr-o itegrlă improprie
Διαβάστε περισσότερα4. PLANUL 4.1 Reprezentarea planului. Relaţia punct dreaptă plan
LANUL 37 4. LANUL 4.1 Repreentre plnului. Relţi punt reptă pln Un pln orere [] este eterint în spţiu e trei punte neolinire, e o reptă şi un punt eterior ei, e ouă repte prlele su onurente. Şi în epură
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραIoan ROŞCA CALCUL NUMERIC. Elemente de teoria aproximarii
Ion ROŞCA CALCUL NUMERIC Elemente de teori proximrii P R E F A T A In ultimul timp, u pǎrut nevoi enorme de modele mtemtice tot mi sofisticte şi simulǎri pe clcultor tot mi vste şi complexe. In cest mod,
Διαβάστε περισσότεραLucian Maticiuc SEMINAR Conf. dr. Lucian Maticiuc. Capitolul VI. Integrala triplă. Teoria:
Capitolul I: Integrala triplă Conf. dr. Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Analiza Matematică II, Semestrul II Conf. dr. Lucian MATICIUC Teoria: SEMINAR 3 Capitolul I. Integrala
Διαβάστε περισσότεραO INTRODUCERE ÎN GEOMETRIA MECANISMELOR
O INTRODUCERE ÎN GEOMETRIA MECANISMELOR LIVIU I. NICOLAESCU ABSTRACT. În estă lurre disutăm teorem de universlitte lui Kempe legtă de posiilele onfigurţii le unui menism pln. CONTENTS Introduere 1 1. Menisme
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραEDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 6 INTEGRALA TRIPLĂ
Capitolul 6 INTEGRALA TRIPLĂ Pentru introducerea noţiunii de integrală triplă a unei funcţii definite pe un domeniu de integrare din R 3, vom revizui construcţia utilizată pentru definiţia integralei duble,
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii
GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile
Διαβάστε περισσότεραVectori liberi Produs scalar Produs vectorial Produsul mixt. 1 Vectori liberi. 2 Produs scalar. 3 Produs vectorial. 4 Produsul mixt.
liberi 1 liberi 2 3 4 Segment orientat liberi Fie S spaţiul geometric tridimensional cu axiomele lui Euclid. Orice pereche de puncte din S, notată (A, B) se numeşte segment orientat. Dacă A B, atunci direcţia
Διαβάστε περισσότερα1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune
.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este
Διαβάστε περισσότεραCalcul diferenţial şi integral (notiţe de curs)
Clcul diferenţil şi integrl (notiţe de curs) Şt. Blint E. Kslik, L. Tǎnsie, A. Tomoiogă, I. Rodilǎ, N. Bonchiş, S. Mriş Cuprins 0 L ce pote fi util un curs de clcul diferenţil şi integrl pentru un student
Διαβάστε περισσότεραAnexa B2 Elemente de reprezentare grafică în plan şi în spaţiu.
Anex B Elemente de reprezentre grfică în pln şi în spţiu. 1. Tipuri de sisteme de coordonte. Coordonte crteziene Fie xoy un sistem de coordonte crteziene în pln. Fie P un punct în pln vând coordontele
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότεραOrice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism. (Y = f(x)).
Teoremă. (Y = f(x)). Orice izometrie f : (X, d 1 ) (Y, d 2 ) este un homeomorfism Demonstraţie. f este continuă pe X: x 0 X, S Y (f(x 0 ), ε), S X (x 0, ε) aşa ca f(s X (x 0, ε)) = S Y (f(x 0 ), ε) : y
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραLucrare. Varianta aprilie I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2. sau p b.
Lucrare Soluţii 28 aprilie 2015 Varianta 1 I 1 Definiţi noţiunile de număr prim şi număr ireductibil. Soluţie. Vezi Curs 6 Definiţiile 1 şi 2 Definiţie. Numărul întreg p se numeşte număr prim dacă p 0,
Διαβάστε περισσότεραΚεφάλαιο 1 Πραγματικοί Αριθμοί 1.1 Σύνολα
x + = 0 N = {,, 3....}, Z Q, b, b N c, d c, d N + b = c, b = d. N = =. < > P n P (n) P () n = P (n) P (n + ) n n + P (n) n P (n) n P n P (n) P (m) P (n) n m P (n + ) P (n) n m P n P (n) P () P (), P (),...,
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραELEMENTE DE CALCUL INTEGRAL (material incomplet, în curs de redactare) Paul GEORGESCU
ELEMENTE DE CALCUL INTEGRAL (mteril incomplet, în curs de redctre) Pul GEORGESCU Cuprins PRIMITIVE. Primitive................................... Operţii cu funcţii cre dmit primitive................ 7.3
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότερα5.6. Funcţii densitate de probabilitate clasice
Elemente de sttistică 5.6. Funcţii densitte de probbilitte clsice 5.6.. Introducere L or ctulă eistă un număr mre de funcţii msă de probbilitte şi funcţii densitte de probbilitte ce crcterizeză diferite
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. 1. Probleme
SEMINAR TRANSFORMAREA FOURIER. Probleme. Să se precizeze dacă funcţiile de mai jos sunt absolut integrabile pe R şi, în caz afirmativ să se calculeze { transformata Fourier., t a. σ(t), t < ; b. f(t) σ(t)
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 4 CONICE 1. CONSIDERAŢII GENERALE
CAPITOLUL 4 CONICE In urm prurgerii estui pitol: veţi şti definiţii le onielor louri geometrie, veţi retuliz euţi generlă şi euţiile nonie le onielor şi veţi dispune de o modlitte de reduere euţiei generle
Διαβάστε περισσότεραCONCURSUL NAŢIONAL DE MATEMATICĂ APLICATĂ "ADOLF HAIMOVICI" ETAPA FINALĂ - 22 mai 2010
ETAPA FINALĂ - mi 00 BAREM DE CORECTARE CLASA A IX A. Pe o dreptă se consideră 00 puncte, cre formeză 009 segmente, fiecre de cm. Pe primul segment, desupr dreptei, construim un pătrt, pe l doile segment,
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραGEOMETRIE ANALITICĂ. Capitolul 5 VECTORI LIBERI. #1. Spaţiul vectorial al vectorilor liberi
GEOMETRIE ANALITICĂ Cpitolul 5 VECTORI LIBERI # Spţiul vectoril l vectorilor liberi Fie E spţiul tridimensionl l geometriei elementre orientt Definiţii Pentru oricre două puncte A B E considerăm segmentul
Διαβάστε περισσότεραEL-nesss.r.l. CONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE
ONDENSATOARE DE MEDIE TENSIUNE EL-nesss.r.l. ondenstorele sunt destinte imunttirii fctorului de putere si filtrrii rmonicilor superiore in retelele de medie tensiune. Dielectricul este de tip ll-film impregnt
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραCum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme
Cum folosim cazuri particulare în rezolvarea unor probleme GHEORGHE ECKSTEIN 1 Atunci când întâlnim o problemă pe care nu ştim s-o abordăm, adesea este bine să considerăm cazuri particulare ale acesteia.
Διαβάστε περισσότεραTit Tihon CNRV Roman FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE. Caracteristici vizibile observate PUNCTAJ ACORDAT
Tit Tihon CNRV Romn FISA DE EVALUARE A UNITATII DE INVATARE Nr. crt 5 6 7 8 9 0 Nr. crt Nr. crt Crcteristici vizibile observte PUNCTAJ ACORDAT preciere D+ Nu Observţii privind preciere folosire mnulului
Διαβάστε περισσότερα