Acizi carboxilici heterofuncționali.

Acizi carboxilici heterofuncționali.

1. Acizi carboxilici halogenați. R R 2 l l R 2 R l Acizi α-halogenați Acizi β-halogenați l R 2 2 l Acizi γ-halogenați

Metode de obținere. 1. alogenarea directă a acizilor carboxilici. 3 l 2 l l 2 l 2 - - l 2 l 2 l - l l 3 3 2 2 + l 2 -l 3 2 l + + 3 2 + 2 2 2 l l

2. alogenarea în prezența fosforului. R 2 R 2 P l 2 (Pl 3 ) + P l 2 (Pl 3 ) + - R - 3 P 2 3 R 3 P 2 l 3 l l 2 - l l 2 - l 2 R - 2 R l R - R l l l l l l l Metoda este utilizată pentru obținerea acizilor α-halogenați

3. Adiția acizilor halogenați la acizii carboxilici α, β-nesaturați. 2 + l 2 2 l Metoda este utilizată pentru obținerea acizilor β-halogenați

4. alogenarea directă a acizilor aromatici. + Fel l 3 2 + l l Acid m-clorbenzoic Acizii o- și p- halogenbenzoici se obțin prin oxidarea halogentoluenilor respectivi

3 KMn 4, 2 S 4 l l

Proprietățile chimice R 1. Reacțiile grupei carboxil. Na - R 2 l Sl 2 - R S l 2, - l l 2 5 ( + ) - R 2 l 3 N 2 R Na l 2 5 l N 3

2. Reacțiile derivaților halogenați. 3 Br 2N 3 - Br 3 N 2 KN 3 N Na, t 0 3 N 4 K, t 0 alcool 2

Reprezentanți: 2 l 3 3 Br Acidul α-cloracetic Acidul α-bromizovalerianic 3 3 Br N N 2 Bromizoval

2. idroxiacizii. 2.1. Acizi alcooli R Metode de obținere. 1. idroliza bazică a acizilor halogenați 3 + Na 2 3 + NaBr Br

2. idroliza cianhidrinelor aldehidelor. 3 + N 2 3 N 2 ( + ) - 3 N 3 2. Adiția apei la acizii α,β-nesaturați. 2 + 2 + 2 2

4. ondensarea esterilor α-halogenați cu aldehide sau cetone Reacția Reformatski (1889г.). 2 Br + Zn 2 2 5 ZnBr 2 5 3 + 2 ZnBr 2 5 ZnBr 3 2 2 5 3 2 + Zn()Br + 2 5

Proprietățile chimice. Reacțiile grupei carboxil formarea sărurilor, esterilor, anhidridelor, halogenanhidridelor, amidelor, decarboxilarea Reacțiile grupei hidroxil formarea esterilor, oxidarea, eliminarea apei.

Reacții specifice 1. α-idroxiacizi 3 + 3 t o 2-2 3 3 Acidul lactic Lactida acidului lactic Prin încălzire cu acizi minerali, elimină acid formic: 3 2 S 4,t 0 3 +

β-idroxiacizi: R 2 t o, 2 S 4 R - 2 β-idroxiacid Acid α,β-nesaturat

γ- și δ-idroxiacizi: 3 2 2 t o 2 2 3 + 2 Acid γ-hidroxivalerianic γ-valerolactonă 2 2 2 2 Acid δ-hidroxivalerianic o t 2 2 2 2 δ-valerolactonă

Lactonele sunt hidrolizate, ca și esterii, de acizi sau baze în soluție apoază: 2 2 2 2 δ-valerolactonă 2 ( + ) Na 2 2 2 2 2 2 2 2 Na

Reprezantanți: 3 Acid lactic 2 2 2 Acid γ-hidroxibutiric 2 2 2 Acidul L-malic Acidul citric

Acidul tartric Acidul D tartric Acidul L-tartric Acidul mezotartric

2.2. Acizi fenolici - Na + - Na 2 - l Nal Acidul salicilic

Na 3-2, - 2 Na Salicilat de Na Pl 3, 6 5 Na - Nal, - NaP 3 6 5 Salol (fenilsalicilat) Acid salicilic ( 3 ) 2-3 3 Aspirină (acid acetilsalicilic) 3 ( 2 S 4 ) - 2 N 2 3 N 3 Salicilamida

3. Aminoacizii. 2 N R Metode de obținere: 1. 3 + 2N 3 3 + N 4 l l N 2 2. 3 N 3-2 3 N N 3 N N 2 2 ( + ) 3 N 2

3. 2 + N 3 2 2 N 2 4. [] - 2 N 2 N 2

Proprietățile chimice. Reacțiile grupei carboxil formarea sărurilor, esterilor, anhidridelor, halogenanhidridelor, amidelor, decarboxilarea Reacțiile grupei amino formarea sărurilor, alchilarea, acilarea.

Ionizarea în soluție: 2 N R Proprietăți amfotere: +l + - 3 N R Ion bipolar 3 N + 3 l - 3 N 2 +Na - 2 3 N 2 Na

Proprietăți specifice: 1. α-aminoacizi 3 N + N 3 t o 2 3-2 N N 3 Acid α-aminopropionic Dicetopiperazină 3,6-dimetil-2,5-dicetopiperazină

2. β-aminoacizi R N 2 2 - t o N 3 R β-aminoacid Acid α,β-nesaturat 3 2 3 2 N 2 N β-lactamă

3. γ- și δ-aminoacizi 3 2 2 3 2 2 t o - 2 N 2 N Acid γ-aminovalerianic γ-valerolactamă o t 2 2 2 2-2 2 2 2 2 N 2 N Acid δ-aminovalerianic δ-valerolactamă

idroliza lactamelor: 2 2 2 ( + ) 2 2 2 2 2 2 N Na N 2 + 2 N 2 2 2 2 Na

Reprezentanți: Acidul γ-aminobutiric 2 2 2 2 N 2 N 2 Acid antranilic (о-aminobenzoic)

N 2 NaN 2 + N N l - N 3 3 l N N N 3 3 Roșu de metil

2 N Acidul p-aminobenzoic Esterii acidului p-aminobenzoic au proprietăți anestetice 2 N 2 N 2 5 2 2 N( 2 5 ) 2 Anestezină Novocaina

Acidul folic 2 N N N N N 2 N N 2 2 Pteridina Acid p-aminibenzoic Acid glutamic

ompararea acidului PAB cu sulfanilamida N N N N o o 6,7 A 6,7 A 6,9 A 6,9 A o o RN S RN S - - o o 2,3 A 2,3 A 2,4 A o 2,4 A o Acid p-aminobenzoic Sulfanilamida

xo-acizii Acidul glioxilic 3 Acidul piruvic 3 2 2 Acidul oxalilacrtic

Acidul acetil acetilacetic 3 2 2 Acidul α-cetoglutaric 2 2

Metode de obţinere l l 1. +2 2-2l - 2 Acidul dicloracetic Acidul glioxilixc 2. 3 l l + 2 3-2l Acidul 2,2-diclorpropanoic Acidul 2-oxopropanoic

3 3. 3 Acidul lactic Acidul piruvic 4. R l +KN -Kl R N 2 2 ( + ) -N 3 R

Proprietăţile chimice u participarea grupei carboxil formează săruri, esteri,anhidride, cloranhidride, amide ş.a. u participarea grupei carbonil vor da reacţii de adiţie nucleofilă cu formare de oxime, imine, hidrazone, cianhidrine ş.a, vor da reacţii de reducere, condensare ş.a.

Tautomeria ceto-enolică 3 2 5 3 2 5 Esterul acetilacetic Forma cetonică (93%) Forma enolică (7%)

Reacţii cu participarea formei cetonice: 3 2 2 5 N NaS 3 N 3 2 3 2 Reacţii cu participarea formei enolice: S 3 Na 2 5 2 5 3 + Br 2 2 3 + Br 5 2 5 Br

Sinteze cu ajutorul esterului acetilacetic Formarea esterului acetilacetic sodat 3 2 5 2 5 Na 2 5 - Na + 3 2 5 Na + 3 2 5 2 5

Formarea derivaţilor alchil- şi dialchil + Na R l 3 2 5 Nal 3 2 2 5 Na - 5-2 5 R R' + Na + Na R' l 3 2 R 5 l Monoalchilderivat - Nal 3 2 3 2 5 Nal 3 2 2 5 Na - 5-2 5 R R R R' Na + R' l 3 2 5 - Nal 3 2 5 R R Dialchilderivat

Scindarea cetonică 3 2 5 R + - - 2 5 3 R t o 3 2 R + 2

Scindarea acidă 3 2 5 R - Na 2 5 3 Na 2 5 3 Na + R 2 Na

Sintesa 2-pentanonei sau a acidului butiric: 3 2 2 5 2 5 Na Na + 2 5 l _ 2 5 3 2 5 3 2 5 2 5 Na 3 2 2 3 + 2 5 + 2 2-Pentanonă 3 Na + 3 2 2 Acid butiric + 2 5