Laborator Transportul şi distribuţia energiei electrice - B. Neagu
|
|
- Ταράσιος Αναγνωστάκης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 DETERMINAREA TIPULUI DE DEFECT LA LINIILE ELECTRICE ÎN CABLU. ARDEREA DEFECTELOR 1. Obiectivele lucrării În cadrul acestei lucrări se urmăreşte însuşirea de către studenţi a informaţiilor esenţiale privind metodologia de determinare a tipului de defect produs într-un cablu electric. În cele ce urmează, se indică operaţiile ce trebuiesc efectuate pentru localizarea defectelor, inclusiv arderea defectelor, precum şi echipamentul necesar efectuării acestor operaţii existent în laborator. 2. Consideraţii de ordin teoretic Exploatarea în bune condiţii a reţelelor de linii electrice în cablu presupune asigurarea unei continuităţi în funcţionarea acestora şi eliminarea operativă a defectelor ce iau naştere în cadrul acestor reţele. Defectele ce pot apărea în cabluri se clasifică astfel: defecte de izolaţie ce pot provoca puneri la pământ sau scurtcircuite; întreruperea uneia sau a mai multor faze, cu sau fără punere la pământ a conductoarelor întrerupte sau neîntrerupte; străpungeri trecătoare ale izolaţiei între conductoare şi pământ. Cauzele ce pot sta în spatele acestor defecte sunt: defecte de fabricaţie (fisuri ale izolaţiei şi mantalelor, cavităţi de aer sau gaze în dielectric etc.); defecte de pozare (îndoiri bruşte, răsuciri şi ruperi de cablu etc.); defecte de montaj (realizarea necorespunzătoare a manşoanelor şi a cutiilor terminale); coroziunea mantalelor de plumb sau aluminiu; îmbătrânirea izolaţiei; ruperea cablurilor datorită alunecărilor de teren sau a unor săpături etc. Localizarea defectelor în cablu este mai dificilă decât la liniile electrice aeriene deoarece, în general, liniile în cablu nu sunt accesibile pentru o examinare directă. Deoarece intervalul de timp necesar înlăturării defectelor trebuie să fie cât mai mic, metodele de determinare a locului defectului trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: 1
2 precizie înaltă, cu erori de maximum 3 m, dată fiind dificultatea săpăturilor în cazul cablurilor pozate sub pavaje costisitoare; determinarea locului defectului să nu dureze mai mult de câteva ore, considerând necesitatea repunerii rapide în funcţiune a cablului; siguranţă şi securitate corespunzătoare pe durata operaţiilor de localizare. Metodele de determinare a locului defectului se împart în două categorii: Metode relative ce permit să se determine cu aproximaţie distanţa până la locul defectului: metoda prin impulsuri; metoda în buclă; metoda capacitivă etc. Metode absolute ce permit să se indice precis locul defectului direct pe traseu: metoda inductivă; metoda acustică. Deci, în principiu, metodele relative se folosesc pentru determinarea orientativă a locului defectului, în acel loc propus mergându-se apoi cu aparatele de măsură pentru ca, prin metode absolute, să se precizeze locul exact pentru efectuarea săpăturilor. Metodele de localizare a defectelor şi aparatele folosite depind de tipul (caracterul) defectelor şi de modul lor de manifestare. Caracterul defectelor se determină măsurând rezistenţa de izolaţie şi controlând continuitatea fazelor cablului. În cazul în care defectul constă în punerea la pământ a unei faze, operaţiile care trebuiesc efectuate, în scopul înlăturării lui, sunt: Măsurarea rezistenţei defectului, dacă rezistenţa este mai mare decât 5 Ω, se trece la arderea defectului. Măsurarea distanţei relative până la locul defectului de la ambele capete ale cablului, utilizând metode relative. 2
3 Identificarea exactă a locului defectului, folosind metode absolute. Descoperirea cablului pe porţiunea defectă şi înlăturarea defectului. Se procedează asemănător şi în cazul altor tipuri de defecte, cum ar fi: 3
4 Dacă defectele constau din întreruperi ale unei faze, cu sau fără punere la pământ a conductoarelor întrerupte, pentru înlăturarea defectului sunt necesare următoarele operaţii: Determinarea naturii defectului prin măsurarea rezistenţei de izolaţie şi controlul continuităţii fazelor cablului. Încercarea de transformare a defectelor monofazate în defecte bifazate, prin aplicarea unei tensiuni înalte. Identificarea locului defectului, folosind metode relative şi absolute. Descoperirea cablului pe porţiunea defectă şi înlăturarea defectului. Se observă faptul că, în cazul defectelor de izolaţie imperfecte, la care rezistenţa de izolaţie este mai mare decât 5 Ω, este necesară arderea defectelor pentru a se obţine defecte de izolaţie ferme (cu rezistenţa mai mică decât 5 Ω). În acest scop, se aplică o tensiune înaltă ce are menirea de a străpunge izolaţia la locul defectului intermitent sau imperfect, după care se trece un curent puternic ce carbonizează izolaţia străpunsă, curent obţinut de la un transformator, ca în figura următoare: Transformatorul utilizat în acest scop are următoarele caracteristici: reactanţa de dispersie are o valoare foarte mare (U sc % = %) pentru a se limita curentul în regim de scurtcircuit; la mers în gol transformatorul absoarbe un curent de magnetizare mare, care compensează curentul capacitiv al cablului. În urma acestor operaţii, de cele mai multe ori, cablul explodează la locul defectului, astfel că găsirea defectului se poate face şi cu ochiul liber pentru cablurile montate la vedere sau în canale de cabluri. Metodologia de ardere a defectelor şi aparatele folosite depind de tensiunea la care funcţionează cablul. 4
5 2.1. Arderea defectelor pe cablurile de energie de medie tensiune scule: Pentru arderea defectelor în astfel de cabluri sunt necesare următoarele instalaţii, aparate şi instalaţie de înaltă tensiune (redresată) pentru încercarea şi străpungerea prealabilă a locului defect; transformator de ardere a defectului sau alte instalaţii similare; megohmetru de V; punte pentru măsurarea rezistenţei electrice a defectului; scule şi materiale electroizolante. Modul de lucru este următorul: se deconectează cablul de la ambele capete şi se realizează îngrădiri sau paravane de protecţie la capătul unde se execută lucrarea; se efectuează operaţia de preardere a defectului conectând cablul la instalaţia de înaltă tensiune şi se scade treptat tensiunea pe măsură ce creşte curentul de ardere până la valori la care arderea poate fi preluată de transformatorul de ardere a defectelor; se conectează cablul la transformatorul de ardere a defectelor şi se continuă arderea până când rezistenţa la locul de defect scade sub 5 Ω. În funcţie de locul defectului în cablu, procesul arderii se desfăşoară în mod diferit. Dacă defectul este între două manşoane arderea se desfăşoară liniştit 5 10 minute, după care rezistenţa la locul de defect scade rapid la câţiva ohmi. În situaţia în care locul de defect se găseşte în apă sau 5
6 pământ, rezistenţa de izolaţie nu scade sub 2000 Ω, indiferent de timpul cât durează arderea. Dacă locul de defect este în manşoane, arderea poate dura 1 2 ore şi poate avea un caracter instabil. Instalaţia de înaltă tensiune existentă în laborator şi folosită la preardere este o instalaţie cu kenotron, a cărei schemă electrică este reprezentată în următoarea figura anterioară. Aceasta se poate utiliza pentru încercarea defectelor la cabluri cu o tensiune nominală de până la 10 kv. Instalaţia se compune dintr-un pupitru ce conţine partea de alimentare, măsură, comandă şi control, instalaţia de înaltă tensiune montată într-o cuvă de ulei şi o ştangă izolată pentru descărcarea sarcinii capacitive. Modul efectiv de utilizare a instalaţiei este următorul: După conectarea cablului defect prin intermediul rezistenţei R L la kenotron, se conectează pupitrul la reţea şi se stabileşte, cu ajutorul reostatului R, tensiunea de 6,5 V pentru încălzirea filamentului lămpii redresoare, încălzire care durează 3 minute. Se ridică treptat tensiunea redresată cu ajutorul autotransformatorului AT care alimentează transformatorul de înaltă tensiune (se obţine tensiune de încercare de 50 kv). Prin apăsarea butonului B de şuntare a miliampermetrului, se pot conecta pe rând treptele curentului de încercare până ce se obţine o deviaţie ce poate fi apreciată (pe pupitru există comutatorul C p ce poate cupla trei şunturi diferite). După efectuarea probei, cablul se descarcă folosind ştanga izolantă prin punerea succesivă la pământ a tuturor fazelor şi mantalei. După aceea se deconectează cablul de la instalaţia de încercare. Instalaţia de ardere a defectelor la LEC de medie tensiune, existentă în laborator este formată dintr-un transformator (cu redresor) de 14 kv TAD 10 de producţie indigenă. Acest transformator se compune dintr-un circuit magnetic cu două coloane, pe fiecare coloană având câte o înfăşurare primară şi două înfăşurări secundare. Transformatorul este prevăzut cu o placă de borne pentru obţinerea tensiunii secundare dorite, prin conexiuni corespunzătoare. Înfăşurările primare sunt legate în paralel, ca în următoarea figură: Puterea nominală este de 10 kva, iar cea de scurtă durată (15 secunde cu pauze de 60 secunde) de 40 kva. Curentul continuu de durată este de 2 A, iar cel de scurtă durată (5 s) de 16 A. 6
7 2.2. Arderea defectelor pe liniile de cabluri de joasă tensiune Instalaţiile, aparatele şi sculele sunt aceleaşi ca şi la arderea defectelor pe liniile de cabluri de medie tensiune cu excepţia instalaţiei de înaltă tensiune pentru străpungerea prealabilă a locului defectului, instalaţie care nu mai este necesară. Transformatorul pentru arderea defectelor TAD 2 nu mai este prevăzut cu redresor şi are următoarele caracteristici: putere nominală de 5 kva; putere de scurtă durată (5 secunde cu pauze de 120 secunde) de 20 kva; curentul secundar de durată 10 A; curentul secundar de scurtă durată (5 secunde), 40 A. Alimentarea transformatorului se face cu ajutorul unui autotransformator reglabil de tip ATR 50. Amplasarea transformatorului de ardere trebuie făcută cât mai aproape de capătul cablului la care se efectuează arderea. Dacă arderea se face dintr-o maşină laborator, se va îngrădi traseul conductorului de înaltă tensiune cu care se face legătura între transformatorul din maşină şi cablu. Acest conductor se suspendă pe întreg traseul dintre cablu şi maşină. Arderea defectului pe cablu se consideră terminată atunci când s-a ajuns la valori foarte mici ale rezistenţei de trecere, care să permită utilizarea metodelor existente pentru determinarea locului de defect. 3. Modul de desfăşurare a lucrării În cadrul acestei lucrări de laborator, se va determina caracterul defectului dintr-un cablu de medie tensiune şi, dacă este necesar, se va trece la arderea defectului. Arderea defectului presupune parcurgerea următoarelor operaţii practice: se alimentează faza cu izolaţie defectă de la instalaţia de înaltă tensiune cu kenotron şi se scade tensiunea progresiv, odată cu creşterea curentului de ardere, până când se ajunge la o valoare de 14 kv; se deconectează instalaţia cu kenotron şi se descarcă cablul cu ştanga izolantă, stând în uşa grilajului de protecţie, aşa cum s-a menţionat; se verifică existenţa tensiunii cu un indicator de tensiune, după care se deconectează cablul de la instalaţia cu kenotron şi se conectează transformatorul TAD 10 după ce se verifică în prealabil dacă acest transformator nu este cumva conectat la reţea; se conectează TAD 10 şi se arde defectul; se deconectează TAD 10 şi se descarcă de sarcină capacitivă cablul încercat; 7
8 se măsoară rezistenţa defectului. Arderea defectului se consideră terminată atunci când s-a ajuns la valori foarte mici ale rezistenţei de trecere la locul defectului, făcându-se posibilă găsirea defectului printr-o metodă uzuală. Valorile rezistenţei de trecere la locul defectului, după efectuarea arderii, trebuie să fie de cel mult 5 Ω. După terminarea acestei lucrări, studenţii trebuie să întocmească un referat cu etapele şi modul de desfăşurare a lucrării în condiţiile concrete date. Se atrage atenţia că această lucrare se face sub stricta supraveghere a conducătorului de lucrări. Studenţii trebuie să cunoască în prealabil toate problemele de tehnica securităţii menţionate, dar nu au voie să efectueze nici o operaţie fără supraveghere. Bibliografie 1. Georgescu Gh., Sisteme de distribuţie a energiei electrice, Editura Politehnium, Iaşi, Georgescu Gh., Neagu B., Proiectarea şi exploatarea asistată de calculator a sistemelor publice de repartiţie şi distribuţie a energiei electrice, vol. 1, partea I-a, Editura Fundaţiei Academice AXIS, Iaşi, Georgescu Gh., Transportul şi distribuţia energiei electrice. Lucrări practice de laborator, Editura Politehnium, Iaşi, Georgescu Gh., Transportul şi distribuţia energiei electrice. Produse software specializate, Editura Politehnium, Iaşi, Georgescu Gh., Elemente ale liniilor electrice în cablu, Editura Venus, Iaşi, Georgescu Gh., Linii electrice aeriene, Editura Venus, Iaşi, Georgescu Gh., Transportul şi distribuţia energiei electrice, Litografia Universităţii Tehnice Gh. Asachi Iaşi, Georgescu Gh., Sisteme de distribuţie a energiei electrice, vol. 1, partea a II-a, Editura Politehnium, Iaşi, Georgescu Gh., Rădăşanu D., Transportul şi distribuţia energiei electrice, vol. 1, Editura Gh. Asachi, Iaşi, *** PE 104/93 Normativ pentru construcţia liniilor aeriene de energie electrică cu tensiuni peste 1000 V, ICEMENERG, Bucureşti,
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραAnexa nr. 3 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru CÂMPINA Câmpina, str. Nicolae Bălcescu nr. 35, cod poştal 105600 judeţul Prahova aparţinând de ELECTRICA
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραAnexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din
Anexa nr. 5 la Certificatul de Acreditare nr. LI 648 din 14.04.2008 Valabilă de la 14.04.2008 până la 14.04.2012 Laboratorul de Încercări şi Verificări Punct lucru GALAŢI Galaţi, str. Nicolae Bălcescu
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραMENTENANTA SI TESTAREA SISTEMELOR ELECTRICE. Curs 7 1
MENTENANTA SI TESTAREA SISTEMELOR ELECTRICE Curs 7 1 Curs 7 2 CABLURI SI ACCESORII Cabluri de medie/inalta tensiune Cabluri de joasa tensiune Curs 7 3 Materiale Cupru electrolitic, 100% conductivitate
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCABLURI PENTRU BRANŞAMENTE ŞI REŢELE AERIENE
UR PNTRU RNŞNT Ş RŢ RN 153 Y onducte de aluminiu cu izolaţie de PV, rezistente la intemperii YY abluri electrice cu concentric pentru branşamente monofazate 1 onductor de aluminiu unifilar clasa 1 sau
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραTratarea neutrului în reţelele electrice
C 9 & 0 Tratarea neutrului în reţelele electrice. Consideraţii generale Tratarea neutrului reţelelor electrice reprezintă unul din factorii de care depinde siguranţa în alimentarea cu energie electrică
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότερα* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC
Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE TRIFAZATE DE PUTERE
CURS 7 TRANSFORMATOARE TRIFAZATE DE PUTERE Un avantaj semnificativ al curentului alternativ şi al sistemelor trifazate asupra sistemelor în c.c. este acela că energia electrică poate fi generată, economic,
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραL.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice
L.2. Verificarea metrologică a aparatelor de măsurare analogice 1. Obiectul lucrării Prin verificarea metrologică a unui aparat de măsurat se stabileşte: Dacă acesta se încadrează în limitele erorilor
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE DE MASURA DE TENSIUNE TIP TJP SI TDP
TRANSFORMATOARE DE MASURA DE TENSIUNE TIP TJP SI TDP GENERALITATI Transformatoarele de tensiune din aceasta serie sunt complet izolate deoarece sunt încapsulate într-o rasina termoepoxidica. Fiabilitatea
Διαβάστε περισσότεραÎNCERCAREA IZOLAŢIEI LINILOR ELECTRICE SUBTERANE
ÎNCERCAREA IZOLAŢIEI LINILOR ELECTRICE SUBTERANE 1. Introducere Izolaţia linilor electrice subterane este supusă în exploatare aceloraşi solicitări complexe - electrice, termice, mecanice, chimice - ca
Διαβάστε περισσότεραCorectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice
1 Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA A21 DESCĂRCĂTOARE DE ÎNALTĂ TENSIUNE CU ŞI FĂRĂ SUFLAJ MAGNETIC. 1. Tematica lucrării
LUCRAREA A21 DESCĂRCĂTOARE DE ÎNALTĂ TENSIUNE CU ŞI FĂRĂ SUFLAJ MAGNETIC 1. Tematica lucrării 1.1. Construcţia şi funcţionarea descărcătorului de înaltă tensiune cu suflaj magnetic. 1.2. Verificarea tensiunii
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. Redresoare
Electronică Analogică Redresoare Cuprins 1. Redresoare 2. Invertoare 3. Circuite de alimentare în comutaţie 4. Stabilizatoare electronice de tensiune 5. Amplificatoare 6. Oscilatoare electronice Introducere
Διαβάστε περισσότεραSupratensiuni în instalaţii electrice. Descărcătoare electrice
Supratensiuni în instalaţii electrice. Descărcătoare electrice Lect.univ.dr.ing. Gheorghe RAŢIU 1. Generalităţi Limitarea supratensiunilor care pot apărea într-o instalaţie electrică, poate fi posibilă
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραN 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul
SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi
Διαβάστε περισσότεραTESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE Mentenanta sistemelor industriale - Curs 5
TESTE DE MENTENANTA IN SISTEME ELECTRICE 1 TESTARE Procedura de evaluare sau o metoda de determinare a unei calitati, performante, etc. IN FAZA DE PROIECTARE/ DEZVOLTARE DE-A LUNGUL CICLULUI DE VIATA Validare/
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE
Lucrarea nr. 4 REDRESOARE CU DIODE SEMICONDUCTOARE 1. Scopurile lucrării - vizualizarea şi măsurarea cu ajutorul osciloscopului a formelor de undă pe sarcina redresorului; - determinarea prin măsurări
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραPropagarea Interferentei. Frecvente joase d << l/(2p) λ. d > l/(2p) λ d
1. Introducere Sunt discutate subiectele urmatoare: (i) mecanismele de cuplare si problemele asociate cuplajelor : cuplaje datorita conductiei (e.g. datorate surselor de putere), cuplaje capacitive si
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραPROTECŢIA PRIN DECONECTAREA AUTOMATĂ A SECTORULUI DEFECT
PROTECŢIA PRIN DECONECTAREA AUTOMATĂ A SECTORULUI DEFECT Utilizarea acestui tip de protecţie se află în continuă extindere. Totuşi, din cauza costurilor suplimentare, nu se utilizează decât ca protecţie
Διαβάστε περισσότεραDifractia de electroni
Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότερα1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE
1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραTRATAREA NEUTRULUI REŢELELOR ELECTRICE DE MEDIE TENSIUNE
TRATAREA NEUTRULU REŢELELOR ELETRE DE MEDE TENSUNE. Baze teoretice Punctul neutru al unei reţele electrice trifazate poate fi legat la pământ în mai multe feluri cunoscute sub denumirea de moduri de tratare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραTEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:
TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi
Διαβάστε περισσότεραClasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
Διαβάστε περισσότερα