Capitolul 22. Lagare cu alunecare hidrodinamice si hidrostatice

Save this PDF as:
 WORD  PNG  TXT  JPG

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Capitolul 22. Lagare cu alunecare hidrodinamice si hidrostatice"

Transcript

1 Capitolul 22 Lagare cu alunecare hidrodinamice si hidrostatice T Cum influenteaza presiunea de alimentare distributia de presiuni din filmul de lubrifiant al unui lagar radial hidrodinamic? a) presiunea din film creste cu cresterea presiunii de alimentare; b) presiunea din film scade cu cresterea presiunii de alimentare; c) presiunea din film nu este influentata practic de presiunea de alimentare. T Cum variaza grosimea minima a filmului de lubrifiant dintr-un lagar radial hidrodinamic la cresterea turatiei? a) creste; b) scade; c) nu se modifica. T Care dintre urmatoarele ajustaje poate fi prescris pentru un lagar hidrodinamic? a) H7/h6; b) H7/c6; c) H7/r6. T La un lagar hidrodinamic la care turatia creste, cum trebuie sa se modifice jocul diametral pentru ca portanta sa ramâna constanta? a) sa creasca; b) sa se micsoreze; c) sa ramâna constant. T Cum variaza grosimea minima h m a filmului de lubrifiant dintr-un lagar radial hidrodinamic (figura 22.5) la cresterea încarcarii radiale F? a) creste; b) scade; c) nu se modifica. T Care este relatia corecta dintre grosimea δ 1 a stratului antifrictiune si grosimea δ 2 a materialului suport al cuzinetului unui lagar radial (figura 22.6)? a) δ 1 >δ 2 ; b) δ 1 <δ 2 ; c) δ 1 =δ 2. T Care este relatia corecta dintre presiunea din buzunar la ridicare, p r, si în conditiile normale de functionare, p b, la un lagar hidrostatic? a) p r >p b ; b) p r <p b ; c) p r =p b. T Un lagar radial hidrodinamic (figura 22.8), încarcat cu forta F - constanta ca marime, directie si sens, este alimentat cu lubrifiant printr-un singur orificiu. Care este pozitia optima a acestuia? a) 1; b) 2; c) 3; d)

2 T În figura 22.9 este prezentata desfasurata întinderii filmului de ulei la un lagar hidrodinamic; orificiul de alimentare este figurat în stânga figurii. Cum se explica aparitia degetelor în filmul de lubrifiant? δ 2 F δ 1 hm O 1 O 2 n Corpul cuzinetului Materialul antifrictiune Fig Fig F n 3 4 Fig

3 Q i, T i Q n F Q 2, T 2 Fig Fig T În figura este sugerata balanta fluxurilor de caldura. Care este relatia dintre temperaturile T i, T 1, T 2 si T 3? T În urma unor experimente efectuate pe un lagar radial, a rezultat proportionalitatea dintre forta capabila (portanta) si turatie. Care dintre urmatoarele variante poate fi acest lagar? a) lagar hidrodinamic (HD); b) lagar hidrostatic (HS); c) rulment. T Principalul avantaj al lagarelor hidrostatice (HS) în raport cu cele hidrodinamice (HD) este: a) simplitate constructiva; b) pierderi prin frecare mult mai mici; c) pot fi folosite si în cazul vitezelor mici si foarte mici. T Care dintre urmatoarele relatii de comparatie între lagarele cu rulmenti radiali si lagarele radiale hidrodinamice este adevarata? a) lagarele radiale hidrodinamice au o capacitate de amortizare superioara; b) lagarele radiale hidrodinamice au un gabarit radial inferior lagarelor cu rulmenti; c) lagarele radiale hidrodinamice au turatie maxima de functionare inferioara lagarelor cu rulmenti. T Nivelul de filtrare normal pentru un lagar de uz general cu ungere centralizata este de: a) 2 µm; b) 20 µm; c) 100 µm. 125

4 T În ce conditii este indicata folosirea unui lagar hidrostatic (HS) în locul unui lagar hidrodinamic (HD)? T Este cunoscut faptul ca la un lagar radial hidrodinamic, în functionare normala, exista o pelicula continua de lubrifiant. În aceste conditii, explicati de ce este necesara utilizarea cuplurilor antifrictiune pentru perechea fus-cuzinet. T Prin ce sunt lagarele cu alunecare hidrodinamice superioare rulmentilor? T Pe baza figurii sa se defineasca urmatorii parametri geometrici si functionali ai lagarului radial hidrodinamic: a) presiunea medie, p m ; b) jocul relativ, ψ; c) excentricitatea relativa, ε; d) grosimea minima relativa a filmului, δ; e) coeficientul de portanta, C p. T Indicati o relatie, utilizata frecvent la calculul lagarelor radiale hidrodinamice, din care sa rezulte ca la viteze ridicate se recomanda si jocuri relative ridicate. Justificarea se poate face si pe baza diagramei din figura

5 Fig

6 Ψ = 0,8 4 v Fig Fig

7 T Cum se justifica realizarea carcasei lagarului din figura 22.20? T Care sunt caile de evacuare a caldurii produse prin frecare fluida într-un lagar hidrodinamic? T Ce reprezinta schitele din figura 22.22? u u a) b) Fig T Notând cu ψ jocul relativ al unui lagar radial hidrodinamic în functionare si cu ψ 20 jocul relativ la montaj, ce relatie exista între acestea? a) ψ ψ 20 ; b) ψ 20 = (1,2... 2) ψ; c) ψ 20 > ψ; d) ψ = (1,2... 2) ψ 20. Justificati raspunsul. T Pentru stabilirea unor parametri ai unui lagar radial hidrodinamic sunt prezentate indicatiile: a) ψ = (0,3... 3) 10-4 ; b) ψ = (0,3... 3) 10-3 ; c) B/D = 0,3... 1; d) B/D = 0,3... 1,5; e) B/D = ; f) µ = N s/m 2. Notatiile folosite sunt: ψ - jocul relativ; B/D raportul dintre latimea si diametrul cuzinetului; µ - vîscozitatea dinamica a lubrifiantului. Care dintre indicatiile de mai sus sunt adevarate? 129

8 T Care dintre urmatoarele solutii de lagaruire este recomandabila în cazul unui arbore cu încarcare mica, functionând cu turatia n = rot/min? a) rulmenti cu bile; b) rulmenti oscilanti; c) lagar de alunecare uns cu ulei; d) lagar cu gaze; e) rulmenti cu ace. T Fie doua lagare radiale cu functionare în regim hidrodinamic având aceeasi turatie, n si aceleasi dimensiuni, B si D. Considerând ca temperatura de functionare (temperatura medie a uleiului) este aceeasi si cunoscând ca raportul fortelor cu care sunt încarcate este de F 1 /F 2 = 2, sa se determine care este raportul corespunzator al jocurilor relative dintre fus si cuzinet, ψ 1 /ψ 2. a) 2; b) 2 0,5 ; c) 1/2; d) (1/2) 0,5 ; e) 4; f) 1/4. Indicatie: se va tine cont de faptul ca cele doua lagare au aceeasi cifra de ηn portanta:c p = = ct. p mψ 2 T Într-un lagar hidrodinamic este valabila afirmatia: a) puterea consumata prin frecare creste la micsorarea jocului; b) puterea consumata prin frecare scade la micsorarea jocului; c) puterea consumata prin frecare nu este influentata de modificarea jocului. T Care dintre urmatoarele afirmatii, cu referire la un lagar radial hidrostatic, este corecta? a) este inadecvat pentru preluarea unor încarcari mari; b) nu poate prelua sarcini dinamice; c) sistemul de alimentare este costisitor. T Prezenta restrictorilor în circuitul de alimentare a lagarelor hidrostatice are rolul: a) de filtrare a lubrifiantului; b) de control a debitului de lubrifiant; c) de crestere a rigiditatii filmului; d) de crestere a capacitatii portante. T* În figura este prezentata situatia comparativa a aplicabilitatii diferitelor tipuri de lagare radiale. Cum explicati limitarea superioara a utilizarii lagarelor radiale hidrodinamice? T* Pe baza figurii 22.30, cum explicati limitarea inferioara a utilizarii lagarelor hidrodinamice? T* Pe baza figurii explicati de ce nu este posibila utilizarea (functionarea) lagarelor hidrodinamice la turatii (viteze) reduse. 130

9 Fig

10 T* De ce nu este posibila asigurarea unei portante ridicate la lagarele radiale hidrodinamice functionând la turatii (viteze) foarte ridicate? T* Forta portanta a unui lagar radial hidrodinamic se anuleaza daca: a) se produce atingerea dintre fus si cuzinet; b) miscarea din filmul de lubrifiant devine turbulenta; c) centrul fusului coincide cu cel al cuzinetului, la turatie n?. T* Ce rol are canalul longitudinal realizat într-un cuzinet pentru un lagar radial hidrodinamic (vezi figura 22.35)? T* Vederea de sus a unui cuzinet inferior al unui lagar radial hidrodinamic încarcat cu o forta verticala, aplicata de sus în jos, este prezentata în trei variante în figura Care este varianta corecta? T* În ce conditii functioneaza în regim hidrodinamic lagarul osiei unui vagon de cale ferata? Cum se realizeaza alimentarea cu ulei a lagarului? T* Pe baza figurilor a), b) si c), aratati în ce conditii poate fi asigurata centrarea fusurilor respective prin portanta hidrodinamica. Indicati ce aplicatii corespund modelelor respective. T* Pe baza figurilor d), e) si f), indicati care este principiul realizarii portantei hidrodinamice pentru lagarele respective. Ce model teoretic puteti reprezenta în aceste cazuri? T* În figura sunt prezentate variantele constructive posibile pentru lagarele radiale functionând în regim hidrodinamic: a) lagar radial complet; b) lagar radial cu cuzinet incomplet; c) lagar cu cuzinet eliptic (lagar lamâie); d) lagar cu semicuzineti decalati (offset); e) lagar dublu, excentric; f) lagar cu cuzinet treapta; g) lagar cu trei lobi (cu trei zone portante); h) lagar cu patru lobi (cu patru zone portante); i) lagar cu cuzinet multilamelar; j) lagar cu bucsa flotanta; k) lagar cu cuzinet sectorizat; l) lagar cu cuzinet multilobat. Ce particularitati functionale puteti indica pentru fiecare varianta si ce aplicatii corespunzatoare cunoasteti? T* Cum se modifica portanta unui lagar radial hidrostatic daca: a) turatia scade; b) viscozitatea dinamica scade; 132

11 c) jocul relativ creste; d)presiunea de alimentare creste. A alimentare cu lubrifiant A-A F n A Fig a) b) c) Fig

12 a) b) c) Fig T* Ce reprezinta figura 22.42? T* Ce afirmatie este adevarata în cazul unui lagar axial hidrostatic? a) presiunea din buzunar este întotdeauna mai mare decât presiunea de ridicare; b) presiunea din buzunar este întotdeauna mai mica decât presiunea de ridicare; c) presiunea din buzunar este egala cu cea de ridicare, indiferent de geometria lagarului si de parametrii functionali. T* În figura este prezentata o recomandare pentru dependenta dintre grosimea minima admisibila a filmului de lubrifiant al unui lagar radial hidrodinamic si diametrul fusului. Ce conditie se pune pentru grosimea minima a filmului h m, în raport cu h a? De ce la diametre mari sunt impuse grosimi h a mai ridicate? T* Lagarele radiale hidrodinamice cu mai multe zone portante se evidentiaza, în raport cu cele similare dar cu o singura zona portanta, în special în ceea ce priveste: a) portanta superioara; b) stabilitatea ridicata; c) temperatura de functionare mai scazuta; d) consum mai mic de lubrifiant. T* Într-un lagar cu frecare fluida, puterea pierduta prin frecare este proportionala cu turatia la puterea: a) 0; b) 1; c) 2; d) 3. T* Cum se comporta un lagar radial hidrodinamic caruia i s-a schimbat uleiul, lagarul fiind prevazut initial cu unul mai fluid? T* Un ajustaj preferential cu joc, ales din STAS, este caracterizat prin jocul maxim J STAS max si jocul minim J STAS min. Din calculul unui lagar radial hidrodinamic rezulta, 134 d) e) f)

13 calculat de asemenea, limitele J max si J calculat min. Ce relatii trebuie sa existe între J STAS max J calculat max, respectiv între J STAS min si J calculat min? T* Pe baza figurilor a) si b), precizati factorii de care depinde alegerea parametrului B/D la un lagar radial hidrodinamic? a) capacitatea portanta; b) debitul de scapari; c) temperatura din filmul de lubrifiant; d) jocul relativ; e) turatia; f) tipul rezemarii cuzinetului (fix sau oscilant). si a) b) c) d) e) f) g) h) i) j) k) l) Fig

14 spre cuzinet Fig Fig T* Ce relatie este corecta pentru determinarea presiunii medii la un lagar radial hidrodinamic încarcat cu forta F si având diametrul nominal D si lungimea cuzinetului B? F F F a) pm = ; b) p π m = ; c) p BD BD = m BD. 136

15 a) b) Fig T* Poate functiona un lagar hidrodinamic în regim de curgere turbulenta? Care este criteriul care face demarcatia între curgerea laminara si cea turbulenta? T* De ce se impune ca, la un lagar radial hidrodinamic sa existe conditia ε ε a? Precizam ca ε este excentricitatea relativa si ε a = 0,2 0,3 este valoarea admisibila a excentricitatii relative. T* Din ce motiv se limiteaza superior temperatura de functionare a unui lagar hidrodinamic? Care este valoarea temperaturii admisibile? T* În figura sunt prezentate trei modalitati de alimentare cu lubrifiant a unui lagar radial hidrodinamic si domeniile de utilizare aferente. Ce forma, în sectiune, pot avea inelele de ungere? Ce dezavantaj aduce cu sine utilizarea alimentarii cu disc? Ce alte variante de alimentare a LHD cunoasteti? 137

16 T* Reprezentati fazele generarii filmului autoportant de lubrifiant în cazul unui lagar radial hidrodinamic: a) stationarea (n = 0); b) pornirea (regimul de frecare este limita sau mixt); c) mersul de regim (n > 0); d) cazul n. T* În tabelul de mai jos este prezentata interdependenta parametrilor caracteristici ai unui lagar radial hidrodinamic. Justificati dependentele însemnate cu *). Semnul > indica o crestere a parametrului, iar semnul < indica o scadere a parametrului. Variatia Efectul variatiei parametrului parametrului h m t P F Q z D > > > *) > > B > > > > *) < ψ > > < < < *) > F > < *) > > > n > > > > *) > η > > > > < *) T* Într-un lagar radial hidrodinamic cu încarcare moderata, presiunea maxima din film este, în mod normal, cuprinsa în intervalul: a) 0, MPa; b) MPa; c) MPa. T* Care dintre urmatoarele tipuri de lagare îsi gaseste aplicatie în fiecare dintre urmatoarele dispozitive: freza stomatologica de mare viteza, axul suveicii din masinile textile si axul giroscopului? a) lagar hidrodinamic; b) lagar hidrostatic; c) lagar gazostatic; d) lagar gazodinamic; e) rulment cu ace. T* Ce utilizari pot avea lagarele radiale hidrodinamice din figurile a), b) si c)? Ce avantaje si ce dezavantaje au fiecare dintre ele? T* Indicati domeniul de valori cel mai utilizat pentru raportul latime/diametru (B/D) în cazul lagarelor radiale hidrodinamice de uz general: a) 0,1... 0,3; b) 0,3... 0,6; c) 0,6... 1; d)

17 Fig T* Presiunea în pelicula de lubrifiant, la un lagar hidrodinamic, alimentat cu debit suficient de ulei a) este creata de pompa; b) se autoformeaza la o viteza relativ mare; 139

18 c) se autoformeaza la o viteza relativ mica. F n F n F n T* Jocul relativ este dat de relatia: a) R r Ψ = ; b) 140 β = β α β/2 β α β/2 a) b) c) R D d D c) Ψ = ; d) Fig R Ψ = ; D d J Ψ =. 2 R T* Cum se exprima jocul relativ ψ, pentru un lagar radial hidrodinamic având fusul de diametru d = 49,970 mm si cuzinetul de diametru D c = 50,030 mm? Se considera diametrul nominal D = 50 mm. T* Indicati afirmatia corecta dintre cele ce urmeaza. Presiunea din pelicula de lubrifiant a unui lagar radial hidrodinamic creste cu: a) cresterea lui ψ; b) scaderea lui ψ; c) nu depinde de ψ. T* Reprezentati distributia axiala a presiunii din pelicula de lubrifiant pentru un lagar radial hidrodinamic. T* Unde se amplaseaza orificiul de alimentare cu lubrifiant la un lagar hidrodinamic radial cilindric? a) în pozitia de sus; b) lateral; c) în zona neportanta; d) în zona portanta. T* Identificati relatia corecta pentru calculul grosimii minime relative a filmului de lubrifiant δ în cazul unui lagar radial hidrodinamic. h m a) δ = ; b) δ = m c) δ = ψr Rh r T* Rezistenta la curgere a unui ulei se exprima prin: a) viscozitatea dinamica [N s/m 2 ]; 2h m ψr

19 b) viscozitatea cinematica [m 2 /s]; c) viscozitatea relativa [ 0 E]. T* Cum se face alimentarea cu lubrifiant a unui lagar radial hidrodinamic cu F sarcina rotativa? Schitati solutia tehnica corespunzatoare. Q T* Care dintre aliajele de mai jos pot fi folosite pentru fabricarea cuzinetilor p a de lagar? a) bronzul grafitat; b) bronzul fosforos; Fig c) aliajele Sn-Pb; d) aliajele Cu-Sn. T* Daca turatia fusului creste, mentinând constanti ceilalti parametri, portanta: a) creste; b) scade; c) se mentine constanta. T* Reprezentati distributia presiunilor pe buzunar si pe pragul circumferential pentru un reazem radial hidrostatic încarcat cu sarcina constanta (vezi figura 22.72). T* Cum se modifica grosimea filmului de lubrifiant si debitul de scapari, la cresterea încarcarii unui reazem (lagar) axial hidrostatic? a) creste; b) scade; c) nu se modifica. T* Cum se modifica presiunea din buzunarul unui lagar axial hidrostatic, la cresterea încarcarii? T* Cui îi este aplicata forta de încarcare a unui lagar radial hidrodinamic? a) fusului; b) cuzinetului; c) atât fusului cât si cuzinetului; d) depinde de solutia constructiva adoptata. T* Care este, cu aproximatie, deschiderea unghiulara a distributiei circumferentiale de presiune din filmul unui lagar radial hidrodinamic? a) 90 0 ; b) ; c) ; d) * * * 141

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 30. Transmisii prin lant

Capitolul 30. Transmisii prin lant Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

7. LAGĂRE CU ALUNECARE [1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 14]

7. LAGĂRE CU ALUNECARE [1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 14] 7. LAGĂRE CU ALUNECARE [1, 3, 5, 7, 9, 11, 13, 14] 7.1. CARACTERIZARE. CLASIFICARE. DOMENII DE FOLOSIRE Lagărele cu alunecare reprezintă organe de maşini care asigură rezemarea pieselor cu mişcare de rotaţie,

Διαβάστε περισσότερα

5. LAGARE CU ALUNECARE Aspecte generale

5. LAGARE CU ALUNECARE Aspecte generale 5. LAGARE CU ALUNECARE 5.1. Aspecte generale Lagarele cu alunecare sunt organe de masini complexe care, incluzând un anumit tip de cupla de frecare, asigura rezemarea, rotirea sau deplasarea elementelor

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla

2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla 2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)

a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie) Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC

* * * 57, SE 6TM, SE 7TM, SE 8TM, SE 9TM, SC , SC , SC 15007, SC 15014, SC 15015, SC , SC Console pentru LEA MT Cerinte Constructive Consolele sunt executate in conformitate cu proiectele S.C. Electrica S.A. * orice modificare se va face cu acordul S.C. Electrica S.A. * consolele au fost astfel

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].

Fig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte

3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte 3. DINAMICA FLUIDELOR 3.A. Dinamica fluidelor perfecte Aplicația 3.1 Printr-un reductor circulă apă având debitul masic Q m = 300 kg/s. Calculați debitul volumic şi viteza apei în cele două conducte de

Διαβάστε περισσότερα

1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă Introducere Caracteristici de reglaj Caracteristica de consum de

1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă Introducere Caracteristici de reglaj Caracteristica de consum de 1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă... 2 1.1. Introducere... 2 1.2. Caracteristici de reglaj... 2 1.2.1. Caracteristica de consum de combustibil... 2 1.2.2. Caracteristica de avans... 4 1.3.

Διαβάστε περισσότερα

Maşina sincronă. Probleme

Maşina sincronă. Probleme Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala

Διαβάστε περισσότερα

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă

Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători

Διαβάστε περισσότερα

11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.

M. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1. Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener

Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare

Διαβάστε περισσότερα

S.C. Rulmenti S.A. Barlad Romania Strada Republicii Nr

S.C. Rulmenti S.A. Barlad Romania Strada Republicii Nr DETERMINAREA DIMENSIUNII RULMENTULUI Dimensiunea unui rulment se determina in functie de sarcina din lagarul in care se monteaza, de durabilitatea in functionare si de siguranta impusa in exploatare. Sarcina

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor

Măsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor 4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE

CAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă

Διαβάστε περισσότερα

Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 1

Curs de SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII Scanat de UNGUREANU MARIN 1 I. ORGANE DE MAŞINI Tema 1. Osii şi arbori Tema 2. Fusuri Tema 3. Lagăre Tema 4. Cuplaje Tema 5. Ghidaje După studierea acestui modul vei fi capabil să: Să analizezi rolul funcţional al organelor de maşini

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Polarizarea tranzistoarelor bipolare

Polarizarea tranzistoarelor bipolare Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea

Διαβάστε περισσότερα

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE

Electronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul

N 1 U 2. Fig. 3.1 Transformatorul SRSE ŞI CIRCITE DE ALIMETARE 3. TRASFORMATORL 3. Principiul transformatorului Transformatorul este un aparat electrotehnic static, bazat pe fenomenul inducţiei electromagnetice, construit pentru a primi

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a V-a

Subiecte Clasa a V-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul numarului intrebarii

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL

7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL 7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA

Profesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)

Διαβάστε περισσότερα

RX Electropompe submersibile de DRENAJ

RX Electropompe submersibile de DRENAJ RX Electropompe submersibile de DRENAJ pentru apa curata DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 00 l/min ( m/h) Inaltimea de pompare până la 0 m LIMITELE DE UTILIZARE Adâncime de utilizare sub apă

Διαβάστε περισσότερα

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2

i R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2 TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare

Διαβάστε περισσότερα

- 1 - CURS 10 ELEMENTE CONSTRUCTIVE PENTRU SISTEMELE DE SUSŢINERE ŞI GHIDARE

- 1 - CURS 10 ELEMENTE CONSTRUCTIVE PENTRU SISTEMELE DE SUSŢINERE ŞI GHIDARE - 1 - CURS 10 ELEMENTE CONSTRUCTIVE PENTRU SISTEMELE DE SUSŢINERE ŞI GHIDARE În construcţiile sistemelor mecatronice, pentru susţinerea pieselor aflate în mişcare de rotaţie se utilizează rulmenţi, iar

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 5 INTERFEROMETRE

Laborator 5 INTERFEROMETRE Laborator 5 INTERFEROMETRE Scopul lucrarii În lucrarea de fańă sunt prezentate unele aspecte legate de interferometrie. Se prezinta functionarea unui modulator optic ce lucreaza pe baza interferentei dintre

Διαβάστε περισσότερα

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..

Figura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare.. I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,

Διαβάστε περισσότερα

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE

PROPRIETĂŢI GENERALE ALE COMPONENTELOR PASIVE Extras din culegerea de probleme versiunea 0. Capitolul OEĂŢ GEELE LE COMOEELO SVE În cadrul acestui paragraf se abordează o parte din parametrii componentelor pasive, comuni tuturor tipurilor acestor

Διαβάστε περισσότερα

FLAMBAJUL BARELOR DREPTE

FLAMBAJUL BARELOR DREPTE . FAMBAJU BAREOR DREPTE.1 Calculul sarcinii critice de lambaj la bara dreapta supusa la compresiune Flambajul elastic al barelor drepte a ost abordat prima data de. Euler care a calculat expresia sarcinii

Διαβάστε περισσότερα

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE

1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE 1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN

Διαβάστε περισσότερα

Difractia de electroni

Difractia de electroni Difractia de electroni 1 Principiul lucrari Verificarea experimentala a difractiei electronilor rapizi pe straturi de grafit policristalin: observarea inelelor de interferenta ce apar pe ecranul fluorescent.

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα

MĂSURAREA PRESIUNII, VITEZEI ŞI DEBITELOR GAZELOR ÎN CONDUCTE. 1. Introducere/ Scopul lucrării

MĂSURAREA PRESIUNII, VITEZEI ŞI DEBITELOR GAZELOR ÎN CONDUCTE. 1. Introducere/ Scopul lucrării MĂSURAREA PRESIUNII, VITEZEI ŞI DEBITELOR GAZELOR ÎN CONDUCTE 1. Introducere/ Scopul lucrării Presiunea este una dintre cele mai importante proprietăți a unui gaz sau amestec de gaze. Presiunea este definită,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie

Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -

Διαβάστε περισσότερα

Supapa de siguranta cu ventil plat si actionare directa cu arc

Supapa de siguranta cu ventil plat si actionare directa cu arc Producator: BIANCHI F.LLI srl - Italia Supapa de siguranta cu ventil plat si actionare directa cu arc Model : Articol 447 / B de la ½ la 2 Cod Romstal: 40180447, 40184471, 40184472, 40184473, 40184474,

Διαβάστε περισσότερα

CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică

CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT Fundație de tip 2 elastică FUNDAȚIE DE TIP 2 TALPĂ DE BETON ARMAT Etapele proiectării fund ației și a verificării terenului pe care se fundează 1. D

Διαβάστε περισσότερα

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi

V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune

Lucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;

Διαβάστε περισσότερα

Circuite electrice in regim permanent

Circuite electrice in regim permanent Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este

Διαβάστε περισσότερα

11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite

Διαβάστε περισσότερα

STUDIUL CURGERII PRIN ORIFICII

STUDIUL CURGERII PRIN ORIFICII STUDIUL CURGERII PRIN ORIFICII CONSIDERAŢII TEORETICE Orificiile sint deschideri de diferite forme geometrice, practicate in peretii rezervoarelor in vederea golirii acestora. Pentru definirea unor elemente

Διαβάστε περισσότερα

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l +

f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl, x U 0 D\{x 0 }. < f(x) < l + Semnul local al unei funcţii care are limită. Propoziţie. Fie f : D (, d) R, x 0 D. Presupunem că lim x x 0 f(x) = l 0. Atunci f are local semnul lui l, adică, U 0 V(x 0 ) astfel încât sgnf(x) = sgnl,

Διαβάστε περισσότερα

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).

Fig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b). 6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă

Διαβάστε περισσότερα

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric

Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.

Διαβάστε περισσότερα

3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE

3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE 3. ENERGIA GEOTERMALĂ Grafica acesti capitol este realizată în colaborare cu: ing. Ioan VERES şi stud. Cristian TĂNASE 3.1. PARTICULARITĂŢI ALE ENERGIEI GEOTERMALE 3.1.1. Consideraţii privind energia geotermală

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon

Unitatea atomică de masă (u.a.m.) = a 12-a parte din masa izotopului de carbon ursul.3. Mării şi unităţi de ăsură Unitatea atoică de asă (u.a..) = a -a parte din asa izotopului de carbon u. a.., 0 7 kg Masa atoică () = o ărie adiensională (un nuăr) care ne arată de câte ori este

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE LOGICE CU TB

CIRCUITE LOGICE CU TB CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune

Διαβάστε περισσότερα

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.

II. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g. II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric

Διαβάστε περισσότερα

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.

wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune

Διαβάστε περισσότερα

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii

GEOMETRIE PLANĂ TEOREME IMPORTANTE ARII. bh lh 2. abc. abc. formula înălţimii GEOMETRIE PLNĂ TEOREME IMPORTNTE suma unghiurilor unui triunghi este 8º suma unghiurilor unui patrulater este 6º unghiurile de la baza unui triunghi isoscel sunt congruente într-un triunghi isoscel liniile

Διαβάστε περισσότερα

7 Distribuţia normală

7 Distribuţia normală 7 Distribuţia normală Distribuţia normală este cea mai importantă distribuţie continuă, deoarece în practică multe variabile aleatoare sunt variabile aleatoare normale, sunt aproximativ variabile aleatoare

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1

CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 CURS 3 SISTEME DE FORŢE (continuare) CUPRINS 3. Sisteme de forţe (continuare)... 1 Cuprins..1 Introducere modul.1 Obiective modul....2 3.1. Momentul forţei în raport cu un punct...2 Test de autoevaluare

Διαβάστε περισσότερα

Simbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura 3.59.

Simbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura 3.59. omponente şi circuite pasive Simbolurile grafice utilizate în general sunt prezentate în figura 3.59. condensator variabil condensator variabil condensator variabil de control de ajustare diferenţial Fig.3.59.

Διαβάστε περισσότερα

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează

7. Fie ABCD un patrulater inscriptibil. Un cerc care trece prin A şi B intersectează TEMĂ 1 1. În triunghiul ABC, fie D (BC) astfel încât AB + BD = AC + CD. Demonstraţi că dacă punctele B, C şi centrele de greutate ale triunghiurilor ABD şi ACD sunt conciclice, atunci AB = AC. India 2014

Διαβάστε περισσότερα

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE

Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.4.ALCADIENE TEST 2.4.1 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. Rezolvare: 1. Alcadienele sunt hidrocarburi

Διαβάστε περισσότερα

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE

TEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =

Διαβάστε περισσότερα

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.

T R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită. Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică

Διαβάστε περισσότερα

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară - General Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o

Διαβάστε περισσότερα

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR

CURS MECANICA CONSTRUCŢIILOR CURS 10+11 MECANICA CONSTRUCŢIILOR Conf. Dr. Ing. Viorel Ungureanu CINEMATICA SOLIDULUI RIGID In cadrul cinematicii punctului material s-a arătat ca a studia mişcarea unui punct înseamnă a determina la

Διαβάστε περισσότερα

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare:

Probleme. c) valoarea curentului de sarcină prin R L şi a celui de la ieşirea AO dacă U I. Rezolvare: Pobleme P Pentu cicuitul din fig P, ealizat cu amplificatoae opeaţionale ideale, alimentate cu ±5V, să se detemine: a) elaţia analitică a tensiunii de ieşie valoile tensiunii de ieşie dacă -V 0V +,8V -V

Διαβάστε περισσότερα

Principiul Inductiei Matematice.

Principiul Inductiei Matematice. Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei

Διαβάστε περισσότερα

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI

2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI .4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,

Διαβάστε περισσότερα

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE

Lucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază

Διαβάστε περισσότερα

Reductor de presiune (PN 25) AVD - pentru apă AVDS - pentru abur

Reductor de presiune (PN 25) AVD - pentru apă AVDS - pentru abur Fişă tehnică Reductor de presiune (PN 25) - pentru apă S - pentru abur Descriere Caracteristici principale : DN 15-50 k VS 0,4-25 m 3 /h PN 25 Domeniu de reglare: 1-5 bar / 3-12 bar Temperatură: - Apă

Διαβάστε περισσότερα