Capitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni
|
|
- Νικόστρατος Ελευθερίου
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului bipolar cu joncţiuni (TJ) intervin ambele tipuri de purtători de sarcină electrică din semiconductoare (electroni şi goluri), ceea ce justifică denumirea de bipolar Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni Un tranzistor este construit din trei regiuni semiconductoare de conductibilitate diferită, dispuse alternant, realizate pe acelaşi monocristal, în succesiunea pnp (fig. 3.1a) sau npn (fig. 3.1b). Semiconductoarele vecine constituie două joncţiuni pn. Fiecărei regiuni semiconductoare i se asociază câte o bornă pentru legăturile tranzistorului cu exteriorul. ornele poartă numele emitor (), bază () şi colector (). În figura 3.1 se arată şi simbolurile tranzistoarelor pnp sau npn folosite în schemele electronice şi curenţii prin tranzistor cu precizarea sensurilor în care circulă: o curentul prin emitor; o curentul prin bază; o curentul prin colector. În prezent tranzistorul npn este folosit uzual, în timp ce tranzistorul pnp este folosit din ce în ce mai rar. 22
2 a) b) Fig În structura unui tranzistor apar două joncţiuni: 1. joncţiunea dintre emitor şi bază (joncţiunea emitor-bază); 2. joncţiunea dintre colector şi bază (joncţiunea colector-bază). Tranzistorul funcţionează în regim normal, adică în regim de amplificator, dacă joncţiunea emitor-bază este polarizată direct, iar joncţiunea colector-bază este polarizată invers. În figura 3.2 se arată polarizarea corectă a tranzistoarelor pnp şi npn astfel încât să poată funcţiona în regim normal. Tot în această figură se pot vedea şi notaţiile curenţilor şi tensiunilor la un tranzistor. Pentru a îndeplini rolul de tranzistor o structură pnp sau npn trebuie să respecte două condiţii: 1. concentraţia de impurităţi din emitor trebuie să fie mult mai mare decât concentraţia de impurităţi din bază; 2. distanţa dintre cele două joncţiuni emitor-bază şi bază-colector (grosimea bazei tranzistorului) trebuie să fie suficient de mică pentru a evita recombinarea purtătorilor mobili de sarcină care traversează baza. Tranzistorul reprezintă cel mai important dispozitiv electronic deoarece poate amplifica semnalele electrice. Amplificarea este posibilă datorită efectului de tranzistor, adică comanda unui curent de valoare apreciabilă, dintr-o 23
3 joncţiune polarizată invers, de către un curent de valoare mică dintr-o joncţiune polarizată direct. U R n p n R U U U R p n p R U U Fig Un tranzistor poate fi privit ca un nod electric în care curenţii din circuitul exterior, conform legii întâi a lui Kirchoff, sunt legaţi prin relaţia: = + (3.1) onstatăm că tranzistorul, de tip npn sau pnp, este constituit din două joncţiuni pn şi deci, pentru a se putea explica efectul de tranzistor, se poate considera ca fiind format din două diode. Pentru funcţionarea în regim normal a 24
4 tranzistorului (amplificare), cele două diode trebuie să fie polarizate astfel încât dioda bază-emitor să fie în conducţie şi dioda bază-colector să fie blocată. onsiderăm cazul tranzistorului de tip npn care este cel mai răspândit (fig. 3.2). Dioda bază-emitor fiind în conducţie, un flux de electroni (săgeata groasă) ar trebui să traverseze emitorul şi să se dirijeze către bază. Dar, deoarece baza tranzistorului s-a realizat mult mai puţin dopată cu impurităţi decât emitorul şi grosimea bazei tranzistorului este foarte mică, atunci cea mai mare parte a electronilor porniţi din emitor vor continua să se deplaseze către colector, fiind atraşi de potenţialul pozitiv al acestuia şi ajutaţi de asemenea de câmpul electric din joncţiunea bază-colector. Numai o mică parte ( 1%) din electronii veniţi dinspre emitor vor găsi în bază goluri pentru a se recombina şi deci vor forma un curent de electroni către baza tranzistorului (săgeata subţire din figura 3.2). ată deci provenienţa denumirilor de emitor şi de colector la tranzistorul bipolar cu joncţiuni: emitorul lansează un flux de electroni care este colectat de către colector. onform celor prezentate, între curentul de colector şi curentul de bază rezultă relaţia = β (3.2) în care β se numeşte factorul de amplificare în curent al tranzistorului. Valorile lui β sunt cuprinse uzual între 50 şi 500 şi depind de tipul tranzistorului. Regiunea emitorului este mai mult dopată cu impurităţi decât regiunea colectorului, deci tranzistorul nu este construit simetric. Dacă s-ar permuta emitorul şi colectorul s-ar obţine atunci un factor de amplificare în curent β mai mic. Folosind relaţia 3.2 înlocuim pe în expresia (3.1) a lui, ţinem seama de valorile lui β şi obţinem: ( + ) = β 1 (3.3) 25
5 Pentru tranzistorul de tip pnp, tensiunile de polarizare sunt inversate (fig. 3.3), dar principiul de funcţionare rămâne acelaşi. olectorul va colecta un curent de goluri (sarcini pozitive). 0,6V 0,6V npn pnp Fig În literatura de specialitate [? D, Dănilă] se demonstrează expresiile curenţilor printr-un tranzistor în regim staţionar care sunt cunoscute sub numele de ecuaţiile bers-moll. Acestea permit determinarea valorilor curenţilor dintrun tranzistor în funcţie de tensiunile aplicate joncţiunilor şi în funcţie de parametrii de catalog ai tranzistoarelor Analogie mecano-hidraulică pentru tranzistor Tranzistorul opune o rezistenţă electrică trecerii curentului de la colector spre emitor cu atât mai mică cu cât valoarea curentului de bază, sau tensiunea bază-emitor U, este mai mare. Variaţiile tensiunii U dau naştere la variaţii ale curentului (variaţii în circuitul de comandă al tranzistorului), care, la rândul lor produc variaţii importante ale curentului de colector al tranzistorului (variaţii în circuitul comandat al tranzistorului). În figura 3.4 se prezintă o analogie pentru a se putea înţelege mai uşor funcţionarea tranzistorului, în care se foloseşte o conductă verticală prin care 26
6 curge un fluid de sus în jos şi debitul fluidului este reglat cu ajutorul unui robinet. Robinetul joacă rolul tranzistorului. Fig Prin rotirea robinetului acesta se poate deschide mai mult sau mai puţin. u cât deschiderea este mai mare cu atât fluidul va curge mai uşor dinspre partea superioară a conductei (unde presiunea este mai mare) către partea inferioară a conductei (unde presiunea este mai mică). Presiunea de sus, mai mare, corespunde potenţialului mai ridicat al colectorului tranzistorului, iar presiunea de jos, mai mică, corespunde potenţialului mai scăzut la care se află emitorul tranzistorului. Robinetul este astfel construit încât, rotirea lui cu un unghi mic şi cu energie redusă, asigură o modificare importantă a debitului prin conductă. Dincolo de o anumită limită a deschiderii robinetului, debitul prin conductă nu se mai modifică (saturaţie). Tot aşa şi la tranzistor, peste o anumită valoare a curentului de bază sau a tensiunii bază-emitor U, curentul de colector nu mai creşte (saturaţie). 27
7 3.3. onexiuni fundamentale ale tranzistorului bipolar cu joncţiuni Dacă se desenează tranzistorul ca un cvadripol se pot evidenţia conexiunile fundamentale din figura 3.5, în funcţie de terminalul tranzistorului care este comun intrării şi ieşirii (este legat la masă). ele trei conexiuni fundamentale ale tranzistorului sunt bază comună (), emitor comun () şi colector comun (). Fig În cataloagele de tranzistoare se dau caracteristicile statice în conexiunea emitor comun () care se consideră a fi reprezentativă aracteristici statice ale tranzistorului bipolar cu joncţiuni aracteristicile statice sunt reprezentări grafice ale unor relaţii de dependenţă stabilite între trei mărimi ce caracterizează tranzistorul în regim staţionar: o mărime se reprezintă pe ordonată, alta pe abscisă şi a treia mărime este un parametru pentru ale cărui valori se obţine o familie de caracteristici statice. 28
8 Se reprezintă tranzistorul ca un cvadripol (fig. 3.6), se consideră tranzistorul în conexiunea fundamentală emitor comun (), deci terminalul comun (emitorul) aparţine atât circuitului de intrare, cât şi circuitului de ieşire. Sensurile curenţilor de intrare 1 ( ) şi de ieşire 2 ( ) sunt reprezentate convenţional ca intrând în cvadripol. Tensiunile de intrare U 1 (U ) şi de ieşire U 2 (U ) au polaritatea aleasă cu minusul spre emitorul comun. 1 2 U 1 U 2 Fig Starea electrică a unui tranzistor bipolar este definită de cele patru mărimi electrice care apar în figura 3.6 (U 1, U 2, 1, 2 ) şi în practica proiectării circuitelor electronice comportarea unui tranzistor se poate stabili cu ajutorul caracteristicilor statice. Se pot trasa trei tipuri de familii de caracteristici statice pentru un tranzistor: 1) aracteristici statice de intrare 2) aracteristici statice de ieşire = f1( U1 (3.4) U = ct 1 ) 2 2 = f2( U 2) sau 2 = f3( U 2) = ct U 1 1 = ct (3.5) 3) aracteristici statice de transfer ( U ) 2 = f4( 1) sau 2 = f5 1 (3.6) U = ct U = ct
9 În continuare se vor descrie caracteristicile statice de intrare şi de ieşire ale unui tranzistor npn (fig. 3.7) în conexiunea emitor comun (). U U Fig aracteristici statice de intrare = f ( U ) U = ct aracteristica este de tip diodă (fig. 3.8 a), curentul prezintă o variaţie exponenţială în raport cu tensiunea U, iar influenţa tensiunii U este relativ redusă. [μa] [μa] 20 U =5V U =10V 0,6 U [V] 0,6 U [V] a) b) Fig Spre exemplu, se fixează U = 5V; curba = f U ) este chiar ( caracteristica statică a diodei cu particularitatea că intensitatea curentului prin diodă (iniţial ) va fi divizată printr-un factor de valoare constantă, aproximativ 30
10 egal cu factorul de amplificare în curent β. ntensitatea curentului atinge valori notabile numai după ce tensiunea U a atins pragul de 0,6V. Dacă acum tensiunea U se va fixa la o valoare superioară, U = 10V spre exemplu, se va constata prin măsurări experimentale că forma şi poziţia caracteristicii rămâne aproape neschimbată (fig. 3.8 b); caracteristica statică de intrare se va deplasa cu câţiva milivolţi. Acest rezultat verifică faptul că tranzistorul este un element de circuit unidirecţional, adică o variaţie a mărimii de ieşire nu influenţează sensibil intrarea. aracteristici statice de ieşire = f ( U ) = ct Familia caracteristicilor statice de ieşire (fig. 3.9) este mult folosită în analiza şi în sinteza circuitelor electronice cu tranzistoare bipolare. xplicaţia ce urmează pentru obţinerea caracteristicilor statice de ieşire se bazează pe principiul de funcţionare al tranzistorului, prezentat în paragraful 3.1. Dacă atunci colectorul tranzistorului nu se află la un potenţial mai pozitiv decât emitorul şi colectorul nu va atrage electronii proveniţi din emitor ( = 0). Pentru valori ale tensiunii, colectorul aflat la potenţial pozitiv va atrage toţi electronii din emitor şi curentul de colector atinge un palier la valoarea U = 0V U 1V = β (vezi relaţia 3.2). Atunci când valoarea tensiunii U creşte pornind de la zero, curentul creşte urmând porţiunea din caracteristica statică de ieşire denumită curba de saturaţie. Urmează apoi atingerea palierului fixat cu ajutorul valorii curentului. Dacă se trasează curbele = f U ), fiecare curbă pentru altă valoare a ( curentului de bază menţinut constant pe durata trasării curbei respective, se va obţine o familie de caracteristici statice de ieşire aşa cum se poate vedea în figura 3.9. Modul de explicaţie referitor la obţinerea caracteristicii statice de ieşire, este puţin simplist şi de aceea se impun următoarele precizări: Palierele nu sunt orizontale, ele prezintă o anumită pantă care creşte cu valoarea lui (efectul arly) [?-D Dănilă,?-l. Vasilescu]; 31
11 U nu trebuie să depăşească o anumită valoare peste care joncţiunea bază-colector a tranzistorului se poate străpunge; 5 > 4 4 > 3 3 > 2 2 > 1 1 [V] Fig hiar în absenţa curentului de bază ( = 0 ), între colector şi emitor există un curent de scurgere 0 de valoare mică, de unde rezultă relaţia = β + (3.7) O mai riguroasă şi care poate înlocui relaţia (3.2). aracteristicile statice de ieşire depind de temperatură astfel: curentul de scurgeri 0 se dublează pentru fiecare creştere a temperaturii cu 7K şi pentru un anumit curent de bază, tensiunea U se diminuează cu 2 mv pentru fiecare creştere a temperaturii cu 1K. 32
12 3.5. ircuite de polarizare şi stabilizare a punctului static de funcţionare în curent continuu ircuitele de polarizare sunt circuitele cu ajutorul cărora se aplică tranzistorului tensiuni directe pe joncţiunea emitor-bază şi tensiuni inverse pe joncţiunea colector-bază (vezi fig. 3.2). Punctul static de funcţionare al tranzistorului va trebui să se găsească pe caracteristicile statice de ieşire, în zona în care acestea se pot aproxima cu drepte. Aici tranzistorul funcţionează aproximativ liniar. Un circuit de polarizare este format din una sau două surse de tensiune continuă ideale şi din rezistoare. Un circuit de polarizare impune tranzistorului o stare electrică descrisă prin setul de valori (,, U, U ), care constituie coordonatele punctului static de funcţionare. Deoarece curentul de colector al tranzistorului bipolar cu joncţiuni tinde să crească odată cu creşterea temperaturii, problema stabilizării punctului static de funcţionare în raport cu temperatura este una din problemele critice care apar la aceste dispozitive semiconductoare. Prin variaţia temperaturii se înţelege variaţia temperaturii joncţiunilor tranzistorului. Stabilizarea punctului static de funcţionare al unui tranzistor se poate asigura prin metode liniare şi prin metode neliniare. Metodele liniare de stabilizare constau în introducerea în circuitul de polarizare a unor rezistenţe (elemente liniare) de valoare adecvată. Metodele neliniare constau în introducerea în circuitul de polarizare a unor elemente neliniare (diodă, termistor, diodă Zener), astfel încât prin variaţia cu temperatura a unui parametru caracteristic elementului neliniar să se compenseze tendinţa de variaţie a curentului de colector. La abordarea circuitelor de polarizare se parcurg următoarele etape: o se desenează circuitul; o se notează tensiunile la bornele tranzistorului şi curenţii prin rezistoarele circuitului; o se scriu teoremele şi ale lui Kirchhoff; o se face calculul cerut. 33
13 În felul acesta se obţine un sistem de ecuaţii care reprezintă modelul matematic al circuitului în curent continuu. La circuitele de polarizare în curent continuu se întâlnesc două tipuri de probleme: 1. Probleme tip analiză la care se dau rezistenţele din circuit, parametrii tranzistorului, tensiunea sursei de alimentare şi se cere punctul static de funcţionare, adică, U, U ; 2. Probleme tip proiectare în care se dau punctul static de funcţionare, tipul tranzistorului, tensiunea sursei de alimentare şi se cer valorile rezistenţelor de polarizare ircuit de polarizare cu rezistenţă serie în bază (circuit de polarizare fixă) ircuitul de polarizare cu rezistenţă serie în bază (fig. 3.10) este cel mai simplu şi mai economic circuit de polarizare a tranzistoarelor, dar care nu asigură stabilizarea punctului static de funcţionare la variaţia temperaturii joncţiunilor. + Fig
14 Valorile posibile ale curentului de bază sunt date de caracteristica statică de intrare (fig. 3.11) a tranzistorului utilizat. Rezistenţa R din baza tranzistorului fixează valoarea curentului de bază ca urmare a folosirii relaţiei (3.8) scrisă cu ajutorul teoremei a -a a lui Kirchhoff = R + U. (3.8) Vom considera că tranzistorul se află într-un punct static de funcţionare Q caracterizat prin valorile Q şi U Q. Aceste valori se pot obţine grafic prin intersecţia caracteristicii statice de intrare a tranzistorului cu dreapta dată prin ecuaţia (3.8). onsiderăm U Q = 0,6V în (3.8) şi obţinem Q = 0,6V R R. (3.9) [μa] c = R când U =0 20 Q 0,6 U = când =0 U [V] Fig urentul şi tensiunea din circuitul de ieşire, Q şi U Q, se obţin pornind de la caracteristica statică de ieşire a tranzistorului (fig. 3.12) şi de la relaţia (3.10) scrisă cu ajutorul teoremei a -a a lui Kirchhoff c = R + U. (3.10) 35
15 Această relaţie se reprezintă grafic printr-o dreaptă, denumită dreapta de sarcină, ca în figura Punctul static de funcţionare Q se află la intersecţia acestei drepte cu caracteristica statică de ieşire corespunzătoare lui Q. Vom putea scrie relaţiile = β UQ = R Q (3.11) Q Q Prin simpla variaţie a valorii rezistenţei din bază R se modifică curentul din bază şi se poate deplasa punctul static de funcţionare Q între cele două extreme care corespund blocării şi saturării tranzistorului. Saturarea se produce imediat ce curentul de bază atinge valoarea sat, utilizând o rezistenţă în bază de valoarea = β. R =. urentul din colector va fi sat sat sat R Fig Saturaţia tranzistorului va avea loc dacă rezistenţele din bază şi colector satisfac inegalitatea R < β. (3.12) R 36
16 Atunci U este foarte mică (câteva zecimi de volt) şi se poate aproxima U = 0. Din (3.9) reiese că această schemă lucrează cu o valoare constantă a curentului de bază, independent de condiţiile de funcţionare. a prezintă o variaţie mare a valorii curentului de colector cu temperatura şi este utilă numai în cazul etajelor de amplificare care lucrează la temperaturi constante, apropiate de temperatura ambiantă ircuit de polarizare colector-bază nsensibilizarea punctului static cu condiţiile de funcţionare se poate asigura cel mai simplu polarizând baza printr-o rezistenţă conectată între colector şi bază, ca în figura R Fig Pentru acest circuit se pot scrie ecuaţiile următoare: = R ( + ) + U (3.13) = R ( + ) + R + U (3.14) U = R + U (3.15) c β (3.16) 37
17 Din ecuaţia (3.15) se obţine pentru curentul de bază expresia U U R =. (3.17) onsiderăm că are loc o creştere a temperaturii joncţiunilor tranzistorului şi astfel va creşte valoarea curentului de colector. Va creşte căderea de tensiune pe rezistenţa R şi va scădea U, deoarece suma celor două tensiuni este egală cu tensiunea sursei de alimentare = ct. (sursă cu tensiune stabilizată). onform relaţiei (3.17) curentul de bază scade şi conform relaţiei (3.16) scade şi curentul de colector. ircuitul asigură o stabilizare a punctului static de funcţionare cu temperatura prin efectul reacţiei negative materializate de rezistenţa R care leagă circuitul de ieşire cu cel de intrare. Rezistenţa R realizează o reacţie negativă după tensiunea de la ieşire ircuit de polarizare cu rezistenţă în emitor şi divizor în bază ntroducerea unei rezistenţe în emitorul tranzistorului are un efect favorabil de stabilizare a punctului static de funcţionare cu temperatura, cu atât mai pronunţat cu cât valoarea rezistenţei este mai ridicată. Divizorul de tensiune format din rezistenţele R 1 şi R 2 are rolul de a stabili potenţialul la care se va afla baza tranzistorului (fig. 3.14). Pentru a stabili condiţiile de proiectare a circuitului de polarizare este necesar să se calculeze expresia curentului de colector, după ce în prealabil schema din figură cu polarizare de la o singură sursă se reprezintă printr-o schemă echivalentă cu două surse, prin aplicarea teoremei lui Thèvenin. Tratarea matematică a acestor aspecte poate fi studiată în [? D, Dănilă]. ircuitul asigură stabilizarea punctului static de funcţionare cu temperatura astfel: presupunem că are loc o creştere a temperaturii joncţiunilor tranzistorului şi astfel creşte; 38
18 va creşte şi ţinând seama de relaţia = + ; căderea de tensiune R creşte şi astfel va scădea U ; curentul scade corespunzător şi deoarece β va scădea şi. Fig S-a pornit de la tendinţa de creştere a curentului prin tranzistor datorată creşterii temperaturii şi s-a ajuns la tendinţa de scădere a curentului datorată modului cum este realizat circuitul electronic. ste şi aici tot efectul unei reacţii negative îndeplinite de rezistorul R, care face legătura între circuitul de intrare şi cel de ieşire Modelul cu parametri hibrizi al tranzistorului Se consideră un tranzistor pnp în conexiune bază comună echivalat cu un cuadripol ca în figura i 1 i 2 i 1 i 2 u 1 u 2 u 1 u 2 Fig
19 Se poate descrie cuadripolul cu ajutorul ecuaţiilor (3.18) cu parametri hibrizi (sau parametri h ). Denumirea de parametri hibrizi provine de la faptul că parametrii nu au aceeaşi dimensiune. u i 2 1 = h = h i 11 1 i h + h u u 2 2 (3.18) Prin transpunerea acestor ecuaţii se obţine modelul cu parametrii hibrizi din figura i 1 h 11 i 2 + u 1 h 12u 2 ~ h 21 i h 22 1 u 2 - Fig Parametrii hibrizi se definesc conform relaţiilor următoare: h 11 u = i 1 1 u2 = 0 h 12 u = u 1 2 i1 = 0 h 21 i = i 2 1 u2 = 0 i 2 h 22 = (3.19) u2 i1 = 0 şi au următoarele semnificaţii: h 11 impedanţa de intrare, ieşirea fiind în scurtcircuit; h 12 raportul dintre tensiunea de intrare şi tensiunea de ieşire (coeficientul de transfer invers), cu intrarea în gol; h 21 amplificarea în curent (coeficientul de transfer al curentului) cu ieşirea în scurtcircuit; h 22 admitanţa de ieşire, intrarea fiind în gol. 40
5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 4. TRANZISTORUL CU EFECT DE CÂMP
Capitolul 4 4. TRANZITORUL CU EFECT E CÂMP 4.1. Prezentare generală Tranzistorul cu efect de câmp a apărut pe piaţă în anii 60, după tranzistorul bipolar cu joncţiuni, deoarece tehnologia lui de fabricaţie
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότερα2.3. Tranzistorul bipolar
2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice
Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real este activ (amplifică)precum şi a unor
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice Determinarea unor parametri de interes
Lucrarea Nr. 7 Tranzistorul bipolar aracteristici statice Determinarea unor parametri de interes A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραTRANZISTORUL BIPOLAR. La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie.
TANZISTOUL IPOLA La modul cel mai simplu, tranzistorul bipor poate fi privit ca semiconductoare legate în serie. două diode În partea de jos avem o zonă de semiconductor de tip n cu un contact metalic,
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραTRANZISTORUL BIPOLAR ÎN REGIM CONTINUU
Lucrarea nr 2 TRANZISTORUL IPOLAR ÎN REGIM ONTINUU uprins I Scopul lucrării II Noţiuni teoretice III Desfăşurarea lucrării IV Temă de casă V Simulări VI Anexă 1 I Scopul lucrării Ridicarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότερα3 TRANZISTORUL BIPOLAR
S.D.Anghel - azele electronicii analogice şi digitale 3 TRANZSTORUL POLAR William Shockley fizician american, laureat al premiului Nobel în 1956 împreună cu J. ardeen şi W.H rattain. Au pus la punct tehnologia
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραI C I E E B C V CB V EB NAB N DE. b x LUCRAREA NR. 6 TRANZISTORUL BIPOLAR. 1. Structură şi procese fizice în TB convenţional
LUCRAREA NR. 6 TRANZISTORUL BIPOLAR 1. Structură şi procese fizice în TB convenţional Tranzistorul bipolar (TB) convenţional reprezintă un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, a cărui funcţie principală
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραÎndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice
Îndrumar de laborator ircuite ntegrate Analogice Lucrarea SURSE E URENT Prezentare generală: Sursele de curent cu tranzistoare sunt utilizate atât ca elemente de polarizare cât şi ca sarcini active pentru
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραDIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 6. TRANZISTOARE UNIPOLARE 6.1. TRANZISTOARE UNIPOLARE - GENERALITĂŢI
CATOLUL 6. TAZTOAE UOLAE 6.1. TAZTOAE UOLAE EEALTĂŢ pre deosebire de tranzistoarele bipolare, tranzistoarele unipolare utilizează un singur tip de purtători de sarcină (electroni sau goluri) care circulă
Διαβάστε περισσότερα4. Tranzistoare bipolare 4.1 Structură şi procese fizice in tranzistorul bipolar (TB)
apitolul 4 Tranzistoare bipolare 4. Tranzistoare bipolare 4.1 Structură şi procese fizice in tranzistorul bipolar (T) Tranzistorul este un dispozitiv electronic activ, cu trei terminale, care realizează
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regim de comutaţie. Aplicaţii.
Lucrarea Nr. 3 Tranzistorul bipolar în regi de coutaţie. Aplicaţii. Scopul lucrării - Studiul condiţiilor de saturaţie pentru T; - Studiul aplicaţiilor cu T în regi de coutaţie; 1. ondiţia de saturaţie
Διαβάστε περισσότεραCOMUTAREA TRANZISTORULUI BIPOLAR
Lucrarea nr. 2 COMUAREA RANZISORULUI BIPOLAR Cuprins I. Scopul lucrării II. III. IV. Noţiuni teoretice Desfăşurarea lucrării emă de casă 1 I. Scopul lucrării : Se studiază regimul de comutare al tranzistorului
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότερα( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE
Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραMONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ
DCE I Îndrumar de laorator Lucrarea nr. 5 MONTAJU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. Desfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. Anexă DCE I Îndrumar de
Διαβάστε περισσότεραDispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότερα4. POLARIZAREA TRANZISTOARELOR BIPOLARE
4 POLAZAA ANZSOALO POLA ircuitul de polarizare are rolul de a poziţiona într-un punct de pe caracteristica statică, numit Punct Static de uncţionare (PS) ezultă că circuitul de polarizare trebuie să asigure
Διαβάστε περισσότεραEtaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent
Cuprins CAPITOLL 3 STRCTRA INTERNĂ A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE...5 3. Introducere...5 3. SRSE DE CRENT CONSTANT...5 3.. Surse de curent constant realizate cu tranzistoare bipolare...53 3... Configuraţia
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραSeminar electricitate. Seminar electricitate (AP)
Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότερα