Capitolul 9. Stabilizatoare de tensiune continuă
|
|
- Τρύφων Παπαδάκης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 104 apitolul 9 tabilizatoare de tensiune continuă 9.1 lasificarea stabilizatoarelor de tensiune continuă Pentru o funcţionare corectă a aparaturii electronice şi pentru asigurarea preciziei funcţionării ei sunt necesare în multe situaţii tensiuni de alimentare constante. Pentru aceasta se utilizează stabilizatoare de tensiune continuă conectate între sursa de tensiune U i tab. de U fig.9.01 continuă nestabilizată) şi sarcină. chema bloc ce prezintă locul şi rolul stabilizatorului într-un circuit de alimentare se pre-zintă în figura ursa este adesea constituită dintr-un redresor cu filtru conform celor cunoscute. ezistenţa de sarcină are semnificaţia consumatorului constituit din aparatul (circuitul) electronic alimentat. orespunzător modului în care se obţine efectul de stabilizare deosebim: - stabilizatoare parametrice - stabilizatoare cu reacţie - stabilizatoare în comutaţie tabilizatorul parametric utilizează componente electronice cu caracteristică curenttensiune pronunţat neliniară. Acestea se caracterizează prin faptul că tensiunea la bornele lor variază puţin în condiţiile unor variaţii semnificative ale curentului prin ele. le sunt simple, asigură performanţe modeste şi sunt utilizate ca elemente de referinţă sau ca stabilizatoare auxiliare. tabilizatoarele cu reacţie sunt cele mai utilizate, ele furnizând tensiunea de ieşire constantă în urma unui proces de reglare. La rândul lor,acestea sunt de două feluri:
2 105 - cu element de reglare serie - cu element de reglare paralel. tabilizatoarele în comutaţie funcţionează pe un alt principiu decât cele două enumerate. ndiferent de tipul său, stabilizatorul de tensiune se apreciază prin trei parametri esenţiali: - coeficientul de stabilizare, = U U i, θ = ct ; rezistenţa de ieşire ies = U U, θ = ct ; i coeficientul de temperatură K o = U θ U, U = ct ; i 9.03 În relaţiile de mai sus θ este temperatura, iar celelalte notaţii corespund figurii onform definiţiilor de mai sus parametrii menţionaţi caracterizează funcţionarea stabilizatorului în condiţiile variaţiilor singulare (unice) ale tensiunii de intrare, curentului de sarcină respectiv temperaturii. 9.2 tabilizatoare parametrice tabilizatoare parametrice cu diodă Zener Funcţionarea unui asemenea stabilizator se bazează pe caracteristica curent-tensiune cunoscută a diodei Zenner.
3 106 U Z D Z fig.9.02 chema stabilizatorului se prezintă în figura Valorile coeficientului de stabilizare, rezistenţei de ieşire şi coeficientului de temperatură sunt date de relaţiile: o ies r 9.04 z r 9.05 z K o U θ z 9.06 Prin urmare, exceptând coeficientul de stabilizare (care creşte o dată cu creşterea lui, implicând şi scăderea randamentului energetic al stabilizatorului) performanţele stabilizatorului parametric sunt determinate de caracteristicile diodei Zenner utilizate tabilizator parametric cu diodă Zener şi repetor pe emitor Un asemenea stabilizator utilizează un ansamblu compus din elementul parametric D z şi un tranzistor cu rol de element de reglare serie, funcţionând în conexiune colector comun. chema sa de principiu se prezintă în figura Acţiunea de stabilizare este determinată de faptul că tranzistorul preia variaţiile tensiunii de B U 1 2 intrare (prin modificarea tensiunii sale D Z colector-emitor) şi pe cele ale curentului de fig.9.03 sarcină (prin modificarea tensiunii bază -
4 107 emitor). Aşa cum va rezulta, preluările sunt parţiale. e observă că tensiunea stabilizată este dată de relaţia: U = U z U B 9.07 În ceea ce priveşte tensiunea de alimentare minimă, ea trebuie să aibe o valoare suficient de mare pentru ca tranzistorul să funcţioneze în zona activă, adică: Ui,min + U + U pm 9.08 în condiţiile unor pulsaţii U pm ale tensiunii de intrare. ezistenţa trebuie să asigure curentul de sarcină maxim şi cel de stabilizare prin dioda Zener, în condiţiile în care tensiunea de intrare are valoarea minimă. Valoarea ei se calculează cu relaţia: U i,min = U + B,max z,min z,min 9.09 u i r Z i i h 21e. i B h 11e fig.9.04 B = 0 = 0 i B u Performanţele de regim dinamic ale stabilizatorului se determină utilizând schema din figura 9.04, în care este înlocuit cu schema echivalentă simplificată cu parametrii h. onform definiţiei, coeficientul de stabilizare rezultă de forma: 9.10 B + rz = 9.11 rz Acest stabilizator permite obţinerea unui coeficient de stabilizare de ordinul zecilor, acesta depinzând sever de dioda Zenner aleasă.
5 108 ir r Z a u conform figurii Ţinând seama de faptul că: ezistenţa de ieşire se calculează utilizând acelaşi circuit echivalent din figura 9.04, prin anularea h 21e. i i B h 21e. i i B variaţiei h 11e i B Zech =r Z h i 11e B u i şi înlocuirea ei cu rezistenţa internă a redresorului, ir, r ; 9.12 B z B ir fig.9.05 ech =. ir r Z se obţine expresia rezistenţei de ieşire sub forma: b u ies h11 = h + rz ir r + 21 B z, 9.13 cu suficientă aproximaţie putându-se utiliza relaţia: h h ies tabilizatoare cu reacţie Aşa cum s-a arătat, stabilizatoarele cu reacţie pot fi: - cu element de reglare paralel - P - cu element de reglare serie - chemele bloc ale celor două tipuri de stabilizatoare cu reacţie se prezintă în figura e observă că în structura ambelor stabilizatoare este prezent elementul de reglare (serie sau în paralel) şi circuitul de comandă.
6 109 onform schemei bloc, stabilizatorul cu P funcţionează în felul următor: ircuitul de comandă supraveghează valoarea tensiunii pe sarcină,. Dacă aceasta U U U P a fig.9.06 este mai mare decât valoarea prescrisă (dorită) P va fi comandat în sensul creşterii. Întrucât: U = U ( + ) 9.15 creşterea curentului prin elementul de reglare va determina scăderea tensiunii pe sarcină. Dacă dimpotrivă, este mai mică decât valoarea dorită, P va fi comandat în sensul reducerii curentului ceea ce are ca rezultat creşterea tensiunii pe sarcină, conform aceleaşi relaţii onform schemei bloc un stabilizator cu funcţionează în felul următor: ircuitul de comandă supraveghează valoarea tensiunii pe sarcină. Dacă aceasta este mai mare decât valoarea prescrisă va fi comandat în sensul reducerii curentului de sarcină, ţinând seama de faptul că: U = 9.16 Dacă dimpotrivă este mai mică decât valoarea prescrisă, va fi comandat în sensul creşterii determinând conform relaţiei 9.16 creşterea. Din examinarea funcţionării celor două tipuri de stabilizatoare cu reacţie rezultă câteva concluzii şi anume: b
7 Ambele conţin câte un element de reglare reprezentabil ca un tripol (element de reglare generalizat). 2. În timp ce în cazul stabilizatorului cu P, controlul se efectuează prin operare indirectă asupra curentului de sarcină (reglând ) în cazul stabilizatorului cu se operează direct asupra. 3. ircuitele de comandă comportă atât asemănări cât şi deosebiri, aşa cum va rezulta pe parcursul expunerii tabilizatoare cu P tabilizatoarele cu P se împart la rândul lor în două categorii, conform structurii circuitului de comandă şi anume: a. stabilizatoare cu P fără amplificator de eroare b. stabilizatoare cu P cu amplificator de eroare tabilizatoarele din prima categorie se caracterizează prin aceea că circuitul de comandă constă într-un element D pasiv de circuit, exemplul Z tipic de asemenea U fig.9.07 stabilizator fiind prezentat în figura Acest stabilizator asigură performanţe modeste, iar tensiunea de ieşire nu este ajustabilă. tabilizatoarele din a doua categorie conţin în structura circuitului de comandă un element amplificator. chema bloc generală a unui stabilizator cu P şi amplificator de eroare A se prezintă în figura e observă că în structura circuitului de comandă pe lângă amplificatorul de eroare A sunt incluse referinţa e şi traductorul de tensiune. Aşa cum se va vedea, nu în cazul fiecărei scheme concrete pot fi individualizate strict
8 111 1 Dz U Dz 1 1 U P p 1 3 a 2 4 elementele menţionate, existând interferenţe funcţionale. În figura 9.09 se prezintă două variante concrete de stabilizator cu P P A U U şi amplificator de e eroare. În schema b pot fi individualizate amplificatorul fig.9.08 de eroare, constituit din tranzistorul 2, constituit din tranzistorul 1 şi rezistenţa de putere, referinţa e constituită din dioda Zener Dz şi traduc- fig.9.09 b torul de tensiune realizat cu divizorul rezistiv ajustabil 1, 2, P tabilizatoare cu tabilizatoarele cu reacţie cu se realizează doar în varianta cu amplificator de eroare. În sensul celor de mai sus, schema bloc a unui asemenea stabilizator se prezintă în figura Un exemplu tipic de stabilizator cu şi A se prezintă în figura Şi în cazul acestui stabilizator pot fi individualizate elementele din schema bloc, după cum urmează:
9 112 U A e U P 1 2 fig.9.10 Dz 4 fig constituit din tranzistorul - A realizat cu tranzistorul 1 ca element activ şi elementele pasive aferente - e realizată cu dioda Zener Dz şi rezistenţa de polarizare 1 - r realizat cu divizorul ajustabil 3, 4, P. Pentru calculul performanţelor esenţiale ale stabilizatorului se apelează la schema echivalentă pentru regim dinamic care foloseşte parametrii h ai tranzistoarelor din schemă. onform acesteia coeficientul de stabilizare şi rezistenţa de ieşire au respectiv expresiile: 1 = h ( h11 + h21 rz) h h h = rz + h21 h h11 h omparând performanţele stabilizatoarelor cu reacţie se ajunge la următoarele concluzii: - performaţele stabilizatoarelor cu sunt mai bune decât ale celor cu P - stabilizatoarele cu necesită circuite de protecţie la supracurent şi scurtcircuit, spre deosebire de cele cu P la care pericolul suprasolicitării la scurtcircuit nu există.
10 113 - stabilizatoarele cu au un randament energetic superior celor cu P. Ţinând seama de faptul că în ansamblu, chiar mai costisitoare fiind, stabilizatoarele cu asigură performaţe net superioare, au existat preocupări continue pentru îmbunătăţirea performanţelor acestora [] tabilizatoare integrate alea cea mai sigură de obţinere a unor stabilizatoare performante este utilizarea circuitelor integrate specializate. eprezentativ pentru categoria circuitelor integrate stabilizatoare de tensiune este tipul 723 fabricat în ţara noastră sub indicativele βa 723 şi OB U r omp U U p fig.9.12 U 10 ircuitul are schema bloc internă prezentată în figura l conţine toate elementele schemei bloc din figura 9.10, necesare pentru realizarea unui stabilizator cu care să poată furniza un curent maxim de 150 ma. În acest sens în struc-tură au fost integrate: - referinţa de tensiune U r, stabilizată cu temperatura şi tensiunea de alimentare, având conform datelor de catalog valoarea + 7,15 V ± 0,2 V - amplificatorul de eroare diferenţial A - elementul de reglare serie realizat din tranzistorul compus 14, 15 - tranzistorul 16 pentru asigurarea protecţiei la supracurent.
11 p U 1 6 U r P 1 2 c V OB D 11 D 13 D D V pre exemplificare se prezintă în figura 9.13 schema de principiu a unei surse stabili- fig.9.13 zate reglabile realizate cu acest circuit integrat, utilizând ca element de reglare serie extern tranzistorul 1. tabilizatorul este protejat la supracurent. Un alt exemplu interesant este cel al stabilizatorului integrat dual care furnizează tensiuni de alimentare simetrice. În acest sens merită amintit stabilizatorul de tensiune dual, integrat OB Pentru exemplificarea utilizării se prezintă în figura 9.14 o sursă sta- fig.9.14 bilizată duală cu tranzistoare externe. tabilizatorul furnizează un sistem de tensiuni 15 V în condiţiile în care este alimentat cu o tensiune redresată cu valoarea nominală:
12 115 U =205 V 9.19 in,, şi pulsaţii ce nu depăşesc 1 V vv la curentul maxim pentru care a fost proiectat. Aparenta supradimensionare a tranzistoarelor externe a fost determinată de utilizarea acestei surse într-un echipament de automatizare din mediul industrial lemente de reglare Aşa cum s-a mai arătat din punct de vedere funcţional elementele de reglare serie şi paralel sunt identice, tratarea lor putându-se efectua sub forma elementului de reglare generalizat reprezentabil printr-un tripol ca cel din figura emnificaţia notării bornelor (polilor) de acces este: - intrare; - ieşire; - comandă. În continuare se prezintă câteva folosite curent la realizarea stabilizatoarelor. a. cu un tranzistor tructura unui asemenea element de reglare se prezintă în figura 9.16 e observă că din punctul de vedere al bornelor de intrare şi ieşire, elementul de () faţă. fig.9.15 a. () () fig.9.16 b. () reglare este bidirecţional, alegerea modului de conectare fiind determinată de considerente ce nu fac obiectul prezentării de b. lement de reglare de tip tranzistor compus în conexiune Darlington
13 116 Aşa cum s-a arătat performanţele unui stabilizator sunt determinate şi de valoare rezistenţei de intrare a elementului de reglare. otodată sunt des întâlnite cazurile când stabilizatorul este realizat cu un circuit integrat şi acesta trebuind să furnizeze curentul de comandă al, dat de relaţia: = 9.20 β ar fi solicitat la o disipaţie termică excesivă. Din acest motiv se apelează la utilizarea unor tranzistoare compuse în conexiune Darlington conform schemei din figura () Utilizarea unui asemenea este afectată de restricţia numărului de tranzistoare din structură. În acest sens se observă că valoarea curentului de comandă este: = Bn ( ) n i= 1 β i 9.21 e poate arăta că pentru ca elementul de reglare să îşi păstreze capacitatea de funcţionare este necesară îndeplinirea condiţiei: n Bn 1 fig () n ( ),min B0, n,max i i= 1 β 9.22 Pentru ca să nu apară pericolul neîndeplinirii condiţiei menţionate, în structura unui asemenea element de reglare se introduc rezistenţe de fugă conectate între baza şi emitorul fiecărui tranzistor component. La performanţele acuale ale tranzistoarelor, ţinând cont şi de recomandarea conform căreia nu este indicată utilizarea a mai mult de două tranzistoare în cazul folosirii stabilizatoarelor integrate,
14 117 condiţia 9.22 este relativ uşor de îndeplinit în condiţiile unei proiectări îngrijite. c. format din mai multe tranzistoare conectate în paralel (),, B fig () În cazul în care puterea disipată maximă admisibilă pe tranzistorul final al este insuficientă pentru a asigura curentul de sarcină maxim se recurge la conectarea în paralel a mai multor tranzistoare conform configuraţiei prezentate în figura Întrucât parametrii tranzistoarelor finale nu sunt egali în serie cu fiecare din ele se conectează rezistenţele de egalizare 1, 2, şi 3, calculate cu relaţia aproximativă: 1 U 1 = 2 = 3 5,max 1,max 9.23 d. cu două tranzistoare înseriate Un element de reglare interesant se prezintă în figura Acesta prezintă cel puţin două avantaje esenţiale: - reducerea de 2-3 ori a dimensiunilor radiatorului comun al celor două tranzistoare finale componente - autolimitarea curentului de scurtcircuit
15 118 U D 1 D z 3 2 a dezavantaje se menţionează: - necesitatea a două surse de alimentare - relativa complexitate a proiectării sale. fig Protecţia elementului de reglare la supracurent Aşa cum s-a arătat, elementul de reglare paralel este autoprotejat la scurtcircuit sau/şi suprasarcină prin însăşi construcţia stabilizatorului, în timp ce un scurt circuit sau o suprasarcină sunt fatale pentru realizat sub una din formele din figurile 9.16, 9.17, Adesea, defectarea însemnând scurtcircuitarea colector-emitor a tranzistorului final din componenţa, sunt puse în pericol sever circuitele alimentate prin intermediul stabilizatorului. Întrucât protecţia prin siguranţe fuzibile nu este aplicabilă datorită faptului că D D U tab. cu fig.9.20 timpul de rupere al acestora este mult mai mare decât cel în care supus suprasarcinii se distruge, rămâne ca unică soluţie protecţia electronică. Un exemplu de circuit de protecţie se prezintă în figura l funcţionează în felul următor: Atâta timp cât curentul de sarcină este mai mic decât valoarea maximă, tranzistorul este comandat la saturaţie prin curentul de bază asigurat prin 1.
16 119 Întrucât: + U + U 2 U Bp Bp D diodele D 1 şi D 2 sunt blocate. Deoarece rezistenţa este astfel dimensionată încât:,max + UBp = 2 UD dacă şi când curentul de sarcină atinge valoarea maximă, diodele D 1 şi D 2 se deschid şi şuntează parţial joncţiunea bază-emitor a tranzistorului limitând curentul prin acesta la valoarea:,max 9.26 protejând. ircuitul lucrează în această fază ca un stabilizator (limitator) de curent. Dacă cauza U p 1 2 p ce a determinat suprasarcina se menţine, prin circuite ce nu sunt prezentate în această figură se acţio-nează o siguranţă fuzi-bilă sau un releu de protecţie. În cazul surselor stabilizate unde probabilitatea apariţiei fig.9.20 suprasarcinilor sau/şi scurtcircuitelor este mare, protecţia se concepe astfel încât după dispariţia cauzei acesteia să se revină automat la starea de funcţionare normală. În figura 9.21 se prezintă un circuit de protecţie prin limitare cu întoarcere, el realizând o caracteristică de limitare a curentului de sarcină având forma din figura La depăşirea valorii:
17 120 U = =,max 3 + U 3+ 4 p Bp ,sc fig.9.21,max tranzistorul de protecţie intră în conducţie şi preia o parte din curentul de comandă al, determinând scăderea curentului de sarcină. În caz de scurtcircuit, curentul este limitat la valoarea: + UBp < 3 4 sc, =,max 4 p Protecţia sarcinii împotriva supratensiunilor Defectarea, indiferent că este vorba de un stabilizator cu sau unul cu P poate produce cu mare probabilitate creşterea tensiunii de ieşire la valori ce pun în pericol circuitele alimentate, mai cu 1 P fig.9.22 h seamă dacă este vorba de circuite integrate. În asemenea cazuri se impune protecţia sarcinii împotriva supratensiunilor. Un circuit ce realizează o astfel de protecţie se prezintă în fgura l este conectat la ieşi-rea stabilizatorului şi funcţionează în felul următor: ircuitul de comandă al tiristorului h monitorizează evoluţia tensiunii de sarcină şi în cazul în care aceasta creşte peste valoarea reglată comandă tiristorul care intră în conducţie şi scurtcircuitează sarcina. este de verificare 9
18 Desenaţi schema bloc a unui stabilizator de tensiune continuă. 2. are sunt parametrii cei mai importanţi ai unui stabilizator de tensiune continuă. 3. Desenaţi schema unui stabilizator parametric cu diodă Zener. 4. Desenaţi schema unui stabilizator parametric cu diodă Zener şi repetor pe emitor. 5. e este un stabilizator cu reacţie? Desenaţi schema unui stabilizator cu reacţie cu element de reglare serie. 6. e este un stabilizator cu reacţie? Desenaţi schema unui stabilizator cu reacţie cu element de reglare paralel. 7. Desenaţi schema unui stabilizator simplu cu element de reglare paralel. 8.e este un stabilizator integrat? ând se utilizează? 9. e este un element de reglare? Desenaţi schema sa bloc. 10. Desenaţi un element de reglare cu un tranzistor. omentaţi. 11. Desenaţi un element de reglare cu tranzistor compus. omentaţi. 12. Desenaţi un element de reglare cu tranzistoare conectate în paralel. omentaţi.
10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότεραPlatformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic
Platformă de e-learning și curriculă e-content pentru învățământul superior tehnic Elemente de Electronică Analogică 35. Stabilizatoare de tensiune integrate STABILIZATOARE DE TENSIUNE INTEGRATE Stabilizatoarele
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE.
3.5. STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU CIRCUITE INTEGRATE. 3.5.1 STABILIZATOARE DE TENSIUNE CU AMPLIFICATOARE OPERAȚIONALE. Principalele caracteristici a unui stabilizator de tensiune sunt: factorul de stabilizare
Διαβάστε περισσότεραFig Stabilizatorul de tensiune continuă privit ca un cuadripol, a), şi caracteristica de ieşire ideală, b).
6. STABILIZATOARE DE TENSIUNE LINIARE 6.1. Probleme generale 6.1.1. Definire si clasificare Un stabilizator de tensiune continuă este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune
ucrarea Nr. 10 Stabilizatoare de tensiune Scopul lucrării - studiul funcţionării diferitelor tipuri de stabilizatoare de tensiune; - determinarea parametrilor de calitate ai stabilizatoarelor analizate;
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOARE DE TENSIUNE REALIZATE CU CIRCUITE INTEGRATE ANALOGICE
Cuprins CAPITOLL 8 STABILIZATOARE DE TENSINE REALIZATE C CIRCITE INTEGRATE ANALOGICE...220 8.1 Introducere...220 8.2 Stabilizatoare de tensiune realizate cu amplificatoare operaţionale...221 8.3 Stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOARE DE TENSIUNE CONTINUǍ
STABILIZATARE DE TENSIUNE CNTINUǍ 3.1. Probleme generale Un stabilizator de tensiune continuă, STC, este un circuit care, alimentat de la o sursă de tensiune continuă ce prezintă variaţii ale tensiunii
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραSURSĂ DE ALIMENTARE CU FET- URI
EPICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -eerrvi iccee EP 0079... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. chema 3 3. Lista de componente 4-5 4 Amplasare componente 6-7 URĂ DE ALIMENTARE
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu tranzistoare. 1. Inversorul CMOS
Circuite cu tranzistoare 1. Inversorul CMOS MOSFET-urile cu canal indus N si P sunt folosite la familia CMOS de circuite integrate numerice datorită următoarelor avantaje: asigură o creştere a densităţii
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραSTABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE
STABILIZATOR DE TENSIUNE EXEMPLU DE PROIECTARE Presupunem ca se doreste obtinerea unui stabilizator cu urmatoarele performante Tensiunea de iesire reglabila in intervalul: 15 0 V; Sarcina la iesire 3Ω;
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραSchema bloc ale unui stabilizator liniar de tensiune cu element de reglare serie, cu bucla de reactie.
TABLZATOAE istemul electronic care menţine invariante în timp caracteristicile semnalelor de ieşire în condiţii de variaţie, în domenii specificate, a mărimilor de intrare poartă numele de stabilizator
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραMONTAJE CU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ
DCE I Îndrumar de laorator Lucrarea nr. 5 MONTAJU IMPEDANŢĂ DE INTRARE MĂRITĂ I. Scopul lucrării II. Noţiuni teoretice III. Desfăşurarea lucrării IV. Temă de casă V. Simulări VI. Anexă DCE I Îndrumar de
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 3 3. TRANZITORUL BIPOLAR CU JONCŢIUNI Principiul de funcţionare al tranzistorului bipolar cu joncţiuni
apitolul 3 3. TRANZTORUL POLAR U JONŢUN Tranzistoarele reprezintă cea mai importantă clasă de dispozitive electronice, deoarece au proprietatea de a amplifica semnalele electrice. În funcţionarea tranzistorului
Διαβάστε περισσότερα7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE
7. AMPLIFICATOARE DE SEMNAL CU TRANZISTOARE 7.1. GENERALITĂŢI PRIVIND AMPLIFICATOARELE DE SEMNAL MIC 7.1.1 MĂRIMI DE CURENT ALTERNATIV 7.1.2 CLASIFICARE 7.1.3 CONSTRUCŢIE 7.2 AMPLIFICATOARE DE SEMNAL MIC
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραDIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE
LUCRAREA NR. 2 DIODA STABILIZATOARE CU STRĂPUNGERE OBIECTIE:. Să se studieze efectul Zener sau străpungerea inversă; 2. Să se observe diferenţa între ramurile de străpungere ale caracteristicilor diodelor
Διαβάστε περισσότερα2.3. Tranzistorul bipolar
2.3. Tranzistorul bipolar 2.3.1. Structură şi simboluri Tranzistorul bipolar este un dispozitiv format din 3 straturi de material semiconductor şi are trei electrozi conectati la acestea. Construcţia şi
Διαβάστε περισσότεραElectronică Analogică. 5. Amplificatoare
Electronică Analogică 5. Amplificatoare 5.1. Introducere Prin amplificare înţelegem procesul de mărire a valorilor instantanee ale unei puteri sau ale altei mărimi, fără a modifica modul de variaţie a
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραDispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
Διαβάστε περισσότεραElemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer.
Elemente de circuit rezistive. Uniporţi şi diporţi rezistivi. Caracteristici de intrare şi de transfer. Scopul lucrării: Învăţarea folosirii osciloscopului în mod de lucru X-Y. Vizualizarea caracteristicilor
Διαβάστε περισσότεραÎndrumar de laborator Circuite Integrate Analogice
Îndrumar de laborator ircuite ntegrate Analogice Lucrarea SURSE E URENT Prezentare generală: Sursele de curent cu tranzistoare sunt utilizate atât ca elemente de polarizare cât şi ca sarcini active pentru
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότερα4.2. CONEXIUNILE TRANZISTORULUI BIPOLAR CONEXIUNEA EMITOR COMUN CONEXIUNEA BAZĂ COMUNĂ CONEXIUNEA COLECTOR COMUN
4. TRANZISTORUL BIPOLAR 4.1. GENERALITĂŢI PRIVIND TRANZISTORUL BIPOLAR STRUCTURA ŞI SIMBOLUL TRANZISTORULUI BIPOLAR ÎNCAPSULAREA ŞI IDENTIFICAREA TERMINALELOR FAMILII UZUALE DE TRANZISTOARE BIPOLARE FUNCŢIONAREA
Διαβάστε περισσότεραa) b) c) Fig Caracteristici de amplitudine-frecvenţă ale amplificatoarelor.
Clasificarea amplificatoarelor Amplificatoarele pot fi comparate după criterii diverse şi corespunzător există numeroase variante de clasificare ale amplificatoarelor. În primul rând, dacă pot sau nu să
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 7. Polarizarea tranzistorului bipolar
Scopul lucrării a. Introducerea unor noţiuni elementare despre funcţionarea tranzistoarelor bipolare b. Identificarea prin măsurători a regiunilor de funcţioare ale tranzistorului bipolar. c. Prezentarea
Διαβάστε περισσότεραEPSICOM SURSA DE TENSIUNE 12V 10A EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale
EPSICOM Ready Prototyping Coleccț ția Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0191... Cuprins Prezentare Proiect Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2 2. Schema 3 3. PCB 4 4. Lista de componente 4 5. Tutorial Surse
Διαβάστε περισσότεραEtaj de deplasare a nivelului de curent continuu realizat cu diode conectate în serie Etaj de deplasare a nivelului de curent
Cuprins CAPITOLL 3 STRCTRA INTERNĂ A AMPLIFICATOARELOR OPERAŢIONALE...5 3. Introducere...5 3. SRSE DE CRENT CONSTANT...5 3.. Surse de curent constant realizate cu tranzistoare bipolare...53 3... Configuraţia
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS
CIRCUITE CU PORŢI DE TRANSFER CMOS I. OBIECTIVE a) Înţelegerea funcţionării porţii de transfer. b) Determinarea rezistenţelor porţii în starea de blocare, respectiv de conducţie. c) Înţelegerea modului
Διαβάστε περισσότεραSTUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC
STUDIUL CONVERTORULUI ELECTRO - PNEUMATIC - - 3. OBIECTUL LUCRĂRII Studiul principiuluonstructiv şi funcţional al convertorului electro pneumatic ELA 04. Caracteristica statică : p = f( ), şi reglaje de
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραEPSICOM 12-15V/20A POWER SUPPLY EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale
EPSICOM Ready Prototyping Coleccţ ţia Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0192... Cuprins Prezentare Proiect 1. Funcţionare 2 2. Schema 2 3. PCB 3 4 Lista de componente 3 5 Tutorial Surse de alimentare 4-6
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραEPSICOM SURSA DE TENSIUNE 12V 10A EP Ready Prototyping. Cuprins. Idei pentru afaceri. Hobby & Proiecte Educationale
EPSICOM Ready Prototyping Coleccț ția Prrot to Laab- -Seerrvi iccee EP 0042... Cuprins Prezentare Proiect Fișa de Asamblare 1. Funcționare 2-4 2. Schema 3 3. Panou comenzi 5 4 Tutorial Surse de alimentare
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότερα1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE
1. REZISTOARE 1.1. GENERALITĂŢI PRIVIND REZISTOARELE DEFINIŢIE. UNITĂŢI DE MĂSURĂ. PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI REZISTOARELOR SIMBOLURILE REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR MARCARE DIRECTĂ PRIN
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice
Lucrarea Nr. 5 Tranzistorul bipolar Caracteristici statice A.Scopul lucrării - Determinarea experimentală a plajei mărimilor eletrice de la terminale în care T real este activ (amplifică)precum şi a unor
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότερα