Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor. Reglajele osciloscopului
|
|
- Ιόλη Φραγκούδης
- 7 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 1 Lucrarea de laborator 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor Rev 19 Scop: Familiarizarea cu funcţiile de bază ale unui osciloscop şi generator de semnal. Reglarea și măsurarea parametrilor specifici ai semnalelor de test. Breviar teoretic Osciloscopul este un aparat care permite vizualizarea valorii instantanee a unei tensiuni electrice u(t) în funcţie de timp şi măsurători cantitative de tensiune şi timp pe această formă de undă, avînd astfel largi aplicaţii în analiza semnalelor electrice. În lucrare se utilizează osciloscopul digital Tektronix TDS1001, particularităţile care urmează fiind legate de acest model. Principalii parametri ai unui semnal periodic - forma semnalului (determinist) în domeniul timp - perioada şi frecvența de repetiție în timp a unui semnal, f = 1/ T - valoarea maximă a semnalului U max - valoarea minimă a semnalului U min - valoarea vîrf-vîrf (engl. peak-to-peak), domeniul de variație al semnalului U VV = U PP = U max - U min ; - valoarea medie (componenta continuă sau offset-ul) a semnalului U med sau - amplitudinea semnalului U 0 = U max - = - U min Observaţie: dacă = 0, amplitudinea, valoarea maximă şi cea minimă sînt egale în modul. - alți parametri pentru anumite forme de semnal, de exemplu: semnal dreptunghiular: factorul de umplere (duty cycle) η = τ/t (τ reprezintă durata impulsului de nivel mare, iar T perioada semnalului), timpul de creștere / de cădere ( t rise, t fall ) semnal triunghiular: panta de creștere / de cădere a semnalului 2 Reglajele osciloscopului Pe orizontală, durata corespunzătoare lungimii unei diviziuni de pe ecran este reglabilă din exterior din butonul Cx (coeficient de deflexie pe orizontală). Acesta este gradat în unităţi de timp pe diviziune. Este valabilă următoarea relaţie dintre numărul de diviziuni Nx ocupate de un eveniment oarecare şi timp: Tx = Nx Cx Pe verticală se aplică tensiunea U pe borna exterioară Y. Se poate citi pe Y valoarea unei tensiuni U care ocupă Ny diviziuni verticale pe ecran cu relaţia: U = Ny Cy Cy se numeşte coeficient de deflexie pe verticală și este gradat în unități de volt pe diviziune. Exemplu: O perioadă a sinusoidei din fig. 2 ocupă pe ecran 7 diviziuni pe orizontală, şi baza de timp este pe poziţia Cx=5ms/div (notată M pe ecran). Perioada semnalului sinsoidal este deci 35ms. Pe verticală, amplitudinea (valoarea de vîrf) ocupă 3 diviziuni, ceea ce la un Cy= 2V/div înseamnă 6V. U max τ Figura 2. Diviziuni orizontale şi verticale U min U 0 T t U max U min T a. Semnal sinusoidal b. Semnal dreptunghiular Figura 1. Semnale periodice: sinusoidal, dreptunghiular U 0 t Valorile Cx, Cy se numesc calibrate şi sunt de forma standard {1, 2, 5}*10 +/-K pentru Cy, şi {1, 2.5, 5}*10 +/-K pentru Cx. Valorile calibrate ale coeficienților de deflexie pentru osciloscoapele uzuale sunt următoarele: Cy {5; 10; 20; 50; 100; 200; 500 mv/div; 1; 2; 5 V/div} Cx {5; 10; 25; 50; 100; 250; 500 ns/div; 1; 2,5; 5; 10; 25; 50; 100; 250; 500 μs/div; 1; 2,5; 5; 10, 25; 50; 100; 250; 500 ms/div, 1; 2,5; 5; 10 s/div}
2 3 Sincronizarea osciloscopului. O imagine stabilă pe ecranul osciloscopului se numeşte sincronizată (triggered). Semnificaţia fizică este următoarea: atunci cînd 2 afişări succesive ale unui semnal periodic se fac începînd de la acelaşi moment de timp (relativ la perioada semnalului), cele 2 afişări se vor suprapune perfect, şi la fel se va întîmpla şi pentru afişările ulterioare. Astfel, ochiul percepe o singură imagine stabilă, deşi, de fapt, avem în permanenţă o imagine nouă suprapusă peste precedenta. Un exemplu în cazul afişarii unui front crescător este dat în figura 3 (a). Dacă însă fiecare afişare preia semnalul din alt moment de timp, imaginile vor diferi, şi ochiul va percepe mai multe imagini diferite şi suprapuse - figura 3 (b). În acest caz imaginea se numeşte nesincronizată (untriggered) și este greu sau imposibil de urmărit. a) imagine sincronizată b)imagine nesincronizată Figura 3: sincronizarea osciloscopului Pentru a obţine o imagine sincronizată operatorul are la dispoziţie reglajele de sincronizare dintre care cele mai importante sînt: semnalul după care se face sincronizarea (Source) poate fi canalul 1, 2 sau altceva, nivelul acestuia (level) şi o pantă sau front (slope) de unde se doreşte să înceapă afişarea imaginii. De obicei, aceste reglaje sunt grupate într-un meniu de sincronizare Trigger Menu. În general, pentru ca o imagine să fie sincronizată, nivelul Trigger Level trebuie să fie cuprins între valorile [minimă, maximă] ale semnalului. Un nivel prea mic sau prea mare înseamnă că Trigger Level nu intersectează semnalul şi deci nu se poate sincroniza. În această lucrare se vor utiliza în special reglajele de sincronizare: Source = CH1, slope = Rise (crescător), Mode = AUTO. Pentru ajustarea automată a nivelului Trigger Level se apasă butonul Set To 50%. Reglajele generatorului Generatorul de funcții Rigol DG1022 permite generarea a mai multe forme de undă (sinus, dreptunghi, triunghi etc) cu diverși parametri reglabili. Tipul de formă de undă se selectează cu butoanele marcate corespunzător: 4 Parametrii unei anumite forme de undă se selectează apăsînd butoanele funcționale (fără marcaj), ale căror funcții corespund indicațiilor de pe afișaj, de deasupra acestora: De exemplu, în cazul în care se apasă butonul funcțional Freq, funcția respectivă (reglajul frecvenței) devine selectată, și valoarea se poate introduce fie de la tastatura numerică, fie se poate modifica din reglajul rotativ. La butoanele funcționale care au o mică săgeată desenată (cum este Freq mai sus) apăsări succesive permit setarea unor parametri în mai multe variante. De exemplu, în afară de setarea amplitudinii (Ampl) se poate seta și valoarea HiLevel care corespunde cu U max de pe figura 1a). După introducerea valorii numerice, se alege unitatea de măsură dorită apăsînd butonul funcțional de dedesubtul acesteia. Atenție! Conform figurii 1a), amplitudinea U 0 și valoarea U max sînt egale numai dacă U cc = 0 (componenta medie nulă). Pentru a elimina posibilele confuzii, la acest generator amplitudinea se poate seta în valori V PP (peak-to-peak) ceea ce înseamnă că, de fapt, alegînd această unitate de măsură, butonul funcțional Ampl setează valoarea vîrf la vîrf, care este dublul amplitudinii pentru semnale cu componentă medie nulă. Pentru semnale asimetrice (cu nenul), valoarea vîrf la vîrf se conservă, în timp ce U max și U min se modifică (vezi tot figura 1a). Observație: nu există mai multe tipuri de volt, voltul fiind definit în mod unic. Eventualul indice de după volt, de exemplu V PP, indică faptul că se măsoară tensiunea în volți între anumite limite. De exemplu un semnal simetric de 2V e sinonim cu un semnal de 4V PP, pentru că a doua exprimare semnifică în mod explicit că se măsoară între limitele extreme ale semnalului. Prescurtarea V RMS se referă la valoarea efectivă care va fi studiată în lucrarea măsurarea tensiunilor. Generatorul are 2 canale, pe care se pot genera forme de undă diferite. Butoanele de mai sus au efect asupra canalului selectat cu butonul, pe afișaj apărînd CH1 sau CH2 după caz. În plus, ieșirea canalului respectiv este activă atunci cînd se apasă butonul Output corespunzător, și acesta devine iluminat.
3 5 6 măsurați şi valoarea vîrf-la-vîrf U VV. Calculaţi raportul dintre U V şi U VV (valori măsurate). Cît este acest raport teoretic? Observație: pentru identificarea reglajelor și indicațiilor osciloscopului se poate folosi Anexa A. 2. Calcularea parametrilor de vizualizare a imaginii Atenție! La acest punct cerința se referă doar la calcularea parametrilor ceruți. Nu trebuie să afișați semnalele pe osciloscop! Desfăşurarea lucrării 1. Vizualizarea unei perioade a semnalului Se generează cu ajutorul generatorului de funcţii un semnal cu următorii parametri: - canalul 1 din butonul (să apară CH1 în dreapta sus pe afișaj) - butonul Sine formă sinusoidală - frecvenţa Freq valoarea f 1 scrisă pe tablă, în funcţie de numărul mesei - amplitudine AMPL valoarea A 1 scrisă pe tablă, în funcţie de numărul mesei (atenție la unitatea de măsură! o amplitudine de 2V este, cum am spus în paragraful precedent, echivalentă cu 4V PP! unitatea de măsură elimină orice dubiu asupra limitelor între care se specifică tensiunea). - fără componentă continuă (OFFSET = 0V) Se apasă Output din dreptul ieșirii CH1 a.î. să fie aprins; se conectează ieşirea CH1 a generatorului la canalul 1 al osciloscopului folosind un cablu coaxial (sau 2 cabluri cu crocodili, legate între ele). La osciloscop se apasă CH1 MENU pentru a afişa reglajele canalului 1 (la apăsări repetate, canalul 1 este succesiv oprit şi pornit). Întrucît se foloseşte un cablu simplu, se apasă softkey-ul Probe pînă cînd indicaţia este 1x (există sonde care conțin un divizor care atenuează semnalul de ori, în care caz s-ar folosi setările 10x, 100x). Setați la osciloscop valorile C X1, C Y1 (scrise pe tablă). Observație: revedeți figura 2; osciloscopul afișează C Y al canalului 1 cu notația CH1, iar valoarea C X este prescurtată M (main time base). Observaţi că pe ecran se vede o singură perioadă a semnalului. Măsuraţi perioada numărînd numărul de diviziuni și subdiviziuni, N X, ale unei perioade, aplicînd apoi formula Tmas = CΧ NΧ. Calculaţi frecvenţa f mas = 1/T mas şi comparaţi cu valoarea indicată la generator. Repetaţi pentru reglajul vertical. Numărînd diviziunile și subdiviziunile pe verticală N Y şi aplicînd formula U=N Y C Y, măsuraţi amplitudinea semnalului (notată U V - valoarea de vîrf) și comparați cu valoarea setată la generator. În acelaşi mod a) Să se calculeze pe cîte diviziuni, NX și NY, vor fi afișate amplitudinea și perioada pe ecranul osciloscopului pentru semnalele și reglajele de mai jos: a1. semnal sinusoidal cu amplitudinea UV 1=4V și frecvența f1=20khz. Reglaje osciloscop: CX1=10μs/div și CY1=1V/div. a2. semnal sinusoidal cu amplitudinea UV 2=6V și frecvența f2=8khz. Reglaje osciloscop: CX2=25μs/div și CY2=2V/div. Indicație 1: Se folosesc relațiile T = NX CX și UV = NY CY. Perioada T se calculează din valoarea frecvenței. Indicație 2: Se pot urmări ca exemplu exercițiile rezolvate de la sfîrșitul lucrării. Valabil și pentru punctele (b) și (c). b) Calculați coeficienți de deflexie (CXcalc, CYcalc) ce trebuie folosiți la osciloscop pentru vizualizarea unui semnal sinusoidal cu frecvență f3=1khz și amplitudine UV 3 =2V, astfel încît amplitudinea să fie afișată pe două diviziuni, iar perioada pe patru diviziuni. c) Să se repete punctul (b) pentru un semnal cu f4=500khz și UV 4=8V, dacă amplitudinea este afișată pe patru diviziuni, iar perioada pe 10 diviziuni (CXcalc, CYcalc). 3. Setarea unui semnal triunghiular de la generator a) Se setează de la generator un semnal triunghiular (butonul Ramp), fără componentă continuă (OFFSET 0V), simetrie 50%, de frecvență f3 și amplitudine UV3 (scrise pe tablă, în funcție de numărul mesei). Se dorește vizualizarea sa pe osciloscop ca mai jos (pentru a avea momentul de început ca în figură apăsați la osciloscop butonul SET TO 50% de sub butonul de Trigger)
4 7 8 a1. Cît este perioada semnalului (T 3 )? Calculați C X necesar pentru a observa exact 2 perioade pe ecran. Setați această valoare C X la osciloscop. Cîte diviziuni ocupă o perioadă pe ecranul osciloscopului (N X )? a2. Calculați C Y necesar pentru ca amplitudinea U V3 să ocupe exact N Y = 2 div. Setați această valoare C Y. b) Influența C Y asupra imaginii osciloscopului Se modifică C Y la valoarea CY = CY / 2. Cîte diviziuni NY ocupă acum amplitudinea? Se calculează amplitudinea pe baza noii imagini: U V = N Y C Y se compară cu U V3. Explicați relația dintre U V și U V3.. c) Influența C X asupra imaginii osciloscopului Se modifică C X la valoarea CX = 2CX. Cîte diviziuni NX ocupă acum o perioadă? Se calculează perioada pe baza noii imagini: T = N X C X și se compară cu T 3. Explicați relația dintre T și T Setarea și măsurarea unui semnal sinusoidal cu componentă continuă a) Pînă acum semnalele nu au avut componentă continuă, fiind simetrice faţă de 0V. Dacă pentru un semnal fără componentă continuă de forma: u(t) = U V sin ωt [V] [1] cu U V = 2V, u(t) variază în intervalul [-2V, +2V], rezultă că pentru un semnal cu componentă continuă (numită și Offset), de forma: u(t) = + U V sin ωt [V] [2] cu U V = 2V și UCC= -1V, u(t) variază în intervalul [-2-1V, +2-1V] = [-3V, +1V]. Cele 2 situații sînt ilustrate pe fig. 4: Observație: componenta continuă se numește și valoare medie a semnalului, întrucît este egală cu media pe o perioadă a lui u(t). Observați în ecuațiile [1] și [2] de mai sus că integrarea pe o perioadă (echivalentă cu medierea) ne dă respectiv valorile 0 și. Fig. 4 Semnal fără cc (stînga) și cu Ucc= -1V (dreapta) Se va genera un semnal sinusoidal (butonul Sine de la generator), cu frecvenţa f1=20khz, amplitudinea UV =2V și componentă continuă UCC1= -1V. Pentru reglarea componentei continue la generator se folosește butonul funcțional OFFSET = -1V. La osciloscop se vor folosi coeficienții de deflexie CX1=25μs/div și CY1=1V/div. Dacă nu e deja, se ajustează nivelul de 0V (Ground marcat printr-o săgeată cu numărul canalului, în stînga imaginii) la mijlocul ecranului, utilizînd reglajul Vertical Position. a1. Să se deseneze imaginea obținută pe osciloscop notînd poziția nivelului 0V (săgeata din stînga ecranului) şi selectînd modul de cuplaj CH1 MENU->Coupling - >DC. Acest mod de cuplaj înseamnă că semnalul este aplicat direct, fără alterarea eventualei componente continue existente în semnal. Se notează pe grafic poziția săgeții corespunzătoare nivelului de 0V (Ground) și valorile C x și C y. a2. Să se deseneze imaginea obținută prin trecerea la modul de cuplaj AC (CH1 MENU->Coupling ->AC). Acest mod de cuplaj înseamnă că se înseriază un condensator în interiorul osciloscopului pe calea de semnal; după cum se ştie, condensatoarele nu lasă să treacă semnalele continue, ci doar cele alternative. Se notează pe grafic poziția săgeții de 0V (Ground), C x și C y. b) Cum se măsoară, folosind osciloscopul, componenta continuă a unui semnal dat? - se setează la osciloscop cuplaj AC: (CH1 MENU->Coupling ->AC); componenta continuă nu este lăsată să treacă, deci semnalul este simetric pe ecran (ca și cînd nu s- ar fi setat OFFSET de la generator) - se setează CH1 MENU->Coupling ->DC. În acest moment semnalul va urca sau va coborî cu un număr de diviziuni N Y. Luînd ca referință un punct de pe semnal (tipic, maximul sau minimul), se numără cu cîte diviziuni urcă sau coboară semnalul cînd se trece de pe AC pe DC. Dacă urcă, offsetul este pozitiv, dacă coboară, este negativ. Numărînd cîte diviziuni N Y, cu tot cu semn, corespund valorii, și se calculează = N YC Y. Această valoare trebuie să fie aceeași cu OFFSET-ul setat la generator. Observație: La nevoie, se ajustează triggerul (SET TO 50%) pentru ca imaginea să fie sincronizată (este posibil ca atunci cînd semnalul urcă sau coboară din cauza offsetului, să nu mai intersecteze nivelul de trigger).
5 9 10 b1. Se va lucra în echipă, astfel: - se setează la osciloscop CH1 MENU->Coupling ->AC pentru a ascunde componenta continuă. Se păstrează setarea de CY = 1V/div. - unul din membrii echipei va seta la generator din butonul funcțional Offset o componentă continuă 1set de valoare nenulă între (-2V, 2V) la alegere, fără a- i comunica valoarea colegului. Amplitudinea rămîne 2V. - celălalt membru al echipei va comuta de la CH1 MENU->Coupling ->AC, la DC, va număra cu cîte diviziuni NY1 urcă/coboară vîrful semnalului, și va calcula 1 (valoare și semn): 1 = N Y1 C Y - se va desena imaginea în modul de afișare CH1 MENU->Coupling ->DC (inclusiv săgeata nivelului de 0). b2. Inversînd membrii echipei, se va repeta procedura pentru altă valoare de offset. Explicați de ce măsurarea c.c. se face comutînd de la cuplaj AC la cuplaj DC și nu invers! 5. Setarea unui semnal dreptunghiular Se va genera un semnal dreptunghiular (butonul Square de la generator), fără componentă continuă (OFFSET 0V), cu amplitudinea UV5, frecvența f5 (scrise pe tablă, în funcție de numărul mesei). Calculați C X5, C Y5 a.î. să se vadă exact o perioadă pe ecran, respectiv amplitudinea să ocupe 2 diviziuni. Vizualizaţi semnalul pe osciloscop cu CY5, CX5 și cuplaj CH1 MENU- >Coupling ->DC pentru semnal. Se reglează factorul de umplere al semnalului dreptunghiular (vezi fig. 1b) folosind butonul funcțional duty cycle prescurtat DtyCyc, apoi unitatea de măsură care va fi implicit %, pe rînd la valorile η1=20%, η2=50% - Se măsoară (în diviziuni) valorile T şi τ pentru ambele cazuri (vezi figura 1b). - Se calculează raportul τ/t (valoarea măsurată a factorului de umplere η; observați că, întrucît se cere raportul, este suficient să măsurăm cele 2 mărimi în diviziuni). - Se desenează cele 2 semnale. Observaţie importantă: factorul de umplere este un parametru care se definește numai la semnalul dreptunghiular, conform fig. 1b. Nu există factor de umplere pentru semnalul sinusoidal sau triunghiular (pentru triunghi se poate seta simetria, mai precis se consideră că un triunghi este un semnal rampă cu simetrie 50%). Exerciții rezolvate 1. Cu ajutorul unui osciloscop se vizualizează un semnal sinusoidal cu frecvență f=2khz și amplitudine UV=4V. Reglajele osciloscopului sunt: CY=1V/div, CX=250 μs/div. Să se determine pe cîte diviziuni sunt afișate pe ecranul osciloscopului amplitudinea și perioada semnalului. Amplitudinea semnalului afișată pe ecranul osciloscopului se poate determina cu relația UV=NY CY NY = UV/CY = 4 [V] / 1[V/div] = 4 div Perioada semnalului este T = 1/f = 1/2000Hz = 500 μs Perioada semnalului afișată pe ecranul osciloscopului este T = NX CX NX = T/CX = [s] / [s/div] = 4 div 2. Cu ajutorul unui osciloscop se vizualizează un semnal sinusoidal cu frecvență f=2mhz și amplitudine UV=6V. Să se determine CX și CY astfel amplitudinea să fie afișată pe trei diviziuni (N Y=3 div), iar perioada să fie afișată pe două diviziuni (N X=2div). Se folosesc relațiile de la exercițiul 1: Perioada semnalului este T = 1/f =1/ s = 0,5 μs. CY = UV/NY = 6V / 3 div = 2 V/div CX = T/NX = 0,5 μs / 2 div = 0,25 μs/div 3. Se vizualizează cu osciloscopul un semnal sinusoidal. Cînd butonul de cuplaj este trecut de pe poziţia AC pe poziţia DC, semnalul sinusoidal se deplasează pe verticală în jos cu NY = 2 div. Coeficientul de deflexie pe verticală CY=5V/div. Să se determine componenta continuă a semnalului. Componenta continuă determină deplasarea pe verticală a imaginii semnalului cu o valoare egală cu valoare componentei continue (valabil pentru modul de afișare DC). Sensul de deplasare determină semnul componentei continue: în sus - valoare pozitivă; în jos - valoare negativă. Pe baza acestor observații se determină componenta continuă: UCC = - NY CY = -10V 4. Se vizualizează cu osciloscopul un semnal sinusoidal. Cînd butonul de cuplaj este trecut de pe poziţia DC pe poziţia AC, semnalul sinusoidal se deplasează pe verticală în sus cu NY = 4 div. Coeficientul de deflexie pe verticală C Y=1V/div. Să se determine componenta continuă a semnalului Diferența față de problema 3 constă în faptul că acum trecerea se face de pe modul DC (afișare cu componentă continuă) pe poziția AC (afișare fără componentă continuă). Deoarece, după dispariția componentei continue (modul AC), semnalul se deplasează în sus, înseamnă că aceasta (componenta continuă) "trăgea" semnalul în jos (pe modul DC). Rezultă că valoarea componentei continue este negativă. UCC = - NY CY = -4V Exerciţii facultative 1. Un osciloscop este reglat pe Cy=0,5V/div. Amplitudinea unui semnal măsurată pe ecranul osciloscopului este de 3,8div. Care este amplitudinea semnalului în volţi? 2. Un osciloscop este reglat pe Cx=20ms/div. Perioada unui semnal sinusoidal măsurată pe ecranul osciloscopului este de 5 div. Să se determine frecvenţa semnalului sinusoidal. 3. Se dă un semnal sinusoidal de frecvenţă 10kHz şi amplitudine 4V. Să se determine valorile pentru coeficienţii de deflexie pe verticală, respectiv orizontală astfel încît pe ecran să se poată măsura cu precizie maximă amplitudinea şi perioada semnalului. 4. Se vizualizează cu osciloscopul un semnal sinusoidal. Cînd butonul de cuplaj este trecut de pe poziţia AC pe poziţia DC semnalul sinusoidal se deplasează pe verticală, în jos cu 3 diviziuni. Cy=1V/div. Să se determine componenta continuă a semnalului. 5. Se vizualizează cu osciloscopul un semnal triunghiular. Cînd butonul de cuplaj este trecut de pe poziţia DC pe poziţia AC semnalul triunghiular se deplasează pe verticală, în jos cu 3 diviziuni. Cy=2V/div. Să se determine componenta continuă a semnalului
Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότερα2.2.1 Măsurători asupra semnalelor digitale
Lucrarea 2 Măsurători asupra semnalelor digitale 2.1 Obiective Lucrarea are ca obiectiv fixarea cunoştinţelor dobândite în lucrarea anterioară: Familiarizarea cu aparatele de laborator (generatorul de
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 3. Osciloscopul
3. Osciloscopul 3.6 Sistemul de sincronizare şi baza de timp Caracteristici generale Funcţionarea în modul Y(t) în acest caz osciloscopul reprezintă variaţia în timp a semnalului de intrare. n y u y C
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραReglajele osciloscopului
1 Lucrarea de laboraor 1 Generarea şi vizualizarea semnalelor Scop: Familiarizarea cu funcţiile de bază ale unui osciloscop şi generaor de semnal. Reglarea și măsurarea paramerilor specifici ai semnalelor
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραSEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0
Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,
Διαβάστε περισσότεραCOMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE
COMPARATOARE DE TENSIUNE CU AO FĂRĂ REACŢIE I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicilor statice de transfer în tensiune pentru comparatoare cu AO fără reacţie. b) Determinarea tensiunilor de ieşire
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite
Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραAPARATURA DE LABORATOR
APARATURA DE LABORATOR I. OBIECTIV Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru digital, generator de semnale, osciloscop catodic) necesare studiului experimental a unor
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 9. Analiza în regim variabil de semnal mic a unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar
Scopul lucrării: determinarea parametrilor de semnal mic ai unui circuit de amplificare cu tranzistor bipolar. Cuprins I. Noţiuni introductive. II. Determinarea prin măsurători a parametrilor de funcţionare
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότεραOSCILOSCOPUL ANALOGIC
OSCILOSCOPUL ANALOGIC 1. Scopul aplicaţiei Se urmăreşte studierea osciloscopului analogic HM303-6 al firmei germane HAMEG. Lucrarea prezintă principiul de funcţionare al osciloscopului la nivel de schemă
Διαβάστε περισσότεραprin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Διαβάστε περισσότεραProbleme propuse IEM
Probleme propuse IEM Convertoare numeric-analogice 1. Unui CNA unipolar de 3 biţi cu i se aplică pe MSB un semnal periodic dreptunghiular cu perioada 1ms, factor de umplere 0,5, având cele două nivele
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator 3 Realizarea şi măsurarea unor circuite pe placa de test rev. 1.3
1 Lucrarea de laborator 3 Realizarea şi măsurarea unor circuite pe placa de test rev. 1.3 Scop: Folosirea plăcii de test; experimente pe circuite realizate pe o placă de test. Măsurarea divizoarelor rezistive
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE CU DZ ȘI LED-URI
CICUITE CU DZ ȘI LED-UI I. OBIECTIVE a) Determinarea caracteristicii curent-tensiune pentru diode Zener. b) Determinarea funcționării diodelor Zener în circuite de limitare. c) Determinarea modului de
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραwscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal.
wscopul lucrării: prezentarea modului de realizare şi de determinare a valorilor parametrilor generatoarelor de semnal. Cuprins I. Generator de tensiune dreptunghiulară cu AO. II. Generator de tensiune
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 2. Osciloscopul
2. Osciloscopul 2.5 Canalul Y Rolul şi funcţiunile canalului Y Asigură impedanţa de intrare de valoare ridicată a osciloscopului; Realizează amplificarea în tensiune pentru sistemului de deflexie (osciloscopul
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραLucrarea 1. Aparate de laborator. Parametrii semnalelor digitale. 1.1 Obiective. 1.2 Sursa de tensiune programabilă HAMEG HM8143
Lucrarea 1 Aparate de laborator. Parametrii semnalelor digitale. 1.1 Obiective Lucrarea prezintă aparatele de laborator utilizate în cadrul laboratorului şi tehnicile de măsurare specifice electronicii
Διαβάστε περισσότεραSEMNALE ÎN CEM. Scopul lucrării Studiul caracteristicilor semnalelor din punctul de vedere al compatibilităţii electromagnetice.
SEMNALE ÎN CEM Scopul lucrării Studiul caracteristicilor semnalelor din punctul de vedere al compatibilităţii electromagnetice. Impulsuri O pondere importantă în CEM o au impulsurile perturbatoare (fig.
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραRealizat de: Ing. mast. Pintilie Lucian Nicolae Pentru disciplina: Sisteme de calcul în timp real Adresă de
Teorema lui Nyquist Shannon - Demonstrație Evidențierea conceptului de timp de eșantionare sau frecvență de eșantionare (eng. sample time or sample frequency) IPOTEZĂ: DE CE TIMPUL DE EȘANTIONARE (SAU
Διαβάστε περισσότερα2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare. Copyright Paul GASNER
2. Circuite logice 2.4. Decodoare. Multiplexoare Copyright Paul GASNER Definiţii Un decodor pe n bits are n intrări şi 2 n ieşiri; cele n intrări reprezintă un număr binar care determină în mod unic care
Διαβάστε περισσότεραConice - Câteva proprietǎţi elementare
Conice - Câteva proprietǎţi elementare lect.dr. Mihai Chiş Facultatea de Matematicǎ şi Informaticǎ Universitatea de Vest din Timişoara Viitori Olimpici ediţia a 5-a, etapa I, clasa a XII-a 1 Definiţii
Διαβάστε περισσότεραZgomotul se poate suprapune informaţiei utile în două moduri: g(x, y) = f(x, y) n(x, y) (6.2)
Lucrarea 6 Zgomotul în imagini BREVIAR TEORETIC Zgomotul este un semnal aleator, care afectează informaţia utilă conţinută într-o imagine. El poate apare de-alungul unui lanţ de transmisiune, sau prin
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCuprins. Aplicaţii...3. Laborator 6 - Recapitulare Anexe ale aparatelor utilizate...6 BIBLIOGRAFIE...70
Universitatea POLITEHNICA din Bucureşti Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei Octaviana Datcu Tehnici statistice și măsurări în telecomunicații 07 Cuprins. Aplicaţii...3.
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραTitlul: Modulaţia în amplitudine
LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1-II Titlul: Modulaţia în aplitudine Scopul lucrării: Generarea senalelor MA cu diferiţi indici de odulaţie în aplitudine, ăsurarea indicelui de odulaţie în aplitudine, ăsurarea
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραV CC 10V. Rc 5.6k C2. Re 1k OSCILOSCOP
LUCRARE DE LABORATOR 1 AMPLIFICATOR CU UN TRANZISTOR ÎN CONEXIUNEA EMITOR COMUN. o Realizarea circuitului de amplificare cu simulatorul; o Realizarea practică a circuitului de amplificare; o Setarea și
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραGENERATOR DE SECVENŢE BINARE PSEUDOALEATOARE
GENERATOR DE SECVENŢE BINARE PSEUDOALEATOARE 1. Consideraţii teoretice Zgomotul alb este un proces aleator cu densitate spectrală de putere constantă într-o bandă infinită de frecvenţe. Zgomotul cvasialb
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότερα