Titlul: Modulaţia în amplitudine

Μέγεθος: px

Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Titlul: Modulaţia în amplitudine"

Κύρος Ελευθερόπουλος
6 χρόνια πριν
Προβολές:

1 LABORATOR S.C.S. LUCRAREA NR. 1-II Titlul: Modulaţia în aplitudine Scopul lucrării: Generarea senalelor MA cu diferiţi indici de odulaţie în aplitudine, ăsurarea indicelui de odulaţie în aplitudine, ăsurarea spectrului senalului MA, deodularea senalelor MA Rezuat teoretic: Prin odulaţia în aplitudine (sau odulaţia liniară) senalul odulator (t) odifică aplitudinea unui senal de frecvenţă ridicată, purtătoarea. Fora generală a unui senal MA este: sma = ( Ap+(t)) cos ω p t (1) unde A p este aplitudinea purtătoarei, (t) este senalul odulator, iar ω p este pulsaţia purtătoarei. În cazul particular când senalul odulator este un senal aronic: (t) = A cos ω t () senalul MA se scrie sub fora: sma(t)= Ap(1+ cosω t) cosω p t = A A (3) = Ap cosω p t + cos( ω p -ω )t + cos( ω p+ ω )t unde =A /A p se nueşte indice de odulaţie în aplitudine. Spectrul senalului MA se obţine foarte uşor din ultia relaţie ştiind care este transforata Fourier a unui senal cosinusoidal. Astfel pentru S MA (ω) rezultă: S MA π Ap ( ω )= π Ap [ δ ( ω -ω p )+ δ ( ω + ω p )] + [ δ ( ω -ω p -ω )+ + δ ( ω -ω p+ ω )+ δ ( ω + ω p -ω )+ δ ( ω + ω p+ ω )] acest spectru fiind reprezentat în fig. 1. Principiul de obţinere a unui senal odulat în aplitudine este prezentat în fig.. În cazul în care aplitudinea purtătoarei este nulă senalul Fig. 1 MA astfel obţinut se nueşte senal MA cu purtătoare supriată (MAPS). În acest caz particular =, iar în spectrul senalului MA lipseşte aronica din dreptul pulsaţiei ω p. (4) Deodularea senalelor MA se poate face prin două etode: -deodularea de produs (sincronă) -deodularea de anvelopă

2 confor tabelului urător: MA(<1) MA(>1) MAPS MABLU Deodularea sincronă da da da da Deodularea de anvelopă da nuai cu reintroducerea purtătoarei Deodularea sincronă constă într-o nouă înulţire a senalului odulat cu senalul purtător cosω p t, urat de o filtrare trece jos: Fig. În ura filtrării trece-jos se va obţine nuai coponenta de joasă frecvenţă şi anue ½(t). Deodularea de anvelopă constă într-o redresare ono sau dublă alternanţă a senalului odulat, rezultând astfel un senal cu odulaţia ipulsurilor în aplitudine din care prin filtrare trece jos se obţine din nou senalul odulator (t). Modul de lucru: 1. Se generează un senal odulat în aplitudine folosind circuitul din fig. 3 unde senalul p(t) este senalul purtător de pulsaţie ω p, (t) este senalul odulator de pulsaţie ω, iar cu ajutorul potenţioetrului alientat între +V c şi -V c se aplică la pinii respectivi o coponentă continuă variabilă cu ajutorul căreia se poate odifica indicele de odulaţie în aplitudine. s a 1 1 (t) cos ω p t = (t) cos ω p t = (t)+ (t) cos ω p t (5) Fig. 3. Se reglează ai întâi un indice de odulaţie <1 astfel încât senalul MA să arate pe ecranul osciloscopului ca în fig. 4. Se ăsoară indicele de odulaţie cu relaţia: U U ax ax -U +U (6)

Se aplică apoi pe intrarea X a osciloscopului senalul odulator (t), se trece osciloscopul în odul de lucru X-Y, obţinându-se o figură Lissajous ca în fig. 4, de fora unui trapez.

3 Se aplică apoi pe intrarea X a osciloscopului senalul odulator (t), se trece osciloscopul în odul de lucru X-Y, obţinându-se o figură Lissajous ca în fig. 4, de fora unui trapez. Se ăsoară din nou indicele de odulaţie în aplitudine folosinduse relaţia: B - b (7) B+b Fig. 4 Se aplică senalul MA şi la intrarea ilivoltetrului selectiv, se ăsoară spectrul acestuia şi se deteră din nou valoarea indicelui de odulaţie ca fiind dublul raportului dintre indicaţia ilivoltetrului selectiv de la f p ±f şi indicaţia de la f p. 3. Se reglează un indice de odulaţie >1 astfel încât senalul MA să arate ca în fig. 5. Se refac ăsurătorile de indice de odulaţie de la punctul ţinând cont că acu forulele (6) şi (7) devin: U ax+u (8) U ax -U respectiv: B+b (9) B - b notaţiile B şi b fiind de data aceasta iproprii, deoarece noua figură Lissajous nu ai este un trapez.

4 Fig. 5 Se copletează tabelul urător: Metoda directă Metoda trapezului Metoda spectrală <1 >1 4. Se încearcă obţinerea unui senal MAPS observând întâi fora de undă de pe ecranul osciloscopului (trebuie realizată condiţia U ax =U ) şi apoi cu ilivoltetrul selectiv obţinând un i la frecvenţa purtătoare. 5. Se realizează circuitul de detecţie de anvelopă din fig. 6, în priă fază fără condensatorul C. Se va folosi dioda cu contact punctifor, cu Ge. Se ăsoară spectrul senalului redresat, copletându-se tabelul urător. Frecvenţa f f p -f f p f p +f f p -f f p f p +f Val. efectiv Cu trebuie să fie indicele de odulaţie astfel încât să pute realiza deodularea? Se introduce în circuit şi condensatorul C, realizându-se filtrul trecejos. Pe fora de undă a senalului de la ieşirea FTJ se pot pune în evidenţă distorsiunile de neurărire (când constanta RC este prea are) precu şi distorsiunile introduse de coponentele de frecvenţă Fig. 6 ridicată (când constanta RC este prea ică sau dacă raportul f p /f este prea ic) aşa cu se arată în fig. 7. Se calculează constanta RC optiă pentru deodularea senalului MA în funcţie de paraetrii f p şi f. Odată calculată această valoare cu este ai bine de realizat FTJ respectiv: cu un condensator de valoare ică şi un rezistor de valoare are sau invers (păstrând bineînţeles condiţia RC=constant)? 6. Se generează senal MA cu odulator senal periodic dreptunghiular. Se odifică coponenta continuă A p pentru a obţine senal MA cu şi fără supraodulaţie. Se ăsoară spectrul senalului MA în această situaţie. Dacă senalul odulator are factor de uplere ½ care este raportul liniilor spectrale ăsurate la frecvenţele: f p, f p -f, f p +f, f p -3f, f p +3f, f p -5f, f p +5f, ş.a..d.?

5 Întrebări suplientare 1. Senalul aronic este sau nu un senal de bandă liitată? Ce condiţie trebuie să îndeplinească frecvenţa purtătoare a.î. să se ai poată face deodularea senalului MA cu odulator aronic? Fig. 7. Senalul periodic dreptunghiular este sau nu un senal de bandă liitată? La ce frecvenţe trebuie ăsurat spectrul unui senal MA cu odulator periodic dreptunghiular având frecvenţa fundaentală f? Se ai poate reface senalul periodic dreptunghiular în ura procesului de deodulare? 3. Este senalul MA cu odulator aronic un senal periodic? În ce condiţii? Dar în cazul în care senalul odulator este periodic dreptunghiular? 4. Atunci când senalul odulator este un senal periodic oarecare se definesc indici de odulaţie în aplitudine pentru fiecare aronică în parte. Care din etodele de ăsurare ale indicelui de odulaţie în aplitudine prezentate se poate aplica în acest caz?

Σχετικά έγγραφα

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa

Demodularea (Detectia) semnalelor MA, Detectia de anvelopa Deodularea (Deecia) senalelor MA, Deecia de anveloa Deodularea ese recuerarea senalului odulaor din senalul MA. Aceasa se oae face erfec nuai daca s( ) ese de banda liiaa iar Deodularea senalelor MA se