TRASAREA CARACTERISTICLOR DE TRACŢIUNE
|
|
- Πυθαγόρας Ἀριδαίος Ζαφειρόπουλος
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iaşi Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică şi Informatică Aplicată Laborator Tracţiune Electrică TASAEA CAACTEISTICLO DE TACŢIUNE Efectuarea calculelor de tracţiune presupune adaptarea caracteristicilor electromecanice ale maşinii electrice la obada roţilor motoare. Acest lucru este posibil dacă se cunosc caracteristicile motorului de tracţiune (cuplu electromecamic (M em ), turaţia (n m ) şi randament funcţie (η m ) de curentul (I) prin motor): M em =f(i); n m = f(i); şi η m = f(i) (1) sau cuplul (M m ) şi turaţia la arbore funcţie de curent: M m = f(i) şi n m = f(i) () Aceste caracteristici permit trasarea caracteristicii mecanice adică a dependenţei grafice dintre cuplul şi turaţia motorului M m = f(n m ). Caracteristica mecanică determinată pentru funcţionare la tensiune nominală, câmp plin şi rezistenţă suplimentară nulă se numeşte naturală, iar în oricare alte condiţii de funcţionare caracteristica mecanică obţinută se va numi artificială. Caracteristica de tracţiune F t = f(v) reprezintă caracteristica mecanică a motorului de tracţiune transferată la obada roţii motoare. În principiu, cuplul motor va da naştere forţei de tracţiune (F t ) la obada roţii motoare iar viteza de rotaţie (n m ) a motorului se va regăsi în viteza tangenţială (v ) a roţii motoare. Se consideră schema de acţionare a unei osii motoare acţionate de un motor serie de curent continuu semisuspendat (fig. 1) în care pinionul p de pe axul motorului (aflat la viteza de rotaţie n m ) angrenează coroana dinţată CD montată pe osie şi solidară cu roata motoare M (cu viteza de rotaţie n ). Scriind egalitatea între cuplul la arborele motorului M m şi cuplul la axul roţilor motoare M o, rezultă : M m itr ηtr = M o (3) unde: tr nm n i = este raportul de transmisie ; n - viteza de rotaţie a roţii motoare; n m - viteza de rotaţie a motorului; η tr - randamentul transmisiei mecanice. Fig. 1. aportarea cuplului şi turaţiei motorului de tracţiune la obada roţilor motoare
2 Substaţii de Tracţiune Electrică Forţa de tracţiune la obada roţilor motoare F t (în punctul de contact între roată şi şină) este determinată de cuplul mecanic la obadă, M o : M o = Ft (4) unde este raza roţii motoare. Din egalitatea relaţiilor (3) şi (4), rezultă forţa de tracţiune la obadă F t, dată de relaţia : i F tr t = ηtr M m (5) Dacă se consideră randamentul transmisiei η tr constant, rezultă relaţia pentru forţa de tracţiune, relaţie care reprezintă corespondenta între aceasta şi cuplul util: Ft = (6) k f M m deci forţa de tracţiune la obadă este proporţională cu cuplul util, coeficientul de proporţionalitate fiind: i tr k f = η tr (7) elaţia dintre viteza tangenţială a roţii motoare v şi viteza de rotaţie a motorului n m rezultă din expresia: π n v = ω = 60 (8) sau π v = nm 30 i (9) Dacă se exprimă în [m] iar n şi n m în [rot/min], rezultă viteza tangenţială a vehiculului ν în [m/s]. În cazul deplasării vehiculului cu respectarea condiţiei necesare deplasării ( FA Ft ), forţa de tracţiune F t fiind cel mult egală cu forţa de aderenţă F ad, (deci vehiculul se deplasează fără patinare), viteza periferica v a roţii motoare se poate considera egală cu viteza de translaţie v a centrului roţii care corespunde cu viteza vehiculului. Notând coeficientul de proporţionalitate al vitezei tr kv π itr = 30 (10) rezultă că viteza de translaţie a vehiculului este proporţională cu viteza de rotaţie a motorului de tracţiune: v = v = kv nm (11) Având în vedere proporţionalităţile din relaţiile de mai sus, rezultă că, de fapt, caracteristica mecanică a motorului de tracţiune M m =f(n m ) reprezintă caracteristica de tracţiune F t =f(v) a unităţii motoare când aceasta are un singur motor. Diferenţa constă în modificarea scărilor ce se realizează prin intermediul coeficienţilor de proporţionalitate k f şi k v. Observatii asupra caracteristicii mecanice naturale: a) la cuplu rezistent nul (Mr = 0) viteza motorului tinde la infinit. Aceasta impune ca motorul serie de c.c. să functioneze doar în sarcină, şi niciodată la gol, pentru a se evita pericolul ambalării. Autori: Ş.l.dr.ing. Gabriel Chiriac, Ş.l.dr.ing. Costică Niţucă
3 Trasarea Caracteristicilor de Tracţiune 3 b) caracteristica este moale (la cuplu mare, viteza mică şi la cuplu mic, viteza mare) avantaj deosebit la vehicule. c) Cuplul de pornire si curentul de pornire (cand n = 0) pot lua valori foarte mari, ceea ce impune limitarea curentului prin utilizarea de rezistenţe de pornire sau prin scăderea tensiunii de alimentare. d) Este o caracteristica autoregulatoare de viteză, deoarece viteza se autoreglează in funcţie de cuplu, păstrând puterea utilă aproximativ constantă. Determinarea rezistenţelor opuse mersului ezistenţele opuse mersului sunt forţe care trebuie învinse de către forţa de tracţiune, pentru a se asigura deplasarea vehiculului pe calea de rulare prin cheltuirea unei energii în acest scop. Determinarea acestor forţe are o importanţă deosebită atât pentru calculele de tracţiune şi energetice, cât şi pentru proiectarea noilor vehicule şi a noilor căi de rulare. Analiza lor permite determinarea factorilor de care depind şi de aici rezultă găsirea mijloacelor de reducere a lor. După importanţa pe care o au asupra deplasării vehiculelor, rezistenţele opuse mersului se compun din: - rezistenţe principale, care intervin pe toată durata deplasării; - rezistenţe suplimentare, care intervin accidental pe traseu. ezistenţele opuse mersului sunt proporţionale cu masa vehiculului M v [t], astfel încât ele se pot raporta la unitatea de masă, rezultând rezistenţele specifice la înaintare. ezistenţele principale se calculează cu formule empirice, formule stabilite pe cale experimentală în urma testelor la care este supus vehiculul. Aceste formule dau valorile medii ale sumei rezistenţelor principale în funcţie de viteza, masa şi tipul vehiculului, astfel încât rezultatele pot diferi mult de la un vehicul la altul. Forma generală a acestor formule este: p = ( a + b v + c v ) M v [dan] (1) unde: - a, b şi c sunt coeficienţi obţinuţi experimental, care caracterizează tipul vehiculului şi starea tehnică a acestuia şi calitatea căii de rulare; Pentru locomotiva electrică LE060 de 5100 kw rezistenţa specifică la rulare este: r pa = 1, ,0049 v + 0, v [dan/t] (13) Pentru locomotiva electrică LE040 de 3400 kw rezistenţa specifică la rulare este: r pa 040 = 1, ,0147 v + 0, v [dan/t] (14) Pentru vagoane de cale ferată termenul b este neglijat, rezultând relaţia de calcul: r pav = a + c v [dan/t] (15) Coeficienţii a şi c sunt prezentaţi în tabelul 1. Formule utilizate pentru tramvaie În formulele utilizate pentru determinarea rezistenţelor la rulare în palier şi aliniament pentru tramvaie, se neglijează de cele mai multe ori termenul dependent de viteză, considerându-se că este prea mic şi nu intervine cu o pondere semnificativă în cadrul rezistenţelor principale. În tabelul se prezintă relaţii de calcul pentru rezistenţele la rulare pentru tramvaie tip VA, respectiv pentru tramvaiul Tatra T4. r patram = a + c v [dan/t] (16)
4 4 Substaţii de Tracţiune Electrică Tabel 1 - ezistenţele principale pentru tramvaiele Tramvai elaţii de calcul elaţii de calcul iarna VA r = ,001v r = 11,5 + 0,001v Tatra T4 (valori experimentale determinate la ATC Iaşi) r = 7 + 0,0061v r = 8, + 0,0061v ezistenţa datorată declivităţii i = im tot [dan] (17) unde i este declivitatea, egală cu rezistenţa specifică datorată declivităţii. ezistenţa totală la rulare este dată de suma rezistenţelor principale p şi a rezistenţelor datorate declivităţii i. Σ = p + i (18) Forţa de aderenţă În cazul vehiculelor clasice, cuplul motoarelor de tracţiune se transformă în forţă de tracţiune F t la obada roţilor motoare doar dacă există o reacţie din partea căii de rulare, reacţie manifestată prin forţa de aderenţă F A. Practic, aderenţa permite efectuarea de lucru mecanic util, deci permite deplasarea vehiculului, limitând forţa de tracţiune posibil a fi dezvoltată precum şi viteza vehiculului. Fizic aderenţa este explicată prin angrenarea datorită rugozităţilor între şină şi roată şi prin legăturile interatomice între asperităţile rugozităţilor dintre şină şi roată. Forţa de aderenţă se exprimă prin relaţia: FA = 981 ϕ M ad [ dan ] (19) unde: - M ad reprezintă masa aderentă a vehiculului, [t]; - φ reprezintă coeficientul de aderenţă, subunitar. Masa aderentă M ad reprezintă acea parte din masa totală M t a vehiculului, care se sprijină pe calea de rulare prin roţile motoare. Masa aderentă este mai mică sau cel mult egală cu masa totală a vehiculului. Pentru un tren în regim de tracţiune, masa aderentă va fi doar masa locomotivei (la care toate osiile sunt motoare), iar în regim de frânare mecanică (dacă sunt frânate şi osiile vagoanelor) masa aderentă va fi chiar masa totală, adică masa locomotivei plus masa vagoanelor. Valoarea coeficientului de aderenţă depinde de mai mulţi factori şi poate diferi de la o zonă de circulaţie la alta, de la o zi la alta sau de la o oră la alta în cadrul aceleaşi zile. Pentru coeficientul de aderenţă se foloseşte relaţia: 8 + 0,1v ϕ = ϕ0 (0) 8 + 0,v în care: viteza v este în [km/h], iar φ 0 = 0,33 pentru vehicule cu roţi metalice pe şine metalice. Valoarea astfel obţinută pentru forţa de aderenţă este o valoare medie pentru condiţii optime de deplasare. În practică se au în vedere şi condiţii dificile de deplasare (umiditate, gheaţă), forţa de aderenţă putând fi redusă cu peste 30%. Pentru evitarea patinării va trebui respectată condiţia ca forţa de tracţiune dezvoltată să fie mai mică sau cel mult egală cu forţa de aderenţă: Ft F A (1) Autori: Ş.l.dr.ing. Gabriel Chiriac, Ş.l.dr.ing. Costică Niţucă
5 Trasarea Caracteristicilor de Tracţiune 5 Mersul lucrării Se vor trasa caracteristicile de tracţiune, rezistenţele opuse mersului şi forţa de aderenţă pentru diverse tipuri de vehicule (feroviare şi urbane) acţionate cu diverse tipuri de motare de tracţiune şi în condiţii diferite de deplasare (masă, declivitate). 1. Se vor trasa caracteristicile pentru motorul de tractiune (datele tehnice ale motoarelor de tractiune din Anexă) a. dependenta turatie curent n = f(i) b. dependenta cuplu motor curent M m = f(i) c. caracteristica mecanica naturală a motorului M m = f(n). Trecerea la caracteristica de tractiune F t = f(v) a. Forţa de tracţiune pentru un motor: F tm = k f M m itr unde kf = ηtr unde raza este în metri r Pentru vehicul rezultă forţa de tracţiune totală: F tt = N m F tm, unde N m este numarul de motoare de tractiune Se traseaza graficele F tm = f(i) si F tt = f(i) π r b. Viteza vehiculului: v = nm [m/s] 30 itr unde n m este turatia din datele tehnice ale motorului. Se traseaza graficul v = f(i). c. Se trasează caracteristica de tractiune naturală (pentru tensiunea nominală U m şi la o rezistenţă de reglaj suplimentară nulă). F tt = f(v) 3. Se vor determina pentru diferite tipuri de vehicule rezistenţele principale la rulare pa şi rezistenţa totală Σ dată de rezistenţele principale şi rezistenţa datorată declivităţii i şi se vor trasa caracteristicile =f(v). Se vor determina grafic vitezele maxime atinse de vehicul pentru diverse rezistenţe la rulare în condiţii nominale de funcţionare. 4. Se va determina forţa de aderenţă F ad (având în vedere masa aderentă şi coeficientul de aderenţă pentru fiecare tip de vehicul) şi forţa de aderenţă în condiţii dificile de mers, F admin = 0,7 F ad. Se va trasa variaţia F ad = f(v) şi F admin = f(v). 5. Se va analiza ansamblul de caracteristici obţinut având în vedere vitezele maxime posibile, zonele de patinare, valorile maxime de declivitate care pot fi urcate de către vehicul.
6 6 Substaţii de Tracţiune Electrică ANEXĂ Date tehnice pentru motorul TE 00 Putere mecanicã nominalã (putere continuã)...pn = 47,5 kw Tensiune nominalã...un = 375 Vcc Curent nominal...in = 150 A Viteza de rotaţie nominalã... nn = 160 rot/min andament nominal... η n = 0, 85 aport de transmisie...45/8 aza roţilor motoare... 0,305 m Curentul de excitaţie, cuplu motor si turaţia: I [A] M m [Nm] n m [rot/min] Date tehnice pentru motorul TN71 Putere mecanicã nominalã (putere continuã)...p n = 10 kw Tensiune nominalã...u n = 750 V cc Curent nominal...in = 178 A Viteza de rotaţie nominalã... n n = 145 rot/min andament nominal... η n = 0, 9 aport de transmisie...45/7 aza roţilor motoare... 0,31 m Curentul de excitaţie, cuplu motor si turaţia : I [A] M m [Nm] n m [rpt/min] Autori: Ş.l.dr.ing. Gabriel Chiriac, Ş.l.dr.ing. Costică Niţucă
7 Trasarea Caracteristicilor de Tracţiune 7 Date tehnice pentru motorul GDT Putere mecanicã nominalã (putere continuã)...p n = 00 kw Tensiune nominalã...u n = 75Vcc Curent nominal...in = 80 A Viteza de rotaţie nominalã... n n = 495 rot/min andament nominal... η n = 0, 915 aport de transmisie...45/7 aza roţilor motoare...0,6 m Curentul de excitaţie, cuplu motor si turaţia : I [A] n m [rpm] M m [Nm]
8 8 Substaţii de Tracţiune Electrică Date tehnice pentru motorul LJE Putere mecanicã nominalã (putere continuã)...p n = 850 kw ; Tensiune nominalã...u n = 770 Vcc ; Curent nominal...in = 1180 A ; Viteza de rotaþie nominalã... n n = 1100 rot/min ; andament nominal... η n = 0, 931 ; aport de transmisie...45/7 aza rotilor motoare... 0,6 m Curentul de excitatie, cuplu motor si turatia: I η m n m M m [A] [rpm] [knm] Tabel - Valorile coeficienţilor a,b, şi c pentru diverse tipuri de vagoane de transport feroviar Nr Coeficient Tip vagon crt a c 1 Vagon 4 osii pentru călători 1,618 0,00045 Vagoane etajate pentru călători 1,765 0, Vagoane marfă încărcate, în compunere amestecată 1,765 0, Vagoane marfă descărcate, în compunere mestecată 1,765 0, Vagoane pentru minereu şi cisterne încărcate, pe 4 osii 1,75 0, Vagoane pentru minereu şi cisterne goale, pe 4 osii 1,569 0,0011 Autori: Ş.l.dr.ing. Gabriel Chiriac, Ş.l.dr.ing. Costică Niţucă
a. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραLOCOMOTIVE ELECTRICE
LOCOMOTIVE ELECTRICE Prof.dr. ing. Vasile TULBURE 1 Capitolul 1 Generalitati si notiuni introductive 1.1 Elemente principale ale ansamblului de tractiune electrica 1 Centrala Electrica : T turbina; G generator;
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραMOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότερα2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI
2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI 2.1. Consideraţii generale Utilizarea automobilului constă în transportul pe drumuri al pasagerilor, încărcăturilor sau al utilajului special montat pe
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραMaşina sincronă. Probleme
Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice
1 Lucrarea nr. 9 Comanda motoareloe electrice 1. Probleme generale De regula, circuitele electrice prin intermediul carota se realizeaza alimentarea cu energie electrica a motoarelor electrice sunt prevazute
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραSistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραClasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραSe consideră că un automobil Dacia Logan, având masa de 1000 kg, se deplasează rectiliniu uniform, pe o autostradă, cu viteza de 100 km/h.
Automobile şi motoare cu ardere internă Se consideră că un automobil Dacia Logan, având masa de 000 kg, se deplasează rectiliniu uniform, pe o autostradă, cu viteza de 00 km/h.. Să se determine valoarea
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραLucrul mecanic şi energia mecanică.
ucrul mecanic şi energia mecanică. Valerica Baban UMC //05 Valerica Baban UMC ucrul mecanic Presupunem că avem o forţă care pune în mişcare un cărucior şi îl deplasează pe o distanţă d. ucrul mecanic al
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραLucrul mecanic. Puterea mecanică.
1 Lucrul mecanic. Puterea mecanică. In acestă prezentare sunt discutate următoarele subiecte: Definitia lucrului mecanic al unei forţe constante Definiţia lucrului mecanic al unei forţe variabile Intepretarea
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOVEHICULELOR CU ROŢI
Capitolul 5 DINAMICA TRACŢIUNII AUTOEHICULELOR CU ROŢI 5.1 ECUAŢIA GENERALĂ A MIŞCĂRII RECTILINII A AUTOEHICULELOR ŞI CONDIŢIA DE ÎNAINTARE A ACESTORA Se consideră cazul general al unui autovehicul care
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραCircuite electrice in regim permanent
Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Electronică - Probleme apitolul. ircuite electrice in regim permanent. În fig. este prezentată diagrama fazorială a unui circuit serie. a) e fenomen este
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραT R A I A N ( ) Trigonometrie. \ kπ; k. este periodică (perioada principală T * =π ), impară, nemărginită.
Trignmetrie Funcţia sinus sin : [, ] este peridică (periada principală T * = ), impară, mărginită. Funcţia arcsinus arcsin : [, ], este impară, mărginită, bijectivă. Funcţia csinus cs : [, ] este peridică
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα2.1 Amplificatorul de semnal mic cu cuplaj RC
Lucrarea nr.6 AMPLIFICATOAE DE SEMNAL MIC 1. Scopurile lucrării - ridicarea experimentală a caracteristicilor amplitudine-frecvenţă pentru amplificatorul cu cuplaj C şi amplificatorul selectiv; - determinarea
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραTEORIA CIRCUITELOR ELECTRICE
TEOA TEO EETE TE An - ETT S 9 onf. dr.ing.ec. laudia PĂA e-mail: laudia.pacurar@ethm.utcluj.ro TE EETE NAE ÎN EGM PEMANENT SNSODA /8 EZONANŢA ÎN TE EETE 3/8 ondiţia de realizare a rezonanţei ezonanţa =
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότερα