STUDIUL ŞI TRASAREA CARACTERISTICILOR ACUMULATORULUI ACID
|
|
- Σαπφειρη Μιαούλης
- 6 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 LUCRAREA NR. 3 STUDIUL ŞI TRASAREA CARACTERISTICILOR ACUMULATORULUI ACID 1. Scopul lucrării Stuiul construcţiei, funcţionării şi a comportării acumulatorului aci la încărcare şi escărcare. 2. Consieraţii teoretice O pilă electrochimică (un element) este constituită in oi electrozi: un ano şi un cato scufunaţi într-o soluţie e electrolit. Cei oi electrozi sunt separaţi între ei prin intermeiul unui separator. Separatorul, care separă mecanic cei oi electrozi, are rolul e a preveni scurtcircuitele interne între electrozi, ar trebuie să fie permeabil pentru electrolit. Anoul sau electroul negativ, reprezintă electroul care furnizează electroni în circuitul exterior şi la care se prouce reacţia e oxiare în timpul escărcării. Catoul sau electroul pozitiv, este electroul care acceptă electroni in circuitul exterior şi la care se prouce reacţia e reucere în timpul escărcării. Electrolitul reprezintă meiul intre cei oi electrozi prin care se transfera ioni. Bateria este formată in ouă sau mai multe elemente e acumulator, fiecare constituit in ano, cato şi electrolit, conectate electric între ele. Reacţiile reox (oxiare reucere) care se esfăşoară la cei oi electrozi, convertesc energia electrochimică în energie electrică. O baterie e acumulatoare reprezintă o sursă e putere electrică instantanee, avân multiple utilizări: ca starter în automobilul convenţional, ca unitate e stocare a energiei şi starter în vehiculul electric sau hibri, la alimentarea unor consumatori izolaţi etc. 2.1 Tipuri e baterii e acumulatoare Din punct e veere constructiv există ouă tipuri e baterii e acumulatoare: eschise şi etanşe (capsulate). Bateria plumb-aci sulfuric clasică sau eschisă Pentru acest tip e baterie celula nu este închisă. Electrolitul se află în stare lichiă, umplân spaţiul intre electrozi şi un spaţiu suplimentar, constituin aşa-numita rezervă e electrolit. Ea necesită întreţinere şi control al nivelului electrolitului pentru a nu se micşora urata e viaţă. De asemenea, în laborator, trebuie să fie amplasată într-o încăpere suficient e ventilată, eoarece spaţiul e easupra electrolitului este format intr-un amestec e hirogen şi oxigen care poate fi explozibil. Bateria aciă etanşă (capsulată) - VRLA (Valve Regulate Lea-Acie ) Bateriile acie etanşe (capsulate) sunt fabricate în tehnologie AGM (absorbent glass material), aică electrolitul se află imobilizat în separatoare fie în stare lichiă, ar impregnat într-o împâslitură in fibre e sticlă, fie se află în stare e gel. Acumulatorul capsulat este prevăzut cu un sistem catalitic pentru recombinarea gazelor, astfel încât hirogenul şi oxigenul provenite in escompunerea apei (proces ce începe să se proucă la o tensiune e aproximativ 2,39V/element), să se recombine, evitân astfel concentrarea electrolitului. Aceste acumulatoare se mai numesc şi acumulatoare fără întreţinere, eoarece este eliminată necesitatea operaţiei e aăugare a apei pentru menţinerea concentraţiei electrolitului. Pot fi utilizate atât în poziţie orizontală cât şi verticală, fiin etanşe şi fără scurgeri e electrolit. Au un nivel scăzut e autoescărcare, ensitate e putere mare şi pot fi utilizate o perioaă înelungată în parametri proiectaţi. După moul e întrebuinţare, acumulatoarele plumb aci sulfuric se realizează în trei variante constructive: tip auto, tip staţionar şi e tracţiune, iar mai nou şi acumulatoare pentru sisteme cu surse regenerabile e energie (baterii solare). Aceste tipuri se eosebesc între ele în principal prin forma şi grosimea plăcilor electro şi prin cantitatea (rezervă) e electrolit. Acumulatoarele e tip auto sunt realizate cu plăcile electro pastate subţiri, e grosime cuprinsa între 1
2 0,8 şi 1,3 mm. Acumulatoarele e tracţiune au plăcile electro ceva mai groase, e 3 până la 10mm. Grosimea plăcilor electro pentru acumulatoarele staţionare este e 5 până la 15mm. Electrolitul acumulatoarelor plumb-aci sulfuric este o soluţie apoasa e aci sulfuric care constituie un meiu cu conuctivitate electrica foarte mare. Concentraţia electrolitului variază pe parcursul esfăşurării proceselor e încărcare şi respectiv escărcare. Valoarea iniţială a ensităţii electrolitului, cân bateria este complet încărcată, variază în funcţie e tipul constructiv. În bateriile auto ensitatea iniţiala este e 1,28g/cm 3 (la 25 o C), în bateriile e tip staţionar poate avea valori cuprinse între 1,21 g/cm 3 şi 1,30 g/cm 3, iar în bateriile e tracţiune are valori cuprinse între 1,27 g/cm 3 până la 1,32 g/cm Construcţia bateriei acie. Structura elementară a bateriei acie este celula, o baterie e 12 V avân 6 celule. Celula este constituită intr-un vas, un element şi electrolit. Vasul unei celule (1) este practic un compartiment al întregului vas al bateriei (2), obţinut prin împărţirea acestuia cu ajutorul pereţilor espărţitori. Este realizat, în general, in polipropilenă. Fig. 3.1 Construcţia acumulatorului aci La baza vasului, în interior, sunt prevăzute nervurile 4 pe care se aşează electrozii (sub formă e placă), istanţânu-se astfel e funul vasului. Se creează un spaţiu în care se poate epune substanţa activă esprinsă e pe plăci, evitânu-se scurtcircuitarea plăcilor. La partea superioară, vasul se închie cu un capac 5, prevăzut cu buşoane e umplere 3, prin care trec bornele exterioare ale bateriei. Elementul este un ansamblu al celulei format in electrozi şi separatoare. Electrozii au forma unor plăci, eosebinu-se electrozi pozitivi şi electrozi negativi. O placă este alcătuită intr-un suport sub formă e grătar şi materia activă, avân grosimea e cca. 1 mm (fig. 3.2). Grătarul este executat in Pb la care se aaugă materiale pentru uşurarea procesului e turnare. Acesta poate fi antimoniu sau calciu pentru baterii cu întreţinere reusă. Fig. 3.2 Grătar e acumulator aci Grătarul asigură forma plăcii şi rezistenţa mecanică a plăcii, este suport pentru materia activă şi calea e curent spre şi e la materia activă a plăcii. Materia activă este substanţa care întreţine fenomenele electrochimice la încărcare şi la escărcare. Ea poate rezulta irect in metalul suportului, sau se prepară sub formă e pastă şi se aplică pe suport. În cazul acumulatoarelor auto plăcile electro sunt e tipul pastat. Ambele plăci, pozitive şi negative, au la bază acelaşi material activ, ar la cele negative se aaugă combinaţii e sulfat e bariu, cărbune sau litiu, pentru creşterea performanţelor la temperaturi reuse prin prevenirea tasării plumbului spongios (ceea ce evine substanţa activă a acestei plăci, 2
3 upă formare). Masa activă pentru electroul pozitiv evine, upă acelaşi proces e formare, ioxi e plumb (peroxiul e Pb / ioxiul e Pb, PbO 2 ). Formarea reprezintă procesul e încărcare a bateriei pentru prima ată. În acest proces electrochimic se schimbă pasta e oxi e Pb in grătarul plăcii pozitive în PbO 2 la placa pozitivă şi în Pb spongios la placa negativă. Formarea se face prin introucerea plăcilor într-o soluţie slabă e aci sulfuric şi aplicarea unui curent mic, placa pozitivă evine e culoare cafenie, iar placa negativă e culoare cenuşie. Separatoarele au rolul e a izola plăcile pozitive faţă e plăcile negative, pentru evitarea scurtcircuitului. Separatoarele sunt plăci subţiri, poroase, izolatoare, confecţionate in iferite materiale, cum ar fi e exemplu, polipropilena poroasă. Porii permit trecerea curentului ionic in electrolit între plăcile pozitive şi negative. Construirea unui element constă în asamblarea plăcilor (+), a separatoarelor şi a plăcilor (-), într-un pachet (fig. 3.3). Un element conţine 5 14 plăci e acelaşi fel, care sunt conectate pe la partea superioară (prin suare) cu ajutorul unor barete, prevăzute cu borne pentru înserierea cu elementul vecin (fig.3.3 şi fig. 3.4). Borna (+) a unui element se conectează cu borna (-) a elementului următor ş.a.m.. Tensiunea pentru un element este e 2 V astfel că o baterie e 12 V va avea 6 celule (elemente). Fig.3.3 Asamblarea unui element Fig.3.4 Conectarea elementelor Există un element pe celulă. Creşterea numărului e plăci şi a suprafeţei acestora conuce la creşterea valorii curentului pe care bateria poate să-l ebiteze, sau, la acelaşi curent ebitat, scae căerea e tensiune interioară. Electrolitul este o soluţie e aci sulfuric (H 2 SO 4 ) cu apă istilată (H 2 O), la o ensitate care iferă în funcţie e zona geografică. Reacţiile potenţial active la cei oi electrozi sunt următoarele: (+): PbO 2 + 4H + +SO e - PbSO 4 + 2H 2 O (-): Pb + SO 4 - PbSO 4 + 2e - PbO 2 + Pb + 2H 2 SO 4 2PbSO H 2 O 2.3 Caracteristicile acumulatoarelor Caracteristicile acumulatorului sunt exprimate prin: capacitate C[Ah], putere P[W], energie acumulată W[Wh], ensitate e energie w(wh/kg), ensitate e putere p S (W/kg), ranament la încărcare, tensiune meie la borne (V), curent maxim e escărcare (A), compoziţia electrolitului, tensiune limită e escărcare (V), autoescărcare, urată e viaţă, timp e răspuns. Capacitatea reprezintă cantitatea totală e electricitate (sarcina electrică) exprimată în Ah isponibilă într-o baterie (acumulator) complet încărcată. Densitatea e energie se referă la raportul intre energia isponibilă în acumulator şi volumul acestuia (Wh/l). Energia specifică a acumulatorului se referă la raportul intre energia isponibilă şi masa acestuia (Wh/kg). Energia este eterminată e sarcina care poate fi stocată în acumulator. Puterea acumulatorului este ată e prousul intre tensiunea şi curentul e escărcare: 3
4 P = UI = I 2 2 U R = R Puterea poate fi calculată şi ca energie furnizată e acumulator în unitatea e timp: Densitatea e putere (putere specifică) reprezintă raportul intre puterea isponibilă a acumulatorului şi volumul său (W/l). Puterea specifică e obicei se referă la raportul intre puterea acumulatorului şi masa acestuia (W/kg). Puterea acumulatorului este strâns legată e viteza cu care acesta se escarcă. Tensiunea acumulatorului se referă e obicei la tensiunea acestuia la escărcare. Tensiunea nominală se referă la valoarea tensiunii acumulatorului calculată conform reacţiilor electromotric active e la cei oi electrozi. Tensiunea maximă amisibilă a acumulatorului se referă la tensiunea maxim amisă la bornele acumulatorului în timpul procesului e încărcare, stabilită astfel încât procesul e încărcare să nu afecteze acumulatorul. Tensiunea minimă amisibilă la bornele acumulatorului se referă la tensiunea minim amisă în ecursul procesului e escărcare. Autoescărcarea reprezintă piererea e capacitate a acumulatorului ce apare în urma stocării lui pe perioae mai lungi e timp. Timpul e răspuns reprezintă viteza cu care este furnizată energia e către baterie. Durata e viaţă este ată e numărul e cicluri e escărcare/încărcare. În cazul acumulatorului reîncărcabil este esenţial ca ciclul e escărcare/reîncărcare să refacă materia activă e la electrozi în forma şi structura potrivită care să permită realizarea şi a altor cicluri e funcţionare. Numărul e cicluri e viaţă care pot fi atinse în funcţionarea unui acumulator epine în mo eosebit e temperatura e lucru şi e aâncimea e escărcare a fiecărui ciclu e funcţionare, escărcarea profună a acumulatorului ucân în unele cazuri (în special la acumulatorul plumb-aci sulfuric) la egraarea electrozilor. Curba e escărcare este curba ce reprezintă variaţia tensiunii la bornele bateriei (elementului e acumulator) în timpul procesului e escărcare, la temperatură constantă şi sub un curent e escărcare (viteza e escărcare) constant în timp. Reacţia e escărcare este spontană şi se esfăşoară atunci cân acumulatorul este solicitat să livreze putere. Reacţia e reîncărcare trebuie suportată energetic folosin o sursă e curent continuu. 2.4 Funcţionarea acumulatorului aci Variaţia parametrilor (tensiune şi ensitate a electrolitului) bateriei la încărcare Atingerea pragului e 1,8(1,75)V/el impune încărcarea imeiată a bateriei e acumulatoare. Pentru acest lucru trebuie să se ispună e o sursă e tensiune superioară tensiunii maxime pe care o poate avea bateria la sfârşitul încărcării sau e o sursă e curent capabilă să menţină un curent constant pe perioaa e încărcare. Dacă se ia cazul unei baterii e 12V, atunci sursa va trebui să aibă o tensiune e circa 14,4V. P = E t Fig. 3.5 Încărcarea bateriei e la reresor Schema echivalentă electrică la încărcare va fi: 4
5 Fig.3.6 Schema echivalentă a bateriei la încărcare Ecuaţia corespunzătoare schemei e încărcare: U b = E + ri Iî Variaţia tensiunilor U b, E şi a r sunt prezentate în figura 1.8. Fig. 3.7 Variaţia parametrilor bateriei la încărcare Iniţial, bateria fiin complet escărcată, rezistenţa opusă curentului e încărcare este foarte reusă şi eci tensiunea sursei (U b ) nu trebuie să fie foarte mare. Ea va trebui însă să crească treptat pentru a fi în stare să menţină I î = ct., eoarece pe măsura încărcării bateriei, creşte şi E. U b - E Ii = = ct ri Aşa se explică forma e variaţie a tensiunilor: E creşte liniar e la valoarea e 1,96V/el până la 2,12V/el, în timp ce tensiunea U b creşte rapi e la 1,96V/element la 2-2,2V/element şi apoi, lent, la 2,3/element, ca la sfârşitul încărcării U b să poată atinge chiar 2,6-2,75V/element. Densitatea r înregistrează o variaţie liniară e la 1,12-1,28g/cm 3. Sfârşitul încărcării este recunoscut prin menţinerea constantă a valorilor U b, E şi r. Curentul absorbit serveşte la electroliza apei. Descompunerea apei în hirogen şi oxigen începe e la 2,3-2,4V/el, este eosebit e activă la sfârşitul încărcării şi se manifestă printr-o agitare a electrolitului cu eliminarea e gaze ( fierberea electrolitului ). În partea inferioară a figurii este esenat reptunghiul cu laturile I î şi t î care etermină o suprafaţă egală cu capacitatea e încărcare a bateriei: C î = Iî tî [Ah], valoarea curentului e încărcare I î fiin constantă. Curentul e încărcare Se pune problema asupra valorii curentului e încărcare nominal sau a curentului e încărcare cu care se poate efectua operaţia e reîncărcare a bateriei. Curentul nominal e încărcare se află in C[Ah], valoare înscrisă pe corpul bateriei. Ex.: C = 45Ah; 45 I n = = 2, 25A reprezintă atât curentul nominal cu care se etermină capacitatea bateriei (e escărcare), cât şi curentul nominal e încărcare. Aşaar, teoretic, curentul e încărcare nominal va fi 5
6 I C [ A n = ] Ţinân seama e ranament, se va folosi în practică un curent e încărcare obţinut in relaţia C î : Cî 1,3C I î = =. 58,5 Ex.: C = 45Ah, C î = 58, 5Ah ; I î = = 2,97» 3A. În practică, curentul e încărcare folosit este în limitele: C 3C - [ A] acă nu este o situaţie e urgenţă, cân se oreşte o încărcare rapiă şi cân se poate folosi un curent mai mare. Metoe e încărcare Încărcarea poate fi efectuată într-un regim normal sau într-un regim rapi. Ca metoă e încărcare se foloseşte fie încărcarea la I î = ct. fie la U î = ct. C În prima situaţie, la o încărcare normală curentul trebuie să fie egal, sau chiar mai mic e: [ A]. 10 La sfârşitul încărcării se prouce o agitare a electrolitului, fiin emis hirogenul şi oxigenul. Dacă timp e o oră tensiunea la bornele bateriei rămâne constantă, încărcarea este finalizată. Încărcarea cu tensiunea constantă presupune o sursă e tensiune constantă, care să furnizeze o tensiune în limitele maxime e 2,1-2,75V/el, pentru a putea fi folosită la o gamă mai mare e baterii. Dacă bateria este complet escărcată, la începutul încărcării, se limitează valoarea lui I î (e la ex C la 1,3 ). 10 Metoa aceasta e încărcare are avantajul că la sfârşitul încărcării curentul e încărcare este reus, egajarea e gaze este, e asemenea reusă. Se recunoaşte sfârşitul încărcării upă egajarea e gaze şi upă faptul că I î = ct. Încărcarea rapiă se face cu atenţie şi numai în cazuri extreme. Bateriile fără întreţinere se încarcă la o sursă cu 14,4V=ct. Se opreşte încărcarea cân începe egajarea e gaze. Stabilizarea I î inică sfârşitul încărcării. Observaţii 1. La sfârşitul încărcării bateriilor uzuale e 12V, tensiunea măsurată trebuie să fie e minimum 12,6V. 2. Nu încărcaţi rapi bateriile fără întreţinere! Factori care afectează încărcarea Temperatura scăzută - conuce la creşterea rezistenţei e încărcare. Starea e încărcare (SOC). Bateriile puternic escărcate sunt greu e încărcat in cauza stratului e PbSO 4 care nu este uşor convertit în substanţa activă şi care conuce la istrugerea bateriei. În cazurile sulfatării reuse, încărcarea cu un curent reus pe o perioaă înelungată poate reface bateria. În cazul unei baterii sulfatate, la încărcare, tensiunea la borne creşte rapi, în timp ce la o baterie normală creşterea tensiunii la borne este lentă Variaţia parametrilor bateriei la escărcare Dacă se măsoară tensiunea bateriei fără sarcină, se va etermina valoarea t.e.m. E a bateriei care corespune relaţiei E = 0, 84 + g. 6
7 Fig. 3.8 Măsurarea tensiunilor Dacă se va menţine voltmetrul în circuit, ar se închie comutatorul K, se va constata o scăere a valorii inicate e V. Tensiunea măsurată va fi U b, tensiunea în sarcină a bateriei, cu o valoare mai mică ecât t.e.m: U b < E. Cauza iferenţei între cele ouă valori o reprezintă căerea internă e tensiune D U : DU = I r i în care : U b -tensiunea la bornele bateriei; r i - rezistenţa internă a bateriei; I - curentul e escărcare. Tensiunea U b este mai mică ecât tem E, cauza fiin rezistenţa internă r i. Rezistenţa internă are o semnificaţie mai uşor e înţeles upă ce s-au făcut precizări asupra construcţiei bateriei. Pornin e la borna (-): aceasta face corp comun cu o punte e grupare, apoi se pătrune în grătarul cu substanţă activă, se ajunge la interfaţa placă-electrolit, prin separator se străbate electrolitul, ajungân la interfaţa electrolit-placă pozitivă şi iarăşi substanţa activă şi grătarul, ar e la placa Å, apoi prin puntea e grupare a plăcilor Å şi prin cea e legătură la borna (-) a celulei următoare ş.a.m.. până la borna Å e ieşire a bateriei. Tot acest traseu opune rezistenţă la trecerea sarcinilor electrice şi etermină rezistenţa internă. Contribuţia fiecărei porţiuni la rezistenţa internă poate fi rezumată astfel: - rezistenţa parţială a plăcilor (18-35 % ); - rezistenţa separatoarelor (18 22 %); - rezistenţa electrolitului (47-60 %); - rezistenţa punţilor e grupare şi a punţilor intre elemente cu o contribuţie mai reusă. Se va inclue în rezistenţa internă şi rezistenţa introusă e fenomenul e polarizaţie. Aceasta constă în moificarea valorii potenţialelor e electro cauzată e variaţia concentraţiei substanţelor ce participă la reacţii şi care contribuie la piereri e tensiune în interior. Rezistenţa internă reprezintă un parametru funamental pentru acumulatoarelor auto. Rezistenţa internă epine e o serie e factori: - e numărul plăcilor, scăzân cu creşterea numărului acestora; - e starea e încărcare a bateriei, la escărcarea bateriei se formează, aşa cum s-a văzut, PbSO 4, care este o substanţă rău conucătoare e electricitate şi care măreşte r i ; cu creşterea stării e escărcare creşte şi r i ; - e temperatura electrolitului; cu scăerea temperaturii creşte vâscozitatea electrolitului, reacţiile chimice sunt mai lente şi r i creşte; - vârsta bateriei: cu îmbătrânirea creşte cantitatea e PbSO 4 şi implicit r i, eci vine un moment cân bateria, atorită creşterii r i, să nu mai fie capabilă să antreneze motorul e pornire şi mai ales pe timpul rece. Prin urmare schema electrică echivalentă a bateriei la escărcare va fi: 7
8 Fig.3.9 Schema echivalentă a bateriei la escărcare şi măsurarea tensiunii U b. Ecuaţia circuitului, cu întrerupătorul K închis va fi: U b = E - ri I Variaţia tensiunilor şi a ensităţii electrolitului la escărcare cu I = constant este prezentată în continuare: Fig.3.10 Variaţia U e, U b, şi ρ la escărcarea bateriei cu I =ct. La t = 0, cu I = 0, U b = E şi corespune valorii e 2,12V/element. Cu I = ct., acă se consieră relaţia teoretică e legătură intre U e şi r, atunci E va înregistra, în timp, o scăere liniară e la 2,12V/element până la 1,96V/element, cân se va opri escărcarea. În acelaşi interval e timp, U b scae rapi e la valoarea 2,12 V/element la 1,95-2V/element, apoi lent până la 1,8V/element valoare în jurul căreia se prouce o curbură pronunţată a iagramei, U b scăzân rapi la zero. La 1,8 (1,75)V/element se opreşte escărcarea. În toată perioaa escărcării, ρ scae liniar e la valoarea iniţială, consierată 1,28 g/cm 3 pentru relaţia ată, la 1,12 g/cm 3. Variaţia tensiunii U b în timp este epenentă e mărimea curentului e escărcare. Cu cât I este mai mare cu atât U b scae mai rapi. De altfel, şi valoarea la care trebuie oprită escărcarea, pentru a se asigura reversibilitatea fenomenelor, epine e I (fig. 2.7). Fig.3.11 Influenţa curentului I asupra caracteristicii U f ( I ) b =. 8
9 La curenţi e escărcare mai mari este antrenată o cantitate e substanţă activă mai mică, escărcarea este mai superficială, se poate merge până la U b = 1,2 V/element în cazul unor curenţi e escărcare foarte riicaţi. La escărcarea cu I mici şi în timp înelungat (ex. h) sulfatarea este în profunzime, conuce la epuizarea substanţei active. Oprirea escărcării trebuie să se facă la valori mult mai mari ale lui U b. Capacitatea bateriei reprezintă o caracteristică foarte importantă a bateriei, poate fi exprimată în mai multe mouri şi se etermină upă proceeul inicat e constructor. Sub enumirea precisă e capacitatea bateriei se înţelege în cel mai general caz, cantitatea e electricitate restituită e un acumulator încărcat, în anumite coniţii. Ea se notează cu C şi se calculează cu relaţia cea mai generală: C t = ò 0 it [ Ah] sau, pentru i = I = ct. : C = It [Ah] C se măsoară în amperi oră [Ah], eşi nu reprezintă altceva ecât sarcina electrică ceată e acumulator, la escărcare. În partea inferioară a figurii 3.10 este reprezentat un reptunghi a cărui suprafaţă este ată e prousul I t şi care reprezintă capacitatea bateriei C. Observaţie. Se va putea efini o capacitate la escărcare (C ) în care curentul este I, iar urata este t şi o capacitate e încărcare care va exprima sarcina electrică înmagazinată e acumulator în timpul e încărcare, t î cân bateria a fost alimentată cu curentul I i. La bateriile auto e pornire una in mărimile caracteristici înscrisă pe carcasă este capacitatea baterie, exprimată în Ah: este vorba e capacitatea nominală sau C : C = In [ Ah] şi reprezintă prousul intre curentul maxim pe care poate să-l ebiteze bateria (care se va numi curent nominal, I n ) şi e h, timp upă care tensiunea bateriei nu trebuie să scaă sub 1,8(1,75)V/element aică 10,8(10,5)V pentru o baterie e 12V, la temperatura 26,7 o C. 3. Montajul şi aparatura necesară Fig Schema e montaj şi monitorizare a încărcării bateriilor e acumulatoare acie 9
10 Fig Schema e montaj şi monitorizare a escărcării bateriilor e acumulatoare acie la curent constant cu econectare automată INTERROGATOR Fig Aparat pentru testare baterii 4. Desfăşurarea lucrării 4.1 Se vor stuia in punct e veere constructiv şi funcţional elementele componente ale bateriei e acumulatoare. 4.2 Se vor stuia schemele electrice ale bateriei e acumulatoare la funcţionarea în regim e încărcare şi e escărcare. 4.3 Se va măsura tensiunea la bornele unor baterii e acumulatoare acie, existente în laborator, în gol şi în sarcină şi se vor face observaţii. 4.4 Se va măsura rezistenţa bateriilor e acumulatoare în stare escărcată şi în stare încărcată, cu ajutorul aparatului e testare baterii Interrogator. 4.5 Se vor efectua eterminări experimentale şi se vor reprezenta grafic tensiunea şi curentul în funcţie e timp la încărcare şi escărcare, pentru un acumulator aci. 5. Conţinutul referatului 5.1 Se vor prezenta elementele componente ale unui acumulator aci şi principiul e funcţionare în cele ouă regimuri e funcţionare. 5.2 Se vor enumera parametrii specifici unei baterii e acumulatoare. 5.3 Se vor prezenta atele experimentale şi se vor reprezenta grafic tensiunea şi curentul în funcţie e timp la încărcare şi escărcare, pentru un acumulatoarele acie stuiate în laborator. 10
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότερα( ) Recapitulare formule de calcul puteri ale numărului 10 = Problema 1. Să se calculeze: Rezolvare: (
Exemple e probleme rezolvate pentru curs 0 DEEA Recapitulare formule e calcul puteri ale numărului 0 n m n+ m 0 = 0 n n m =0 m 0 0 n m n m ( ) n = 0 =0 0 0 n Problema. Să se calculeze: a. 0 9 0 b. ( 0
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότεραPROBLEME DE ELECTRICITATE
PROBLEME DE ELECTRICITATE 1. Două becuri B 1 şi B 2 au fost construite pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 100 V, iar un al treilea bec B 3 pentru a funcţiona normal la o tensiune U = 200 V. Puterile
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότερα11.3 CIRCUITE PENTRU GENERAREA IMPULSURILOR CIRCUITE BASCULANTE Circuitele basculante sunt circuite electronice prevăzute cu o buclă de reacţie pozitivă, folosite la generarea impulsurilor. Aceste circuite
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραClasa a X-a, Producerea si utilizarea curentului electric continuu
1. Ce se întămplă cu numărul de electroni transportaţi pe secundă prin secţiunea unui conductor de cupru, legat la o sursă cu rezistenta internă neglijabilă dacă: a. dublăm tensiunea la capetele lui? b.
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραII. 5. Probleme. 20 c 100 c = 10,52 % Câte grame sodă caustică se găsesc în 300 g soluţie de concentraţie 10%? Rezolvare m g.
II. 5. Problee. Care ete concentraţia procentuală a unei oluţii obţinute prin izolvarea a: a) 0 g zahăr în 70 g apă; b) 0 g oă cautică în 70 g apă; c) 50 g are e bucătărie în 50 g apă; ) 5 g aci citric
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice
4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραi R i Z D 1 Fig. 1 T 1 Fig. 2
TABILIZATOAE DE TENINE ELECTONICĂ Lucrarea nr. 5 TABILIZATOAE DE TENINE 1. copurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare
Διαβάστε περισσότεραLucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE. 1. Scopurile lucrării: 2. Consideraţii teoretice. 2.1 Stabilizatorul derivaţie
Lucrarea nr. 5 STABILIZATOARE DE TENSIUNE 1. Scopurile lucrării: - studiul dependenţei dintre tensiunea stabilizată şi cea de intrare sau curentul de sarcină pentru stabilizatoare serie şi derivaţie; -
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραAcumulatorul cu plumb
Acumulatorul cu plumb 1. CE ESTE ACUMULATORUL ACID-PLUMB? Acumulatorii sunt echipamente ce transforma energia chimica în electricitate. Acumulatorii sunt un mod eficient de a face electricitatea portabilă.
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραAMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN
AMPLIFICATOR CU TRANZISTOR BIPOLAR ÎN CONEXIUNE CU EMITORUL COMUN Montajul Experimental În laborator este realizat un amplificator cu tranzistor bipolar în conexiune cu emitorul comun (E.C.) cu o singură
Διαβάστε περισσότεραMOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραREDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV
REDRESOARE MONOFAZATE CU FILTRU CAPACITIV I. OBIECTIVE a) Stabilirea dependenţei dintre tipul redresorului (monoalternanţă, bialternanţă) şi forma tensiunii redresate. b) Determinarea efectelor modificării
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραDioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă
Laborator 2 Dioda Zener şi stabilizatoare de tensiune continuă Se vor studia dioda Zener şi stabilizatoarele de tensiune continua cu diodă Zener şi cu diodă Zener si tranzistor serie. Pentru diodă se va
Διαβάστε περισσότερα(N) joncţiunea BC. polarizată invers I E = I C + I B. Figura 5.13 Prezentarea funcţionării tranzistorului NPN
5.1.3 FUNŢONAREA TRANZSTORULU POLAR Un tranzistor bipolar funcţionează corect, dacă joncţiunea bază-emitor este polarizată direct cu o tensiune mai mare decât tensiunea de prag, iar joncţiunea bază-colector
Διαβάστε περισσότεραLucrarea de laborator nr.6 STABILIZATOR DE TENSIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE
Lucrarea de laborator nr.6 TABILIZATOR DE TENIUNE CU REACŢIE ÎN BAZA CIRCUITELOR INTEGRATE 6.1. copul lucrării: familiarizarea cu principiul de funcţionare şi metodele de ridicare a parametrilor de bază
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραFig Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30].
Fig.3.43. Dependenţa curentului de fugă de temperatură. I 0 este curentul de fugă la θ = 25 C [30]. Fig.3.44. Dependenţa curentului de fugă de raportul U/U R. I 0 este curentul de fugă la tensiunea nominală
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii)
ucrarea Nr. 5 Circuite simple cu diode (Aplicaţii) A.Scopul lucrării - Verificarea experimentală a rezultatelor obţinute prin analiza circuitelor cu diode modelate liniar pe porţiuni ;.Scurt breviar teoretic
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραDIODA ZENER ÎN CIRCUITE DE STABILIZARE PARAMETRICA ŞI ÎN APLICAŢII SPECIALE. 1. Principiul de funcţionare al stabilizatorului parametric
LCAA N.5 DODA ZN ÎN CCT D TABLZA PAAMTCA Ş ÎN APLCAŢ PCAL 1. Principiul e funcţionare al stabiliatorului parametric Pentru menţinerea funcţionării aparaturii electronice la parametrii proiectaţi, una in
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραFig. 1 A L. (1) U unde: - I S este curentul invers de saturaţie al joncţiunii 'p-n';
ELECTRONIC Lucrarea nr.3 DISPOZITIVE OPTOELECTRONICE 1. Scopurile lucrării: - ridicarea caracteristicilor statice ale unor dispozitive optoelectronice uzuale (dioda electroluminiscentă, fotodiodă, fototranzistorul);
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare
Lucrarea Nr. 11 Amplificatoare de nivel mare Scopul lucrării - asimilarea conceptului de nivel mare; - studiul etajului de putere clasa B; 1. Generalităţi Caracteristic etajelor de nivel mare este faptul
Διαβάστε περισσότεραENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 2013
ENUNŢURI ŞI REZOLVĂRI 8. Un conductor de cupru ( ρ =,7 Ω m) are lungimea de m şi aria secţiunii transversale de mm. Rezistenţa conductorului este: a), Ω; b), Ω; c), 5Ω; d) 5, Ω; e) 7, 5 Ω; f) 4, 7 Ω. l
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραCAPITOLUL 3. STABILIZATOARE DE TENSIUNE
CAPTOLL 3. STABLZATOAE DE TENSNE 3.1. GENEALTĂȚ PVND STABLZATOAE DE TENSNE. Stabilizatoarele de tensiune sunt circuite electronice care furnizează la ieșire (pe rezistența de sarcină) o tensiune continuă
Διαβάστε περισσότεραExamen. Site Sambata, S14, ora (? secretariat) barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate
Curs 12 2015/2016 Examen Sambata, S14, ora 10-11 (? secretariat) Site http://rf-opto.etti.tuiasi.ro barem minim 7 prezente lista bonus-uri acumulate min. 1pr. +1pr. Bonus T3 0.5p + X Curs 8-11 Caracteristica
Διαβάστε περισσότεραM. Stef Probleme 3 11 decembrie Curentul alternativ. Figura pentru problema 1.
Curentul alternativ 1. Voltmetrele din montajul din figura 1 indică tensiunile efective U = 193 V, U 1 = 60 V și U 2 = 180 V, frecvența tensiunii aplicate fiind ν = 50 Hz. Cunoscând că R 1 = 20 Ω, să se
Διαβάστε περισσότεραL2. REGIMUL DINAMIC AL TRANZISTORULUI BIPOLAR
L2. REGMUL DNAMC AL TRANZSTRULU BPLAR Se studiază regimul dinamic, la semnale mici, al tranzistorului bipolar la o frecvenţă joasă, fixă. Se determină principalii parametrii ai circuitului echivalent natural
Διαβάστε περισσότεραElectronică anul II PROBLEME
Electronică anul II PROBLEME 1. Găsiți expresiile analitice ale funcției de transfer şi defazajului dintre tensiunea de ieşire şi tensiunea de intrare pentru cuadrupolii din figurile de mai jos și reprezentați-le
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραFigura 1. Caracteristica de funcţionare a modelului liniar pe porţiuni al diodei semiconductoare..
I. Modelarea funcţionării diodei semiconductoare prin modele liniare pe porţiuni În modelul liniar al diodei semiconductoare, se ţine cont de comportamentul acesteia atât în regiunea de conducţie inversă,
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραL6. PUNŢI DE CURENT ALTERNATIV
niversitatea POLITEHNI din Timişoara epartamentul Măsurări şi Electronică Optică 6.1. Introducere teoretică L6. PNŢI E ENT LTENTIV Punţile de curent alternativ permit măsurarea impedanţelor. Măsurarea
Διαβάστε περισσότεραMăsurări în Electronică şi Telecomunicaţii 4. Măsurarea impedanţelor
4. Măsurarea impedanţelor 4.2. Măsurarea rezistenţelor în curent continuu Metoda comparaţiei ceastă metodă: se utilizează pentru măsurarea rezistenţelor ~ 0 montaj serie sau paralel. Montajul serie (metoda
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραSeminar electricitate. Seminar electricitate (AP)
Seminar electricitate Structura atomului Particulele elementare sarcini elementare Protonii sarcini elementare pozitive Electronii sarcini elementare negative Atomii neutri dpdv electric nr. protoni =
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011
Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)
Διαβάστε περισσότεραTest de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric
Test de evaluare Măsurarea tensiunii şi intensităţii curentului electric Subiectul I Pentru fiecare dintre cerinţele de mai jos scrieţi pe foaia de examen, litera corespunzătoare răspunsului corect. 1.
Διαβάστε περισσότεραCircuite cu diode în conducţie permanentă
Circuite cu diode în conducţie permanentă Curentul prin diodă şi tensiunea pe diodă sunt legate prin ecuaţia de funcţionare a diodei o cădere de tensiune pe diodă determină valoarea curentului prin ea
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραDispozitive electronice de putere
Lucrarea 1 Electronica de Putere Dispozitive electronice de putere Se compară calităţile de comutator ale principalelor ventile utilizate în EP şi anume tranzistorul bipolar, tranzistorul Darlington si
Διαβάστε περισσότεραLucrarea Nr. 1 Aparatura de laborator - I
Lucrarea Nr. 1 Aparatura de laborator - I Scopul lucrării: - Deprinderea utilizării aparatelor de laborator (sursă de tensiune, multimetru) necesare studiului experimental al unor dispozitive şi circuite
Διαβάστε περισσότερα7. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE 7.1. RETELE ELECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINUSOIDAL
7. RETEE EECTRICE TRIFAZATE 7.. RETEE EECTRICE TRIFAZATE IN REGIM PERMANENT SINSOIDA 7... Retea trifazata. Sistem trifazat de tensiuni si curenti Ansamblul format din m circuite electrice monofazate in
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare cu joncţiuni
Tranzistoare bipolare cu joncţiuni 1. Noţiuni introductive Tranzistorul bipolar cu joncţiuni, pe scurt, tranzistorul bipolar, este un dispozitiv semiconductor cu trei terminale, furnizat de către producători
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE LOGICE CU TB
CIRCUITE LOGICE CU T I. OIECTIVE a) Determinarea experimentală a unor funcţii logice pentru circuite din familiile RTL, DTL. b) Determinarea dependenţei caracteristicilor statice de transfer în tensiune
Διαβάστε περισσότεραL1. DIODE SEMICONDUCTOARE
L1. DIODE SEMICONDUCTOARE L1. DIODE SEMICONDUCTOARE În lucrare sunt măsurate caracteristicile statice ale unor diode semiconductoare. Rezultatele fiind comparate cu relaţiile analitice teoretice. Este
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραCapacitatea electrică se poate exprima în 2 moduri: în funcţie de proprietăţile materialului din care este construit condensatorul (la rece) S d
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE 2.1.1 DEFINIŢIE. CONDENSATORUL este un element de circuit prevăzut cu două conductoare (armături) separate printr-un material izolator(dielectric).
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότερα