REABILITAREA SUBSOLURILOR I A ELEMENTELOR SUBTERANE HIDROIZOLATE LA CONSTRUCII

Transcript

1 REABILITAREA SUBSOLURILOR I A ELEMENTELOR SUBTERANE HIDROIZOLATE LA CONSTRUCII Faza 1: Raport I Prevederi generale. Expertizare tehnic. Proiectarea lucrrilor de reabilitare (Anexe) Contract: 502/2011 Beneficiar: MDRT Director General INCD URBAN - INCERC, conf.univ.dr.arh.vasile Mei Director tiinific Construcii INCD URBAN-INCERC, dr.ing.emil Sever Georgescu Director Sucursal INCERC Bucureti, ing.claudiu Matei ef Secie Chimia Construciilor i Protecia Mediului, dr.ing.irina Popa ef Proiect, conf.univ.dr.arh.vasile Mei ing.sergiu Melinte - ianuarie

2 Grupul de lucru: Lider de asociaie INCD URBAN-INCERC, Sucursala INCERC Bucureti conf.univ.dr.arh.vasile Mei... ing.cs II Aristide Sergiu Melinte... arh.cs II Vinceniu Tom... arh.cs II Eugen Silviu Lucian Popescu... ing.cs II Silviana Ursu... ing.cs III Melinte Mariana... tehn.cristian Arsene... planif.profira Barbu Pârvu... tehn.victorina Sasu... tehn.nicolae Dorneanu... dr.ing.horia Petran... dr.ing.cristian Petcu... ing.cs Iulian Clit... teh.cocea Stelua... Asociat ICECON SA dr.ing.adrian abrea... ing.sorin Adrian Popa... ing.marinela Ghi... ing.mircea Marian Arsene... ing.dan Ion... dr.ing.cs I Ioan Pepenar... 2

3 CUPRINS Pag. Nr. 1 PREVEDERI GENERALE Obiect Domeniul de aplicare Referine principale Terminologie ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA SUBSOLURILOR I A ELEMENTELOR SUBTERANE Expertizarea tehnic a strii construciei i a caracteristicilor amplasamentului Sisteme de reabilitare ale subsolurilor i a elementelor subterane existente Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare ale subsolurilor i a elementelor subterane existente PROIECTAREA LUCRRILOR DE REABILITARE Condiii generale Condiii de calitate asigurate prin proiectare, corespunztoare cerinelor eseniale (conform Legea 10/1995 cu modificrile i completrile ulterioare) Condiii particulare privind proiectarea. Elemente definitorii în alegerea ansamblului de msuri pentru reabilitare Soluii constructive de principiu i detalii caracteristice Anexa 1 Lista principalelor reglementri tehnice i standarde naionale avute în vedere la elaborarea lucrrii

4 1. PREVEDERI GENERALE 1.1.Obiect Prezenta lucrare se refer la proiectarea i executarea lucrrilor de reabilitare a subsolurilor i a elementelor subterane existente din punct de vedere al asigurrii izolaiei hidrofuge i termice i cuprinde: - definirea etapelor procedurii de expertizare tehnic a subsolurilor i a elementelor în contact cu solul, susceptibile de a fi afectate de umiditatea din sol datorit lipsei proteciilor adecvate; - prezentarea structurilor constructive utilizate preponderent la realizarea subsolurilor cldirilor actuale civile i de producie cu regim normal de exploatare; - proiectarea lucrrilor de reabilitare pentru asigurarea cerinelor eseniale ale utilizatorilor, - elaborarea de recomandri cu privire la alegerea produselor hidroizolante i termoizolante; - prezentarea soluiilor cadru pentru combaterea i eliminarea igrasiei precum i pentru izolarea hidrofug sau termohidrofug a cldirilor. 1.2.Domeniul de aplicare Prevederile prezentei propuneri de reglementare tehnic se refer la reabilitarea subsolurilor i a elementelor subterane hidroizolate aferente cldirilor civile i de producie cu regim normal de exploatare (temperaturi ale aerului interior cuprinse intre C i C i umiditi relative ale aerului interior mai mici de 60%). Nu fac obiectul prezentei lucrri elementele subterane ale construciilor speciale (buncre, tancuri de depozitare pentru lichide, galerii subterane pentru reele tehnice edilitare, etc.) precum i ale lucrrilor de art (tuneluri, galerii de metrou, etc.). 1.3.Referine principale Prezenta lucrare s-a elaborat pe baza documentaiilor firmelor din domeniu tehnologiilor de asanare sau producere a materialelor hidro i termoizolante, înscriindu-se în cadrul legislativ i respectând reglementrile tehnice i standardele în vigoare indicate în anex. 1.4.Terminologie 1) CTS cota terenului sistematizat nivelul pmântului din exteriorul cldirii rezultat dup executarea sistematizrii pe vertical; 2) NHM nivelul hidrostatic maxim cota superioar maxim la care poate ajunge stratul de ap freatic; 3) expertizare tehnic a unui subsol/element de construcie subteran activitate desfurat sub coordonarea unui expert tehnic atestat de MDRT pentru cerina supus expertizei, care presupune efectuarea de inspecii, incercri ín situ sau pe probe extrase din alctuirea elementelor de construcie ale subsolului i calcule în vederea evalurii performanelor fizico-mecanice ale produselor din alctuirea elementului de construcie, ale elementului de construcie în ansamblu precum i a stabilirii nivelului în care construcia in ansamblu satisface cerinele eseniale ale utilizatorilor, stabilite prin reglementrile tehnice în vigoare; 4) subsol spaiu utilizabil, din componena unei cldiri, dispus total sau parial sub CTS, pe unul sau mai multe niveluri, cu aria construit egal (subsol general), mai mic (subsol parial) sau mai mare (subsol extins) decât aria construit a ansamblului cldirii;

5 5) element de construcie subteran element de construcie îngropat total sau parial în teren. Un element de construcie vertical se consider ca element de construcie subteran dac este în contact cu terenul pe o înlime de cel puin 2/3 din înlimea total. 6) element de construcie hidroizolat element de construcie, orizontal, vertical sau înclinat, care are în alctuire un strat realizat dintr-un produs/din produse hidroizolante, având ca utilizare preconizat protecia împotriva apei subterane (cu sau fr presiune) i umiditii solului. 7) igrasie fenomen natural de impregnare cu ap a structurii materialelor din elementele de construcie prin ascensiune capilar; 8) ascensiune capilar fenomen, produs în structura unui corp poros (zidrie de crmid,.a.), care induce o deplasare ascendent a apei contrar micrii descendente datorate gravitaiei; 9) sistem electro-osmotic metod de contracarare a fenomenului de ascensiune a apei prin capilaritate prin introducerea în zidurile afectate de umiditate a unui curent electric; 10) deteriorare (degradare, depreciere, stricare) efectul aciunii agenilor agresivi care se manifest prin alterarea caracteristicilor fizico-chimice ale produselor din alctuirea unui element constructiv; 11) eflorescen depunere pulverulent sub form de benzi sau pete, vizibile pe suprafaa elementelor de construcie, datorit migrrii srurilor din structura acestora sub aciunea de dizolvare, transport i evaporare a apei; 12) impregnare operaiune de introducere a unei substane lichide în structura unui material/element de construcie în vederea mririi rezistenei acestuia la ap, foc sau atac biologic; 13) injectare procedeu tehnologic de introducere sub presiune a unui produs pentru impregnarea unui element de construcie sau realizarea unui strat izolant între partea subteran a acestuia i umplutura de pmânt adiacent; 14) hidrofobizare tratament aplicat unui material cu scopul de a reduce capacitatea sa de absorbie a apei; 15) peliculizare aplicarea unui produs lichid pe suprafaa unui element de construcie în vederea mririi rezistenei acestuia la atacul diverilor ageni agresivi; 16) sistem de drenare ansamblu de lucrri specifice executate cu scopul de a colecta, conduce i îndeprta apa de infiltraie precum i de a scdea nivelul pânzei freatice din zona subsolurilor pentru reducerea presiunii acesteia asupra hidroizolaiei construciei; 17) dren element al unui sistem care absoarbe, filtreaz i dirijeaz apa subteran, mrind viteza de deplasare a acesteia în scopul evacurii rapide a excesului de ap din zona adiacent subsolurilor;. 18) friabil () însuire negativ a materialelor, datorat aciunii agresive a apei i a compuilor chimici, caracterizat prin sfrâmarea / dezagregarea foarte uoar; 19) asanare desecare, secare înlturarea apelor în exces pentru ca o construcie sau teren s devin salubru. 2

6 2. ELEMENTE DEFINITORII PRIVIND REABILITAREA SUBSOLURILOR I A ELEMENTELOR SUBTERANE 2.1.Expertizarea tehnic a strii construciei i a caracteristicilor amplasamentului Generaliti prezentarea sistemelor constructive de realizare a subsolurilor existente Sistemele constructive predominante, utilizate pe scar larg în România la realizarea subsolurilor cldirilor civile i de producie cu regim normal de exploatare, au fost alese, în general, în funcie de: - soluia adoptat pentru structura de rezisten a cldirii - funcionalitatea subsolului - progresul tehnologic i mecanizarea lucrrilor de construcii 1. Cldirile cu vechime mai mare de 100 ani La cldirile având în prezent o vechime mai mare de 100 de ani, soluia constructiv a depins de materialele de construcie disponibile în acel moment. Astfel, în mediul urban, au fost utilizate materiale de construcii manufacturate, de tipul crmizilor ceramice pline arse, cherestea din lemn, profile metalice laminate la cald (în special, cu seciuni de tip I, U sau profil de in de cale ferat). Aceste materiale au fost utilizate astfel: - produsele ceramice arse, atât la execuia fundaiilor directe cât i a pereilor subsolului, care în general, sunt inclui în structura de rezisten a cldirii; la cldirile foarte vechi, planeul peste subsol are ca element de construcie cu rol structural arcul din zidrie; - cheresteaua din lemn (de regul din esen tare) a fost utilizat la realizarea planeului peste subsol; - profilele metalice laminate la cald au fost utilizate pentru realizarea grinzilor de planeu, de regul pentru deschideri mari (cca. 5 6 metri), în spaiul liber dintre grinzi fiind inserate boli din crmid Subsolurile au funciunea atât de locuit (caz în care pereii subsolului au i o parte suprateran, în care sunt amplasate ferestre) sau de depozitare. Elementele de construcie ale subsolurilor, pereii i uneori pardoseala, au izolaie hidrofug. Izolaie termic are numai planeul peste subsol, sub form de deeuri ceramice, dispuse între grinzile planeului. La perei, izolaia termic este asigurat numai prin grosimea zidriei exterioare, care în multe cazuri, mai ales la cldirile etajate, are o grosime mai mare de 50 cm. În mediul rural, pereii subsolului au fost realizai din materiale locale, respectiv piatr. Planeele peste subsol au fost realizate preponderent din lemn de rinoase. Mortarul de legtur al blocurilor de zidrie, de regul este pe baz de var nisip. Din aceast cauz, elementele de zidrie permit difuzia apei i umiditii pmântului, in special i ca efect al nefuncionalitii stratului hidroizolant din cauza uzurii fizice. 2. Cldirile cu vechime între 60 i 100 ani Elementul de noutate care apare la acest tip de cldiri îl reprezint realizarea planeelor peste subsol din beton armat precum i a fundaiilor din beton. Din punct de vedere al comportrii în exploatare, fundaiile din beton au îmbuntit impermeabilitatea, ca urmare a compactitii mult mai bune a betonului în raport cu mortarul de var-nisip cu care sunt legate blocurile de zidrie. Pereii subsolului au fost realizai, de regul, tot din zidrie, în cele mai multe cazuri cu rol structural. Subsolurile, chiar si cele locuibile, nu erau termoizolate suplimentar, izolarea termic fiind realizat de grosimea zidriei, care de regul, are cel puin 42 de cm. 3

7 3. Cldirile cu vechime mai mic de 60 de ani În aceast perioad, România a avut cel mai mare ritm de dezvoltare a sectorului construciilor i produselor pentru construcii. Astfel, aceast etap reprezint perioada dezvoltrii tehnologiei preparrii i punerii în oper a betonului, industrializrii lucrrilor de construcii, tipizrii i prefabricrii elementelor de construcie i cldirilor. Tot în aceast perioad s-a pus accent pe utilizarea intensiv a terenurilor intravilane, astfel încât majoritatea construciilor au un regim de înlime mai mare de 5 niveluri. Ca urmare a numrului mare de uniti funcionale concentrate într-o singur cldire, realizarea de subsoluri a devenit absolut necesar, în special pentru funcionalitatea tehnic a acestora, în ele amplasându-se traseele pentru distribuia orizontal i vertical a utilitilor. Subsolurile realizate au pereii din beton armat, i numai în foarte puine cazuri din cadre din beton armat cu zidrie de umplutur. Pereii din beton armat au fost realizai preponderent în soluie monolit, i numai uneori din panouri prefabricate. De asemenea, fundaiile i plcile pe care reazem pardoseala subsolului au fost realizate în variant monolit. Plcile peste subsol au fost realizate, de regul, din panouri mari prefabricate. Pereii au fost prevzui cu hidroizolaii orizontale i verticale, realizate de regul din foi bitumate lipite cu bitum aplicat la cald. Pereii, pardoseala i placa peste subsol, în general nu au fost prevzute, prin proiect, cu izolaie termic. Dup anul 1984, atât plcile peste subsol cât i zona suprateran a pereilor de subsol au fost izolate termic, de regul cu un strat de beton celular autoclavizat cu grosimea de 15 cm. În ceea ce privete comportarea în exploatare, pereii de subsol realizai din beton armat au avut comportarea cea mai bun cu privire la ascensiunea capilar a apei subterane fr presiune. Degradrile semnalate la astfel de subsoluri s-au datorat acumulrii apei ca urmare a neetaneitii elementelor de instalaii, înfundrii canalizrii sau infiltraiilor de ap prin pardoseal. De regul pardoseala subsolului nu a fost prevzut cu hidroizolaie, singura protecie reprezentând-o stratul de pietri de rupere a capilaritii Analizarea cauzelor i tipurilor de daune întâlnite la subsolurile i elementele de construcie în contact cu apa Principalele cauze ale apariiei umiditii în elementele de construcie aferente subsolului (perei subterani, fundaii, plci, socluri, planee) sau parterului (plci pe sol, perei interiori sau exteriori, fundaii,soclu) sunt urmtoarele: 1. deteriorarea sau inexistena componentei cu rol de izolaie hidrofug; 2. ridicarea nivelului i scderea vitezei de curgere a apei din pânza freatic; 3. prezena constant i cumulat a apei provenit din precipitaiile atmosferice (zpad i ploaie) care acioneaz prin: a. udarea direct sau stropirea suprafeelor exterioare; b. creterea umiditii solului i implicit a presiunii apelor de infiltraie asupra elementelor subterane; 4. producerea în interior a fenomenului de condensare datorit: a. lipsei de permeabilitate a elementelor de construcie la trecerea vaporilor de ap; b. inexistenei unui sistem de ventilare adecvat; c. lipsei unei izolaii termice fa de: exterior, teren i spaiile reci adiacente; d. existena unei surse permanente de ap (infiltraii) sau de vapori de ap. 4

8 5. defeciuni ale instalaiilor de ap, canalizare, termice sau pluviale. Prezena apei în elementele de construcie induce urmtoarele efecte negative nu mumai asupra calitii construciei cât i spaiului aferent al acesteia: 1. afectarea comportamentului static al ansamblului cldirii prin reducerea rezistenei mecanice a infrastructurii; 2. alterarea produselor componente prin procesele chimice i biologice declanate care afecteaz aspectul i coeziunea straturilor superficiale (culoarea, luciul, granulaia, adezivitatea), dar i structura intern a acestora (fisuri, crpturi, oxidri, etc.); 3. reducerea capacitii de izolare termic a pereilor care favorizeaz producerea condesului, dezvoltarea de micro flor i faun specific, precum i creterea umiditii relative a aerului de la interior dincolo de limitele igienic acceptabile Diagnosticarea strii construciei existente prelevarea probelor i stabilirea cauzelor degradrilor datorate infiltraiilor apei Diagnosticarea strii construciei constituie o parte a expertizei tehnice care are în vedere evaluarea modului de comportare în timp precum i identificarea degradrilor i deficienelor aprute in decursul exploatrii. Elementele de construcie aferente construciilor supraterane sau subsolurilor/demisolurilor i care fac obiectul analizei din cadrul aciunii de reabilitare, sunt: a. pereii, inclusiv soclul, de pe conturul exterior al subsolurilor parial sau complet în contact cu pmântul; b. pereii interiori ai subsolurilor; c. plcile pe sol sau pardoselile amplasate, la CTS sau peste acest nivel, pe straturi de umplutur; d. plcile de la partea inferioar a subsolurilor/demisolurilor; e. planeele de la partea superioar a spaiilor subterane acoperite cu pmânt sau utilizate ca suport pentru structuri circulabile pietonal sau auto; f. pereii exteriori i interiori ai parterului sau a altor niveluri afectate de umiditate; g. fundaiile pereilor exteriori i interiori ai cldirilor cu sau fr subsol/demisol. Expertizarea tehnic a unui subsol (incluzând aici atât elementele subterane precum i cele supraterane, adiacente, afectate de umiditate) presupune, în principal, efectuarea urmtoarelor activiti: 1. inspecia vizual a subsolului; 2. inspecia vecintilor subsolului; 3. discuii cu utilizatorii/proprietarii spaiilor de la subsol; 4. studierea proiectului; 5. evaluarea perioadei în care a fost executat cldirea al crui subsol este expertizat tehnic i a performanelor normate prin reglementrile tehnice valabile în acea perioad; 6. efectuarea de încercri; 7. evaluarea performanelor elementelor de construcie subterane; 8. evaluarea cauzelor probabile ale degradrilor/defectelor semnalate; 9. elaborarea referatului cu concluzii tehnice; 10. elaborarea referatului tehnic cu privire la soluiile de reabilitare a subsolului 5

9 1. Efectuarea observaiilor vizuale a. Inspecia vizual are un rol deosebit de important in ceea ce privete comportarea în exploatare a elementelor constructive ale subsolului, intrucât pune în eviden degradrile i de cele mai multe ori ofer informaii cu privire la localizarea surselor care au favorizat sau contribuit în mod direct la apariia degradrilor/defectelor. b. La inspecia vizual a unui subsol se va urmri în special: - dac pe suprafaa elementelor de construcie sunt vizibile fisuri; - dac stratul de finisaj are culoare uniform; suprafeele la care culoarea difer sunt susceptibile de a fi afectate de umiditate; - dac stratul de finisaj este czut sau desprins (o aderen sczut a stratului de finisaj se poate sesiza prin ciocnire uoar, dac sunetul nu este clar, suprafaa respectiv este neaderent); - dac suprafaa este afectat de igrasie; - dac suprafaa este afectat de condens; - dac pe suprafa sunt vizibile infiltraii de ap; - dac suprafaa pardoselii subsolului este uscat; - dup caz, starea tâmplriei exterioare, în special sub aspectul etaneitii; - existena gurilor de ventilare i starea lor (obturate, funcionale, etc.); - etaneitatea instalaiilor i a armturilor aferente conductelor din subsolurile tehnice, c. Concomitent cu inspecia vizual umiditatea interioar ridicat a unui subsol este sesizat i olfactiv d. In cadrul inspeciei vizuale este esenial de a nu se confunda fenomenul de condens cu fenomenul de igrasie sau cu infiltraiile de ap. - Fenomenul de igrasie se datoreaz ascensiunii capilare a apei/umiditii pmântului ca urmare a lipsei sau degradrii hidroizolaiei orizontale. Fenomenul de igrasie se manifest la toti pereii, atât la cei perimetrali cât i la pereii interiori, care nu sunt în contact cu pmântul. De regul, ascensiunea capilar (igrasia) se manifest pân la o înlime de cca. 1,20 1,50 metri, de la pardoseal. Tot în cadrul fenomenului de igrasie se încadreaz i umiditatea pereilor în contact cu pmântul, ca efect a infiltrrii apei/umiditii terenului, ca urmare a lipsei sau degradrii stratului hidroizolant vertical - Fenomenul de condens se datoreaz condensrii vaporilor de ap pe suprafaa interioar a elementelor de construcie ale subsolului, pe suprafeele în care temperatura suprafeei este mai mic decât temperatura punctului de rou corespunztoare temperaturii i umiditii aerului interior. e. În funcie de amploarea degradrilor/defectelor se va întocmi un releveu al acestora. În cazul semnalrii de fisuri, este necesar s fie determinat deschiderea, adâncimea i lungimea fisurilor, iar aceste date vor fi înregistrate în releveul degradrilor. 2. Inspecia vecintilor subsolului În cadrul observaiilor se are în vedere: a. identificarea unor construcii amplasate lâng subsolul expertizat, sub aspectul: - rostului dintre construcii (rost închis sau deschis); - scurgerii apelor meteorice de pe cldirea învecinat; - strii de întreinere a cldirii învecinate (stare bun, perei exteriori degradai, cldire prsit, etc.); - perioadei în care a fost realizat construcia adiacent subsolului expertizat. 6

10 b. inspectarea existenei i strii trotuarelor de protecie ale cldirii urmrindu-se panta trotuarului/terenului, cu evidenierea faptului dac apele meterorice se scurg spre pereii subsolului; c. identificarea unor trasee de conducte în apropierea cldirii (conducte, cmine de vizitare, guri de scurgere, etc.); starea acestor elemente este deosebit de important în ceea ce privete evaluarea cauzelor unor infiltraii; d. starea soclurilor cldirii; e. starea de curenie a terenului din zona adiacent subsolului. 3. Discuii cu utilizatorii/proprietarii spaiilor de la subsol Discuiile cu utilizatorii/proprietarii spaiilor de la subsol au în vedere: - colectarea de date cu privire la istoricul cldirii (reparaii capitale, aciuni excepionale la care a fost supus cldirea, etc); - satisfacia cu privire la confortul oferit de spaiile de la subsol; - eventualele lucrri de igienizare i de reparaii efectuate la elementele de construcie i de instalaii din subsol; - eventualele modificri în schimbarea destinaiei spaiilor; - eventualele modificri ale traseelor elementelor de instalaii de ap i înclzire; - eventuale lucrri de reabilitare; - comportarea elementelor de construcie i instalaii care au fost supuse unor lucrri de reparaii /reabilitare. 4. Studierea proiectului În cazul în care se dispune de proiectul de execuie al subsolului, studiul acestuia presupune: - evaluarea conformitii situaiei de fapt cu cea din proiect - semnalarea modificrilor fcute în decursul timpului, cu privire la compartimentarea i destinaia spaiilor interioare - identificarea alctuirii elementelor de construcie, în special sub aspectul structurii i al materialelor din care au fost realizate straturile din componena elementului - eventuale modificri cu privire la ventilarea natural a subsolului În lipsa proiectului, dup caz, este necesar s fie realizat un releveu al subsolului. 5. Evaluarea perioadei în care a fost executat cldirea al crui subsol este expertizat tehnic i a performanelor normate prin reglementrile tehnice valabile în acea perioad Evaluarea perioadei în care a fost executat cldirea furnizeaz informaii cu privire la materialele, alctuirile i tehnicile de construcie utilizate, care permit, cu suficient precizie, evaluarea performanelor elementelor de construcie ale subsolurilor. De asemenea, cunoaterea perioadei de elaborare a proiectului i de construire a cldirii permite evaluarea performanelor, la nivelul minim cerut de reglementrile tehnice în vigoare la momentul respectiv. În lipsa altor date, perioada aproximativ de realizare a unei construcii poate fi evaluat în funcie de soluia constructiv astfel: a. subsolurile cu perei structurali din zidrie de crmid plin, cu grosimea de cel puin 42 cm i planeul peste subsol: - din arce structurale masive din zidrie sau - arce de zidrie rezemate pe profile metalice laminate la cald sau - pe structur din grinzi de lemn; se apreciaz a avea o vechime mai mare de 100 ani 7

11 b. subsolurile cu perei structurali din zidrie din crmid plin i planeu din beton armat, au o vechime cuprins între 50 i 80 de ani; c. subsolurile cu perei din beton sau din cadre din beton armat cu zidrie de umplutur din crmid plin, au o vechime mai mic de ani. 6. Efectuarea de încercri Pentru indicarea corect a cauzelor i a interveniei adecvate, suplimentar fa de observaiile vizuale i olfactive sunt necesare determinri cantitative ale umiditii efectuate cu instrumente de msur adecvate i proceduri de laborator sau in situ. Msurtorile au ca scop determinarea cantitii de ap din fiecare seciune a pereilor în vederea deducerii distribuiei umiditii în grosimea elementului de construcie afectat. În cadrul unei expertize tehnice, metodele instrumentale de determinare a caracteristicilor produselor prin încercri sunt deosebit de utile, întrucât furnizeaz performanele reale ale produselor, în situaia real de exploatare. În funcie de tipul produsului, posibilitile de acces i dotarea tehnic, încercrile pot fi efectuate in situ sau în condiii de laborator, pe probe extrase din alctuirea elementelor de construcie. Precizia încercrilor de laborator efectuate pe probe prelevate din alctuirea elementelor de construcie depinde de modul de conservare a probelor pe durata de timp dintre momentul prelevrii i momentul încercrii, în special de modul cu privire la ambalarea lor în recipiente etane, astfel înct s fie evaluat cât mai obiectiv umiditatea acestora în starea de exploatare. Pentru definirea cantitativ a umiditii unei încperi i a elementelor constructive adiacente sunt necesare urmtoarele msurtori: a. Msurarea umiditii relative a aerului din interior i compararea valorilor obinute cu valorile cuprinse în tabelul de mai jos: Umiditatea relativ a aerului interior Valori Caracteristici < 30 % - aer excesiv de uscat < 40 % - aer uscat % - umiditate normal >70 % - aer umed >80 % - aer excesiv de umed Observaii - Sunt necesare msuri de umidificare a aerului în spaiile locuibile - Trebuie prevzut un sistem de ventilare; - Sunt necesare intervenii de stopare a surselor generatoare a umiditii excesive. În cazul în care valorile de umiditate de peste 70 % persist i dup luarea msurilor pentru ventilarea adecvat a incintei, atunci sunt necesare intervenii de depistare i eliminare a cauzelor de provenien a umiditii. b. Msurarea in situ a umiditii elementelor de construcie afectate (perei, pardoseli, planee). Msurtorile se efectueaz cu aparate electrice portabile (higrometre, termohigrometre) care dau indicaii cu privire la umiditatea superficial a elementelor pe o adâncime de mm sau termocamere în infrarou; 8

12 c. Msurarea în laborator a umiditii pentru determinarea cantitii de ap aflat în profunzimea elementelor de construcie. Msurtorile se efectueaz pe baz de probe prelevate din zone caracteristice, fr a se afecta stabilitatea construciei, utilizându-se proceduri de prelevare, conservare i msurare standardizate. Pe baza valorilor determinate, dup analizarea rezultatelor obinute prin msurtorile la suprafa i în adâncime, se poate trasa diagrama de distribuie a umiditii în seciunea transversal a elementelor de construcie, diagram care constituie o informaie cu privire la sursa apei. Diagramele de mai jos prezint distribuia umiditii într-un zid cu proprieti de conductibilitate capilar funcie de originea apei, considerând o umiditate admisibil a zidriei de sub 3 % (în greutate): 9

13 7. Evaluarea performanelor elementelor de construcie subterane Evaluarea performanelor elementelor de construcie subterane, se face, pentru fiecare cerin, în conformitate cu reglementrile tehnice în vigoare, cu diferena c la evaluare sunt luate în considerare valorile caracteristicilor fizico-mecanice ale materialelor rezultate în urma încercrilor i evalurilor fcute pe materiale, în starea de fapt (afectate de umiditate sau alte degradri). Evaluarea performanelor reale ale elementelor de construcie subterane reprezint una din etapele de baz ale expertizei tehnice, întrucât, în funcie de rezultatele evalurii se decide oportunitatea realizrii unor lucrri de reparare/reabilitare. 8. Evaluarea cauzelor probabile ale degradrilor/defectelor semnalate Pentru orice degradare/defect semnalat/semnalat este necesar, evaluarea cu acuratee a cauzei/cauzelor care au favorizat i produs aceste defecte. Depistarea cât mai precis a cauzei/cauzelor este deosebit de important, întrucât nici o msur de reparare/remediere a degradrilor/defectelor nu va fi eficient, dac nu este mai întâi înlturat cauza. Foarte greu de depistat sunt cauzele reale care conduc la acumulare de umiditate pe/în structura elementelor de construcie subterane i care de multe ori creeaz confuzie între infiltraii i igrasie. Din acest motiv, inspecia vizual construciei i a vecinitilor subsolului, în special identificarea traseelor reelelor de transport i distribuie a apei (reci sau calde) precum i de canalizare (menajer sau meteoric) este esenial în depistarea unor acumulri de umiditate ca urmare a neetaneitii unor elemente de instalaii îngropate, care poate fi o surs permanent de infiltraii. Nu trebuie neglijat nici analiza modului i traseului de scurgere a apelor meteorice, din vecintatea subsolului Totodat, în urma studiului proiectului i evalurii anului realizrii construciei, se poate aprecia nivelul de încredere în ceea ce privete funcionalitatea izolaiei hidrofuge. 9. Elaborarea referatului cu concluzii tehnice Referatul care conine concluziile tehnice cu privire la performanele elementelor de construcie subterane i la nivelul de asigurare a cerinelor eseniale stabilite prin reglementrile tehnice în vigoare, va fi elaborat, pentru fiecare cerin în parte, de ctre expertul tehnic atestat de MDRT pentru cerina respectiv. Dup caz, referatul cu concluzii tehnice va fi însoit i de rapoarte de încercare, note de calcul i alte raionamente tehnice care au stat la baza evalurii performanelor elementelor i identificrii cauzelor degradrilor. 10. Elaborarea referatului tehnic cu privire la soluiile de reabilitare a subsolului Dac în urma expertizei tehnice a rezultat c una sau mai multe dintre cerinele eseniale nu satisface/satisfac performanele minime normate, este necear reabilitarea subsolului. În acest caz, expertul tehnic atestat pentru cerina respectiv, trebuie s întocmeasc un referat, în care s fac recomandri cu privire la soluiile de îmbuntire a performanei elementului de construcie subteran. Referatul trebuie s cuprind recomandri atât pentru alegerea soluiei optime, din punct de vedere al alctuirii i succesiunii straturilor cât i al performanelor produselor din aceste straturi. Dup caz, referatul trebuie s conin i recomandri pentru proiectarea i execuia lucrrilor de reabilitare. La stabilirea modalitii de intervenie pentru salubrizarea spaiilor este necesar s fie luate în considerare urmtoarele: 10

14 10.1 Caracteristicile construciei referitoare la: a. comportamentul higrotermic al ansamblului; b. starea sistemelor de protecie hidrofug existente; c. materialele utilizate în alctuirea elementelorconstructive i comportarea acestora în raport cu apa; d. exigenele de utilizare ale spaiilor supuse reabilitrii în ceea ce privete confortul higrotermic care va influene i amploarea interveniilor Caracteristicile amplasamentului, în principal cele referitoare la: a. proprietile fizico-chimice ale straturilor i umpluturii de pmânt adiacente construciei; b. nivelul maxim al apelor subterane i modul de circulaie al acestora; c. agresivitatea apei asupra elementelor de construcie Caracteristicile soluiei de reabilitare referitoare la: a. compatibilitatea între materialele propuse i cele existente; b. fezabilitatea tehnologiei alese în condiiile date; c. posibilitile de control, întreinere i reparare în timp a sistemului de protecie utilizat Ipoteze de încrcare în funcie de solicitrile provocate de ap Elementele de construcie ale subsolurilor aflate în contact direct cu terenul sunt în general, supuse efectului combinat al încrcrilor datorate împingerii pmântului i presiunii apei din pânza freatic. De regul, solicitrile datorate efectului împingerii active a pmântului sunt preluate de stratul de rezisten din alctuirea pereilor subsolului. Aciunea apei freatice asupra elementelor de construcie verticale i orizontale aflate în contact cu terenul conduce la solicitarea izolaiei hidrofuge la presiune. În funcie de permeabilitatea straturilor între care se acumuleaz stratul acvifer, apa subteran poate fi cu presiune sau fr presiune. 1. Ape subterane fr presiune În cazul apelor subterane fr presiune, izolaia hidrofug este supus la valori mici ale presiunii statice corespunztoare înlimii coloanei de ap. În acest caz, pentru izolaia hidrofug, care constituie de fapt un strat de separare, nu trebuie s fie luate msuri speciale de prindere sau fixare, ci numai alegerea corespunztoare a stratului de protecie i a produsului hidroizolant (sub aspectul rezistenelor mecanice ale membranei/foliei, etc.utilizate), a sistemului de ancorare i a adezivului de lipire (sub aspectul aderenei foliei/membranei hidroizolante pe suprafaa suport a elementului de construcie vertical sau orizontal), în concordan cu valorile presiunii hidrostatice. 2. Ape subterane cu presiune Apele subterane cu presiune sunt definite ca ape care solicit elementele de construcie subterane la valori ale presiunii superioare valorilor presiunii hidrostatice ca efect a existenei permanente a unui strat de ap cu nivel mai mult sau mai puin variabil a coloanei de ap. Apele subterane cu presiune pot avea efecte defavorabile în cazul straturilor de izolaie hidrofug amplasate pe faa elementului de construcie opus feei în contact cu umiditatea terenului (cazul izolaiei hidrofuge aplicate pe suprafaa de la interior a pereilor mulai sau plcilor de subsol). În acest caz, fixarea stratului hidroizolant trebuie realizat atât prin lipire cât i suplimentar, prin piese de prindere mecanic i prin executarea unei cuve din beton armat care s asigure presarea hidroizolaiei pe suport. În vederea evitrii desprinderii izolaiilor hidrofuge sub efectul presiunii apei, este recomandabil, ca atunci când este posibil, izolaia hidrofug s fie aplicat pe faa peretelui expus aciunii apei, astfel încât presiunea apei s contribuie la presarea acesteia pe suport. 11

15 Funciuni actuale i de viitor ale subsolurilor În majoritatea situaiilor subsolurile au fost concepute ca spaii tehnice cu sau fr boxe de depozitare i garaje auto, iar mai rar ca spaii de locuit. Schimbarea destinaiei iniiale de spaiu tehnic în locuin este dificil i chiar irealizabil în general datorit lipsei sau subdimensionrii ferestrelor, înlimii reduse a spaiilor, lipsei izolaiei termice a pereilor exteriori în contact cu solul, cilor de acces dificile sau a imposibilitii realizrii instalaiilor în condiii uzuale Metodologie de analiz a cauzelor / efectelor degradrilor Corelarea simptome, cauze i observaii vizuale se exemplific în urmtoarele tabele: 1. METODOLOGIE DE ANALIZ A CAUZELOR DEGRADRILOR CA URMARE A PREZENEI ÎN EXCES A UMIDITII SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVAII NECESARE A. LA EXTERIORUL CLDIRII 1) Fâie umed continu la a. Ascensiunea capilar a apei - continuitatea fenomenului în timp; baza zidurilor (cu sau fr din terenul de fundare eflorescene) - umiditatea feei interioare a zidurilor; - umiditatea cldirilor învecinate. 2) Fâie umed discontinu la baza zidurilor (cu sau fr eflorescene) 3) Pete sau eflorescene, izolate sau pe toat înlimea zidului 4) Pete de umezeal pe toat înlimea zidului a. Umiditatea de origine accidental: - stropiri cu ap de ploaie; - defeciuni ale burlanelor sau lipsa acestora; - acumulare local de ap datorat tasrii terenului i /sau neetaneitii trotuarului. b. Ascensiune capilar a. Consecin a unor vechi infiltraii; b. Condens superficial a. Umiditate de origine accidental; b. Infiltraia apei de ploaie i acumularea acesteia - starea trotuarelor (pant, crpturi, lipsa masticurilor de etanare); - funcionarea jgheaburilor i burlanelor (colmatarea acestora, pante, degradarea îmbinrilor sau lipsa unor tronsoane); - natura terenului la baza zidului (consisten, permeabilitate); - relaia ploaie apariia fenomenului; - heterogenitatea construciei. - continuitatea fenomenului; - heterogenitatea materialului; - relaia între umiditatea atmosferic i apariia fenomenului. - starea instalaiilor pluviale sau sanitare; - capilaritatea materialelor; - fisuri în elementele de construcie. 12

16 B. LA INTERIORUL CLDIRII PE ZONA AFERENT SUBSOLULUI SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVAII NECESARE a. Ascensiune capilar - continuitatea fenomenului în timp; - umiditatea pereilor interiori; 1) Fâie umed continu la baza zidului sau umiditate difuz pe toat înlimea lui (cu sau fr eflorescene) 2) Fâie umed discontinu la baza zidurilor 3) Umiditate difuz pe toat înlimea zidurilor (în special pe faa de la interior a zidurilor perimetrale /exterioare) 4) Umiditate pe pardoseala subsolului 5) Umiditate pe tavanul subsolului a. Umiditate accidental; b. Infiltraia local a apei; c. Ascensiune capilar a. Absorie higroscopic; b. Condens; c. Lipsa unui sistem de ventilare; a. Umiditate accidental; b. Ascensiune capilar c. Infiltraia local a apei; d. Condens; a. Umiditate accidental; b. Infiltraia local a apei; c. Condens - starea instalaiilor - relaia ploaie apariia fenomenului; - heterogenitatea construciei - manifestrile în timp (sezoniere sau continue) ale fenomenului; - posibiliti de evacuare a aerului stagnant din subsol; - temperatura suprafeei interioare a pereilor (pentru verificarea riscului de condens superficial) - starea instalaiilor; - existena sau absena straturilor de izolaie hidrofug i de rupere a capilaritii; - temperatura pardoselilor - starea instalaiilor; - starea izolaiei hidrofuge; - starea izolaiei termice C. LA INTERIORUL CLDIRII PE ZONA AFERENT PARTERULUI SIMPTOME CAUZE PROBABILE DATE/OBSERVAII NECESARE 1) Fâie umed continu la baza zidului a. Ascensiune capilar - continuitatea fenomenului în timp; - umiditatea pereilor interiori; 2) Fâie umed discontinu la baza zidurilor a. Umiditate accidental; b. Infiltraia local a apei; - starea instalaiilor - relaia ploaie apariia fenomenului; 3) Umiditate difuz pe toat înlimea zidurilor (în special pe faa din interior a zidurilor exterioare) 4) Umiditate pe toat suprafaa pardoselii de peste subsol 5) Umiditate local sau pe toat suprafaa pardoselii de la CTS sau amplasat pe umplutur c. Ascensiune capilar a. Absorie higroscopic; b. Condens; c. Lipsa unui sistem de ventilare; d. Izolaie termic insuficient a. Umiditate accidental; b. Condens; a. Ascensiune capilar; b. Condens; c. Infiltraia local a apei; d. Umiditate accidental - heterogenitatea construciei - manifestrile în timp (sezoniere sau continue) ale fenomenului; - posibiliti de evacuare a aerului stagnant din încperi; - umiditatea interioar; - temperatura suprafeei interioare a pereilor (pentru verificarea riscului de condens superficial) - starea instalaiilor; - temperatura pardoselilor - existena sau absena straturilor de izolaie hidrofug, termic i de rupere a capilaritii; - starea instalaiilor 13

17 2. CRITERII DE IDENTIFICARE PRIN COMPARAREA MANIFESTRILOR SPECIFICE ALE UMIDITII DIN CONDENS I A UMIDITII DIN ASCENSIUNE CAPILAR UMIDITATE DIN CONDENS 1) Rezult din activitatea uman i utilizarea inadecvat a spaiului construit UMIDITATE DIN ASCENSIUNE CAPILAR 1) Rezultanta proteciei inadecvate a construciei fa de aciunea mediului 2) În fiecare an se manifest în acelai anotimp; 2) Este independent de anotimp; 3) Se manifest oriunde pe înlimea cldirii; 3) Se produce la baza cldirii i se ridic pe o înlime de 2-3 m deasupra terenului; 4) Ud suprafaa peretelui; 4) Impregneaz peretele, în toat grosimea sa, cu o cantitate de ap mai mare în zona central; 5) Dispare odat cu luarea msurilor de ventilare, sau în perioada cu temperaturi pozitive ridicate, dar reapare în sezonul rece i în lipsa ventilrii. 5) Dispare treptat (1-2 ani) dup eliminarea sursei i nu reapare Umiditatea din ascensiune capilar (UAC) are manifestri diferite în funcie de sursa de alimentare. 3. CORELAREA ÎNTRE UMIDITATEA DIN ASCENSIUNE CAPILAR (UAC) I SURSA DE AP UAC datorit apei dispersate în teren (ape UAC datorit apei din pânza freatic meteorice sau scurgeri accidentale) 1) Afecteaz iniial o singur parte a cldirii 1) Se manifest în mod uniform pe toat cldirea, proporional cu grosimea zidului i pe o înlime mai mare la pereii interiori i la pereii exteriori cu expunere spre nord; 2) Este caracteristic unei singure cldiri sau 2) Este comun tuturor cldirilor din zon unui grup limitat de cldiri învecinate; contemporane ca execuie i ca materiale 3) Prezint, de cele mai multe ori, oscilaii sezoniere ale înlimii utilizate; 3) Nu manifest oscilaii evidente ale înlimii pe parcursul anului. 14

18 2.2.Sisteme de reabilitare a subsolurilor i a elementelor subterane existente În funcie de amplasamentul cldirii, stadiul i cauzele degradrilor se va indica în vederea reabilitrii una sau un ansamblu din urmtoarele soluii, prezentate în ordinea complexitii acestora (începând cu cele mai simple msuri): Msuri de îndeprtare a apelor din precipitaii din zona perimetral a construciei. Acestea constituie lucrri de verificare i eliminare a posibilitilor de acumulare/stagnare i infiltrare a apelor de suprafa i constau în: a. executarea de rigole pentru conducerea apei în colectoare; b. repararea trotoarelor: astuparea crpturilor, asigurarea pantei de la construcie spre teren, etanarea rostului existent între trotuar i soclul cldirii; c. refacerea sistemului de evacuare a apei pluviale: decolmatarea, refacerea pantelor sau înlocuirea jgheaburilor, revizuirea etaneitii tronsoanelor, a gurilor de scurgere i a racordului burlanelor la canalizare, d. repararea streainelor i copertinelor pentru asigurarea proteciei tencuielii pereilor împotriva apei de ploaie Asigurarea ventilrii naturale a spaiilor interioare prin realizarea de prize de aer amplasate diametral opuse pentru crearea curenilor de aer, iar în cazul spaiilor locuite prevederea de grile de ventilare higroreglabile; Aplicarea pe suprafeele interioare precum i la exterior, pe socluri, a tencuielilor poroase pentru asanare, hidroizolante dar permeabile la vaporii de ap, constituind totodat straturi împotriva migraiei srurilor i depunerii acestora pe suprafeele vizibile ale pereilor; Realizarea barierelor orizontale hidroizolante cu soluii hidrofobizante aplicate prin injectare (cu sau fr presiune, sau prin impulsuri) pentru impregnarea zidriei împotriva ascensiunii capilare a umiditii. La elementele subterane acest procedeu se combin cu msuri de hidroizolare exterioar i de ventilare a spaiilor interioare. În cazul în care nu se poate executa o hidroizolaie pe exterior, atunci injectarea nu se execut decât peste CTS Realizarea hidroizolaiei exterioare (fr executarea de spturi) cu produse polimerice injectate sub presiune, prin guri date de la interior spre exterior în elementele subterane afectate (perei, plci pe sol,.a.), în zona de contact a acestora cu umplutura de pmânt, în vederea protejrii lor de aciunea apei i stoprii infiltraiilor de ap la interior; Dezumidificarea elementelor de construcie cu instalarea unui sistem electro-osmotic. Metoda const în introducerea în zidurile afectate de igrasie a unui curent electric de foarte mic intensitate (inofensiv pentru oameni), prin intermediul unor electrozi montai în zidrie deasupra nivelului solului, având ca efect respingerea total a umezelii dup o perioad de câteva luni pân la doi-trei ani, în funcie de materialul din care a fost realizat zidria i de amploarea fenomenului Protecia hidrofug i termic a soclurilor, avându-se în vedere racordul cu termoizolaia faadelor i etanarea rostului de la nivelul trotuarului; 15

19 Izolarea termic a planeului de peste subsoluri realizat prin alctuiri termoizolante aplicate pe plafonul subsolurilor cu diferite moduri de finisare (tencuieli armate cu plas din fire de sticl, panouri gips carton fixate pe schelet metalic, plci termoizolante caerate cu diverse produse). Aceste izolaii se execut pentru protecia termic a spaiilor locuite de peste subsol; Izolarea termic a subsolurilor se realizeaz numai în cazul spaiilor înclzite împreun cu refacerea hidroizolaiei (pct ) Asigurarea ventilrii spaiilor interioare i a elementelor constructive prin prevederea de pardoseli ventilate i / sau perei dublai pe interior, sisteme de canale de ventilare sau curi de lumin realizate la exterior. Dublarea pereilor la interior se prevede în vederea realizrii unor perei cu suprafee uscate (cu umiditate acceptabil) i unui spaiu ventilat între cei doi perei. Acest spaiu se creeaz prin amplasarea unui ecran în faa pereilor afectai de igrasie. Ecranul poate fi un perete independent (de exemplu din plci din gips carton rezistente la umiditate) sau o tencuial executat pe o armtur din plas din fire de sticl aplicat pe o membran cu ploturi fixat pe pereii subsolului, având fante de ventilare la baza i la partea superioar a pereilor, cu condiia ca umiditatea relativ a aerului din spaiul interior al subsolului s fie de cel mult 60% (recomandabil 50%). În spaiul dintre perete i ecran se pot amplasa elemente ale instalaiei de înclzire, astfel încât curentul de aer creat s favorizeze meninerea feei interioare a peretelui la o umiditate cât mai sczut. În cazul unor umiditi peste limita acceptabil spaiul creat se va ventila în exterior, situaie în care nu se vor executa fante (prize de aer) în pereii ecranului i se va prevedea termoizolarea acestora considerându-i ca perei exteriori. Dublarea pardoselilor (realizat numai dac înlimea interioar permite) const în executarea unei hidroizolaii orizontale din mortare polimerice mono sau bicomponente, sau produse bituminoase (conform Normativului NP 040) sau de aplic o membran polimeric cu ploturi mari peste care se toarn o ap armat ca suport al noii pardoseli, asigurându-se ventilarea stratului de aer i, dac este cazul, eliminarea apei cu ajutorul pompelor Refacerea izolaiei hidrofuge a subsolului, aplicat pe suprafeele exterioare ale pereilor subsolurilor, în principal pe zonele de contact cu solul, este o intervenie complex care se execut pe exteriorul cldirii, numai în zone cu acces pentru efectuarea spturilor deschise i care implic, împreun cu executarea spturilor exterioare i a hidroizolaiei, urmtoarele lucrri: a. aplicarea unui strat termoizolant necesar pentru îmbuntirea proteciei termice a spaiilor interioare, mai ales pentru cele locuibile; Stratul termoizolant se va aplica pe toat înlimea pereilor în contact cu solul i, pe cât posibil, va coborâ cm sub cota inferioar a plcii de pe sol, iar peste CTS se va continua pe înlimea soclului sau cel puin 30 cm deasupra trotuarului, pân sub profilul de baz al termoizolaiei faadelor. Termoizolaia se va executa din produse cu o bun comportare la compresiune i umiditate (plci din poliuretan, sticl celular, polistiren, etc.) protejate cu tencuial dublu armat cu plas din fire de sticl aplicat în sistem ETICS i acoperit cu straturi de finisaj hidrofob, impermeabile la ap i permeabile la vaporii de ap. b. realizarea unui sistem drenant perimetral, în exteriorul cldirii; Aceste lucrri complexe se execut pe exteriorul cldirii, numai în zone cu acces pentru efectuarea spturilor deschise Drenul poate fi adiacent construciei (peste cota de fundare) sau poate fi amplasat la o distan de minimum 2,00 m fa de construcie caz în care constituie o tranee drenant, care poate coborâ sub cota de fundare cu o înclinare de maximum 30%. 16

20 Drenurile executate în sptur deschis, adiacente pereilor subsolurilor/fundaiilor, sunt alctuite din: - traneea drenant executat din materiale naturale (nisip, pietri, piatr) cu granulometrii diferite separate de materiale filtrante sintetice (geotextile); - corpul drenant orizontal realizat din tuburi riflate perforate din produse polimerice (polietilen, PVC) sau prefabricate din beton acoperite cu un strat drenant din balast învelit cu un strat de geotextil i amplasate pe un radier din beton care asigur panta de scurgere gravitaional a apei colectate; - suprafaa drenant vertical care, în funcie de volumul de ap, poate înlocui sau completa traneea drenant. Suprafaa drenant vertical se amplaseaz peste hidroizolaia pereilor i se realizeaz din membrane polimerice amprentate (cu ploturi) cu unul sau între dou straturi filtrante geotextile. c. revizuirea i repararea instalaiilor i etanarea zonelor în care acestea strpung pereii i implicit hidroizolaia Utilizarea de produse i procedee pentru intervenii speciale (cimenturi cu întrire rapid, sigilani, produse pentru tratarea solurilor, puuri absorbante i colectoare bae cu instalaii de pompare a apei prevzute în interiorul sau la exteriorul construciei); 2.3. Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare a subsolurilor i a elementelor subterane existente Ansamblul sistemelor de reabilitare ale subsolurilor au în vedere asigurarea condiiilor necesare cerinelor utilizatorilor i exploatrii subsolului în concordan cu funciunile dorite. Coordonarea ansamblului sistemelor de reabilitare presupune planificarea i organizarea activitilor (atât de proiectare cât i de execuie), în concordan cu msurile de intevenie din raportul/rapoartele de expertiz/expertize tehnic/tehnice, funciunii subsolului, încperilor situate deasupra subsolului, amplasamentului i vecintilor cldirii, alctuirii elementelor de închidere ale subsolului, structurii de rezisten a cldirii, tehnologiei adoptate pentru executarea lucrrilor de reabilitare Reabilitarea higrotermic a subsolurilor - sisteme compatibile pentru eliminarea igrasiei i termoizolarea planeelor sau pereilor comuni cu apartamentele din blocurile de locuit existente. În general, subsolurile blocurilor de locuit existente, în special ale celor construite dup anul 1950, au încperi cu funciuni numai de depozitare, tehnice, administrative, garaje, etc. Unele dintre aceste încperi (în special la cldirile cu regim de înlime mai mare de P + 7E, executate între 1950 i 1970) sunt dotate cu instalaii de înclzire, chiar dac nu au funciune de locuit. 1. Eliminarea fenomenului de igrasie Eliminarea fenomenului de igrasie este o operaie dificil i costisitoare, întrucât stoparea total a fenomenului nu se poate realiza decât în cazul în care este înlocuit în totalitate izolaia hidrofug (orizontal i vertical) i realizat continuitatea, atât în plan orizontal cât i în plan vertical. Acest lucru presupune realizarea accesului, pe toat inlimea pereilor de subsol, pân la nivelul fundaiei. Operaia cea mai dificil const in refacerea hidroizolaiei orizontale de la baza pereilor, întrucât acest lucru nu se poate realiza decât prin introducerea unui nou strat hidroizolant, pe întreaga grosime a peretelui, odat cu operaia de subzidire (utilizat în general la cldiri parter sau P+1) sau prin efectuarea de injectri cu produse de impermeabilizare. 17

21 La cldirile etajate, în afar de proiectul tehnic cu privire la reabilitarea hidroizolaiei trebuie întocmit i un proiect tehnologic, care s detalieze procedeul prin care este asigurat stabilitatea cldirii, în timpul lucrrilor de execuie. Costul unor astfel de lucrri este foarte mare, deoarece, în multe cazuri este necesar ridicarea cldirii i susinerea ei pe cricuri hidraulice pe tot timpul executrii lucrrilor. Soluia este avantajoas în cazul în care reabilitarea structural impune i consolidarea/refacerea fundaiilor. Ameliorarea i în unele cazuri eliminarea efectelor fenomenului igrasiei se poate face i prin injectarea în elementele afectate a unor soluii, care prin difuzie în porii materialului i în prezena umiditii din structura peretelui pot realiza o barier impotriva ascensiunii umiditii pe înlimea peretelui. Trebuie precizat c efectul de barier hidrofug se realizeaz doar peste cota de nivel la care a fost injectat soluia de impermeabiliare, astfel încât, dac hidroizolaia vertical nu funcioneaz, efectul igrasiei nu este inlturat. Alte modaliti de ameliorare a efectelor igrasiei (nu i de eliminare) constau în: a. dublarea la interior a pereilor sau a pardoselii i a pereilor i asigurarea posibilitii de eliminare, preferabil în exterior, a umiditii din spaiile verticale i orizontale create; b. îndeprtarea stratului vechi de tencuial, uscarea suprafeei interioare a peretelui i aplicarea unui nou strat de tencuial i finisaj permeabil care s faciliteze reinerea srurilor i migrarea umiditii din perete ctre atmosfera interioar (cu condiia ca umiditatea relativ a aerului din spaiul interior al subsolului s fie de cel mult 60%, recomandabil 50%, ceea ce conduce la adoptarea soluiei numai în cazul igrasiei sezoniere datorate umiditii apei fr presiune) 2. Termoizolarea planeelor peste subsolurilor din blocurile de locuit existente Pentru satisfacerea confortului încperilor cu funciunea de locuit amplasate deasupra subsolurilor neînclzite sau a cror temperatur de exploatare este mai mic cu 5K decât temperatura interioar de exploatare a încperilor de la nivelul situat deasupra subsolului, este necesar termoizolarea plcii peste subsol. La dimensionarea grosimii stratului termoizolant se va avea în vedere atât satisfacerea cerinei de economie de energie i izolaie termic cât i a cerinei referitoare la igien i sntate. Pentru asigurarea performanei referitoare la izolaia termic i economia de energie, rezistena termic corectat a planeului peste subsol trebuie s fie cel puin egal cu valoarea rezistenei termice corectate minime normate R / min (în prezent, conform Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor indicativ C , partea a 1 a Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile de locuit - indicativ C 107/1, cu modificrile din 2010 R / min = 2,90 m 2 K/W, respectiv transmitana termic corectat maxim normat U / max = 0,35 W/(m 2 K) ). Pentru asigurarea cerinei de confort termic interior, grosimea izolaiei termice se stabilete i în funcie de satisfacerea valorii normate a diferenei dintre temperatura aerului interior i temperatura suprafetei interioare a planeului (faa pardoselii finite) T i max (în prezent, conform Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor indicativ C , partea C 107/3 capitolul 13 Tabelul VI, T i max = 2K). Ori de câte ori este posibil, izolaia termic a planeului peste subsol trebuie amplasat la intradosul planeului/tavanul subsolului. Când acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau al cerinelor de securitate în exploatare a încperilor peste subsol, izolaia termic se poate aplica i în structura pardoselii planeului peste subsol. Tipul i natura materialului termoizolant din alctuirea planeului peste subsol trebuie aleas în funcie de: intensitatea încrcrilor ca urmare a aciunilor la care urmeaz s fie solicitat izolaia termic, condiiile de mediu i de exploatare, cerinele de securitate la incendiu, etc. 18

22 Se recomand utilizarea izolaiilor termice care s nu conduc la încrcri mari ale plcilor sau la depirea rezistenelor la aderen (cazul izolaiilor termice aplicate prin lipire pe intradosul plcii) sau la smulgere (cazul izolaiilor termice fixate/suspendate de tavan). 3. Termoizolarea pereilor comuni cu apartamentele din blocurile de locuit existente În cadrul blocurilor de locuit existente sunt relativ puine cldiri în care, la acelai nivel al subsolului, s fie amplasate apartamente de locuit i încperi cu alte destinaii. Aceste cazuri sunt specifice cldirilor de locuit executate, de regul, înainte de anul 1950 i la care înlimea pereilor subsolului depete cota terenului sistematizat/trotuarului, pentru asigurarea cerinei privind iluminatul natural. De asemenea, aceast situaie poate fi întâlnit i în cazul cldirilor amplasate pe terenuri în pant, la care pe o faad, pereii subsolului sunt îngropai pe o înlime mai mare decât pereii de pe faada opus. Pentru satisfacerea confortului termic în încperile cu funciunea de locuit adiacente spaiilor cu alt destinaie, neînclzite sau a cror temperatur de exploatare este mai mic cu 5K decât temperatura din spaiile de locuit, este necesar termoizolarea peretelui. Pentru asigurarea performanei referitoare la izolaia termic i economia de energie, rezistena termic corectat a pereilor de delimitare a spaiilor de locuit de spaii reci sau mai puin înclzite trebuie s fie cel puin egal cu valoarea rezistenei termice minime normate R / min. Întrucât, conform Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor indicativ C , partea a 1 a Normativ privind calculul coeficienilor globali de izolare termic la cldirile de locuit - indicativ C 107/1, cu modificrile din 2010, nu este inclus cazul pereilor care delimiteaz încperi de locuit de încperi reci sau mai puin înclzite, valoarea rezistenei termice minime normate trebuie s fie cel puin egal cu cea minim normat pentru perei adiaceni rosturilor închise. În prezent, conform normativ C , partea a I a indicativ C107/1, valoarea R / min = 1,10 m 2 K/W, respectiv transmitana termic maxim normat U / max = 0,90 W/(m 2 K) ). Pentru asigurarea cerinei de confort termic interior, grosimea izolaiei termice se stabilete i în funcie de satisfacerea valorii normate a diferenei dintre temperatura aerului interior i temperatura pe suprafaa interioar a peretelui T i max (în prezent, conform Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor indicativ C , partea C 107/3 capitolul 13 Tabelul VI, T i max = 4K). Ori de câte ori este posibil, izolaia termic a pereilor trebuie amplasat pe faa în contact cu temperatura mai sczut. Când acest lucru nu este posibil din punct de vedere tehnic sau al cerinelor de securitate în exploatare a încperilor din subsol, izolaia termic se poate aplica i pe faa interioar a peretelui. Tipul i natura materialului termoizolant trebuie aleas în funcie de: intensitatea încrcrilor ca urmare a aciunilor la care urmeaz s fie solicitat izolaia termic, condiiile de mediu i de exploatare, cerinele de securitate la incendiu, etc. În cazul utilizrii unor produse termoizolante fibroase sau cu pori deschii (vat mineral sau de sticl) amplasate pe faa interioar a pereilor, este necesar prevederea unui strat cu rol de barier contra vaporilor de ap, care trebuie amplasat pe faa cald (ctre spaiul de locuit). Pe faa interioar a pereilor afectai de igrasie nu se vor aplica straturi de izolare termic, înainte de înlturarea igrasiei i uscarea peretelui. La pereii afectai de umiditate, imbuntirea proteciei termice pe interior se poate face prin aplicarea unui ecran termoizolant, amplasat distanat în raport cu faa peretelui i care s fie prevzut cu grile/fante care s asigure ventilarea stratului de aer astfel creat, atât în scopul prevenirii condensrii vaporilor de ap provenii din aerul interior ct i în scopul difuzrii vaporilor de ap emii de suprafaa umed a peretelui. 19

23 Reabilitarea higrotermic i utilitar - funcional a subsolurilor - sisteme aplicabile la subsolurile cldirilor existente care prin amenajare/transformare pot deveni spaii utile, locuibile sau cu funciuni suplimentare spaiilor adiacente Reabilitarea higrotermic a subsolurilor are în vedere satisfacerea cerinei de igien i sntate precum i a cerinei privind izolaia termic i economia de energie, în funcie de destinaia spaiilor. Amenajarea utilitar funcional a subsolurilor cldirilor existente are în vedere lucrrile de renovare care trebuie realizate pentru asigurarea condiiilor necesare exploatrii încperilor subsolurilor conform destinaiei dorite. Reabilitarea utililar funcional nu se poate realiza decât în spaiile subsolurilor care vor avea înlimea liber (dup executarea pardoselilor i termoizolarea plafoanelor) conform reglementrilor în vigoare. În funcie de destinaia dorit, lucrrile de renovare pot include: - recompartimentarea spaiilor i reorganizarea circulaiei verticale i orizontale în spaiile din subsol - igienizarea spaiilor interioare - lucrri de izolaii termice - lucrri de izolaii fonice - lucrri de instalaii (termice, sanitare, ventilare, iluminat artificial, etc.) - dup caz, lucrri de asigurare a iluminrii i ventilrii naturale a spaiilor 1. Recompartimentarea spaiilor i reorganizarea circulaiei verticale i orizontale în spaiile din subsol Recompartimentarea spaiilor i reorganizarea circulaiei verticale i orizontale din spaiile unui subsol are în vedere: a. conceperea unui partiu funcional, corespunztor destinaiei dorite, în funcie de amplasarea elementelor structurale i de posibilitile de intervenie asupra acestor elemente, în special sub aspectul modificrii dimensiunilor golurilor sau realizrii unor goluri noi; b. dup caz, transformarea sau modificarea scrii/scrilor de acces în subsol, astfel încât acestea s satisfac cerinele cu privire la sigurana în exploatare i securitatea la incendiu, corespunztor destinaiei; 2. Igienizarea spaiilor interioare Igienizarea spaiilor interioare se refer la refacerea finisajelor degradate. Trebuie precizat c in cazul în care finisajele sunt degradate datorit condensului sau acumulrii de umiditate, lucrrile de igienizare nu sunt eficiente decât dac au fost înlturate i remediate cauzele care au favorizat aceste acumulri de umiditate. Igienizarea presupune i: eliminarea infiltraiilor de ap, eliminarea fenomenelor de condens interior, eliminarea fenomenuluide igrasie, etc. 3. Lucrri de izolaii termice Elementele de construcie exterioare precum i elementele delimitatoare între încperi înclzite i încperi reci sau mai puin înclzite (la care diferena dintre temperaturile aerului interior este mai mare de 5 K) trebuie izolate termic. Grosimea stratului termoizolant se va stabili astfel încât s fie asigurat atât cerina privind economia de energie i izolare termic cât i cea referitoare la igien si sntate, respectiv evitarea apariiei fenomenului de condens i limitarea diferenei dintre temperatura aerului interior i temperatura de pe suprafaa interioar a elementelor de închidere (a se vedea pct i 3.3.7). 20

24 4. Lucrri de izolaii fonice În funcie de destinaia spaiului, elementele de construcie exterioare precum i elementele de construcie cu rol de compartimentare a unitilor funcionale, trebuie izolate fonic în conformitate cu prevederile Normativ privind proiectarea i executarea msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice la cldiri indicativ C Lucrri de instalaii (termice, sanitare, ventilare, iluminat artificial, etc.) Instalaiile necesare vor fi prevzute în funcie de destinaia spaiilor, prin reproiectarea distribuiei interioare a traseelor de instalaii. Este important ca lucrrile de intervenie în interiorul subsolului s fie corelate cu lucrrile de execuie a instalaiilor. De asmenea, orice lucrare de renovare/recompartimentare trebuie efectuat numai dup ce au fost eliminate toate cazurile de neetaneiti ale elementelor de instalaii care transport/distribuie fluide. Când ventilarea natural a încperilor nu este suficient, se vor lua msuri suplimentare de ventilare forat. 6. Lucrri de asigurare a iluminrii i ventilrii naturale Lucrrile de asigurare a iluminrii naturale a spaiilor din subsol au în vedere asigurarea suprafeelor elementelor de închidere transparente sau translucide prin care lumina de zi poate ptrunde în încperile de la subsol, în conformitate cu nivelurile minime normate pentru funciunea spaiului. Iluminatul natural nu poate fi asigurat decât în cazul încperilor care au perei de subsol supraterani care permit realizarea de goluri. Lucrrile de asigurare a ventilrii naturale presupun echiparea elementelor de tâmplrie cu rame mobile i fante de ventilare autoreglabile. Încperile în care nu poate fi realizat iluminarea i ventilarea natural la nivelurile minime normate prin reglementrile tehnice i legislative în vigoare, nu vor avea destinaie de locuit Reabilitarea elementelor subterane ale cldirilor Reabilitarea unui element subteran presupune aplicarea unui ansamblu de procedee în vederea îndeprtrii cauzelor deteriorrilor i infiltraiilor, dezumidificarea elementelor afectate i realizarea straturilor cu rol de izolaie i protecie, care s asigure satisfacerea cerinelor utilizatorilor, în conformitate cu destinaia subsolului. În cazul în care din raportul de expertiz tehnic reiese necesitatea consolidrii structurii de rezisten a cldirii, celelalte lucrri de intervenie (asanare, refacere a proteciei hidrofuge, termice, acustice, etc.) vor fi corelate cu fazele de execuie a lucrrilor de consolidare, iar alctuirea proteciei elementelor de închidere ale subsolului va fi aleas în funcie de soluia de consolidare adoptat. Baza reabilitrii unui element de construcie subteran const în identificarea cauzei/cauzelor care conduce/conduc la acumularea excesiv de umiditate. O identificare corect a cauzelor va conduce la aplicarea soluiei optime pentru eliminarea acestora i la stoparea infiltraiilor de ap/umiditate în viitor. Msurile de intervenie recomandate pentru aducerea performanelor elementelor de construcie subterane la nivelurile cerute sunt prezentate în capitolele 2, 3. 21

25 3. PROIECTAREA LUCRRILOR DE REABILITARE 3.1. Condiii generale 1. Documentaia tehnic pentru lucrrile de reabilitare se întocmete dup obinerea avizului favorabil al expertizei tehnice cu privire la rezistena mecanic i stabilitatea construciei i pe baza recomandrilor din referatul expertizei cu privire la modalitile de intervenie pentru reabilitarea subsolului. 2. Proiectarea lucrrilor de reabilitare se face în cazul în care din referatul de expertiz tehnic a rezultat c performanele elementelor de construcie subterane aferente subsolului nu satisfac una sau mai multe dintre cerinele eseniale ale utilizatorilor, la nivelul performanelor minime normate. 3. Documentaia tehnic se întocmete i se verific conform legislaiei în vigoare de ctre firme i specialiti atestai. 4. Documentaia de execuie a hidroizolaiilor subterane împotriva apei cu sau fr presiune hidrostatic va cuprinde memoriu tehnic (justificarea i explicarea soluiei adoptate, prezentarea tehnologiei pe faze de lucru), cantiti de lucrri pe stadii fizice, necesar de materiale, resurse, utilaje, msuri de protecia muncii i PSI, plane cu desenele de ansamblu i detaliile specifice de izolaii în concordan cu proiectul pentru construcii i instalaii. 5. Proiectul va specifica reglementrile tehnice de referin, standardele sau agrementele tehnice ale materialelor, durabilitatea apreciat a alctuirilor hidroizolante preconizate. 6. Conform legislaiei în vigoare pentru urmrirea comportrii în exploatare, interveniile în timp i postutilizarea construciilor, proiectantul sau expertul (în funcie de gradul de importan a construciei) stabilesc modalitile de efectuare a urmririi curente sau speciale (perioade, metode, caracteristici i parametrii urmrii) care se vor introduce în cartea tehnic a construciei. 7. În funcie de amploarea fenomenului, de importana construciei i destinaia spaiilor subsolului la alegerea soluiei sau ansamblului de msuri i a produselor utilizate pentru reabilitare se vor avea în vedere urmtoarele principii: a. soluiile se aplic în ordine crescând, începând cu msurile simple, ajungându-se, dac este cazul, la lucrri de intervenie ample; b. pentru stoparea fenomenului de ascensiune capilar se va urmri continuitatea izolaiei hidrofuge între suprafeele orizontale i verticale ale subsolului, iar în situaia în care se obine numai o reducere a fenomenului se va asigura ventilarea pentru eliminarea apei angrenate de acesta i se vor prevedea tencuieli de asanare cu rol de împiedicare a depunerilor de sruri pe suprafeele vizibile; c. pe pereii afectai de igrasie se interzice aplicarea de straturi i pelicule impermeabile la ap i la vapori de ap (în caz contrar, fenomenul va persista, iar igrasia se va ridica peste cota superioar pân la care a fost aplicat stratul impermeabil sau pelicula impermeabil); d. protecia hidrofug a subsolului se va realiza pe exteriorul elementelor de construcie pe zonele cu acces pentru efectuarea spturilor, iar în cazul când acest lucru nu este posibil se vor utiliza procedee de injectare de la interior; 22

26 e. izolaia hidrofug la interior se va accepta numai în situaiile în care stabilitatea construciei nu va fi afectat de prezena permanent a apei în structura elementelor exterioare, rmase neizolate, i numai cu prevederea msurilor de stopare a ascensiunii capilare pe restul elementelor, pân la baza soclului; f. la izolaiile termice aplicate pe faa elementului de construcie care vine în contact cu terenul se vor utiliza numai produse termoizolante cu porii închii, de tip: polistiren extrudat, poliuretan celular rigid, sticl celular; g. termoizolarea feei interioare a elementelor de construcie subterane se admite numai în cazul în care pereii sunt uscai i nu sunt afectai de igrasie; 3.2. Condiii de calitate asigurate prin proiectare Condiiile de calitate vor fi corespunztoare cerinelor eseniale de calitate cuprinse în Legea 10/1995 cu modificrile i completrile ulterioare: Rezisten mecanic i stabilitate Întrucât rezistena mecanic i stabilitatea unei cldiri se refer la construcia în ansamblu, proiectarea lucrrilor pentru reabilitarea din punct de vedere structural trebuie s se fac pentru întreaga structur de rezisten a cldirii, inclusiv la cadrele i pereii structurali ai subsolului. Trebuie precizat, c atunci când se impune reabilitarea elementelor structurale ale subsolului, iar lucrrile de execuie presupun efectuarea de spturi pe perimetrul subsolului, sunt create condiiile, ca dup consolidarea pereilor, acetia s fie reabilitai i din punct de vedere termic i hidrofug Securitate la incendiu La proiectarea lucrrilor de reabilitare a subsolurilor, în funcie de destinaia spaiilor, natura materialelor depozitate în spaiile subsolului i vecintile cldirii, se vor avea în vedere prevederile din Normativ de siguran la foc a construciilor indicativ P , Igien, sntate i mediu inconjurtor Proiectarea lucrrilor de reabilitare a subsolurilor din punct de vedere al acestei cerine, are în vedere: - igienizarea spaiilor interioare ale subsolurilor - dup caz, asigurarea ventilrii naturale (recomandabil) sau mecanice - eliminarea cauzelor care conduc la infiltraii de ap - eliminarea fenomenului de condens interior - eliminarea fenomenului de igrasie - limitarea diferenei dintre temperatura aerului interior i temperatura suprafeei interioare a elementelor de închidere, în conformitate cu destinaia spaiilor din interiorul subsolului a. Igienizarea spaiilor interioare Igienizarea spaiilor interioare se refer la refacerea finisajelor degradate. Trebuie precizat c în cazul în care finisajele sunt degradate datorit condensului sau acumulrii de umiditate, lucrrile de igienizare nu sunt eficiente decât dac au fost înlturate i remediate cauzele care au favorizat aceste acumulri de umiditate. 23

27 b. Asigurarea ventilrii naturale În cazul în care nu poate fi asigurat numrul orar minim de schimburi de aer, în conformitate cu destinaia spaiilor, proiectul de reabilitare poate s prevad: - înlocuirea elementelor de ventilare/grilelor obturate, cu altele funcionale - realizarea de rame mobile de tâmplrie suplimentare, sau dup caz, proiectarea unor noi elemente de tâmplrie cu suprafaa ramelor mobile necesar, care s le inlocuiasc pe cele existente - dac este posibil (cazul pereilor de subsol care au i o suprafa suprateran), realizarea de goluri de ventilare; în acest caz este necesar o expertiz tehnic care s ateste c realizarea golurilor nu afecteaz rezistena i stabilitatea elementului de construcie - dac situaia de fapt nu permite asigurarea ventilrii naturale, este obligatoriu s se proiecteze i execute o instalaie de ventilare forat c. Eliminarea cauzelor care conduc la infiltraii de ap Acest aspect se refer în general la proiectarea lucrrilor de reabilitare a reelei de distribuie a apei reci i calde precum i a celor de canalizare; nu trebuie neglijat nici reabilitarea reelelor exterioare aflate în vecintatea subsolurilor. Dac infiltraiile de ap se datoreaz doar întreinerii necorespunztoare a reelelor, situaia se poate remedia doar prin simpla înlocuire a armturilor sau a unor tronsoane de conducte. d. Eliminarea fenomenelor de condens interior În acest caz, prin proiectul de reabilitare, trebuie s se prevad un strat termoizolant suplimentar, care s aib grosimea necesar pentru obinerea rezistenei termice necesare pentru realizarea pe suprafaa interioar a unei valori a temperaturii superioare valorii temperaturii punctului de rou corespunztoare temperaturii i umiditii relative a aerului din interiorul subsolului. Stratul termoizolant se va aplica la exterior sau pe faa interioar a pereilor condiionat de înlturarea igrasiei i uscarea complet a acestora. Determinarea temperaturii pe suprafaa elementelor de construcie ale subsolului i verificarea riscului apariiei condensului (determinarea temperaturii superficiale normate) se face în conformitate cu prevederile din Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor indicativ C , partea C 107/3 capitolele 10 i 14. e. Eliminarea fenomenului de igrasie Fenomenul de igrasie (care se datoreaz ascensiunii capilare a apei subterane) este frecvent întâlnit la pereii de subsol, în special la cei realizai din zidrie. Trebuie precizat c materialele compacte, care implicit sunt mai impermeabile (ca de exemplu betonul), au o comportare mai bun în terenuri cu umiditate ridicat. f. Limitarea diferenei dintre temperatura aerului interior i temperatura suprafeei interioare a elementelor de închidere, în conformitate cu destinaia spaiilor din interiorul subsolului Pentru asigurarea confortului termic interior este necesar, ca diferena dintre temperatura aerului interior i temperatura suprafeei interioare a elementelor de închidere s nu depseasc valorile normate prin Normativ privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor indicativ C , partea C 107/3 capitolul 13 Tabelul VI. 24

28 Siguran în exploatare Asigurarea cerinei se face prin respectarea prevederilor din Normativ privind proiectarea cldirilor civile din punt de vedere al cerinelor de siguran în exploatare indicativ NP Protecie împotriva zgomotului Asigurarea cerinei se face prin respectarea prevederilor din Normativ privind proiectarea i executarea msurilor de izolare fonic i a tratamentelor acustice la cldiri indicativ C Economie de energie i izolare termic La evaluarea performanei energetice ale cldirii, spaiile de la subsol vor fi incluse în volumul înclzit al cldirii numai în cazul în care aceste spaii sunt înclzite La subsolurilor neînclzite, anvelopa termic se limiteaz la planeul de peste subsol. În acest caz, cerine de izolare termic se impun numai planeului de peste subsol. Proiectarea lucrrilor de izolaii termice la elementele de construcie ale subsolurile se face în conformitate cu prevederile din normativele privind calculul termotehnic al elementelor de construcie ale cldirilor i pentru proiectarea i execuia lucrrilor de izolaii termice la cldiri indicate în anexa Condiii particulare privind proiectarea Proiectarea hidroizolaiilor din produse bituminoase 1. Alegerea utilizrii hidroizolaiilor bituminoase se stabilete în urmtoarele situaii: a) în cazul terenurilor în care nu exist pericol de infiltrare a produselor petroliere sau a altor soluii agresive care pot afecta proprietile fizico-chimice ale produselor bituminoase; b) în cazul în care este avantajos din punct de vedere tehnic i economic în comparaie cu alte procedee de hidroizolare (betoane sau mortare impermeabile, peliculizri, produse polimerice, etc.); c) la construciile cu fisuri previzibile acceptate de pân la 0,5 mm i la care exist vibraii; d) la protecia incintelor unde nu se depesc temperaturi pozitive de 40ºC. 2. Modul de alctuire al hidroizolaiei (numr de straturi, produse i detalii) va avea în vedere prevederile cuprinse în Normativ privind proiectarea, execuia i exploatarea hidroizolaiilor la cldiri - NP 040, inând cont de urmtoarele: a) condiiile hidrogeologice ale terenului (nivelul maxim al pânzei freatice, posibiliti de drenare sau acumulare a apelor din precipitaii în zona umpluturilor adiacente hidroizolaiei); b) forma în plan i seciune a subsolului construciei; c) distana fa de alte construcii; d) existena rosturilor de dilatare-tasare ale construciei sau dintre aceasta i construciile alturate; e) categoria de importan a construciei; f) posibiliti de remediere a hidroizolaiei; g) categoria de umezire admisibil a feei interioare a pereilor sau pardoselii; h) caracteristicile fizico-mecanice ale produselor hidroizolante. 25

29 3. Pentru fiecare situaie concret se vor stabili i indica în proiect nivelurile minime de performan ale produselor hidroizolante stabilite conform Normativului NP040/2002. a. Pentru stabilirea caracteristicilor membranelor din alctuirea hidroizolaiilor subterane se vor lua în calcul urmtoarele criterii i niveluri de performan: Nr. Crt. Criterii de performan UM Niveluri minime de performan a hidroizolaiei Ape fr presiune Ape cu presiune Observaii 1. Impermeabilitatea (I) kpa I 1 I>1,5 P ap P ap valoarea presiunii apei mrimea deformaiei 2. Alungirea la rupere la δ rostului la alungire în cm % A>200 l traciune (A) B limea pe care banda de l B dilatare nu se lipete de suport 3. Rezistena la sfâiere S N S>1,1 H hidroizolante/m (S) n exprimat în Newtoni S H sarcina structurii n numrul de ancoraje/m 26

30 b. Pentru indicarea hidroizolaiei optime se vor avea în vedere urmtoarele relaii între tipul de membrane, tehnologia de aplicare, poziia suportului i condiiile de utilizare Nr. Crt. Membrane bituminoase utilizate Tehnologia de aplicare adecvat Poziia suprafeei suport orizontal vertical Condiii de utilizare I II Membrane pe baz de bitum oxidat 1) Membrane pe baz de bitum aditivat a) lipire la cald cu mastic de bitum oxidat sau bitum aditivat b) lipire la rece cu adezivi bituminoi 4) a) lipire la cald cu mastic topit de bitum aditivat b) lipire la cald prin sudare cu flacra 3) 2) 2) c) lipire la rece cu 5) adezivi bituminoi 4) 1) Se utilizeaz pentru construcii de importan redus. 2) Procedeu tradiional dificil de realizat pe vertical. 3) Nu se utilizeaz în spaii cu pericol de explozie. 4) Se utilizeaz în spaii ventilate. III Membrane autoadezive 6) d) lipire combinat, cu adezivi la rece în câmp 4) i prin sudur cu flacra la suprapuneri lipire prin roluire (presare) 5) 5) Se utilizeaz numai adezivi cu întrire rapid. 6) Se utilizeaz în spaii cu pericol de explozie conform specificaiei productorului c. Se va avea în vedere c pentru asigurarea calitii unei structuri hidroizolante este necesar: - realizarea unei suprafee suport pe care hidroizolaia s se lipeasc în aderen total; - prevederea de fixri mecanice pentru stabilizarea straturilor verticale împotriva alunecrii; - amplasarea hidroizolaiei între dou elemente rigide de construcie (perei de beton armat, zidrie). 27

31 Proiectarea hidroizolaiilor construciilor împotriva ascensiunii prin capilaritate a apei subterane 1. Aceste hidroizolaii se prevd împotriva umiditii solului i a apelor din precipitaii care nu se acumuleaz, scurgându-se rapid din zona de umplutur a spturilor din jurul construciei. Aceste ape exercit asupra hidroizolaiei o presiune redus ca valoare, limitat în timp i pot fi considerate ape fr presiune hidrostatic. 2. Hidroizolaiile contra apelor fr presiune hidrostatic se prevd la pereii, soclurile i plcile pe sol ale construciilor aflate parial sau total sub nivelul terenului, deasupra nivelului maxim previzibil al pânzei freatice cu minim 1,5 m i fundate în terenuri permeabile, având capilaritate redus. 3. Hidroizolaia trebuie s protejeze elementele de construcie împotriva migrrii apei fr presiune coninut în straturile de pmânt adiacente. 4. Structurile hidroizolante împotriva apelor fr presiune hidrostatic pot fi monostrat sau multistrat aplicate pe suport în aderen total, având caracteristicile stabilite conf Hidroizolarea orizontal se realizeaz în mod curent la nivelul dintre fundaie i zidrie sau între fundaie i soclul pe care sprijin zidria cu racordare la hidroizolaia vertical a soclului. 6. Hidroizolaia orizontal se prevede între fundaie i pereii structurali din zidrie, pe toat limea fundaiei, indiferent de poziia zidurilor (perimetrale sau interioare). 7. Nivelul hidroizolaiei orizontale va fi cuprins între nivelul inferior i cel superior al stratului de rupere a capilaritii executat din pietri sortat; 8. La construciile existente în cazul în care hidroizolaia orizontal nu a fost executat sau este degradat i nu mai asigur protecia împotriva ascensiunii apei prin capilaritate se pot efectua, în funcie de condiiile locale de asigurare a accesului, urmtoarele lucrri: a. introducerea în zidrie de membrane rigide din oel inoxidabil cu ajutorul tehnologiei proprii; b. injectri pentru impermeabilizarea pereilor din zidrie prin introducerea de produse hidrofobe. Operaiunile de injectare se pot face cu sau fr presiune în funcie de nivelul umiditii zidriei. Prin aceste procedee se realizeaz o barier orizontal împotriva ascensiunii apei care va asigura continuitatea hidroizolaiei orizontale i verticale a subsolului sau a elementelor de construcie supuse reabilitrii. 9. Hidroizolaia vertical se va prevedea pe faa exterioar, (det.a) perimetral construciei, astfel: a. soclul se va izola cu o tencuial impermeabil sau un strat din produse bituminoase protejat cu o tencuial armat cu plas de rabi, prelungit pân la nivelul inferior al trotuarului (deasupra stratului de rupere a capilaritii). Rostul dintre tencuial i trotuar se va etana cu mastic de bitum sau chituri elastice; b. fundaiile sau pereii subterani situai în terenuri permeabile, peste cota zonei de capilaritate continu, se vor izola împotriva umiditii pmântului cu minimum dou straturi din produse bituminoase lichide protejate împotriva aciunilor mecanice cu foi polimerice semirigide amprentate, fixate mecanic la partea superioar; c. fundaiile sau pereii subterani situai în terenuri cu straturi greu permeabile i în zona de capilaritate continu, se vor hidroizola cu membrane bitumate racordate la hidroizolaia orizontal a construciei, protejate împotriva aciunilor mecanice conform

32 10. Pe zidurile subterane umede nu se va aplica izolaia hidrofug decât dup uscarea suprafeelor acestora i se vor prevedea urmtoarele intervenii: a. Atunci când spaiul disponibil pentru executarea spturilor este redus, pentru ventilarea zidurilor i eliminarea umiditii, se vor prevedea la exterior canale verticale de ventilare din elemente prefabricate. Canalele vor avea prize de aer exterior pe faade cu orientri diferite i legturi orizontale, sub pardoseal, prevzute dac se impune preluarea umiditii din placa de pe sol; b. În cazul în care amplasamentul nu permite executarea lucrrilor la exteriorul construciei i dac volumul încperii permite se va realiza dublarea pereilor la interior, iar spaiul rezultat între cei doi perei se va pune în legtur cu exteriorul cu prize de aer pentru asigurarea ventilrii. În cazul în care umiditatea pereilor este redus, iar umiditatea relativ a aerului din încpere nu depete % ventilarea spaiului dintre perei se poate face i în interior cu fante amplasate la baza i la partea superioar a pereilor, sub plafon. Dublarea pardoselilor se va face numai cu respectarea înlimilor minime normate pentru spaiilo locuibile i cu luarea msurilor de ventilare propuse pentru perei sau cu asigurarea colectrii apei i eliminarea cu pompe a acesteia (soluie nerecomandat în cazul locuinelor). c. Concomitent cu indicarea soluiei de ventilare se va prevedea la interior aplicarea de tencuieli de asanare în vederea eliminrii formrii depozitelor de sruri pe suprafeele vizibile i asigurarea porilor de evaporare a umiditii din perei. Aceast lucrare se recomand s se realizeze în timpul sezonului cald, ideal în perioada secetoas, dup îndeprtarea stratului vechi de tencuial i ventilarea puternic a spaiului subsolului pentru favorizarea uscrii superficiale a peretelui. 29

33 DETALIUL A. 30

34 Proiectarea hidroizolaiilor împotriva infiltraiilor 1. Aceste hidroizolaii se aplic pe exteriorul construciei i se prevd împotriva infiltrrii din exterior, prin elementele de construcie, în interior, a apei subterane cu presiune coninut în pânza freatic sau temporar în pungi de acumulare datorate permeabilitii reduse a terenului. Apa exercit asupra hidroizolaiei o presiune permanent în timp i variabil ca valoare; 2. Hidroizolaia vertical, perimetral, trebuie s se racordeze etan la hidroizolaia orizontal alctuind o cuv de protecie continu aplicat la exteriorul construciei; a. pentru executarea hidroizolaiei se va prevedea efectuarea decopertrilor perimetrale ale cldirii pân sub cota pardoselii interioare i a nivelului hidroizolaiei orizontale cu cel puin 25 cm, spaiu necesar realizrii racordului hidroizolaiei i turnrii radierului din beton pentru susinerea drenului. Pentru executarea spturii se vor prevedea msurile de protecie împotriva surprii pmântului i asigurarea spaiului de lucru de la baza spturilor; b. în cazul în care hidroizolaia orizontal nu exist, se va prevedea ca înainte de aplicarea hidroizolaiei verticale s se execute, pe toat limea (grosimea) pereilor exteriori i interiori bariera orizontal de impermeabilizare. Hidroizolaia vertical se va executa dup încheierea acestor lucrri i va coborâ cu minimum 20 cm sub cota inferioar a barierei; c. în cazul în care construciile existente împiedic executarea spturilor pentru accesul perimetral, se prevede realizarea unei izolaii în sistem cuv interioar. Adoptarea acestei soluii se va face numai în cazuri deosebite deoarece implic urmtoarele dezavantaje: - reducerea spaiului interior pe toate cele trei dimensiuni (nu numai pe înlime) deoarece trebuie s se realizeze zidurile de protecie a hidroizolaiei verticale; - nu se elimin apa din elementele de construcie, iar prezena acesteia pe termen lung poate afecta stabilitatea structurii. 3. Deoarece în majoritatea cazurilor hidroizolaia orizontal nu exist, se impune executarea acesteia prin interior, peste pardoseala existent, situaie în care se va analiza posibilitatea efecturii acestei lucrri având în vedere reducerea înlimii utile a spaiilor urmare aplicrii straturilor pardoselii hidroizolante: a. în cazul subsolurilor locuibile, dup desfacerea pardoselii existente i rectificarea plcii din beton de pe sol, se vor prevedea: - hidroizolaie elastic din membrane bituminoase sau mortare impermeabile care se va aplica pe suprafeele orizontale i, deosebit de important, se va ridica pe perei pân la o cot 20 cm peste nivelul barierei orizontale realizat pentru impermeabilizarea zidurilor; - un strat din produse termoizolante rezistente la compresiune i cu absorie de ap redus; - stratul de uzur al pardoselii (gresie, parchet, covor linoleum, etc.) aplicat peste o ap de ciment armat turnat pe un strat de separare tehnologic. b. la subsolurile neînclzite peste placa de pe sol, dup pregtirea acesteia ca suport, se va executa hidroizolaia ca în cazul subsolurilor locuibile (1.a) i o pardoseal dintr-o ap de ciment armat i rolat sau acoperit cu o pardoseal adecvat funciunii. c. în cazul subsolurilor fr plac pe sol se va prevedea aplicarea unui strat de pietri cu rol de rupere a capilaritii i executarea plcii pe sol, din beton, ca suport al hidroizolaiei i al pardoselii. 31

35 32

36 Protecia hidroizolaiilor 1. Pentru protecia hidroizolaiei orizontale se va prevedea o ap din mortar de ciment (armat pentru a rezista încrcrilor datorate circulaiei). apa se va turna peste hidroizolaia acoperit cu un strat de separare i protecie din hârtie kraft, folii polimerice sau foi bitumate 2. Hidroizolaia vertical, aplicat pe elementul de rezisten, se protejeaz tradiional cu un zid din ½ crmid plin (>12,5 cm grosime) zidit cu mortar de ciment: a) zidurile cu H max = 3 m vor avea rosturi create cu fâii din membrane bitumate, amplasate la baza zidului i pe vertical din max. 5 în 5 m; b) pentru înlimi mai mari de 3 m se va prevedea ancorarea zidurilor de protecie de pereii subsolurilor cu ancore metalice etanate în dreptul strpungerilor; c) în locul zidriei de crmid (pentru înlimi mai mari de 3 m) se poate executa o protecie cu un strat din beton armat ancorat de peretele de rezisten. 3. Când elementul suport (pe care se aplic hidroizolaia) constituie i zid de protecie, acesta se realizeaz fr rosturi i se prevede conform Normativului privind alctuirea, calculul i executarea structurilor de zidrie cu stâlpiori din crmid sau sâmburi din beton armat la distane de aprox. 2,5 m. 4. În cadrul sistemelor de drenare ventilate protecia hidroizolaiei se va realiza din elemente prefabricate din beton, ceramic sau produse similare poroase astfel conformate încât s realizeze canalele necesare pentru circulaia aerului încrcat cu umiditate. 5. Protecia hidroizolaiilor construciilor amplasate în terenuri permeabile, deasupra nivelului maxim al zonei de capilaritate continu, poate fi prevzut cu membrane polimerice cu ploturi, combinate sau nu cu un sistem de drenare. 6. La protecia hidroizolaiei subsolurilor locuite se va avea în vedere obligativitatea aplicrii unui strat termoizolant (având grosimea determinat prin calcul) i posibilitatea realizrii unui strat de aer ventilat pentru eliminarea umiditii din zona pereiilor subsolului. Termoizolaia va fi alctuit din plci rigide de polistiren extrudat, poliuretan, sticl celular, sau alte materiale insensibile la umiditate i cu rezisten mare la compresiune. 7. Protecia hidroizolaiei soclurilor se realizeaz dintr-o ap armat cu plas sudat i/sau plas de rabi ancorat la partea superioar. 8. Umplerea cu pmânt a spturilor se execut în straturi succesive, compactate pe msur ce se ridic zidria de protecie a hidroizolaiei pentru a se asigura stabilitatea zidriei i presarea straturilor hidroizolante. 9. În cazurile în care presarea hidroizolaiei verticale nu poate fi asigurat prin împingerea dat de umplutura de pmânt, peretele de protecie va fi ancorat pe peretele de rezisten, astfel încât s se asigure o presiune minim de 0,1 N/cm 2. 33

37 34

38 Etanarea rosturilor 1. Rosturile reprezint distana determinat între dou planuri paralele, verticale, cu rolul de a limita lungimea unor elemente de construcie sau de a întrerupe legtura între construcii alturate, pentru ca prile s se poat deplasa independent una fa de alta. 2. Rosturile, din punct de vedere al eforturilor la care sunt supuse, se clasific: a. rosturi de dilatare-contracie (deplasrile perpendiculare pe linia rostului, au ca efect presarea i respectiv alungirea i ruperea produselor ce asigur etaneitatea rostului); b. rosturi de tasare (deplasri verticale ale prilor separate de rost care conduc la ruperea hidroizolaiei prin alungire); c. rosturi cu funcionalitate mixt (deplasri orizontale, verticale i laterale ale unei pri fa de cealalt). 3. Din punct de vedere al interaciunii cu apa se clasific în urmtoarele tipuri: a. rosturi supuse umezelii naturale a terenului sau apelor fr presiune hidrostatic; b. rosturi supuse apelor cu presiune hidrostatic. 4. Din punct de vedere al modului de alctuire rosturile pot fi: a. demontabile se utilizeaz în zonele cu deformaii mari. Ele permit accesul pentru control, iar în cazul producerii unei infiltraii exist posibilitatea demontrii i remedierii fr a se afecta hidroizolaia i elementele structurale sau de finisaj adiacente; b. nedemontabile alctuire semielastic utilizat la rosturile cu deformaii reduse Deformaiile reduse sunt deplasrile unei pri sau construcii fa de alta, care pot fi preluate de benzile dilatabile fr distrugerea etaneitii rostului i se înscriu în urmtoarele valori: Direcia deplasrii Deplasarea maxim mm 1. Perpendicular pe rost, în plan orizontal ±40 2. Perpendicular pe rost, în plan vertical ±30 3. Paralele cu rostul, în plan orizontal ±20 Caracteristicile benzii dilatabile Alungirea la Limea de rupere neaderen 700% 60 mm Caracteristicile benzii dilatabile se vor determina, avându-se în vedere c micarea pe vertical a unei pri fa de cealalt parte a rostului orizontal determin o deplasare paralel a prilor în rostul vertical. Dimensiunile acestor deformaii se vor calcula, iar alungirea benzii se va determina conform pct.3a. 35

39 5. La proiectarea etanrii rosturilor se va avea în vedere: a. realizarea continuitii hidroizolaiei rosturilor care trebuie s asigure protecia construciei împotriva apei indiferent de deformaiile existente i de modul de acionare al apei; b. asigurarea proteciei hidroizolaiei împotriva aciunilor mecanice (datorate circulaiei interioare pietonale i auto) sau împotriva aciunilor chimice (datorate substanelor corozive). Protecia hidroizolaiei orizontale este constituit din straturile pardoselei sau din elemente mobile (grtare metalice sau dale din beton). 6. Preluarea deplasrilor cu meninerea etaneitii se va realiza cu produse bituminoase cu proprieti elastice (alungiri 500%) aplicate în benzi continue, pe toat lungimea rostului. Acestea vor înlocui buclele de compensare, în special în zona de trecere a rostului din plan orizontal în plan vertical. 7. Limita construit, de o parte i de alta a rostului, va fi realizat din beton armat, dimensionat local pentru înglobarea pieselor metalice, având continuitate fizic de pe suprafeele orizontale pe cele verticale. 8. Pentru întrirea i susinerea hidroizolaiei în zona rostului se vor prevedea: - straturi suplimentare ale hidroizolaiei curente; - straturi suplimentare continue, având caracteristici elastice mrite fa de produsele din care a fost proiectat hidroizolaia; - elemente metalice plane sau cu bucle compensatoare, cu grosime 0,5-3 mm în funcie de deschiderea rostului; - flane metalice; - chituri sau masticuri de etanare; - produse din spume polimerice elastice. 36

40 Etanarea strpungerilor 1. Strpungerile sunt zonele în care elementele componente ale instalaiilor (conducte, cabluri, guri de umplere sau golire a bazinelor) sau tije de ancoraj întrerup local continuitatea straturilor hidroizolante i care impun utilizarea anumitor materiale i alctuiri constructive pentru refacerea etaneitii hidrofuge; 2. Strpungerile pot fi: a. totale, cazul în care instalaiile traverseaz grosimea elementului de structur, hidroizolaia i protecia acesteia; b. pariale, cazul în care se strpunge numai hidroizolaia i protecia ei (tije de ancoraj). 3. Strpungerile totale se proiecteaz în sistem: - elastic, sau; - rigid. coordonându-se cerinele impuse de instalaii cu sistemul de realizare al hidroizolaiei. a. Strpungerile elastice constituie racorduri flexibile care permit accesul la instalaii fr afectarea etaneitii hidroizolaiei, se prevd la toate instalaiile i în special la cele care au conducte calde sau cu vibraii, cu Ø >200 mm i la construciile fundate în terenuri sensibile sau în zona cu ap cu presiune. b. Strpungerile rigide constituie racorduri fixe, rigide, care se pot utiliza la instalaii care au conducte reci cu Ø <200 mm i fr vibraii situate în terenuri cu ap fr presiune. 4. Pentru reducerea numrului de strpungeri totale se va avea în vedere gruparea elementelor de instalaii compatibile în vederea traversrii pereilor printr-un singur gol de trecere prevzut cu o plac metalic ancorat în structura de rezisten i etanat pe contur: a. Strpungerea grupat reduce numrul de racorduri ale hidroizolaiei i implicit ale punctelor de infiltraie i asigur posibilitatea executrii ulterioare a unor noi strpungeri prin placa metalic fr afectarea hidroizolaiei, etanarea în jurul manoanelor i plac fcându-se prin sudur, iar între conducte i manoane se vor utiliza chituri permanent elastice i, dac este necesar, rezistente la temperaturi ridicate. b. Placa metalic care închide golul din perete se va dimensiona pentru preluarea sarcinilor la care va fi supus prin compactarea pmântului de umplutur i se va proteja anticoroziv. 5. Elementele de strpungere vor fi amplasate la o distan de minim 35 cm de alte elemente ale construciei, pentru a se asigura spaiul necesar executrii hidroizolaiei. 6. Indiferent de tipul strpungerii se va prevedea ca racordul hidroizolaiei s se efectueze numai pe elementele rigid ancorate în structur. 7. Hidroizolaia se va întri în zona de racord cu un strat suplimentar din membran bitumat. 37

41 Proiectarea termoizolaiilor subsolurilor 1. Proiectarea lucrrilor de izolaii termice ale subsolurile se face în conformitate cu prevederile din normativele privind calculul termotehnic al elementelor de construcie (perei i placa pe sol) ale subsolurile înclzite sau planeul peste subsolurile neînclzite pe care le separ de spaiile înclzite; 2. În funcie de destinaia spaiilor de la subsol, elementele de construcie subterane ale spaiilor înclzite trebuie s indeplineasc cel puin performanele de izolare termic specificate în tabelul de mai jos. Funciune spaiu înclzit Rezisten termic corectat R / Transmitan termic corectat U / [m 2 K/W] [W/(m 2 K)] Elemente subterane verticale de locuit 2,90 0,35 cabinete medicale (spitale, policlinici), sli de curs, sport - zona climatic de iarn I - zona climatic de iarn II - zona climatic de iarn III, IV birouri, magazine, restaurante, baruri, et. - zona climatic de iarn I - zona climatic de iarn II - zona climatic de iarn III, IV ateliere, spaii de producie cu regim normal de exploatare - zona climatic de iarn I - zona climatic de iarn II - zona climatic de iarn III, IV 1,70 1,75 1,80 1,60 1,70 1,80 1,10 1,10 1,10 0,59 0,57 0,55 0,63 0,59 0,55 0,91 0,91 0,91 Plci la partea inferioar a demisolurilor sau subsolurilor de locuit 4,80 0,21 cabinete medicale (spitale, policlinici), sli de curs, sport - zona climatic de iarn I - zona climatic de iarn II - zona climatic de iarn III, IV birouri, magazine, restaurante, baruri, et. - zona climatic de iarn I - zona climatic de iarn II - zona climatic de iarn III, IV ateliere, spaii de producie cu regim normal de exploatare - zona climatic de iarn I - zona climatic de iarn II - zona climatic de iarn III, IV NOT: În cadrul prezentei lucrri, spaiile cu alt destinaie decât locuirea au fost încadrate in clasa de inerie termic mare i asimilate cldirilor din categoria 1, definit conform normativ C , partea a 2-a C 107/2, cu modificrile din ,10 2,50 2,90 2,10 2,50 2,90 1,10 1,20 1,30 0,48 0,40 0,34 0,48 0,40 0,34 0,91 0,83 0,77 38

42 3. Grosimea stratului termoizolant se va stabili astfel încât s fie asigurat atât cerina privind economia de energie i izolare termic cât i cea referitoare la igien i sntate (evitarea apariiei fenomenului de condens i limitarea diferenei dintre temperatura aerului interior i temperatura de pe suprafaa interioar a elementelor de închidere). 4. Pentru produsele termoizolante care nu sunt protejate cu un strat care s preia întreaga împingere activ a pmântului, rezistena la compresiune a acestora (sarcina care produce o deformaie de 10% raportat la grosime), în funcie de înlimea pe care se afl în contact cu terenul, trebuie s fie conform tabelului de mai jos: Inlimea suprafetei de contact între produsul termoizolant i teren Rezistena la compresiune (sarcina care produce o deformaie de 10% raportat la grosime) (m) (kpa) 3,00 minim 600 4,00 minim 800 5,00 minim 900 6,00 minim ,00 minim 1300 > 7,00 obligatoriu cu perete de protecie 5. La pereii afectai de umiditate, imbuntirea proteciei termice pe interior se poate face prin aplicarea unui ecran termoizolant, amplasat distanat în raport cu faa peretelui i care s fie prevzut cu grile/fante care s asigure ventilarea stratului de aer astfel creat, atât în scopul prevenirii condensrii vaporilor de ap provenii din aerul interior ct i în scopul difuzrii vaporilor de ap emii de suprafaa umed a peretelui. În spaiul astfel creat, dac este posibil, se recomand înglobarea evilor instalaiei de înclzire, fr ca evile s fie izolate termic. 6. Izolaia termic aplicat pe faa elementului de construcie subteran care vine în contact cu pmântul trebuie protejat hidrofug. 39

43 3.4. Soluii constructive de principiu i detalii caracteristice 40

44 41

45 42

46 43