IAS 7 Fluxurile de trezorerie

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "IAS 7 Fluxurile de trezorerie"

Transcript

1 IAS 7 Fluxurile de trezorerie Deşi contabilitatea de angajamente este conceptul de bază al contabilităţii, totuşi se face simţită nevoia existenţei informaţiilor atât de utile privind contabilitatea de trezorerie. Unele entităţi raportează profituri foarte mari care nu au însă corespondent pe măsură în trezorerie. Au existat numeroase cazuri de companii care deşi raportau profit, au falimentat. Informaţii privind trezoreria entităţilor sunt disponibile în bilanţul contabil. Acesta prezintă situaţia trezoreriei entităţii la începutul şi la sfârşitul anului, dar nu şi cauzele care au determinat eventualul excedent sau deficit de trezorerie. Standardul care guvernează prezentarea informaţiilor privind trezoreria entităţii este IAS 7 Situaţia fluxurilor de trezorerie. Numerarul Echivalentele de numerar Fluxurile de trezorerie Activităţile de exploatare Activităţile de investiţie Activităţile de finanţare cuprinde disponibilul în casă şi la bănci şi depozitele la vedere. investiţiile financiare pe termen scurt, foarte lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar. principalele activităţi producătoare de venit ale entităţilor, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţii sau finanţare. constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii, care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. activităţi care au drept rezultat modificări ale dimensiunii şi compoziţiei capitalurilor proprii şi împrumuturilor vărsate entităţii. Informaţiile referitoare la fluxurile de trezorerie sunt folositoare la stabilirea capacităţii unei întreprinderi de a genera numerar şi echivalente de numerar şi dau posibilitatea utilizatorilor să dezvolte modele de evaluare şi comparare a valorii actualizate a fluxurilor de trezorerie viitoare ale diferitelor întreprinderi. De asemenea, aceste informaţii sporesc gradul de comparabilitate al raportării rezultatelor din exploatare între diferite întreprinderi, deoarece elimină efectele utilizării unor tratamente contabile diferite pentru aceleaşi tranzacţii şi evenimente. O entitate prezintă situaţia fluxurilor de trezorerie pentru fiecare perioadă pentru care sunt prezentate situaţiile financiare anuale. Situaţia fluxurilor de numerar prezintă modul în care o entitate generează şi utilizează numerarul şi echivalentele de numerar. În contextul întocmirii acestei situaţii: - fluxurile de trezorerie sunt intrările sau ieşirile de numerar şi echivalente de numerar; - numerarul cuprinde disponibilităţile băneşti şi depozitele la vedere; - echivalentele de numerar sunt investiţiile financiare pe termen scurt, extrem de lichide, care sunt uşor convertibile în sume cunoscute de numerar şi care sunt supuse unui risc nesemnificativ de schimbare a valorii. Situaţia fluxurilor de trezorerie trebuie să prezinte fluxurile de trezorerie ale entităţii din cursul perioadei, clasificate pe activităţi de exploatare, de investiţie şi de finanţare. 1

2 Activităţile de exploatare sunt principalele activităţi generatoare de venituri ale entităţii, precum şi alte activităţi care nu sunt activităţi de investiţie sau finanţare. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de exploatare sunt: (a) încasările în numerar din vânzarea de bunuri şi prestarea de servicii; (b) încasările în numerar provenite din redevenţe, onorarii, comisioane şi alte venituri; (c) plăţile în numerar efectuate către furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii; (d) plăţile în numerar efectuate către şi în numele angajaţilor; (e) încasările şi plăţile în numerar ale unei societăţi de asigurare pentru prime şi daune, anuităţi şi alte beneficii generate de poliţele de asigurare; (f) plăţile în numerar sau restituiri ale impozitelor pe profit, cu excepţia cazului în care ele pot fi identificate în mod specific cu activităţile de investiţie şi finanţare; şi (g) încasările şi plăţile în numerar provenite din contracte încheiate în scopuri de plasament sau tranzacţionare. Activităţile de investiţie constau în achiziţionarea şi cedarea de active imobilizate şi de alte investiţii care nu sunt incluse în echivalentele de numerar. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de investiţie sunt: (a) plăţile în numerar pentru achiziţionarea de imobilizări corporale, necorporale şi alte active imobilizate. Aceste plăţi le includ şi pe acelea care se referă la costurile de dezvoltare capitalizate şi la construcţia, în regie proprie, a imobilizărilor corporale; (b) încasările în numerar din vânzarea de imobilizări corporale, active necorporale şi alte active imobilizate; (c) plăţile în numerar pentru achiziţia de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi şi de interese în asocierile în participaţiune (altele decât plăţile pentru aceste instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de tranzacţionare); (d) încasările în numerar din vânzarea de instrumente de capitaluri proprii sau de datorie ale altor întreprinderi, şi interese în asocierile în participaţiune (altele decât încasările pentru acele instrumente considerate a fi echivalente de numerar sau acelea păstrate în scopuri de plasament şi de tranzacţionare); (e) avansurile în numerar şi împrumuturile efectuate către alte părţi (altele decât avansurile şi împrumuturile efectuate de o instituţie financiară); (f) încasările în numerar din rambursarea avansurilor şi împrumuturilor efectuate către alte părţi (altele decât avansurile şi împrumuturile unei instituţii financiare); (g) plăţile în numerar aferente contractelor futures, forward, de opţiuni şi swap, în afara cazului când acestea sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când plăţile sunt clasificate ca fiind activităţi de finanţare; şi (h) încasările în numerar aferente contractelor futures, forward, pe opţiuni sau swap, în afara cazului când acestea sunt deţinute în scopuri de plasament sau de tranzacţionare sau când încasările sunt clasificate ca fiind activităţi de finanţare. Activităţile de finanţare sunt activităţi care au drept rezultat modificări ale valorii şi structurii capitalurilor proprii şi împrumuturilor entităţii. Exemple de fluxuri de trezorerie provenite din activităţi de finanţare sunt: (a) încasările în numerar provenite din emisiunea de acţiuni sau alte instrumente de capital; (b) plăţile în numerar efectuate către proprietari pentru a achiziţiona sau răscumpăra acţiunile entităţii; (c) încasările în numerar provenite din emisiunea titlurilor de creanţă, a împrumuturilor, datoriilor neasigurate, obligaţiunilor, ipotecilor şi a altor împrumuturi pe termen scurt sau lung; (d) rambursările în numerar ale unor sume împrumutate; şi (e) plăţile în numerar efectuate de locatar pentru reducerea obligaţiilor aferente unui contract de leasing financiar. 2

3 O entitate trebuie să raporteze fluxurile de trezorerie din activităţi de exploatare folosind una dintre cele două metode: (a) metoda directă, prin care sunt prezentate clasele principale de plăţi şi încasări brute în numerar; (b) metoda indirectă, prin care profitul net sau pierderea netă este ajustată cu efectele tranzacţiilor ce nu au natură monetară, amânările sau angajamentele de plăţi sau încasări în numerar din exploatare trecute sau viitoare, şi elementele de venituri şi cheltuieli asociate cu fluxurile de trezorerie din investiţii sau finanţări. Entităţile sunt încurajate să raporteze fluxurile de trezorerie obţinute din activităţi de exploatare folosind metoda directă. Metoda directă furnizează informaţii care sunt folositoare în estimarea fluxurilor de trezorerie viitoare şi care nu sunt disponibile prin metoda indirectă. Prin metoda indirectă, fluxul de trezorerie net din activităţi de exploatare este determinat prin ajustarea profitului net sau a pierderii nete cu efectele: (a) modificărilor survenite pe parcursul perioadei în stocuri şi în creanţele şi datoriile din exploatare; (b) elementelor nemonetare cum ar fi amortizarea, provizioanele, impozitele amânate, pierderile şi câştigurile în valută nerealizate, profiturile nerepartizate ale entităţilor asociate şi interesele minoritare; şi (c) tuturor celorlalte elemente pentru care efectele în numerar sunt fluxurile de trezorerie din investiţii şi finanţare. Alternativ, fluxul net de numerar din activităţile de exploatare poate fi prezentat folosind metoda indirectă, prin evidenţierea veniturilor şi cheltuielilor prezentate în situaţia rezultatului global şi a modificărilor de pe parcursul perioadei survenite în valoarea stocurilor şi a creanţelor şi datoriilor din exploatare. Raportarea fluxurilor de trezorerie din activităţi de investiţii şi de finanţare O entitate trebuie să raporteze separat clasele principale de încasări şi plăţi brute în numerar provenite din activităţi de investiţii şi de finanţare. Ca excepţie, fluxurile de trezorerie provenite din următoarele activităţi de exploatare, investiţii şi finanţare pot fi raportate la valoarea netă: (a) plăţile şi încasările în numerar efectuate în numele clienţilor, atunci când fluxurile de trezorerie reflectă mai degrabă activităţile clientului decât pe cele ale entităţii; şi (b) plăţile şi încasările în numerar pentru elementele cu rulaj rapid, valori mari şi scadenţă scurtă. Fluxuri de trezorerie în valută Fluxurile de trezorerie provenite din tranzacţiile efectuate în valută trebuie înregistrate în moneda funcţională a unei entităţi prin aplicarea, asupra valorii în valută, a cursului de schimb dintre moneda funcţională şi valută de la data fluxului de trezorerie. Câştigurile şi pierderile nerealizate care provin din variaţia cursurilor de schimb valutar nu sunt fluxuri de trezorerie. Totuşi, efectul variaţiei cursului de schimb valutar asupra numerarului şi echivalentelor de numerar deţinute sau datorate în valută este raportat în situaţia fluxurilor de trezorerie pentru a reconcilia numerarul şi echivalentele de numerar la începutul şi la sfârşitul perioadei. Această valoare este prezentată separat de fluxurile de trezorerie provenite din activităţi de exploatare, de investiţii şi de finanţare şi include, dacă este cazul, diferenţele care ar fi apărut dacă respectivele fluxuri de trezorerie ar fi fost raportate la cursul de schimb de la sfârşitul perioadei. Dobânzi şi dividende Fluxurile de trezorerie din dobânzi şi dividende încasate şi plătite trebuie prezentate fiecare separat. Fiecare dintre acestea trebuie clasificate într-o manieră consecventă de la o perioadă la alta, fiind generate din activităţi fie de exploatare, fie de investiţii, fie de finanţare. Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate sunt clasificate de instituţiile financiare, de obicei, drept fluxuri de trezorerie din exploatare. Totuşi, nu există un consens privind clasificarea acestor fluxuri de trezorerie de către alte entităţi. Atât dobânda plătită, cât şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din exploatare, deoarece intră în determinarea profitului sau a pierderii. Alternativ, dobânda plătită şi dobânda şi dividendele încasate pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finanţare şi, respectiv, din investiţii, deoarece reprezintă costuri ale atragerii surselor de finanţare sau a rentabilităţii investiţiilor. Dividendele plătite pot fi clasificate drept fluxuri de trezorerie din finanţare, deoarece reprezintă costuri ale atragerii resurselor de finanţare. Alternativ, dividendele plătite pot fi clasificate drept componentă a 3

4 fluxurilor de trezorerie din activităţi de exploatare pentru a ajuta utilizatorii să determine capacitatea unei întreprinderi de a plăti dividende din fluxurile de trezorerie de exploatare. Impozite pe profit Fluxurile de trezorerie provenite din impozitele pe profit trebuie prezentate separat şi trebuie clasificate drept fluxuri de trezorerie din activităţi de exploatare, cu excepţia situaţiei în care pot fi alocate în mod specific activităţilor de finanţare şi de investiţii. Formulele de calcul pentru determinarea celor 3 fluxuri de trezorerie se prezintă astfel: A. Activitatea de exploatare metoda directă * Încasări de la clienţi Plăţi către furnizori şi salariaţi + Dobânzi şi dividende aferente activităţii de exploatare încasate Dobânzi şi dividende aferente exploatării plătite Impozit pe profit plătit Alte plăţi generate de exploatare = Flux net de trezorerie din activitatea de exploatare (A) B. Activitatea de investiţii * Încasări din vânzarea de imobilizări Plăţi privind imobilizările achiziţionate Plăţi privind acordarea de împrumuturi către alte entităţi + Încasări din rambursarea împrumuturilor acordate altor entităţi + Dobânzi şi dividende încasate Plăţi privind achiziţia de filiale, diminuată cu numerarul dobândit + Încasări din cesiunea filialelor = Flux net de trezorerie din activitatea de investiţii (B) C. Activitatea de finanţare * Încasări din emisiunea de acţiuni + Încasări din contractarea de credite, emisiunea de obligaţiuni Plăţi privind rambursările de credite, împrumuturi contractate Plăţi privind răscumpărarea acţiunilor proprii Plata obligaţiei privind leasingul financiar Dobânzi şi dividende plătite = Flux net de trezorerie din activitatea de finanţare (C) Variaţia netă a numerarului şi echivalentelor de numerar (A + B + C) Numerar şi echivalente de numerar la începutul perioadei Numerar şi echivalente de numerar la finele perioadei 4

5 D. Activitatea de exploatare metoda indirectă * Rezultat înainte de impozit + Cheltuieli cu amortizări, ajustări pentru depreciere şi provizioane Venituri din reluarea ajustărilor pentru depreciere şi a provizioanelor + Cheltuieli aferente diferenţelor de curs valutar nerealizate Venituri aferente diferenţelor de curs valutar nerealizate Subvenţii pentru investiţii virate la venituri + Pierdere din cesiunea imobilizărilor şi a plasamentelor Câştig din cesiunea imobilizărilor şi a plasamentelor + Cheltuieli financiare (dobânzi, diferenţe de curs, sconturi etc.) Venituri financiare (dobânzi, diferenţe de curs, dividende, sconturi etc.) Conf.univ.dr. IRIMESCU ALINA Cheltuieli şi venituri nemonetare şi/sau care nu sunt aferente exploatării = Rezultat înaintea variaţiei nevoii fondului de rulment - Δ NFR (Δ Stocuri + Δ Creanţe + Δ Cheltuieli în avans Δ Datorii comerciale şi alte datorii din exploatare Δ Venituri în avans) sau,+ Creşteri / reduceri de stocuri,+ Creşteri / reduceri de creanţe (inclusiv cheltuieli în avans) +, Creşteri / reduceri de datorii comerciale şi alte datorii din exploatare (inclusiv venituri în avans) + Dobânzi şi dividende din exploatare încasate Dobânzi şi dividende din exploatare plătite Impozitul pe profit plătit = Flux net de trezorerie din activităţile de exploatare (A) Exemple: 1. Selectaţi elementele care trebuie eliminate atunci când se determină fluxul net de trezorerie din activitatea de exploatare prin metoda indirectă şi precizaţi semnul (+/-): Pierderi din vânzarea imobilizărilor financiare + Încasări din vânzarea imobilizărilor financiare Venituri din subvenţii pentru investiţii Încasări din subvenţii pentru investiţii Venituri din diferenţe de curs valutar Cheltuieli din diferenţe de curs valutar Cheltuieli cu provizioanele Venituri din reluarea ajustărilor din deprecierea creanţelor Cheltuieli cu dobânzile Plăţi de dobânzi Venituri din dividende Încasări privind dividendele Cheltuieli cu impozitul pe profit Plăţi privind impozitul pe profit 5

6 2. Dispuneţi de următoarele informaţii: profit înaintea impozitării lei; cheltuieli cu amortizarea lei; pierderi din diferenţe de curs valutar lei; venituri din investiţii financiare lei; clienţi: sold iniţial lei - sold final lei; stocuri: sold iniţial lei - sold final lei; furnizori: sold iniţial lei - sold final lei; impozit pe profit plătit lei; asigurare încasatã 200 lei. Care este valoarea fluxului de numerar din activitatea de exploatare? 3. În cursul anului N, o societate comercială efectuează următoarele operaţii: încasează lei din vânzarea mărfurilor; încasează lei din vânzarea unei clădiri; plăteşte lei pentru achiziţia unor materii prime; plăteşte lei pentru achiziţia unui autoturism; obţine lei din emisiunea de capital social; plăteşte acţionarilor lei pentru răscumpararea acţiunilor întreprinderii; plăteşte o obligaţie din leasing financiar 550 lei; plăteşte dividende în valoare de lei; încasează dobânzi şi dividende în valoare de 900 lei, şi încasează o asigurare de 400 u.m. Determinaţi fluxurile de trezorerie provenite din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare. 4. Se cunosc următoarele informaţii: încasări din lansarea unui împrumut obligatar lei, rambursarea unui credit bancar pe termen lung lei, încasarea unui împrumut acordat pe termen lung lei, majorarea capitalului social prin aport în natură lei, dividende platite aferente activităţii de finanţare 100 lei, dividende încasate aferente titlurilor de participare deţinute 200 lei, majorarea capitalului social prin aport în numerar lei, plăţi privind stocurile achiziţionate 100 lei. Determinaţi fluxurile de trezorerie provenite din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare şi creşterea netă de numerar şi echivalente ale numerarului? 5. În cursul anului N, o societate comercială efectuează următoarele operaţii: achiziţionează o filială ALFA cu lei, din care numerar dobândit 200 lei; a achiziţionat autoturisme la un cost total de lei din care 450 lei au fost obţinuţi prin leasing financiar; au fost efectuate plăţi în valoare de lei pentru achiziţia autoturismelor; a plătit 45 lei obligaţiile anului din leasingul financiar; a încasat lei din vânzarea unei clădiri; a încasat dobânzi şi dividende totale de 480 lei, şi a plătit dividende totale de 500 lei. Care este 6

7 valoarea fluxurilor de trezorerie provenite din activităţile de investiţii şi finanţare? 6. O societate dispune de următoarele informaţii: capital social la începutul anului lei; majorarea capitalului social prin aport în natură lei; majorarea capitalului social prin aport în numerar lei; capital social la sfârşitul anului lei; diminuarea de capital din cursul exerciţiului financiar s-a efectuat în scopul acoperirii pierderilor din exerciţiile precedente; credite bancare pe termen lung la începutul anului lei; credite bancare pe termen lung contractate în timpul anului lei; credite bancare pe termen lung la sfârşitul anului lei; plata ratei aferente unui contract de leasing financiar lei; încasări din emisiunea unui împrumut obligatar lei; dividende plătite lei; dividende încasate lei; dobânzi plătite 500 lei; dobânzi încasate 100 lei; răscumpărarea acţiunilor proprii lei. Stabiliţi fluxul de trezorerie din activitatea de finanţare. 7. Dispuneţi de următoarele informaţii: dobânzi plătite 300 lei; încasări (la începutul anului) din emisiunea a 1000 de obligaţiuni, valoare nominală 20 lei/obligaţiune, valoare de emisiune 19 lei/obligaţiune, valoare de rambursare 25 lei/obligaţiune, durata 10 ani, transe egale; majorarea capitalului social în numerar lei; majorarea capital social sub forma unei clădiri lei; dividende plătite 600 lei; dividende încasate 700 lei; dobânzi de plată 500 lei; plăţi privind achiziţia unei clădiri lei; dobânzi încasate 150 lei; rambursarea primei transe a împrumutului obligatar (la sfârşitul anului); răscumpărarea acţiunilor proprii 500 lei. Stabiliţi fluxurile de trezorerie din activităţile de finanţare şi investiţii. 8. La N, se cunosc următoarele informaţii privind exerciţiul financiar curent (în lei): Încasări de la clienţi Plăţi din rambursarea de credite bancare 820 Încasări de onorarii şi comisioane 100 Încasări de subvenţii de exploatare 350 Cifra de afaceri Plăti de TVA 430 Încasări din emisiuni de acţiuni Încasări din vânzarea de investiţii financiare pe 90 Flux de trezorerie din 7

8 Plăţi de salarii Plăţi de chirii aferente contractelor de leasing 430 Plăţi de impozit pe profit 330 Încasări din vânzarea de imobilizări corporale 600 Creşterile de stocuri 900 Cheltuieli cu salariile personalului Plăţi de dobânzi 400 Încasări de dobânzi 280 Plăţi de dividende 160 Încasări de dividende 750 Plăţi de contribuţii cu caracter social 300 Încasări de subvenţii pentru investiţii Plăţi de chirii aferente contractelor de leasing 200 Încasări din noi emisiuni de obligaţiuni 420 Mijloc de transport primit în leasing financiar 55 Venituri din subvenţii pentru investiţii 100 Încasări din credite bancare primite 860 Plăţi către furnizorii de stocuri şi servicii 600 Plăţi către furnizorii de imobilizări 900 Plăţi din achiziţia de investiţii financiare pe 80 Încasări din vânzarea de imobilizări financiare 130 Numerarul şi echivalentele de numerar la începutul anului au fost de lei. Întocmiţi Situaţia fluxurilor de trezorerie, ştiind că pentru determinarea fluxului net din exploatare se utilizează metoda directă. 8

9 9. Întocmiţi situaţia fluxurilor de trezorerie pentru anul N, pe baza următoarelor informaţii: Bilanţul Elemente N-1 N A. Active imobilizate Terenuri Utilaje (valoare brută) Amortizarea utilajelor (200) (300) B. Active curente Mărfuri Clienţi Disponibilităţi băneşti C. Cheltuieli în avans D. Datorii pe termen scurt Împrumuturi ajunse la scadenţă Datorii salariale Furnizori Furnizori de imobilizări - 50 E. Active circulante nete F. Total active Dat pe t scurt G. Datorii pe termen lung Împrumuturi bancare H. Provizioane - - I. Venituri în avans - - J. Capitaluri şi rezerve Capital social Rezerve Rezultat Contul de profit şi pierdere Elemente N Venituri din vânzarea mărfurilor Cheltuieli cu mărfurile vândute 600 Cheltuieli cu salariile 230 Cheltuieli cu amortizarea 250 Cheltuieli cu dobânzile 90 Venituri din cedarea activelor 80 Cheltuieli cu cedarea activelor 50 Rezultat brut 60 Cheltuieli cu impozitul pe profit 15 Rezultatul net 45 Informaţii suplimentare: - s-a scos din funcţiune o imobilizare complet amortizată care a avut o valoare brută de 100 lei; - s-a vândut cu încasare imediată o imobilizare cu valoarea brută de 100 lei, preţ de vânzare 80 lei; - creşterea de capital social s-a efectuat prin aport în numerar care a fost vărsat în contul de la bancă; - din rezultatul anului N-1, 45 lei au fost distribuiţi sub formă de dividende şi 55 lei au fost încorporaţi în rezerve; - în anul N s-au plătit datoria privind impozitul pe profit, dobânzile şi dividendele. 9

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016 SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE ÎNTOCMITE ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ADOPTATE DE UNIUNEA EUROPEANA (IFRS) 1 CUPRINS PAGINA SITUATIA

Διαβάστε περισσότερα

CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR Obiective: însuşirea conceptului de echilibru financiar; aprofundarea conceptelor de situaţie netă, capital propriu, capital permanent; caracterizarea echilibrului

Διαβάστε περισσότερα

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V ANUL I SERIA 3 Seminar 10 Bazele contabilităţii Săpt 04.05 08.05.2015 Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C D Conturi de pasiv C+ S id Intrări ( ) Ieşiri ( ) Ieşiri ( ) Intrări ( )

Διαβάστε περισσότερα

Situaţia pozitiei financiare a Băncii la (preliminare)

Situaţia pozitiei financiare a Băncii la (preliminare) I. Sumar executiv Banca Carpatica ( BCC ) si-a propus prin bugetul aprobat in Iulie ca in a doua jumatate a anului sa desfasoare un program de reorganizare a activitatii si de eficientizare a retelei teritoriale

Διαβάστε περισσότερα

SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR

SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR CAPITOLUL 2 SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR O companie desfăşoară ȋn mod curent operaţiuni de gestiune (exploatare, investiţii şi finanţare) şi operaţiuni de capital (investiţii,

Διαβάστε περισσότερα

MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE.

MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE. MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE. 2 ROXANA ARABELA DUMITRAªCU VADIM DUMITRAªCU MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE. EDITURA UNIVERSITARÃ

Διαβάστε περισσότερα

Situatii financiare preliminare Pentru anul incheiat la 31 decembrie 2017

Situatii financiare preliminare Pentru anul incheiat la 31 decembrie 2017 Situatii financiare preliminare Pentru anul incheiat la 31 decembrie 2017 Numele entitatii emitente: Sphera Franchise Group S.A. Sediul social: Bucresti, Calea Dorobantilor 239, Etaj 2, Sector 1, Romania

Διαβάστε περισσότερα

Noutati Investitori 11 mai 2017, 8:30am (ora locala), 7:30am (CEST), 6:30am (BST)

Noutati Investitori 11 mai 2017, 8:30am (ora locala), 7:30am (CEST), 6:30am (BST) Noutati Investitori 11 mai 2017, 8:30am (ora locala), 7:30am (CEST), 6:30am (BST) OMV Petrom S.A. Grupul OMV Petrom: rezultatele 1 pentru ianuarie martie 2017 inclusiv situatiile financiare interimare

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR CUNOŞTINŢE ECONOMICE DE SPECIALITATE SPECIALIZAREA FINANŢE ŞI BĂNCI

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR CUNOŞTINŢE ECONOMICE DE SPECIALITATE SPECIALIZAREA FINANŢE ŞI BĂNCI UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR CUNOŞTINŢE ECONOMICE DE SPECIALITATE SPECIALIZAREA FINANŢE ŞI BĂNCI CICLUL DE STUDII UNIVERSITARE DE LICENŢĂ CRAIOVA 2015 0

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Sinteza curs Finanţele întreprinderii

Sinteza curs Finanţele întreprinderii Sinteza curs Finanţele întreprinderii Conf. univ. dr. Mariana-Cristina Cioponea Curs 1. OBIECTUL ŞI CONŢINUTUL FINANŢELOR Sursa de formare a finanţelor o reprezintă Produsul intern brut (P.I.B.), respectiv

Διαβάστε περισσότερα

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară - General Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Rezultate financiare preliminare ale PATRIA BANK SA pentru anul 2017

Rezultate financiare preliminare ale PATRIA BANK SA pentru anul 2017 Rezultate financiare preliminare ale PATRIA BANK SA pentru anul 2017 Data raportului: 15.02.2018 Denumirea societăţii comerciale: PATRIA BANK S.A. Sediul social: Bucureşti, Sector 1, Str. Brezoianu Ion,

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR

CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR 1.1 Capitalurile firmelor pe surse de provenienţă şi modalităţi de folosinţă. Bilanţul. 1.2. Problematica Fondului de Rulment Net 1.3. Indicatorii financiari

Διαβάστε περισσότερα

Disciplină: Finanțele firmei

Disciplină: Finanțele firmei Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS CAPITOLUL OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII...

CUPRINS CAPITOLUL OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII... CUPRINS CAPITOLUL 1.... 9 OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII... 9 1.1. Conceptul de patrimoniu în teoria contabilităţii... 9 1.2. Trăsăturile şi conţinutul obiectului contabilităţii... 13 1.3. Caracteristicile

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT 3. CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA IN INCETARE DE PLATI;

RAPORT 3. CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA IN INCETARE DE PLATI; TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA a VII-a Civila DOSAR NR. 18008/3/2016 DEBITOR: S.C. ATVROM SPORT EXTREM SRL. - în insolventa, in insolvency, en procedure collective RAPORT INTOCMIT DE ADMINISTRATORUL JUDICIAR

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR FINANŢE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR ANALIZA ŞI

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI Obiective: aprofundarea conceptului cifră de afaceri; stabilirea evoluţiei în timp a cifrei de afaceri; analiza structurii cifrei de afaceri; stabilirea factorilor de influenţă

Διαβάστε περισσότερα

SUPORT DE SEMINAR - BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN UNIVERSITAR SERIA 1. Contabilitate și Informatică de Gestiune, Economie Generală

SUPORT DE SEMINAR - BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN UNIVERSITAR SERIA 1. Contabilitate și Informatică de Gestiune, Economie Generală Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Str. Teodor Mihali nr. 5860 ClujNapoca, RO400591 econ@econ.ubbcluj.ro www.econ.ubbcluj.ro SUPORT DE SEMINAR BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

TEHNICI DE ALOCARE A CAPITALULUI PENTRU PROIECTE DE INVESTIŢII (VAN, RIR, IP, PR)

TEHNICI DE ALOCARE A CAPITALULUI PENTRU PROIECTE DE INVESTIŢII (VAN, RIR, IP, PR) TEHNICI DE ALOCARE A CAPITALULUI PENTRU PROIECTE DE INVESTIŢII (VAN, RIR, IP, PR) X.1 PROCESUL DE GENERARE A CASH-FLOW-ULUI Principala preocupare, din punct de vedere financiar, este creşterea fondurilor

Διαβάστε περισσότερα

Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: FINANŢE

Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: FINANŢE Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: FINANŢE Modul OBLIGATORIU: FINANȚELE ÎNTREPRINDERII Capitolul I. Capitalul întreprinderii și procesul investițional 1.1 Conţinutul şi structura

Διαβάστε περισσότερα

TEMATICA ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: FINANȚE

TEMATICA ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: FINANȚE Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea Babeş - Bolyai Facultatea de Business Str. Horea nr. 7 400174, Cluj-Napoca Tel: 0264 599170 Fax: 0264 590110 E-mail: tbs@tbs.ubbcluj.ro

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

INSOLVENTA VS. EXCELENTA

INSOLVENTA VS. EXCELENTA Noiembrie 2015 TOP 5 GRESELI ALE FIRMELOR INSOLVENTE SI SECRETE DE SUCCES ALE COMPANIILOR CU RISC SCAZUT «EXCELLENT SME» PUBLICATIE ECONOMICA COFACE ROMANIA de Iancu Guda (Senior Economist) Prezentul studiu

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Θα ήθελα να ανοίξω ένα τραπεζικό λογαριασμό. Θα ήθελα να κλείσω τον τραπεζικό μου λογαριασμό. ίντερνετ;

Θα ήθελα να ανοίξω ένα τραπεζικό λογαριασμό. Θα ήθελα να κλείσω τον τραπεζικό μου λογαριασμό. ίντερνετ; - Γενικά Pot retrage numerar în [țara] fără a plăti comisioane? Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Πληροφόρηση σχετικά με το αν πρέπει να πληρώσετε ποσοστά προμήθειας όταν κάνετε

Διαβάστε περισσότερα

Raport trimestrial al PATRIA BANK SA pentru trimestrul III 2017

Raport trimestrial al PATRIA BANK SA pentru trimestrul III 2017 Raport trimestrial al PATRIA BANK SA pentru trimestrul III 2017 conform Regulamentului C.N.V.M. nr. 1/2006 Data raportului: 15.11.2017 Denumirea societăţii comerciale: PATRIA BANK S.A. (fosta BANCA COMERCIALA

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei lei, in numerar.

1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei lei, in numerar. STAGIARI AN 1: 1. Se subscrie societatea SC ALFA SA, prin subscrierea si varsarea sumei 5.000 lei, in numerar. 2. Se subscrie la capitalul social al societatii SC BETA SA, urmatoarele bunuri: - disponibil

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Componentele fundamentale ale evaluării

Componentele fundamentale ale evaluării omponentele fundamentale ale evaluării Punctul de plecare în evaluare: Bilanț contabil Transformare Bilanț financiar Trecerea de la bilanțul contabil la bilanțul economic se realizează în momentul determinării:

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

SUPORT DE SEMINAR - BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN UNIVERSITAR SERIA 1

SUPORT DE SEMINAR - BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN UNIVERSITAR SERIA 1 Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Str. Teodor Mihali nr. 5860 ClujNapoca, RO400591 econ@econ.ubbcluj.ro www.econ.ubbcluj.ro SUPORT DE SEMINAR BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN

Διαβάστε περισσότερα

Conturile de activitate ale subiectilor economici

Conturile de activitate ale subiectilor economici SCN-Sistemul Conturilor Nationale Conturile de activitate ale subiectilor economici lectia 6 CSIE + Fin. Curs- pag. 78-91 al.isaic-maniu www.amaniu.ase.ro Sistemul European de Conturi - SEC SEC-ul înregistrează

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

SUPORT DE CURS PENTRU ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: CONTABILITATE

SUPORT DE CURS PENTRU ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: CONTABILITATE Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea Babeş - Bolyai Facultatea de Business Str. Horea nr. 7 400174, Cluj-Napoca Tel: 0264 599170 Fax: 0264 590110 E-mail: tbs@tbs.ubbcluj.ro

Διαβάστε περισσότερα

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI GRILE pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI Sesiunea Iulie 2016 1 MODULUL I POLITICA SI MANAGEMENTUL FINANCIAR OPERATIV AL FIRMEI Management

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

CUNOȘTINȚE ECONOMICE FUNDAMENTALE

CUNOȘTINȚE ECONOMICE FUNDAMENTALE UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR CUNOȘTINȚE ECONOMICE FUNDAMENTALE PENTRU EXAMENUL DE LICENȚĂ - GRILE ȘI STUDII DE CAZ - CONTRIBUȚIA AUTORILOR COORDONATOR: Conf.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar

CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII 1.1. Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar Într-o economie competitivă, activitatea unei întreprinderi, indiferent de

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Evaluarea intreprinderilor rezumat pentru acces CECCAR - lector Cosmin Popa, ACCA, CAFR, UNEAR, UNPIR

Evaluarea intreprinderilor rezumat pentru acces CECCAR - lector Cosmin Popa, ACCA, CAFR, UNEAR, UNPIR 1. Explicaţi necesitatea evaluării economice şi financiare a unei întreprinderi. Masurarea calitatii gestiunii In tranzactii comerciale (v-c intreprinderii, investitie) Schimbari in marimea / structura

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Capitalul 4 EVALUAREA VALORILOR MOBILIARE X.1 ACTUALIZAREA FLUXURILOR DE NUMERAR

Capitalul 4 EVALUAREA VALORILOR MOBILIARE X.1 ACTUALIZAREA FLUXURILOR DE NUMERAR Capitalul 4 EVALUAREA VALORILOR MOBILIARE X.1 ACTUALIZAREA FLUXURILOR DE NUMERAR Banii au o valoare care se modifică ȋn timp. Adică, o sumă de bani deţinută astăzi este mai valoroasă decât aceeaşi sumă

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare

CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare 5. Capitalul acţionarilor şi capitalul investit Metodele prezentate în cadrul diferitelor abordări pot estima valoarea capitalului investit (capital

Διαβάστε περισσότερα

Categoria IV Evaluarea întreprinderilor

Categoria IV Evaluarea întreprinderilor Categoria IV Evaluarea întreprinderilor 1. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza: a) bilantului contabil; b) bilantului economic; c) bilantului resurselor si destinatiilor

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZA SECTORULUI DE LUCRARI DE CONSTRUCTIE A CLADIRILOR REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE

ANALIZA SECTORULUI DE LUCRARI DE CONSTRUCTIE A CLADIRILOR REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE Sector Report Ianuarie 2016 ANALIZA SECTORULUI DE LUCRARI DE CONSTRUCTIE A CLADIRILOR REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE PUBLICATIE ECONOMICA COFACE ROMANIA de Iancu Guda (Senior Economist) AAnaliza realizata

Διαβάστε περισσότερα

SCN. Conturile macroeconomice (1)

SCN. Conturile macroeconomice (1) SCN Conturile macroeconomice (1) I- Principii,generalitati,reguli de baza sursa 1,pag.92-97 II.CONTURILE FIRMEI sursa 2,pag.78-90 www.amaniu.ase.ro Studentii CSIE,An II, Seria A Sapt.VIII 16.11.2012 1

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE M.M PROIECT Profesor : Ciurea Sorin Student: M M 1 M M 2 Gr: 7xx 2007-2008 CUPRINS: CAP. I PROFILUL SOCIETATII. CAP. II DESCRIEREA

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Operational Consum TWh 15,6 15,1 3% Producție TWh 16,8 16,6 2% Export TWh 1,7 2,0 15%

Operational Consum TWh 15,6 15,1 3% Producție TWh 16,8 16,6 2% Export TWh 1,7 2,0 15% Către: Bursa de Valori București Departament Operaţiuni Emitenţi Pieţe Reglementate Autoritatea de Supraveghere Financiară - Direcţia Generală Supraveghere - Direcţia Emitenţi Raport curent conform prevederilor

Διαβάστε περισσότερα

CNTEE Transelectrica SA Societate administrata in sistem dualist

CNTEE Transelectrica SA Societate administrata in sistem dualist CNTEE Transelectrica SA Societate administrata in sistem dualist Situatii Financiare Separate Preliminare la data si pentru exercitiul financiar incheiat la 31 decembrie 2017 - Neauditate - Intocmite in

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

MANAGEMENT FINANCIAR pentru uzul studenţilor ID

MANAGEMENT FINANCIAR pentru uzul studenţilor ID UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI TÂRGU JIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE DEPARTAMENTUL ID Căruntu Genu Alexandru Tănăsoiu Georgiana Romanescu George MANAGEMENT FINANCIAR pentru uzul studenţilor ID Editura

Διαβάστε περισσότερα

PIAŢA MONETARĂ PLANUL SINTEZEI TEMEI:

PIAŢA MONETARĂ PLANUL SINTEZEI TEMEI: Page1 PIAŢA MONETARĂ PLANUL SINTEZEI TEMEI: 1. Conţinutul pieţei monetare: ce reprezintă obiect rol agenţii economici care acţionează pe piaţă 2. Cererea de monedă: agenţii economici de la care provine

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea de măsură. VNAe. UADi. VNADi. Rentabilitatea activelor RA mii lei ,9 11, ,0 10,96

Unitatea de măsură. VNAe. UADi. VNADi. Rentabilitatea activelor RA mii lei ,9 11, ,0 10,96 Calculul tarifului mediu anual pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de Î.C.S.,,RED Union Fenosa S.A. în anul, fără aplicarea suplimentului tarifar Energia electrică distribuită

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GESTIUNE FINANCIARĂ

UNIVERSITATEA EUROPEANĂ DRĂGAN DIN LUGOJ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GESTIUNE FINANCIARĂ UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GESTIUNE FINANCIARĂ PARTEA I GESTIUNEA FINANCIARĂ PE TERMEN LUNG. GESTIONAREA ACTIVELOR STABILE 1. OBIECTIVELE SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

CAPITALURI. Conceptul de capital: Reprezintă :

CAPITALURI. Conceptul de capital: Reprezintă : CAPITALURI Conceptul de capital: Reprezintă : Totalitatea surselor de finanţare stabile utilizate de întreprindere pentru procurarea activelor necesare existenţei şi funcţionării acesteia. Capitalurile

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 2 RESURSELE BANCARE MANAGEMENTUL PASIVELOR

Capitolul 2 RESURSELE BANCARE MANAGEMENTUL PASIVELOR Capitolul 2 RESURSELE BANCARE MANAGEMENTUL PASIVELOR Resursele băncilor sunt constituite din resurse proprii şi resurse atrase. Din punct de vedere al gradului de stabilitate, resursele proprii cuprind

Διαβάστε περισσότερα

Operational Consum TWh 29,1 28,5 2% Producție TWh 30,7 30,5 1% 2,8 3,5

Operational Consum TWh 29,1 28,5 2% Producție TWh 30,7 30,5 1% 2,8 3,5 Către: Bursa de Valori București Departament Operaţiuni Emitenţi Pieţe Reglementate Autoritatea de Supraveghere Financiară - Direcţia Generală Supraveghere - Direcţia Emitenţi Comunicat conform prevederilor

Διαβάστε περισσότερα

ÎNTREPRINDEREA ÎN CONTEXTUL MECANISMELOR ECONIMOCO-FINANCIARE 1.1. OBIECTIVELE ÎNTREPRINDERII ŞI FUNCŢIA EI FINANCIARĂ

ÎNTREPRINDEREA ÎN CONTEXTUL MECANISMELOR ECONIMOCO-FINANCIARE 1.1. OBIECTIVELE ÎNTREPRINDERII ŞI FUNCŢIA EI FINANCIARĂ Capitolul I. ÎNTREPRINDEREA ÎN CONTEXTUL MECANISMELOR ECONIMOCO-FINANCIARE 1.1. OBIECTIVELE ÎNTREPRINDERII ŞI FUNCŢIA EI FINANCIARĂ Întreprinderea în sens economic şi juridic reprezintă o unitate automată

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI GRILE pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI Sesiunea Iulie 2015 1 MODULUL I POLITICA SI MANAGEMENTUL FINANCIAR OPERATIV AL FIRMEI Management

Διαβάστε περισσότερα

CNTEE Transelectrica SA Societate administrata in sistem dualist

CNTEE Transelectrica SA Societate administrata in sistem dualist CNTEE Transelectrica SA Societate administrata in sistem dualist Situatii Financiare Interimare Separate Simplificate la data si pentru perioada de trei luni incheiata la 31 martie 2017 Intocmite in conformitate

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Modul de calcul al prețului polițelor RCA

Modul de calcul al prețului polițelor RCA Modul de calcul al prețului polițelor RCA Componentele primei comerciale pentru o poliță RCA sunt: Prima pură Cheltuieli specifice poliței Alte cheltuieli Marja de profit Denumită și primă de risc Cheltuieli

Διαβάστε περισσότερα

Rezumatul unităńii de studiu

Rezumatul unităńii de studiu Unittattea de sttudiiu 11.. Gestti iunea Trrezorrerriiei i Obiective: Obiectivele unităńii de studiu sunt: - Precizarea conceptului şi elementelor definitorii ale trezoreriei unei întreprinderi; - Determinarea

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Catre, SC Uzuc SA Ploiesti

Catre, SC Uzuc SA Ploiesti Raport de evaluare la S.C. A6 Impex S.A. Catre, SC Uzuc SA Ploiesti In conformitate cu prevederile contractului de evaluare, pentru estimarea valorii actiunilor, in vederea vanzarii actiunilor ce le detine

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα