RAPORT 3. CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA IN INCETARE DE PLATI;

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "RAPORT 3. CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA IN INCETARE DE PLATI;"

Transcript

1 TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA a VII-a Civila DOSAR NR /3/2016 DEBITOR: S.C. ATVROM SPORT EXTREM SRL. - în insolventa, in insolvency, en procedure collective RAPORT INTOCMIT DE ADMINISTRATORUL JUDICIAR RIM TRUST I.P.U.R.L. IN CONFORMITATE CU DISPOZITIILE ART. 97 DIN LEGEA 85/2014 PRIVIND CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA ATVROM SPORT EXTREM SRL IN INCETARE DE PLATI Nr. 790/ Subscrisa RIM TRUST I.P.U.R.L., cu sediul profesional în București, Sector 1, Str. D.I. Mendeleev nr. 17, et. 1, ap. 6, tel , fax: , office@rimtrust.ro, în calitate de administrator judiciar al S.C. ATVROM SPORT EXTREM SRL - în insolventa, in insolvency, en procedure collective, sediul social în Municipiul București, Sector 4, str. Splaiul Unirii nr 168, bl T1, et 1, ap 105, Număr de ordine în registrul comerțului: J40/14306/2013, Cod de identificare fiscală , desemnat prin Sentința civilă nr. 563 din data de pronunțată de Tribunalul București, secția a VII-a Civila, în dosarul nr /3/2016, in temeiul art. 97 din Legea 85/2014 prezentam instanței si creditorilor RAPORTUL PRIVIND CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA IN INCETARE DE PLATI cu referire la următoarele puncte: 1. PREZENTAREA GENERALA A DEBITOAREI; 2. ANALIZA INDICATORILOR ECONOMICI AI DEBITOAREI; 3. CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA IN INCETARE DE PLATI; 4. CONCLUZIILE ADMINISTRATORULUI JUDICIAR CU PRIVIRE LA INCIDENTA DISPOZITIILOR ART. 169 DIN LEGEA 85/2014 IMPOTRIVA ORGANELOR DE CONDUCERE ALE DEBITOAREI; I. PREZENTAREA GENERALA A DEBITOAREI S.C. ATVROM SPORT EXTREM SRL. a luat ființă la data de în București având număr de ordine la Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București J40/14306/2013, CUI , ca si societate cu răspundere limitata. ACTIONARII DEBITOAREI ATVROM SPORT EXTREM SRL 1. BADEA CORNELIA ANDREIA, cetățean român, născut la data de în București, domiciliat în București, Sector 4, str. Glădiței nr 42, bl T7, et 6, ap 604, posesoare a CI seria RT nr , CNP , în calitate de acționar unic cu un aport la capitalul social în cuantum de 200 lei, deținător al unui număr de 20 acțiuni a cate 10 lei fiecare în cotă de participare la beneficii si pierderi de 100%; ADMINISTRATORUL DEBITOAREI ATVROM SPORT EXTREM SRL 1. HAȘ ANDREEA-VIOLETA, cetățean român, născut la data de 14,01,1981 în București, domiciliata în București, Sector 2, str. Dinu Vintilă nr 7, bl 5, sc 1, et 3, ap 11, posesoare a CI seria DP nr , emisa de INEP la data de 16,04,2007, CNP , cu o durata a mandatului pe perioada nedeterminata. SEDIUL SOCIAL Sediul social declarat al debitoarei ATVROM SPORT EXTREM SRL unde își desfășoară activitatea este în București, Sector 4, str. Splaiul Unirii nr 168, bl T1, et 1, ap 105 Capital social subscris si integral vărsat este de 200 lei repartizat in 20 acțiuni a 10 lei fiecare. Obiect de activitate principal: conform clasificării CAEN Rev Comerț cu motociclete, accesorii si piese de schimb, întreținerea si repararea acestora - SEDII SECUNDARE, PUNCTE DE LUCRU Conform informațiilor furnizate de Registrul Comerțului de pe lângă Tribunalul București societatea figurează înregistrată cu următoarele puncte de lucru, iar in baza Declarației Administratorului special al Subscrisei acestea nu au fost închise si radiate de la ONRC: - Complexul Rezidențial ASMITA GARDENS situat in București, sector 4, Splaiul Unirii nr 168, bl T1, subsol -1, spațiul comercial nr 1 - Complexul Rezidențial ASMITA GARDENS situat in București, sector 4, Splaiul Unirii nr 168, bl T1, subsol -1, Turnul 1, depozit nr 1, depozit nr 2 in suprafață totala de 3149mp

2 - Complexul Rezidențial ASMITA GARDENS situat in București, sector 4, Splaiul Unirii nr 168, bl T1, subsol -1, spațiul comercial in suprafață de 67 mp - Pitești, str. Frații Golești nr 48, jud Argeș. Analiza rezultatelor economico-financiare ale societății ATVROM SPORT EXTREM SRL In vederea stabilirii cauzelor ce au condus la starea de incapacitate de plata a debitoarei, administratorul judiciar a procedat la analizarea: situației patrimoniale; evoluției contului de profit si pierderi; indicatorii economico-financiari. Perioada analizata cuprinde anii 2013, 2014, 2015, aprilie. Analiza situației societății s-a realizat pe baza documentelor contabile predate conform art. 67 alin. 1 din Legea 85/2014 precum si in baza documentelor solicitate de administratorul judiciar de la administratorul statutar. 1. Bilanțul contabil sursa informațională de baza a analizei financiare Bilanțul este documentul contabil principal care prezinta situația patrimoniala a unei întreprinderi la un moment dat. In activul bilanțului sunt înregistrate toate drepturile de proprietate si de creanță ale societății in ordinea inversa a lichidității, iar in pasiv toate obligațiile, respectiv angajamentele asumate, in ordinea crescătoare a exigibilității. Egalitatea bilanțieră este necesara deoarece activul si pasivul sunt doua reprezentări ale aceleiași mărimi economice. Pasivul reflecta sursele fondurilor societății, iar activul constituie utilizările cărora le sunt afectate aceste fonduri, deci nicio sursa nu poate rămâne fără alocare, după cum nicio nevoie de finanțare nu poate exista fără surse de fonduri. In tabelul de mai jos este prezentata situația financiar-contabila a debitoarei in forma prescurtata întocmită conform OMFP 3055/2009 Ordin valabil începând cu INDICATORI BILANT ACTIVE IMOBILIZATE ACTIVE CIRCULANTE, din care: Stocuri Creanțe Casa si conturi la bănci CHELTUIELI IN AVANS DATORII TOTAL VENITURI IN AVANS PROVIZIOANE CAPITALURI TOTAL, din care: Capital social subscris si vărsat Patrimoniul regiei Patrimoniul public INDICATORI DIN CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE Cifra de afaceri neta VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE Profit (+)/ Pierdere (-) brut Impozit pe profit / Alte impozite Profit (+)/ Pierdere (-) net Comerț cu motociclete, accesorii si piese de schimb, Tip activitate conform CAEN (reactualizat) întreținerea si repararea acestora

3 Analiza activului societății In tabelul de mai jos este prezentata situația activelor societății in perioada analizata: Indicator dec.13 % dec.14 % Decembrie-2015 % Imobilizări necorporale % % % Imobilizări corporale % % % Imobilizări financiare % % % ACTIVE IMOBILIZATE % % % Stocuri % % % Creanțe % % % Disponibilități bănești % % % ACTIVE CIRCULANTE % % % Cheltuieli in avans % % % TOTAL ACTIV % % % Decembrie-2015 dec.14 dec Imobilizari necorporale Imobilizari corporale Imobilizari financiare Stocuri Analiza ratelor de structură ale activului bilanțier Activul unei societăți poate fi privit ca o resursa controlata de întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute si de la care se așteaptă sa genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere. Pornind de la analiza de ansamblu a situației patrimoniale, pentru o examinare mai detaliata a structurii activului, vom recurge la studierea acestuia pe baza ratelor de structura, care vizează următoarele aspecte: stabilirea si evaluarea raporturilor dintre diferite elemente patrimoniale; evidențierea principalelor mutații calitative in situația mijloacelor si a surselor generate de schimbările interne si de interacțiunea cu mediul economico-social; aprecierea stării patrimoniale si financiare; fundamentarea politicii si strategiei firmei. Aceste rate se determină fie ca ponderi ale grupelor de activ in totalul activului bilanțier, fie ca ponderi ale diferitelor elemente in cadrul fiecărei grupe. Indicator % Rata imobilizărilor 77.52% 3.58% 2.55% Rata generala a activelor circulante 22.48% 94.94% 97.45% Rata stocurilor 0.00% 48.00% 15.20% Rata creanțelor 0.00% 37.83% 79.61% Rata trezoreriei 22.48% 9.12% 2.64% Rata cheltuielilor in avans 0.00% 1.48% 0.00%

4 100,00% 90,00% 80,00% 70,00% 60,00% 50,00% 40,00% 30,00% 20,00% 10,00% 0,00% Rata imobilizarilor Rata generala a activelor circulante Rata stocurilor Rata creantelor Rata trezoreriei Rata cheltuielilor in avans În analiza pe care o vom efectua vom lua în calcul anii 2014 si 2015, valorile înregistrate pentru anul 2013, ca prim an de funcționare a societății nefiind nici semnificative nici relevante. Rata activelor imobilizate reprezintă totalitatea bunurilor care au o durata de utilizare mai mare de un an, participa la mai multe faze de exploatare reflecta ponderea elementelor patrimoniale aflate permanent in patrimoniu si măsoară gradul de investire a capitalului. In perioada analizată indicatorul înregistrează un trend relativ constant ca valoare procentuală raportată la totalitatea activelor deținute de societate, valoarea brută a imobilizărilor corporale (componenta semnificativă a indicatorului) înregistrând o creștere in anul 2015 ( lei) față de 2014 (29446 lei) ce denota faptul ca societatea a achiziționat in cursul anului 2015 cea mai mare parte a imobilizărilor deținute. Acestea se regăsesc in evidente si la data deschiderii procedurii. Rata activelor circulante un activ circulant este achiziționat sau produs pentru consum propriu sau in scopul comercializării, o creanță aferenta ciclurilor de exploatare, de trezorerie sau echivalente de trezorerie a căror utilitate nu este restricționată; din aceasta categorie fac parte: stocurile, inclusiv valoarea serviciilor prestate pentru care nu a fost întocmită factura; creanțe; investiții pe termen scurt; casa si conturile la banca pune in evidenta dimensiunea propriuzisa a afacerii derulate de întreprindere in decursul exercițiului financiar. Aceasta rata diferă de la o ramura la alta si de la un sector la altul. Activele circulante au un trend crescător in perioada analizata, de la an la an, astfel in 2014 societatea deținea active circulante in valoare de lei, in anul 2015 ajungând la o valoare de lei. Trendul crescător al activelor circulante este pus atât pe seama creșterii stocurilor prin achiziție de marfa, cat si prin creșterea creanțelor față de anii precedenți. Trebuie observat însă ca deși stocurile, creanțele si disponibilitățile bănești au înregistrat o creștere considerabila in anul 2015 fata de anii precedenți, in totalul activelor, rata activelor circulante înregistrează un trend relativ constant fata de anii precedenți, datorat de creșterea in anul 2015 si a activelor imobilizate. Aceste rate ale activelor imobilizate si circulante reflecta însă si capacitatea societății de a face fata unei perioade de criza, deoarece la valori mai mari ale acestor rate este dificila conversia activelor in disponibilități, ceea ce îngreunează desfășurarea activității si imposibilitatea achitării datoriilor. Rata trezoreriei este influențată de raportul dintre durata medie de încasare a creanțelor si durata medie de achitare a obligațiilor. Literatura de specialitate apreciază faptul ca intervalul de siguranță al ratei trezoreriei in totalul activelor circulante este de 3%- 6%. In perioada analizata lichiditățile societății se prezinta pe un trend ascendent, de la lei in anul 2014 la lei la sfârșitul anului 2015, fapt datorat in special creșterii activității economice. Este de remarcat totuși faptul că indicatorul lichidităților are un trend descendent, de la 9,12% in 2014 la 2,64% in 2015, cauzat in mare parte de dificultățile in încasarea creanțelor a căror pondere in total active a crescut semnificativ. Din acest motiv, analiza ratei trezoreriei trebuie făcută cu unele rezerve deoarece informațiile furnizate de acest indicator sunt extrem de fragile, necesitând o interpretare nuanțată de la un caz la altul. Însăși mărimea (nivelul) disponibilităților poate avea o dubla semnificație. Astfel, o valoare ridicata a disponibilităților poate reflecta o situație favorabila in termeni de echilibru financiar, dar poate fi semnul deținerii unor resurse ineficient utilizate, al unor resurse neproductive. De asemenea, disponibilitățile pot înregistra variații de mare amplitudine in intervale de timp foarte scurte: in câteva zile încasările pot sa crească foarte mult datorita unor intrări importante de fonduri sau, dimpotrivă, pot sa scadă ca urmare a unor plăti mari concentrate pe un termen scurt (salarii, investiții, plata furnizori). In consecință, analiza ratei trezoreriei la un moment dat, poate sa fie nesemnificativa pentru analiza financiara a entității. Pentru relevanta analizei, trebuie urmărită evoluția acestei rate pe un interval mai îndelungat de timp. Indicator

5 Total activ Total datorii Activ net contabilpatrimoniu net Indicator Total activ Total datorii Analiza pasivului societății Pasivul societății in perioada analizata, are următoarea structura: Indicator dec.13 % dec.14 % dec.15 % Capital social % % % Rezultat reportat (profit sau pierdere reportata) % % Rezultatul exercitiului % % % Repartizarea profitului % 0.00% Rezerve si fonduri % % CAPITALURI PROPRII % % % Provizioane pt.risc si chelt. Ch. bancare pe termen lung Alte imprumuturi pe termen lung % TOTAL CAPITALURI PERMANENTE % % % Credite bancare pe termen scurt Furnizori si conturi asimilate % % Datorii fata de bugetul statului % % Salarii si asimilate % % Creditori diversi 0.00% Alte datorii % TOTAL DATORII PE TERMEN SCURT % % % Alte datorii ( asociati,dividende) % % %

6 Total datorii % % % Venituri in avans TOTAL PASIV % In componenta capitalurilor proprii intră: capitalul social, rezervele de orice fel, rezultatul reportat si rezultatul exercițiului financiar. Capitalurile proprii au un trend ascendent in perioada analizata, fapt datorat creșterii activității economice si achizițiilor masive de mărfuri, ponderea datoriilor către furnizori in totalul pasivului fiind de 94,23%. Analiza ratelor de structura ale pasivului bilanțier Un pasiv este definit ca o obligație a unei componente provenita din tranzacții sau evenimente din trecut, a carei stingere poate duce la transferarea unui activ, prestarea de servicii sau alte beneficii economice viitoare. In cele ce urmează, se va proceda la o analiza structurala a pasivului bilantier pe baza ratelor de structura. Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii adoptate de intreprindere in domeniul financiar, prin evidentierea unor aspecte privind stabilitatea financiara, autonomia financiara, precum si gradul de indatorare. Aceste rate pun in evidenta in principal raportul in care se afla doua grupe/subgrupe de pasiv. In prima categorie de indicatori se evidentiaza: rata autonomiei financiare totale care arata gradul in care unitatea patrimoniala poate face fata obligatiilor de plata. Din cea de-a doua categorie a pasivului bilantier fac parte urmatorii indicatori: rata stabilitatii financiare globale arata gradul de independenta financiara a societatii; rata stabilitatii financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune in mod stabil si patrimoniul total; rata de indatorare globala reflecta ponderea tuturor datoriilor societatii in pasivul total al acesteia; rata de indatorare la termen reflecta gradul de indatorare prin imprumuturi pe termen mediu si lung, respectiv masura in care datoriile pe termen mediu si lung participa la formarea capitalurilor permanente. S-au analizat urmatorii indicatori, prezentati in tabelul de mai jos: Denumire Indicator Formula Rata autonomiei financiare globale RAFG=CPR/PB* % 0.39% 0.27% Rata stabilitatii financiare RSF=CPM/PB* % 0.39% 0.88% Rata de indatorare globala RIG=DT/PB* % 99.61% 99.12% Rata de indatorare la termen RIT=DTL/CPM* % 0.00% 69.33% Rata autonomiei financiare la termen RAFT=CPR/CPM* % % 30.67% Din analiza ratelor generale de structura ale datoriilor si capitalurilor proprii se desprind concluzii privind ponderea surselor de finantare ale entitatii, atat cele proprii cat si cele atrase. Rata autonomiei financiare globale ne arata gradul de independenta financiara a societatii. Se considera ca existenta unui capital de cel putin o treime din pasivul total constituie o premisa esentiala pentru autonomia financiara a firmei. In perioada analizata rata autonomiei financiare globale cunoaste un trend descendent, inregistrand valori sub nivelul optim de 1/3 pondere in total pasiv, semn ca debitoarea nu detine independenta financiara. Rata stabilitatii financiare reflecta legatura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune in mod stabil (cel putin un an) si patrimoniul total. Indicatorul inregistreaza valori ce denota faptul ca debitoarea nu detine credite si imprumuturi semnificative pe termen lung de la banci si alte institutii bancare, cu exceptia celor acordate de asociati. Rata de indatorare globala reflecta ponderea datoriilor totale pe care le are unitatea in pasivul total al acesteia. Nivelul maxim recomandat de literatura de specialitate este de 50%, peste acest nivel existand riscul de insolvabilitate. Indicatorul inregistreaza un trend ascendent in perioada analizata, pozitionand debitoarea la un nivel riscant al indatorarii, depasind nivelul optim de 50% pondere in total pasiv. Rata de indatorare la termen reflecta gradul de indatorare prin imprumuturi pe termen lung si mediu. Se utilizeaza in fundamentarea deciziei de atragere a surselor imprumutate pe termen lung. Rata autonomiei financiare la termen exprima gradul de independenta financiara pe termen lung. Societatea are contractate doua contracte de leasing, fapt ce duce la o valoare de 69,33% a acestui indicator in anul Rata autonomiei financiare la termen exprima gradul de independenta financiara pe termen lung. In perioada analizata indicatorul inregistreaza un trend ascendent. Pe termen lung societatea se dovedeste a fi independenta din punct de vedere financiar. 2. Analiza financiara

7 Intr-un sistem economic concurential, obiectivul major al societatii este maximizarea valorii sale, respectiv cresterea averii acesteia. Aceasta implica desfasurarea activitatii firmei in conditii de rentabilitate superioara si in acelasi timp mentinerea solvabilitatii si a echilibrului financiar. Alte obiective, cum sunt flexibilitatea financiara, cresterea maximala, mentinerea puterii si autonomiei financiare reprezinta alternative posibile obiectivului maximizarii valorii firmei. Flexibilitatea financiara reflecta capacitatea de adaptare a firmei la schimbarile de mediu; o buna flexibilitate nu poate decat sa contribuie la maximizarea valorii intreprinderii. Cresterea maximala nu conduce in mod necesar la maximizarea valorii firmei. Dar o crestere puternica poate duce la degradarea rentabilitatii si marirea riscului, la deficiente de ordin financiar, deoarece detinatorii de capital prefera sa-si plaseze resursele financiare in societati cu o crestere moderata si in consecinta un risc mai redus, dar care ofera o rentabilitate constanta. Analiza solvabilitatii Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a-si achita datoriile financiare pe termen lung, deci vizeaza un orizont mai indepartat de activitate. Analiza solvabilitatii pe termen lung urmareste sa determine in fiecare exercitiu financiar daca intreprinderea este supusa sau nu riscului de faliment. Denumire Indicator Formula Rata de solvabilitate patrimoniala Gsp=(CPR/DT)* % 0.39% 0.27% Solvabilitatea generala G=TA / DT % % % Despre o intreprindere aflata in stare de functionare, spunem ca este solvabila numai atunci cand suma activelor fixe si circulante este mai mare sau cel putin egala cu totalul pasivelor exigibile totalul datoriilor. Inseamna ca o societate poate sa fie solvabila chiar daca la un moment dat ea nu are capacitate de plata si nu dispune de lichiditate financiara. Lipsa capacitatii de plata si a lichiditatii pot fi temporare daca societatea comercială este solvabila. Din acest motiv se spune ca solvabilitatea unei intreprinderi este generata de o activitate eficientă, iar lipsa lichiditatii (capacitatii de plata) se datoreaza unor situatii conjuncturale. Solvabilitatea patrimoniala calculata prin raportarea capitalurilor proprii la datoriile totale indică gradul în care unitătile patrimoniale pot face fata obligatiilor de plata. Pentru ca o societate sa fie considerata cu o capacitate buna de a face fata obligatiilor de plata, indicatorul solvabilitatii patrimoniale trebuie sa inregistreze o valoare peste 30%, indicand ponderea surselor proprii in totalul pasivului. Indicatorul de solvabilitate patrimoniala arata ca societatea nu este solvabila patrimonial datorita valorilor capitalurilor proprii foarte scazute in comparatie cu datoriile societatii. Solvabilitatea generala calculata prin raportarea activului total la datoriile totale indica faptul ca societatea isi poate achita datoriile, indicatorul solvabilitatii generale fiind supraunitar in intervalul de timp analizat, societatea se dovedeste a fi solvabila, datoriile depasind valoarea totalului activ detinut de debitoare (creante si lichiditati). Analiza performantelor pe baza contului de profit si pierdere Analiza evolutiei performantelor financiare Performanta financiara a unei intreprinderi este masurata cel mai adesea prin intermediul profiturilor si a elementelor acestora pe care firma le obtine pe baza resurselor existente. Informatiile privind performanta unei intreprinderi sunt utile in primul rand evaluarii variatiei potentiale a resurselor economice controlabile in viitor de catre aceasta, precum si a previzionarii capacitatii firmei de a genera fluxuri de trezorerie si nu in ultimul rand aprecierii modului in care aceasta si-a utilizat resursele. Punctul de pornire in realizarea unei analize financiare pe baza contului de profit si pierdere il reprezinta profitul, iar prin acesta profitabilitatea intreprinderii. Profitabilitatea este de o importanta similara lichiditatii, deoarece aceasta reprezinta premisa continuitatii activitatii. Prin urmare, analiza evolutiei contului de profit si pierdere este necesara pentru a contura o imagine cat mai fidela si complexa a situatiei debitoarei precum si pentru a putea defini cat mai precis cauzele si imprejurarile care au determinat instalarea insolventei acesteia. Imaginea de ansamblu asupra contului de profit si pierdere pentru perioada analizata se prezinta in felul următor: Denumire Indicator Dec.2013 Dec.2014 Dec.2015 Venituri din vanzarea marfurilor Productia vanduta , Cifra de afaceri Cheltuieli privind marfurile Cheltuieli cu materii prime si materiale

8 Marja comerciala Mc/CA % 29.88% 16.99% Alte cheltuieli materiale 603,604,606, Alte cheltuieli din afara (energie si apa) Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu asigurarile si protectia sociala Amortizari imobilizari corporale si necorporale Alte venituri din exploatare Alte cheltuieli de exploatare,din care: a. Cheltuieli privind prestatiile externe 611,612,613,621,623,624,625,626,627,628, b. Cheltuieli cu alte impozite si taxe,varsaminte,asimilate c. Cheltuieli cu despagubiri,donatii si active cedate,pierderi creante Total venituri din exploatare Total cheltuieli de exploatare Rezultatul operational Venituri din dobanzi Cheltuieli cu dobanzi Total dobanzi Alte venituri financiare 762,764, Alte cheltuieli financiare 664, Total venituri financiare Total cheltuieli financiare Rezultatul financiar Venituri exceptionale 771 Cheltuieli exceptionale 671 Rezultatul exceptional Venituri totale Cheltuieli totale Rezultatul brut al exercitiului Impozit pe profit / alte impozite Rezultatul net al exercitiului Activitatea din exploatare prezinta cea mai mare importanta in cadrul analizei pe baza contului de profit si pierdere, indiferent de specificul activitatii entitatii economice analizate. Marja comerciala reprezinta surplusul pe care l-a castigat agentul economic din vanzarea unor marfuri, dupa ce a intrat si el in posesia lor, prin cumpararea de la un furnizor sau provenite din productia proprie. Acest indicator are un trend descrescator, inregistrand in anul 2015 o marja de 16,99%, comparativ cu anul 2014, cand se inregistra o marja de 29,88%. Aceasta scadere a marjei comerciale se datoreaza in mare parte concurentei pe piata de profil si presiunii pe preturile de vanzare pentru a ramane pe piata. In privinta cheltuielilor se concluzioneaza faptul ca acestea au fost tinute sub strict control in perioada a intervalului analizat, societatea inregistrand profit, semn ca activitatea desfasurata de debitoare a avut scopul scontat obtinerea de beneficii financiare pentru debitoare, cresterea averii acesteia, precum si a resurselor. Totusi se observa ca in anul 2015 profitul este mult diminuat din cauza cresterii tuturosr categoriile de cheltuieli (cheltuieli cu obiecte de inventar, cu personalul si asimilate acestora, prestarile de servicii, dar si cheltuiala cu amortizarile) semn ca debitoarea a incercat dezvoltarea societatii prin angajare de personal, promovarea activitatii online, achizitia de mijloace de lucru (calculatoare si licente aferente, etc), deschiderea unui punct de lucru si amenajarea acestuia. Aceste cheltuieli au facut ca profitul obtinut din vanzarea marfurilor (respectiv marja comerciala) a scazut semnificativ ca urmare a acestor

9 cheltuieli (de la lei la lei). Rezultatul net exprima mărimea absoluta a rentabilității financiare după deducerea din profitul brut a impozitului pe profit. Rezultatul obținut de debitoare in perioada analizata indica un trend ascendent al profitului net in 2015 fata de Structura de finantare a societatii; rate de gestiune Denumire indicator Formula Rotația activului total Durata de rotație a activelor totale Cifra de afaceri / Activ total (nr.rotatii) Activ total / Cifra de afaceri * 360 (nr.zile) Rotația imobilizărilor Durata de rotație a activelor imobilizate Cifra de afaceri / Active imobilizate (nr.rotatii) Active imobilizate / Cifra de afaceri * 360 (nr.zile) Durata de rotatie a activelor circulante Active circulante / Cifra de afaceri * 360 (nr.zile) Rotatia stocurilor Cifra de afaceri / Stocuri Durata de rotatie a stocurilor Durata de incasare a creantelor Durata de plata a furnizorilor Stocuri / Cifra de afaceri * 360 (nr.zile) Creante / Cifra de afaceri * 360 (nr.zile) Furnizori / Cifra de afaceri * 360 (nr.zile) , ,00 800,00 600,00 400,00 200,00 0, Rotatia activului total Durata de rotatie a activelor totale Rotatia imobilizarilor Durata de rotatie a activelor imobilizate Durata de rotatie a activelor circulante Durata de rotație a activului total reflecta gradul de înnoire a activului total prin cifra de afaceri. Numărul de rotații înregistrează o evoluție favorabila descrescătoare pentru societate in ultimul an al perioadei analizate. Gestiunea financiara eficienta a activelor imobilizate presupune pe de o parte accelerarea vitezei de rotație, iar pe de altă parte generarea de lichidități ca urmare a recuperării valorii unor componente prin vânzarea produselor. In general, sectoarele caracterizate de o rata de rotație a activelor mai mare au o marja de profit mai mica si invers, cele cu marje de profit mai ridicate au rate de rotație a activelor mai mici. Durata de rotație a activelor imobilizate arata numărul de rotatii pe care il fac activele imobilizate pentru obtinerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri nete, adica drumul parcurs de acestea din forma initiala de capital lichid, pana la intoarcerea lor in aceeasi stare. Astfel, este apreciata ca fiind pozitiva o tendinta de crestere a vitezei de rotatie a elementelor de activ, in general, pentru a contribui cat mai eficient la generarea cifrei de afaceri nete. Numarul de rotatii inregistreaza o evolutie favorabila crescatoare pentru societate in perioada analizata. Rotatia stocurilor arata influenta stocurilor existente asupra miscarii bilantiere; o valoare ridicata a acesteia arata o situatie favorabila pentru agentul economic. In perioada analizata indicatorul inregistreaza o crestere in anul 2015

10 fata de Durata de rotație a stocurilor într-o economie moderna este de aproximativ de 30 zile. Evoluția este descrescătoare de la an la an. Durata de rotație a activelor circulante este un indicator sintetic calitativ, de eficienta, ce reflecta schimbările intervenite in activitatea de exploatare si cea financiara a firmei. Indicatorul sintetizează aspecte referitoare la activitatea de aprovizionare, producție si desfacere precum si reducerea costurilor, aceasta calculându-se cu privire la situația stocurilor si a creanțelor. In cazul unei societăți cu activitate comerciala o valoare recomandata a rotației stocurilor este de 6-12; are o evoluție favorabila descrescătoare pentru societate in intervalul analizat. In ceea ce privește durata de rotație a creanțelor, aceasta releva numărul de zile pana la data la care clienții își achita datoriile fata de unitate. Din punctul de vedere al numărului de zile in care se realizează rotația creanțelor, nivelul optim apreciat de literatura de specialitate este de 10 zile. In cazul societății debitoare se observa ca durata de recuperare a creanțelor cunoaște un trend descendent, lucru care afectează pozitiv încasările societății, dar este oricum crescut fata de niște valori optime. Durata de rotație a datoriilor curente exprima numărul plaților datoriilor comerciale din cifra de afaceri. O rotație extrem de redusa a datoriilor comerciale trebuie sa ridice semne de întrebare asupra capacitații de plata a societății. Analiza lichidității financiare Denumire Indicator Valoarea optima Formula Rata lichidității generale (1,2-2) minim 1 RLG=AC/PC Rata lichidității reduse (0,6-1) minim 0,6 RLR=(AC- S)/PC Rata lichidității imediate (0,2-0,3) minim 0,2 RLI=D/PC Lichiditatea generala compara ansamblul activelor circulante cu ansamblul datoriilor pe termen scurt. Acest indicator reflecta posibilitatea elementelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un timp scurt in lichidități pentru a achita datoriile curente. Daca valoarea totala a pasivelor curente este mai mare decât valoarea totala a activelor curente atunci acest indicator e subunitar si aceasta ar putea arata ca finanțarea pe termen scurt a fost folosita pentru achiziționarea de "active pe termen lung" ceea ce in mod normal e considerat periculos, cu toate ca exista ramuri pentru care o valoare mai mica decât 1 a acestui indicator este considerata acceptabila. Lichiditatea generala e considerata satisfăcătoare pentru valori cuprinse intre 1.2 si 1.9. Lichiditatea redusa (testul acid) reflecta posibilitatea activelor circulante concretizate in creanțe si trezorerie de a acoperi datoriile curente; se scad stocurile deoarece au cel mai puțin caracterul de lichiditate dintre activele curente (ele reprezintă activele la care apar cel mai probabil pierderi in cazul lichidării). Lichiditatea rapida e satisfăcătoare pentru valori cuprinse intre 0.65 si 1. Lichiditatea imediata reflecta posibilitatea achitării datoriilor pe termen scurt pe seama numerarului aflat in casierie, a disponibilităților bancare si a plasamentelor de scurta durata. Pentru a fi considerat favorabil, indicatorul trebuie sa tinda spre o mărime unitara. Valorile indicatorilor lichidității financiare reduse denota faptul ca debitoarea nu are posibilitatea de a-si achita datoriile pe termen scurt din activele considerate ușor transformabile in lichidități, debitoarea nu deține disponibilități pentru a acoperi cel puțin 1/3 din datoriile pe termen scurt, indicatorul lichidității imediate având in aceasta perioada valori scăzute. Analiza riscului de faliment prin metode statistice Riscul de faliment apreciază capacitatea societății de a-si onora la timp obligațiile scadente. Pentru a realiza o evaluare globala a riscului de faliment se abordează Modelul Altman. Acest model cuprinde cinci variabile considerate a fi cele mai reprezentative substări financiare ale unei companii. Conform literaturii de specialitate, cu ajutorul acestui model pot fi prevăzute aproximativ 75% din falimente, cu aproximativ doi ani înainte de producerea acestora. Conform acestui model, declinul unei societăți avansează in cinci faze: α) apariția semnelor de declin (descreșterea profitabilității, descreșterea cifrei de afaceri, creșterea datoriilor, descreșterea lichidităților); β) existenta unor semnale clare pentru care, insa, nu se iau masuri, in speranta ca acestea vor disparea fără nici o intervenție; χ) acțiune puternică a factorilor de declin cu agravări serioase a situației financiare; δ) colapsuri, imposibilitatea manageriala de a asigura masuri corective; ε) intervenția, fie prin masuri de redresare, fie prin declararea falimentului. Formula de calcul in cazul Metodei Altman este următoarea: Z = 3,3R1 + R2 + 0,6R3 + 1,4R4 + 1,2R5, unde: R1 Rezultatul net / Activ total

11 R2 Cifra de afaceri / Activ total R3 Capitalizare bursiera / Împrumuturi pe termen lung R4 Profit reinvestit / Activ total R5 Activ circulant / Activ total In funcție de scorul obținut, firmele se ierarhizează pe trei nivele, si anume: - nivelul I: firme solvabile (Z>3); - nivelul II: firme cu dificultăți financiare temporare, care pot fi remediate daca se aplica strategia adecvata situației (1,8<Z<3); - nivelul III: firme falimentare (Z<1,8). Rezultatele aplicării analizei discriminante pentru ATVROM SPORT EXTREM SRL se regăsește in tabelul de mai jos: Indicator Formula Activ total Cifra de afaceri Profit reinvestit Capitalizare bursiera Imprumuturi pe termen lung Rezultat net Active circulante R1 Rezultat net / Activ total R2 Cifra de afaceri / Activ total R3 R4 Capitalizare bursiera / Imprumuturi pe termen lung Profit reinvestit / Activ total R5 Activ circulant / Activ Total Variabila Z 3,3R1 + R2 +0,6R3 + 1,4R4 + 1,2R Analiza riscului de faliment poziționează debitoarea in perioada analizata la nivel de societate cu dificultăți financiare temporare care pot fi remediate daca se aplica strategia adecvata situației. III. CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA IN INCETARE DE PLATI Din documentele deținute la data prezentului raport apreciem ca in principal cauzele care au condus la apariția stării de insolventa sunt: încercarea dezvoltării si promovării activității într-un cadru economic neprielnic achiziția unui stoc de marfa pentru proiecte care nu au mai putut fi finalizate, marfa pe care societatea o poate transforma in lichiditate într-o perioada de timp mult mai îndelungată comparativ cu nevoia de lichidități curente; creșterea numărului de salariați si a cheltuielilor aferente gradul ridicat de îndatorare al debitoarei ce se menține pe tot parcursul perioadei analizate, denota faptul ca activitatea desfășurată a necesitat creditări de la asociați si de la furnizori; neîncasarea creanțelor într-un termen suficient de scurt pentru a putea continua activitatea in condiții de siguranță. IV. CONCLUZIILE ADMINISTRATORULUI JUDICIAR CU PRIVIRE LA INCIDENTA DISPOZITIILOR ART. 169 DIN LEGEA 85/2014 IMPOTRIVA ORGANELOR DE CONDUCERE ALE DEBITOAREI; Din analiza cauzelor care au dus la încetarea de plăti a debitoarei rezulta ca motivele insolventei sunt in principiu de natura extrinseca fata de activitățile manageriale defectuoase si au ținut in principal de profilul activității debitoarei si de mediul economic actual de criza. In urma analizei economico financiare efectuate de către administratorul judiciar in ceea ce privește societatea ATVROM SPORT EXTREM SRL, nu s-au identificat deocamdată persoana/persoanele care se fac vinovate de ajungerea societății in insolventa. Având in vedere intenția declarata a debitoarei de reorganizare judiciara, apreciem ca

12 urmează sa se stabilească daca se impune formularea unei acțiuni in temeiul disp. art. 169 din legea nr. 85/2014. In acest sens, urmează ca administratorul judiciar sa completeze prezentul raport după analizarea efectivă a contractelor încheiate de debitoare cu terții. Administrator judiciar RIM TRUST I.P.U.R.L. Prin practician in insolventa Claudiu PARASCHIV

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016 SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE ÎNTOCMITE ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ADOPTATE DE UNIUNEA EUROPEANA (IFRS) 1 CUPRINS PAGINA SITUATIA

Διαβάστε περισσότερα

CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR Obiective: însuşirea conceptului de echilibru financiar; aprofundarea conceptelor de situaţie netă, capital propriu, capital permanent; caracterizarea echilibrului

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V ANUL I SERIA 3 Seminar 10 Bazele contabilităţii Săpt 04.05 08.05.2015 Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C D Conturi de pasiv C+ S id Intrări ( ) Ieşiri ( ) Ieşiri ( ) Intrări ( )

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI Obiective: aprofundarea conceptului cifră de afaceri; stabilirea evoluţiei în timp a cifrei de afaceri; analiza structurii cifrei de afaceri; stabilirea factorilor de influenţă

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR

CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR 1.1 Capitalurile firmelor pe surse de provenienţă şi modalităţi de folosinţă. Bilanţul. 1.2. Problematica Fondului de Rulment Net 1.3. Indicatorii financiari

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

Disciplină: Finanțele firmei

Disciplină: Finanțele firmei Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

IAS 7 Fluxurile de trezorerie

IAS 7 Fluxurile de trezorerie IAS 7 Fluxurile de trezorerie Deşi contabilitatea de angajamente este conceptul de bază al contabilităţii, totuşi se face simţită nevoia existenţei informaţiilor atât de utile privind contabilitatea de

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZA SECTORULUI DE LUCRARI DE CONSTRUCTIE A CLADIRILOR REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE

ANALIZA SECTORULUI DE LUCRARI DE CONSTRUCTIE A CLADIRILOR REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE Sector Report Ianuarie 2016 ANALIZA SECTORULUI DE LUCRARI DE CONSTRUCTIE A CLADIRILOR REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE PUBLICATIE ECONOMICA COFACE ROMANIA de Iancu Guda (Senior Economist) AAnaliza realizata

Διαβάστε περισσότερα

INSOLVENTA VS. EXCELENTA

INSOLVENTA VS. EXCELENTA Noiembrie 2015 TOP 5 GRESELI ALE FIRMELOR INSOLVENTE SI SECRETE DE SUCCES ALE COMPANIILOR CU RISC SCAZUT «EXCELLENT SME» PUBLICATIE ECONOMICA COFACE ROMANIA de Iancu Guda (Senior Economist) Prezentul studiu

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Sinteza curs Finanţele întreprinderii

Sinteza curs Finanţele întreprinderii Sinteza curs Finanţele întreprinderii Conf. univ. dr. Mariana-Cristina Cioponea Curs 1. OBIECTUL ŞI CONŢINUTUL FINANŢELOR Sursa de formare a finanţelor o reprezintă Produsul intern brut (P.I.B.), respectiv

Διαβάστε περισσότερα

TEMATICA ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: FINANȚE

TEMATICA ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: FINANȚE Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea Babeş - Bolyai Facultatea de Business Str. Horea nr. 7 400174, Cluj-Napoca Tel: 0264 599170 Fax: 0264 590110 E-mail: tbs@tbs.ubbcluj.ro

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE.

MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE. MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE. 2 ROXANA ARABELA DUMITRAªCU VADIM DUMITRAªCU MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE. EDITURA UNIVERSITARÃ

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar

CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII 1.1. Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar Într-o economie competitivă, activitatea unei întreprinderi, indiferent de

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR

SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR CAPITOLUL 2 SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR O companie desfăşoară ȋn mod curent operaţiuni de gestiune (exploatare, investiţii şi finanţare) şi operaţiuni de capital (investiţii,

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie

Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie Kap. 6. Produktionskosten-theorie Irina Ban Pearson Studium 2014 2014 Kap. 6. Die Produktionskostentheorie Bibliografie: Cocioc, P. (coord.) (2015), Microeconomie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, cap. 7. Pindyck,

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Situaţia pozitiei financiare a Băncii la (preliminare)

Situaţia pozitiei financiare a Băncii la (preliminare) I. Sumar executiv Banca Carpatica ( BCC ) si-a propus prin bugetul aprobat in Iulie ca in a doua jumatate a anului sa desfasoare un program de reorganizare a activitatii si de eficientizare a retelei teritoriale

Διαβάστε περισσότερα

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2

2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2 .1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,

Διαβάστε περισσότερα

SUPORT DE SEMINAR - BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN UNIVERSITAR SERIA 1. Contabilitate și Informatică de Gestiune, Economie Generală

SUPORT DE SEMINAR - BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN UNIVERSITAR SERIA 1. Contabilitate și Informatică de Gestiune, Economie Generală Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Str. Teodor Mihali nr. 5860 ClujNapoca, RO400591 econ@econ.ubbcluj.ro www.econ.ubbcluj.ro SUPORT DE SEMINAR BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN

Διαβάστε περισσότερα

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară - General Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

SUPORT DE SEMINAR - BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN UNIVERSITAR SERIA 1

SUPORT DE SEMINAR - BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN UNIVERSITAR SERIA 1 Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor Str. Teodor Mihali nr. 5860 ClujNapoca, RO400591 econ@econ.ubbcluj.ro www.econ.ubbcluj.ro SUPORT DE SEMINAR BAZELE CONTABILITĂȚII SEMESTRUL II AN

Διαβάστε περισσότερα

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă

6 n=1. cos 2n. 6 n=1. n=1. este CONV (fiind seria armonică pentru α = 6 > 1), rezultă Semiar 5 Serii cu termei oarecare Probleme rezolvate Problema 5 Să se determie atura seriei cos 5 cos Soluţie 5 Şirul a 5 este cu termei oarecare Studiem absolut covergeţa seriei Petru că cos a 5 5 5 şi

Διαβάστε περισσότερα

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία

Εμπορική αλληλογραφία Ηλεκτρονική Αλληλογραφία - Εισαγωγή Stimate Domnule Preşedinte, Stimate Domnule Preşedinte, Εξαιρετικά επίσημη επιστολή, ο παραλήπτης έχει ένα ειδικό τίτλο ο οποίος πρέπει να χρησιμοποιηθεί αντί του ονόματος του Stimate Domnule,

Διαβάστε περισσότερα

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος

Ακαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος - Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR FINANŢE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR ANALIZA ŞI

Διαβάστε περισσότερα

8 Intervale de încredere

8 Intervale de încredere 8 Intervale de încredere În cursul anterior am determinat diverse estimări ˆ ale parametrului necunoscut al densităţii unei populaţii, folosind o selecţie 1 a acestei populaţii. În practică, valoarea calculată

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite

Capitolul 4. Integrale improprii Integrale cu limite de integrare infinite Capitolul 4 Integrale improprii 7-8 În cadrul studiului integrabilităţii iemann a unei funcţii s-au evidenţiat douăcondiţii esenţiale:. funcţia :[ ] este definită peintervalînchis şi mărginit (interval

Διαβάστε περισσότερα

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI GRILE pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI Sesiunea Iulie 2016 1 MODULUL I POLITICA SI MANAGEMENTUL FINANCIAR OPERATIV AL FIRMEI Management

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

Rezultate financiare preliminare ale PATRIA BANK SA pentru anul 2017

Rezultate financiare preliminare ale PATRIA BANK SA pentru anul 2017 Rezultate financiare preliminare ale PATRIA BANK SA pentru anul 2017 Data raportului: 15.02.2018 Denumirea societăţii comerciale: PATRIA BANK S.A. Sediul social: Bucureşti, Sector 1, Str. Brezoianu Ion,

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare

Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba

Διαβάστε περισσότερα

MANAGEMENT FINANCIAR pentru uzul studenţilor ID

MANAGEMENT FINANCIAR pentru uzul studenţilor ID UNIVERSITATEA CONSTANTIN BRÂNCUŞI TÂRGU JIU FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE DEPARTAMENTUL ID Căruntu Genu Alexandru Tănăsoiu Georgiana Romanescu George MANAGEMENT FINANCIAR pentru uzul studenţilor ID Editura

Διαβάστε περισσότερα

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul

III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul Metode Numerice Curs 3 III. Reprezentarea informaţiei în sistemele de calcul III.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi III. 1.1. Reprezentarea internă a numerelor întregi fără semn (pozitive) Reprezentarea

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZĂ FINANCIARĂ APROFUNDATĂ

ANALIZĂ FINANCIARĂ APROFUNDATĂ UNIVERSITATEA AL. I. CUZA IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR SILVIA PETRESCU ANALIZĂ FINANCIARĂ APROFUNDATĂ CONCEPTE METODE STUDII DE CAZ STUDII APROFUNDATE, SPECIALIZAREA AUDIT ŞI

Διαβάστε περισσότερα

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3)

BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 28 mai 2012 (barajul 3) BARAJ DE JUNIORI,,Euclid Cipru, 8 mi 0 (brjul ) Problem Arătţi că dcă, b, c sunt numere rele cre verifică + b + c =, tunci re loc ineglitte xy + yz + zx Problem Fie şi b numere nturle nenule Dcă numărul

Διαβάστε περισσότερα

Analiza și previziunea serviciilor de sănătate în România

Analiza și previziunea serviciilor de sănătate în România Prof.ec. Tănase Mihai Expert contabil Analiza și previziunea serviciilor de sănătate în România Analiză statistică Braşov, 2015 Analiza si previziunea serviciilor de sanatate (spitale) in Romania in perioada

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS CAPITOLUL OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII...

CUPRINS CAPITOLUL OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII... CUPRINS CAPITOLUL 1.... 9 OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII... 9 1.1. Conceptul de patrimoniu în teoria contabilităţii... 9 1.2. Trăsăturile şi conţinutul obiectului contabilităţii... 13 1.3. Caracteristicile

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Categoria IV Evaluarea întreprinderilor

Categoria IV Evaluarea întreprinderilor Categoria IV Evaluarea întreprinderilor 1. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza: a) bilantului contabil; b) bilantului economic; c) bilantului resurselor si destinatiilor

Διαβάστε περισσότερα

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ

TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte

Διαβάστε περισσότερα

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT

LUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa

Διαβάστε περισσότερα

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie

Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a

SEMINARUL 3. Cap. II Serii de numere reale. asociat seriei. (3n 5)(3n 2) + 1. (3n 2)(3n+1) (3n 2) (3n + 1) = a Capitolul II: Serii de umere reale. Lect. dr. Lucia Maticiuc Facultatea de Hidrotehică, Geodezie şi Igieria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucia MATICIUC SEMINARUL 3. Cap. II Serii

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE

UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE UNIVERSITATEA POLITEHNICA BUCURESTI FACULTATEA INGINERIA SISTEMELOR BIOTEHNICE M.M PROIECT Profesor : Ciurea Sorin Student: M M 1 M M 2 Gr: 7xx 2007-2008 CUPRINS: CAP. I PROFILUL SOCIETATII. CAP. II DESCRIEREA

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu

Să se arate că n este număr par. Dan Nedeianu Primul test de selecție pentru juniori I. Să se determine numerele prime p, q, r cu proprietatea că 1 p + 1 q + 1 r 1. Fie ABCD un patrulater convex cu m( BCD) = 10, m( CBA) = 45, m( CBD) = 15 și m( CAB)

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

Situatii financiare preliminare Pentru anul incheiat la 31 decembrie 2017

Situatii financiare preliminare Pentru anul incheiat la 31 decembrie 2017 Situatii financiare preliminare Pentru anul incheiat la 31 decembrie 2017 Numele entitatii emitente: Sphera Franchise Group S.A. Sediul social: Bucresti, Calea Dorobantilor 239, Etaj 2, Sector 1, Romania

Διαβάστε περισσότερα

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui

Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui - Introducere Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Αξιότιμε κύριε Πρόεδρε, Foarte formal, destinatarul ocupă o funcţie care trebuie folosită în locul numelui Αγαπητέ κύριε, Αγαπητέ κύριε, Formal, destinatar de sex

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare

CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare 5. Capitalul acţionarilor şi capitalul investit Metodele prezentate în cadrul diferitelor abordări pot estima valoarea capitalului investit (capital

Διαβάστε περισσότερα