Evaluarea intreprinderilor rezumat pentru acces CECCAR - lector Cosmin Popa, ACCA, CAFR, UNEAR, UNPIR

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Evaluarea intreprinderilor rezumat pentru acces CECCAR - lector Cosmin Popa, ACCA, CAFR, UNEAR, UNPIR"

Transcript

1 1. Explicaţi necesitatea evaluării economice şi financiare a unei întreprinderi. Masurarea calitatii gestiunii In tranzactii comerciale (v-c intreprinderii, investitie) Schimbari in marimea / structura capitalului social Schimbari in numarul/componenta asociatilor Determinarea cursului de introducere la bursa Calculul paritatii in fuziuni/divizari Actiuni juridice cu scop patrimonial Scopuri fiscale Privatizare: Patrimonial, valori administrative nu de piata ; trecutul nu este reproductibil ; cumparatorul plateste pentru profitabilitate viitoare ; gradul de utilitate a elementelor patrimoniale ; restructurari Alte (creditre, asigurare, etc.) 2. Explicaţi rolul bilanţului contabil în evaluarea unui activ sau a unei întreprinderi Bilantul contabil = punctul de pornire, sursa principala de date Bilantul economic = teoretic, de calcul, abstract, elaborat in scopul evaluarii, patrimoniu exprimat in valori economice, profit recalculat in functie de valori de piata BILANT CONTABIL = punctul de pornire CORECTII BILANT ECONOMIC Active imobilizate Active circulante Datorii curente Datorii pe termen lung Provizioane Capitaluri proprii = Imobilizari corporale Imobilizari necorporale Imobilizari financiare Stocuri Creante Disponibil Chelt. in avans Furnizori Alte datorii (taxe, personal, etc) Datorii financiare TS Venituri in avans Credite TL Provizioane Capital social 1/10 Total corectii Activ net corectat = teoretic, de calcul, abstract, elaborat in scopul evaluarii, patrimoniu exprimat in valori economice de piata prin corectii la bilantul contabil, profit recalculat in functie de valori de piata ; forma este identica

2 Activul net contabil valoarea patrimoniala Rezerve Rezultat reportat 3. Explicaţi diferenţele dintre preţ şi valoare. marimi(concret vs. conventional), numar (pret unic, valori multiple), locul de formare, (piata vs. imaginatia evaluatorului) caracter obiectiv/subiectiv 4. Clasificaţi diferitele tipuri de evaluări. obiect : bunuri mobile, imobile, grupuri de bunuri, unitati generatoare de numerar, active economice (sectii, fabrici, magazine), intangibile, intreprinderi in ansamblu metoda : patrimoniale, bazate pe performante, bursiere, combinate, alte scop : contabile, administrative, economico-financiare beneficiar : asigurare, creditare, impozitare, actionari vinzatori, potentiali cumparatori, banci valori : valoarea de piata, valori diferite de valoarea de piata metode : clasice, bursiere 5. Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii? Ponderea majoritara a efortului de evaluare Rol : Identificarea factorilor economici si de risc, cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului, punctelor forte si slabe in prezent si viitor, anticiparea viitorului, stabilirea ipotezelor, alegerea metodelor, explicarea diferentelor intre valori, fundamentarea corectiilor bilantiere, fundamentarea proiectiilor Chestionare Descriere, Scoruri, Efecte 6. Definiţi valoarea de piaţă. Valoarea de piata = suma estimata pentru care o proprietate va fi schimbata, la data evaluarii, intre un cumparator decis si un vinzator hotarit, intr-o tranzactie cu prêt determinat obiectiv, dupa o activitate de marketing corespunzatoare, in care partile au actionat in cunostinta de cauza, prudent si fara constringere 7. Definiţi valoarea justă. Valoarea justa : pretul la care un bun ar putea fi schimbat intre un cumparator si un vinzator, normal informati si interesati intr-o tranzactie echilibrata 8. Definiţi valoarea actuală a unui bun. Valoarea actuala : corectind valoarea de origine cu inflatia care a avut loc de la data achizitiei si cu coeficientul de invechire (uzura fizica, morala, functionala) 9. Definiţi valoarea de origine. Valoarea de origine/achizitie/inventar/istorica : totalitatea costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea in stare de folosire 10. Definiţi valoarea de utilizare. Valoarea de utilizare : pentru o utilizare specifica pentru un anumit utilizator, nefiind in relatie cu piata IAS36 Valoarea de folosinta = valoarea de inlocuire : costurile de procurarea unui bun care prezinta aceleasi posibilitati de utilizare, in acelasi scop, in aceleasi conditii, pentru aceeasi durata de folosinta reziduala, cu aceleasi performante 11. Prezentaţi trei momente din viaţa întreprinderii în care este obligatorie evaluarea. Masurarea calitatii gestiunii In tranzactii comerciale (v-c intreprinderii, investitie) Schimbari in marimea / structura capitalului social Schimbari in numarul/componenta asociatilor Determinarea cursului de introducere la bursa Calculul paritatii in fuziuni/divizari Actiuni juridice cu scop patrimonial Scopuri fiscale Privatizare: Patrimonial, valori administrative nu de piata ; trecutul nu este reproductibil ; cumparatorul plateste pentru profitabilitate viitoare ; gradul de utilitate a elementelor patrimoniale ; restructurari Alte (creditre, asigurare, etc.) 12. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizării unei întreprinderi. Patrimonial, contabilitatea prezinta valori administrative nu de piata ; trecutul nu este reproductibil ; cumparatorul plateste pentru profitabilitate viitoare ; gradul de utilitate a elementelor patrimoniale ; efectul restructurarilor 13. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. Obiectiv: aprecierea situatiei juridice a intreprinderii in raport cu proprietarii, tertii si cu salariatii. 2/10

3 Constatari: tinand seama de prevederile legale in vigoare, evaluatorii vor stabili daca intreprinederea este constituita legal, daca exista acte si contracte privind drepturile de proprietate, daca exista ontracte incheiate cu partenerii de afaceri, daca sunt actiuni juridice in curs, cu personae fizice sau juried, daca exista contracte de munca individuale si collective, si vor analiza regimul fiscal al intreprinderii. Concluzii: dupa trecrea inrevista a mijloacelor de realizare si aprocedeelor de lucru utilizate se stabilesc: o oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un character previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime; o riscurile in mediul extern, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respective condintionarii inverse oportunitatilor; o punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale indeplinite la timp; o punctele slabe, deficientele consatate in organizxarea si functionarea entitatii: contarct si sattut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc. 14. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial. Obiectiv: determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in present si in viitor Constatari: a) pe produse/subactivitati/sectii, se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti c) se analizeza furnizorii d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala e) se analizeza reteaua de distributie care poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre seva studia gradul de permeabilitate a pietei g) vor fi studiate tipurile de actiuni promotionale facute de intreprindere, cuantumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a produselor si imaginii firmei; Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante: o oportunitati; - riscuri o puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc. o puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc. 15. Obiectivul şi mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehno-logic şi de exploatare. Obiectiv: stabilirea masurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale potentialului comparator. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, apotentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina strategia de viitor a intreprinderii Concluzii prezentate sub forma: o oprtunitati; - riscuri o o punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente, punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii rpime, probleme de calitate a produselor si serviciilor. 17. Obiectivele şi mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil. Obiective: stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si asituatiei financiare ale entitatii evaluate, precum si a starii de sanatate financiara a acesteia; Constatari : evolutie si interpretare o Identificarea si aprecierea situatiilor financiare : standarde, regularitatea, sinceritatea, fiscalitatea, active nefinanciare o Metodologii contabile si Retratarea situatiilor financiare (corectii) o Evolutia principalelor pozitii bilantiere (stocuri, creante, datorii, imobilizari, activ net) si ale contului de profit si pierderi (cifra de afaceri, marja, rezultatul de exploatare, rezultatul brut) : variatie absoluta si relativa o Evolutia indicatorilor financiari : NFR, CF, CAF, Rentabilitate, Lichiditate, Indatorare o Evolutia unor informatii nefinanciare (salariati, productie cantitativa, preturi) o Evolutia indicatorilor de productivitate si randament (munca, capitalul) Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma: o oportunitatilor; -riscurilor; -punctelor forte; - punctelor slabe; 18. Rolul bilanţului în diagnosticul de evaluare. Bilantul contabil este punctul de pornire, contine date economico-financiare de baza utilizate in analiza fundamentala (la calcul indicatori si analiza financiara) cit si informatia de activ net contabil ca punct de pornire in evaluarea bazata pe patrimoniu. Vezi pct. 2 pentru structura Bilantul economic reprezinta o retratare a bilantului contabil pentru a cuprinde corectii care sa conduca la imaginea fidela a patrimoniului Rolul bilantului economic este de a fundamenta decizii economice in baza unor informatii financiare fidele, valorile istorice se inlocuiesc cu valori economice de piata BILANT FINANCIAR (Analiza echilibrului financiar prin masele financiare) I. Imobilizari IV. Capitaluri permanente (capitaluri proprii + credite TL + provizioane) II. Stocuri + creante + cheltuieli in avans V. Obligatii nefinanciare (inclusiv venituri in avans) III. Disponibil + titluri de plasament VI. Obligatii financiare pe termen scurt Fondul de rulment net global FRNG = IV-I Necesarul de fond de rulment NFR = II-V Trezoreria neta TN = III-VI Echilibre : FR = NFR + TN FR sa fie pozitiv Sumele sa fie mici in raport cu bilantul TN de regula pozitiva BILANT FUNCTIONAL (Analiza in timp a functiilor intreprinderii) A. Functia de investitii = Imobilizari D. Functia de finantare = Capital permanent B. Functia de exploatare = NFR necesarul de fond de rulment capital propriu Active circulante totale (stocuri, creante, cheltuieli in avans) datorii pe termen lung 3/10

4 - Pasive circulante totale (datorii nefinanciare pe termen scurt, inclusiv venituri in avans) provizioane La ambele se separa cele aflate in afara exploatarii subventii C. Functia de trezorerie = Trezoreria neta = disponibil - credite pe TS 19. Rolul bilanţului funcţional în diagnosticul de evaluare. Bilantul functional prezinta patrimoniul grupat pe functii ale intreprinderii investitii, exploatare, trezorerie, finantare cu scopul de a se constitui in instrument de analiza si proiectie in viitor a activitatii Structura sa seamana cu cea a cashflow-ului, instrument consacrat de analiza in dinamica Analiza statica si dinamica pe functii ale intreprinderii reprezinta o etapa a evaluarii intreprinderii in special prin metoda randamentului BILANT FUNCTIONAL (Analiza in timp a functiilor intreprinderii) A. Functia de investitii = Imobilizari D. Functia de finantare = Capital permanent B. Functia de exploatare = NFR necesarul de fond de rulment Active circulante totale (stocuri, creante, cheltuieli in avans) - Pasive circulante totale (datorii nefinanciare pe termen scurt, inclusiv venituri in avans) La ambele se separa cele aflate in afara exploatarii C. Functia de trezorerie = Trezoreria neta = disponibil - credite pe TS capital propriu datorii pe termen lung provizioane subventii 20. Care sunt paşii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei întreprinderi? Trei etape: 1 separarea tuturor bunurilor evidentiate in bilantul contabil in bunuri necesare exploatarii si bunuri in afara exploatarii; (bunurile in afara exploatarii se evalueaza separat) 2 reevaluarea bunurilor necesare exploatarii; 3 calculul matematic al activului net corijat. 21. Care sunt componentele fundamentale ale oricărei evaluări de întreprinderi? Componente fundamentale: activul net corectat : activul net contabil, corectat cu efectele aducerii la valori de piata ale elementelor patrimoniului, reprezinta valoarea patrimoniala a intreprinderii capacitatea beneficiara : aptitudinea intreprinderii de a degaja beneficii stabile, reale, certe, reproductibile, pe o perioada de timp rezonabila, lipsita de modificari structurale si de gestiune, = media pe o perioada rezonabila (din trecut si viitor) a profiturilor, sau dividendelor, sau fluxurilor de trezorerie rata de actualizare Rata de actualizare = masoara relatia intre valoarea investitiei (intreprinderii sau proprietatii) si capacitatea sa beneficiara i=cb/v = rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate a unei sume = rata dobinzii de baza + prime de risc (tara, ramura, intreprindere) (risc mare -> valoare mai mica) =Costul mediu ponderat al capitalului intreprinderii CMPC= CCP*CP/(CP+CI)+CCI*CI/(CP+CI) 22. Care sunt metodele de calcul ale activului net corijat al unei întreprinderi? Metoda substractiva (active datorii +- corectii de evaluare = activul net corectat = valoarea patrimoniala a intreprinderii) Metoda aditiva (capitaluri proprii -+ corectii de evaluare = activul net corectat = valoarea patrimoniala a intreprinderii) 23. În ce constă metoda substractivă de calcul al activului net corijat? Metoda substractiva (active +- corectii datorii) 24. În ce constă metoda aditivă de calcul al activului net corijat? Metoda aditiva (capitaluri proprii +- corectii) 25. Cum se calculează valoarea substanţială brută a unei întreprinderi? Explicaţi semnificaţia acesteia. Valoarea substantiala bruta: activul reevaluat + bunuri folosite fara a fi in proprietate bunuri proprietate nefolosite Exprima valoarea afacerii ca intreg indiferent de structura patrimoniala si proprietatea formala (internalizata/ externalizata) asupra tuturor componentelor afacerii. 26. Determinaţi activul net corijat al unei întreprinderi prin ambele metode, cunoscând următoarele elemente din bilanţul economic al acesteia: casa ; banca ; cheltuieli de înfiinţare ; clădiri ; echipamente ; stocuri ; furnizori ; creditori ; împrumuturi bancare t.l ; capital social ; rezerve ; venituri anticipate ; profit Nu avem elemente pentru a formula corectii pe activ net, in afara de cheltuielile de infiintare care reprezinta doar o impartire pe mai multe exercitii a unor cheltuieli si ca atare se deduc din activul net. Metoda aditiva: capital rezerve profit corectie pe cheltuieli de infiintare = Metoda substractiva: casa banca chelt.infiiintare cladiri echipamente stocuri furnizori creditori imprumuturi venituri anticipate corectie pe cheltuieli infiintare = /10

5 27. Ce este rata de actualizare? Rata de actualizare = masoara relatia intre valoarea investitiei (intreprinderii sau proprietatii) si capacitatea sa beneficiara i=cb/v = rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate a unei sume Metode : = rata dobinzii de baza + prime de risc (tara, ramura, intreprindere) (risc mare -> valoare mai mica) =Costul mediu ponderat al capitalului intreprinderii CMPC= CCP*CP/(CP+CI)+CCI*CI/(CP+CI) 17. Care sunt tehnicile de actualizare? Doua, dupa cum este luat in calcul factorul timp: - tehnica de capitalizare (factorul timp luat din directia trecut-prezent-viitor) : X=suma din trecut; Y=echivalentul sau in viitor, atunci X(1+i)ⁿ=Y; n=nr de ani, i=rata de capitalizare - tehnica de actualizare (fact timp din directia viitor-prezent-trecut): o suma Y prevazuta a se cheltui in viitor are ca echivalent suma prezenta X dupa regula : X=Y/(1+i) ⁿ 18. Prezentaţi trei metode de determinare a ratei de actualizare. a. Rata egala cu dobanda la imprumutul de stat (risc zero) plus prima de risc de tara (de la agentii de rating) plus prima de risc de ramura b. Rata egala cu media dobanzilor practicate de bancile comerciale c. Rata egala cu media tuturor dobazilor practicate pe piata financiara d. Rata egala cu costul capitalului intreprinderii de evaluat recomandata (tine cont de conditiile concrete ale intreprinderii expertizate) 19. Ce este actualizarea? Actualizarea : instrument pentru comparabilitatea indicatorilor din diferite perioade, masoara valoarea actuala a unor sume de bani viitoare sau rtrecute in baza ratei de actualizare: X*(1+i) ⁿ =Y X=Y/(1+i) ⁿ X=suma curenta Y=suma viitoare i=rata de actualizare n=numar ani Actualizarea unor fluxuri viitoare : X=ΣYn/(1+i) ⁿ iar daca fluxurile viitoare sint constante: X=Y/i (i= rata capitalizare) 32. Cum se determină costul capitalului propriu al unei întreprinderi? Costul mediu ponderat al capitalului = CMPC = CCP*(CP/(CP+CI))+ CCI*(CI/(CP+CI)) o CCP = costul capitalului propriu intr-o ramura se poate determina de pe Bursa la intreprinderi din aceeasi ramura impartind dividendul la valoarea actiunii si facind o medie a mai multor asemenea indicatori o CCI costul capitalului imprumutat = rata dobinzii la creditele luate de acea entitate o (CP+CI) = capital propriu + capital imprumutat = totalitatea finantarii acelei entitati (capitalul permanent) o CP/(CP+CI) = proportia de capital propriu in total capitaluri Costul capitalului propriu = rata neutra de plasament + (rata cu risc rata neutra)* coeficient volatilitate CCP=Rn+(Rr-Rn)ß Costul capitalului propriu = dividend/valoarea medie a actiunii+ crestere preconizata a dividendului din profit reinvestit (1-rata de distribuire a dividendelor)*profit/capitaluri proprii 33. Explicaţi relaţia dintre riscuri şi rata de actualizare Rata de actualizare = rata de rentabilitate utilizata pentru determinarea valorii actualizate a unei sume La risc zero rata de actualizare este rata neutra de plasament (bonuri de tezaur si obligatiuni de stat) deci cea mai mica rata de actualizare. La risc mare se presupune ca remunerarea este mai mare decit cea oferita de depozitele fara risc, deci rata de actualizare este mare. Exista chiar un model de calcul al ratei de actualizare: rata neutra de plasament (bonuri de tezaur, bonduri de stat) + risc de tara (de la agentii de rating) + risc de ramura 34. Explicaţi relaţia dintre riscuri şi valoarea întreprinderii Abordarea pe baza de performanta surprinde aceasta relatie. In conditiile unei capacitati beneficiare CB presupusa constanta anual, valoarea intreprinderii V= CB/i unde i este rata de capitalizare sau actualizare (ele sint egale cind fluxurile de bani viitoare sint sume anuale egale) Conform punctului 33, la riscuri mici rata de actualizare este mica iar la riscuri mari rata de actualizare este mare. Prin urmare, conform relatiei V = CB/i, la riscuri mici V este mai mare iar la riscuri mai mari V este mai mica. Exemple: Pentru a obtine un beneficiu de 1000, investesc in plasament cu risc foarte mic (depozit bancar) cu dobinda de 5%, o suma de Deci V = CB 1000 / i 5% Pentru a obtine un beneficiu tot de 1000, investesc intr-o activitate cu risc mediu (cumpar actiuni la o societate care raporteaza rentabilitate de 10% in ultimii ani) o suma de deci V = CB 1000 / i 10% Pentru a obtine un beneficiu tot de 1000, investesc intr-o activitate speculativa cu risc mare (cumpar masini second din Germania si le vind in Romania) o suma de dar care remunereaza cu 50% deci V 2000 = CB 1000 / i 50% 35. Explicaţi relaţia dintre rata de actualizare şi valoarea întreprinderii. Abordarea pe baza de performanta surprinde aceasta relatie. In conditiile unei capacitati beneficiare CB presupusa constanta anual, valoarea intreprinderii V= CB/i unde i este rata de capitalizare sau actualizare (ele sint egale cind fluxurile de bani viitoare sint sume anuale egale) Conform punctului 33, la riscuri mici rata de actualizare este mica iar la riscuri mari rata de actualizare este mare. Prin urmare, conform relatiei V = CB/i, la rata de actualizare mica V este mai mare iar la rata de actualizare mai mare V este mai mica. Exemple: Pentru a obtine un beneficiu de 1000, investesc in plasament cu risc foarte mic (depozit bancar) cu dobinda de 5%, o suma de Deci V = CB 1000 / i 5% Pentru a obtine un beneficiu tot de 1000, investesc intr-o activitate cu risc mediu (cumpar actiuni la o societate care raporteaza rentabilitate de 10% in ultimii ani) o suma de deci V = CB 1000 / i 10% Pentru a obtine un beneficiu tot de 1000, investesc intr-o activitate speculativa cu risc mare (cumpar masini second din Germania si le vind in Romania) o suma de dar care remunereaza cu 50% deci V 2000 = CB 1000 / i 50% 5/10

6 36. Ce este valoarea patrimonială a unei întreprinderi? Prezentaţi câteva metode de determinare. Valoarea patrimoniala este valoarea determinata pe baza activelor si pasivelor la un anumit moment, exprimate in valori economice de piata, Metode: Bilant economic: bilant contabil asupra caruia se intervine cu corectii de evaluare la valori de piata la nivelul fiecarei pozitii bilantiere. Din bilantul economic rezulta activul net contabil. Metoda Substractiva: active si pasive la valori contabile, corectate cu corectii de evaluare Metoda Aditiva: activul net contabil calculati din capitalurile proprii, corectat cu corectii de evaluare. 37. Ce este capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi ce semnificaţie are în evaluarea întreprinderii? Definire: aptitudinea de a degaja beneficii in viitorul apropiat in conditii de gestiune normale indentice cu cele din perioadele trecute, fara schimbari semnificative 38. Care sunt paşii (etapele) pentru determinarea capacităţii beneficiare a unei întreprinderi? Trei etape: studiul rezultatelor trecute, examenul previziunilor, calculul matematic al capacitatii beneficiare 39. Prezentaţi şi explicaţi patru corecţii ce pot fi aduse rezultatelor din bilanţul contabil pentru determinarea capacităţii beneficiare. Amortizari si diferite alte deprecieri: se inlatura din costuri excesul de amortizare si se adauga insuficienta de amortizare. Corectii pe orizontala: corectia alunecarii intre exercitii au onor cheltuieli sau venituri de exemplu reevaluari neefectuate, constatarea efectelor unor provizioane. Salarii si asimilate salariilor: se inlatura din costuri excesele de salarizare si se adauga insuficienta de salarizare Corectii legate de sinergiile descoperite in cadrul dignosticului de evaluare: sinergii=complementaritate de activitati ale caror rezultate sunt superioare celor reiesite din insumarea algebrica a rezultatelor individuale. Alte corectii pe baza constatarilor din diagnostic si analiza fundamentala (cauze conjuncturale sau exceptionale, fluxurile intragrup, exces sau insuficienta la calcul prvizioane, mod de evaluare si evidenta stocuri, imobilizari inregistrate pe cheltuielile perioadei, etc). 40. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacităţii beneficiare a unei întreprinderi? Calculul CB, variante : Media profiturilor nete anuale previzionate Media profiturilor nete anuale corectate Media profiturilor nete anuale din intreaga perioada trecuta si viitoare Medie a profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute si viitoare 41. Ce înţelegeţi prin perioada de referinţă a unei întreprinderi în evaluarea acesteia pe baza performanţelor financiare? Perioada de referinta: se exprima in ani; corespunde limitei de prognoza stabilita de experti pe baza constatarilor din diagnosticele sectoriale; perioada in care intreprinderea se presupune ca poate functiona fara schimbari majore ale mediului intern sau extern si fara investitii substantiale; pentru cumparator = termenul de recuperare a investitiei pe care este pe cale sa o faca 42. Definiţi capacitatea beneficiară a unei întreprinderi şi prezentaţi formele de exprimare a acesteia. Definire: aptitudinea de a degaja beneficii in viitorul apropiat in conditii de gestiune normale indentice cu cele din perioadele trecute, fara schimbari semnificative Indicatori : profit net/ profit brut / dividend / flux de trezorerie 43. Cum se determină şi ce semnificaţie au fluxurile de trezorerie în evaluarea unei întreprinderi? Metode: Capacitatea de autofinantare = rezultat +amortizari valaorea ramasa a iesirilor de MF +- provizioane Fluxul de numerar cashflow = distinge fluxuri operationale (aproximativ ca mai sus, plus variatia NFR), fluxuri de investitii si fluxuri de finantare intr-o perioada Au semnificatie ca punct de pornire in proiectiile privind performanta viitoare, in metoda de evaluare pe baza de performante. 44. În ce constă metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate? Metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate (DCF) CF = profit net + amortizare+provizioane-investitii de mentinere-variatia necesarului de fond de rulment CF=pn+am+pr-Ir-ΔNFR V(DCF) = (CF-Ir)/(1+t) n + Vr/(1+t) n t= rata de actualizare Calculul Cf istorice ; proiectarea pe o perioada viitoare; determinarea valorii reziduale Vr = activul net la sf. minus chelt. de lichidare ; sau : suma fluxurilor viitoare constante actualizate (extrapol.) Vr = CFn*Z Z=multiplicator rezidual (intre 3 si 6) Z = 1/(K-g) K=rata de actualizare g = rata de crestere pe TL 45. Care sunt cele patru etape (paşi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilităţi actualizate? a. calcul flux de lichiditati nete istorice (operationale, de investitii, financiare) b. proiectarea fluxului de lichiditati pe o perioada cat mai lunga c. determinarea valorii reziduale ce urmeaza sa fie adaugata la suma fluxurilor degajate de intreprindere d. Actualizarea fluxurilor anuale viitoare si a valorii reziduale 47. Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii şi în cite grupe se pot clasifica? Metoda practicienilor, indirecta, germana = media valorii patrimoniale si a celei pe performante V = (ANC + CB/i)/2 (medie simpla sau ponderata) metoda Retail V = (ANC + CB*y)/2 y=multiplicator capitalistic metode bazate pe goodwill (metoda remunerarii valorii substantiale brute, metoda remunerarii capitalurilor permanente exploatarii) 2 grupe: tehnici bazate pe ponderarea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate, tehnici bazate pe asocierea la valoarea patrimoniala a unuia sau mai multor elemente intangibile 48. Cum se evaluează acţiunile deţinute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi? 6/10

7 Imobilizari financiare : titluri cotate (media zilei la bursa cu tranzactii relevante) necotate si minoritate : capitalizarea dividendelor necotate majoritare: evaluarea intreprinderii 49. Cum se evaluează stocurile în cadrul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Stocuri : costuri efective, preturi de vinzare sau achizitie recente, vechimi 50. Cum se evaluează creanţele din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Creante : vechimi, litigii, reevaluare valuta, insolvente, diferente confirmare 51. Cum se evaluează disponibilităţile din bilanţul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Disponibil : reevaluare valuta, riscuri privind restrictiile, comparatie cu extrasele bancare 52. Cum se evaluează imobilizările necorporale ale unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? Imobilizari necorporale : nonvalori in afara de brevetele francizabile/licentiabile la terti, si cercetarile pentru produse noi sau dezvoltare cu sanse certe de a genera fluxuri de numerar 53. Cum se evaluează obligaţiile din bilanţul unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? Datorii : constatare obligatii neinregistrate (provizioane litigii, facturi tirzii cuprinse in exercitiul urmator, obligatii contractuale nefacturate inca, discounturi de acordat), reevaluare valuta, recalcul (taxe) 54. Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii? 1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari: Pe o pagina: Obiectul, Scopul evaluarii, Rezultatele evaluarii, Recomandarile privind perspectivele intreprinderii 2.Prezentarea intreprinderii - numele, forma juridica, adresa, CUI, reprezentanti - Scurt istoric> crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare, transformare etc. - prezentarea capitalul social, modificarilor intervenite, structura actionariatului, Grupului - obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii respective,in vederea explicarii metodei de evaluare folosite, etc. 3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit Identitatea, calitatea, elemente de CV; In cazul in care evaluarea este facuta de catre o societate comerciala abilitata in domeniu, se vor mentiona datele de inmatriculare ale acesteia de la Registrul Comertului. Declaratie de conformitate: -prezentarile din raport sint corecte; -analizele si concluziile sint limitate la ipotezele si conditiile din raport; -nu a existat nici un interes al evaluatorului; onorariul nu este conditionat; -respectarea Codului Etic si Standardelor nationale si internationale; -evaluatorul indeplineste cerintele de calificare; -evaluatorul a efectuat cel putin o inspectie; -persoanele care au acordat asistenta 4. Diagnosticul de evaluare 4.1. Diagnosticul juridic 4.2. Diagnosticul commercial 4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare 4.4.Diagnosticul resurselor umane 4.5. Diagnosticul financiar contabil 4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii Se prezinta sub forma tabelara SWOT, cuprinzand concluziile stabilite pentru fiecare diagnostic in parte, respective datorate mediului exterior intreprinderii (oportunitati si riscuri) si mediului intern al intreprinderii (puncte forte si puncte slabe) Prin luarea in considerare a tuturor constatarilor din diagnosticele sectoriale se elaboreaza bilantul economic al intreprinderii. 5. Bazele lucrarii de evaluare Datele si inforamtiile puse la ispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro din contractul incheiat Expertize si studii, proprii sau insusite: surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare Bibliografie 5.3. Factori de risc: externi si interni 5.4. Ipoteze de evaluare: macroeconomice si microeconomice 6.Metode de evaluare aplicate Se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in parte, cf grupelor: 6.1. Metode patrimoniale; 6.2.Metode prin rentabiliatte; 6.3. Metode combinate; 6.4. Metode combinate; 6.4. Metode bursiere; 6.5.Alte metode. 7.Gama de valori, valoarea actiunilor. Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor. 8.Concluziile si opiniile evaluatorului Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare. 55. Cum influenţeatză raportul de schimb al monedei naţionale valoarea unei întreprinderi? Abordarea patrimoniala Patrimoniul se imparte in elemente denominate in valuta si elemente denominate in moneda nationala. 7/10

8 Daca pasivele in valuta sint mai mari ca activele in valuta (societate net indatorata in valuta), o crestere a cursului de schimb cauzeaza pierderi financiare si scaderea valorii patrimoniului iar o scadere a cursului cauzeaza o crestere a patrimoniului si venituri financiare. Si invers. Acest efect este unul pe termen foarte scurt Efectele pe termen mediu rezulta din abordarea bazata pe performante: Daca societatea vinde in valuta si cumpara in lei (exportator), o crestere a cursului o avantajeaza si creste capacitatea beneficiara proiectata si implicit valoarea intreprinderii. Si invers. 56. Cum influenţează modificarea preţurilor valoarea unei întreprinderi? Modificari individuale ale preturilor: cresterea preturilor la furnizori scad valoarea intreprinderii si invers. Cresterea preturilor la vinzare creste valaorea intreprinderii si invers. Modificarea generala preturilor este masurata prin idicatorul inflatie (indicele general al preturilor) Patrimoniul intreprinderii este format din elemente monetare (care se deconteaza in bani in viitor: creante, datorii, credite) si elemente nemonetare (care nu se deconteaza in bani: mijloace fixe, capitaluri, stocuri). In functie de structurta bilantiera, si de evolutia indicelui preturilor de consum, efectul asupra patrimoniului se calculeaza. Aceste aspecte sint descrise de IAS29 contabilitatea in economii hiperinflationiste. Abordarea bazata pe performante ia in calcul si indicele inflatiei in aplicarea actualizarii unor beneficii viitoare. In conditii de inflatie, valoarea prezenta a unei sume viitoare devine mai mica. 57. Care este rolul bilanţului economic în evaluarea unei întreprinderi? Bilantul economic = teoretic, de calcul, abstract, elaborat in scopul evaluarii, patrimoniu exprimat in valori economice, profit recalculat in functie de valori de piata BILANT CONTABIL = punctul de pornire CORECTII BILANT ECONOMIC Imobilizari corporale teoretic, Active imobilizate Imobilizari necorporale de calcul, abstract, Imobilizari financiare elaborat in scopul evaluarii, Stocuri patrimoniu exprimat in Creante valori economice de piata Active circulante Disponibil prin corectii la bilantul Chelt. in avans contabil, Furnizori profit recalculat in functie de Alte datorii (taxe, personal, etc) valori de piata ; Datorii curente Datorii financiare TS forma este identica Venituri in avans Datorii pe termen lung Credite TL Provizioane Capitaluri proprii = Activul net contabil Provizioane Capital social Rezerve Rezultat reportat Total corectii Activ net corectat = valoarea patrimoniala Activul net corectat : Metoda aditiva (capitaluri proprii+-corectii) sau substractiva (active datorii +- corectii) 58. Explicaţi influenţa politicilor de amortizare asupra valorii întreprinderii. Amortizarile simuleaza deprecierea economica a unui activ printr-un model matematic (liniar, degresiv, etc.). Daca amortizarile sint mai mari decit deprecierea efectiva economica, valoarea reala a intreprinderii este mai mare decit cea contabila si necesita corectii pozitive pe valoarea imobilizarilor pentru a ajunge la valori de piata. Si invers. Stoparea amortizarii din motive de conservare, creeaza supraevaluarea contabila a unu mijloc fix cu utilitate aproape nula ( in afara exploatarii) si necesita corectii negative. In principiu politicile de amortizare nu afecteaza valoarea intreprinderii; ele afecteaza bilantul contabil insa bilantul economic vine cu corectiile necesare pentru a restaura valorile economic corecte 59. Cum explicaţi relaţia dintre politicile contabile şi valoare întreprinderii? In principiu politicile contabile nu afecteaza valoarea intreprinderii; ele afecteaza bilantul contabil insa bilantul economic vine cu corectiile necesare pentru a restaura valorile economic corecte. Exemple: politica contabila de constatare si remasurare frecventa a riscului de nerecuperare a creantelor genereaza corectii cu ajustari de valoare a creantelor in bilantul contabil. politica contabila de constatare a obligatiei latente de garantii acordate clientilor sau discounturi de acordat clientilor inregistreaza provizioane aferente acestor aspecte contractuale Aceste aspecte influenteaza activul net contabil; daca sint bine concepute si aplicate, activul net contabil reflecta si realitatea economica, deci valoarea intreprinderii; altfel, sint necesare corectii pentru a ajunge la un bilant economic. 60. Ce înţelegeţi prin valoarea patrimonială a unei întreprinderi? Valoarea patrimoniala = valoarea intrinseca = activul net contabil cu corectii (depreciere monetara, modalitati de amortizare, evolutia preturilor, modalitati de contabilizare, utilitate, deprecieri ale stocurilor sau creantelor, riscuri, valori de piata ale imobilelor, etc.) 61. Cum influenţează riscul de ţară valoarea unei întreprinderi? Ricul de tara in crestere inseamna o rata de actualizare in crestere care inseamna o valoare a intreprinderii in scadere, pentru aceeasi capacitate beneficiara (pentru ca V = CB/i) 8/10

9 62. Sa se determine activul net contabil pe baza unrmatoarelor informatii: Capital social ; rezerve 3000; rezultat reportat 5000; cheltuieli de constituire 2000; Cheltuieli de cercetare din care 4000 destinate crearii unui produs pentru inlocuirea altuia care va iesi de pe piata in anul urmator Cheltuieli in avans pentur abonamente la reviste de specialitate: 1000 Metoda aditiva: activ net contabil: Capital social rezerve rezutlat reportat 5000 = Corectii: cheltuieli de constituire activ fictiv cheltuieli de cercetare ce nu erau inregistrate dar se recunosc Activ net corectat = Care este valoarea care se stabileşte pentru activele considerate în afara exploatării? Bunuri in afara exploatarii (nenecesare): fara legatura directa cu activitatea de baza, sau cu grad redus de utilizare, se evalueaza separat la valori de vinzare indiferent de metoda de evaluare a intreprinderii (patrimoniale sau pe performante). 64. Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii? Superprofit = profit obtinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piata in functie de efortul investitional al intreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimoniala a acestuia 65. Care este definiţia goodwill-ului? Goodwill: excedentul de valoare globala a intreprinderii in raport cu valoarea patrimoniului, partea invizibila a valorii intreprinderii, este surprins de diferenta intre evaluarea bazata pe performante si evaluarea patrimoniala GW = (CB-ANC*i)/t i=rata neutra de plasament t=rata de actualizare ANC*i = prag de rentabilitate 66. Limitele evaluarii patrimoniale Viziune statica Viziune istorica iar trecutul nu este reproductibil Inabilitatea de a surprinde sinergii, avantaje/dezavantaje intangibile (locatie marca contracte contacte performanta tehnica si manageriala retete) Supusa influentei fiscalitatii, politicilor contabile Inabilitatea de a valorifica informatii recente si impactul lor asupra evolutiei viitoare deci valorii 67. Determinati rata de capitalizare cunoscand: Riscurile intreprinderii 19% Rata de baza 4% Coeficientul primei de risc 1,2 Cheltuieli financiare 1000 Venituri financiare 600 Datorii financiare (30% din sursele de finantare) 4000 Cota de impozit pe profit 16% Rata de capitalizare = costul mediu ponderat al capitalului = CCP * pondere CP in finantare + CCI * pondere CI in finantare CI = capital imprumutat = % CP = capital propriu = % Total surse finantare = % CCI = costul capitalului imprumutat = rata dobanzii defiscalizata = (Chelt. Financiare venituri financiare)/ci * (1-16%) = ( )/4000 * (1-16%) = 10% * (1-16%) = 8,4% CCP = cost capital propriu = rata neutra de plasament + (rata cu risc rata neutra)* coeficient volatilitate = 4% + (19% - 4%) * 1,2 = 4% + 18% = 22% Nota: coeficientul de volatilitate defineste in ce masura entitatea de evaluat deviaza de la nivelul mediu al comportamentului si riscului mediu pe ramura sa Rata de capitalizare = 22% * 70% + 8,4% * 30% = 17,92% = 18% DIN VECHEA LISTA: 68. Ce reprezintă rata de actualizare a capitalurilor? Rata de Capitalizare: relatia care se presupune ca exista intre valoarea unui bun V si remunerarea lui anuala constanta R: i=r/v 69. Cum poate fi definită evaluarea economică? Definire: Un complex de tehnici, procedee si metode prin care un bun, o grupa de bunuri, un activ economic, un activ sau element intangibil, o intreprindere in ansamblul sau, sint aduse din punct de vedere valoric la nivelul pietei si prin care li se asigura comparabilitatea cu aceasta A determina zona cea mai probabila in care s-ar putea situa pretul la care o tranzactie s-ar putea incheia in conditii normale de piata Instrument de orientare a operatorilor economici Singurul tip de evaluare bazat pe expertiza si diagnostic si caere are drept obiectiv determinarea valorii de piata a bunurilor si intreprinderilor sau a unor valor derivate din valoarea de piata 70. Daţi exemple privind corecţiile care pot fi aplicate activelor curente în vederea determinării activului net contabil corectat. 9/10

10 Creante: reevaluari la valuta, deprecieri prin invechiri (constatate prin viteza de rotatie) sau prin litigii (constatate prin diagnosticul juridic si comercial) Stocuri: deprecieri, invechiri (constatate prin rotatii lente), actualizari la preturi de achizitie sau de vinzare Disponibil: reevaluarea la valuta Cheltuieli in avans: eliminare daca reprezinta doar o forma de distribuire in timp a unor cheltuieli deja efectuate 71. Indicaţi câteva corecţii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma în capacitate beneficiară (metode de randament) Corectii pe orizontala (intre exercitii) : constatarea efectului unui litigiu in anul in care isi are originea nu in anul in care se incheie procedurile juridice, reevaluarea valutelor la finele anului daca nu se-a executat, discounturi in anul in care isi au originea nu in anul in care se platesc/incaseaza, constatarea unor cheltuieli/venituri in anul consumului/prestatiei nu in anul facturarii Corectii pe verticala (cf. rezultatelor diagnosticului+analizei fundamentale) : modificarea amortizarii daca aceasta nu este in acord cu deprecierea fizica a mijlocului fix, corectii pe fiscalitate, constatarea unor cheltuieli cu obligatii neinregistrate deloc (garantii acordate, dobinzi, etc.), deprecierea unor stocuri sau creante. 72. Prezentaţi semnificaţia superprofitului punct de plecare în dimensionarea goodwill-ului. Superprofit = profit obtinut de întreprindere peste pragul de rentabilitate pretins de piata in functie de efortul investitional al intreprinderii, efort exprimat prin valoarea patrimoniala a acestuia Superprofit = CB ANC*i i=rata neutra de plasament ANC*i = prag de rentabilitate GW = superprofit/t t=rata de actualizare 73. Prezentaţi semnificaţia badwill ului aferent unei întreprinderi. Badwill= o penalizare a valoriiintreprinderii pentru insuficienta de rentabilitate fata de exigentele pietei sau pentru exces de patrimoniu; rezultatul negativ al: (capacitate beneficiara - prag de rentabilitate al intrepr)/rata de actualizare 74. Prezentaţi formula de calcul a valorii substanţiale brute valoare patrimonială a întreprinderii. Valoarea substantiala bruta: activul reevaluat + bunuri folosite fara a fi in proprietate bunuri proprietate nefolosite; 75. Prezentaţi modelul Z de evaluare a riscului de faliment al firmei. Modelul "Z" al lui Altman se prezintă astfel: Z = 1,2 X1 + 1,4 X2 + 3,3 X3 + 0,6 X4 + 1,0 X5, în care variabilele XI,...,X5 sunt indicatori economico-financiari, iar constantele cu care sunt amplificaţi indicatorii sunt de natură statistică şi exprimă ponderea sau importanţa variabilei în evaluarea riscului de faliment. XI = capital circulant / total activ X2 = profit reinvestit / total activ X3 = profit înaintea plaţii impozitului şi a dobânzilor / total activ X4 = capitalizare bursiera / datorii pe termen lung X5 = cifra de afaceri / total activ XI - indica o măsura a flexibilităţii companiei. Cu cât rezultatul acestui raport, daca este mai mare, cu atât capitalul circulant este mai bine folosit. XI indică cât de eficient este utilizat capitalul circulant. X2 măsoară capacitatea de finanţare internă a companiei; este recomandat ca valoarea raportului sa fie cât mai mare. X3 semnifică rata de rentabilitate economica sau de eficienţă a utilizării activelor; raportul este dorit sa fie cat mai mare. X4 exprimă gradul de îndatorare a companiei prin împrumuturile pe termen lung. În practica evaluării companiilor din ţara noastră, la numărătorul raportului se utilizează capitalul social; rezultatul raportului se recomandă să fie cât mai mare. X5 măsoară randamentul activelor, indicator de eficienţă economică a utilizării acestora şi exprima rotaţia activului total în cifra de afaceri. Cu cât activitatea este mai eficientă, cu atât vânzările vor fi mai mari, iar activele se vor reînnoi mai repede în cifra de afaceri. 10/10

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016 SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE ÎNTOCMITE ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ADOPTATE DE UNIUNEA EUROPEANA (IFRS) 1 CUPRINS PAGINA SITUATIA

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

Categoria IV Evaluarea întreprinderilor

Categoria IV Evaluarea întreprinderilor Categoria IV Evaluarea întreprinderilor 1. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza: a) bilantului contabil; b) bilantului economic; c) bilantului resurselor si destinatiilor

Διαβάστε περισσότερα

Componentele fundamentale ale evaluării

Componentele fundamentale ale evaluării omponentele fundamentale ale evaluării Punctul de plecare în evaluare: Bilanț contabil Transformare Bilanț financiar Trecerea de la bilanțul contabil la bilanțul economic se realizează în momentul determinării:

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

IAS 7 Fluxurile de trezorerie

IAS 7 Fluxurile de trezorerie IAS 7 Fluxurile de trezorerie Deşi contabilitatea de angajamente este conceptul de bază al contabilităţii, totuşi se face simţită nevoia existenţei informaţiilor atât de utile privind contabilitatea de

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR Obiective: însuşirea conceptului de echilibru financiar; aprofundarea conceptelor de situaţie netă, capital propriu, capital permanent; caracterizarea echilibrului

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie

Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie Kap. 6. Produktionskosten-theorie Irina Ban Pearson Studium 2014 2014 Kap. 6. Die Produktionskostentheorie Bibliografie: Cocioc, P. (coord.) (2015), Microeconomie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, cap. 7. Pindyck,

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare

CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare 5. Capitalul acţionarilor şi capitalul investit Metodele prezentate în cadrul diferitelor abordări pot estima valoarea capitalului investit (capital

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI Obiective: aprofundarea conceptului cifră de afaceri; stabilirea evoluţiei în timp a cifrei de afaceri; analiza structurii cifrei de afaceri; stabilirea factorilor de influenţă

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR

CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR 1.1 Capitalurile firmelor pe surse de provenienţă şi modalităţi de folosinţă. Bilanţul. 1.2. Problematica Fondului de Rulment Net 1.3. Indicatorii financiari

Διαβάστε περισσότερα

INSOLVENTA VS. EXCELENTA

INSOLVENTA VS. EXCELENTA Noiembrie 2015 TOP 5 GRESELI ALE FIRMELOR INSOLVENTE SI SECRETE DE SUCCES ALE COMPANIILOR CU RISC SCAZUT «EXCELLENT SME» PUBLICATIE ECONOMICA COFACE ROMANIA de Iancu Guda (Senior Economist) Prezentul studiu

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT 3. CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA IN INCETARE DE PLATI;

RAPORT 3. CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA IN INCETARE DE PLATI; TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA a VII-a Civila DOSAR NR. 18008/3/2016 DEBITOR: S.C. ATVROM SPORT EXTREM SRL. - în insolventa, in insolvency, en procedure collective RAPORT INTOCMIT DE ADMINISTRATORUL JUDICIAR

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V ANUL I SERIA 3 Seminar 10 Bazele contabilităţii Săpt 04.05 08.05.2015 Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C D Conturi de pasiv C+ S id Intrări ( ) Ieşiri ( ) Ieşiri ( ) Intrări ( )

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea de măsură. VNAe. UADi. VNADi. Rentabilitatea activelor RA mii lei ,9 11, ,0 10,96

Unitatea de măsură. VNAe. UADi. VNADi. Rentabilitatea activelor RA mii lei ,9 11, ,0 10,96 Calculul tarifului mediu anual pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de Î.C.S.,,RED Union Fenosa S.A. în anul, fără aplicarea suplimentului tarifar Energia electrică distribuită

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

CAP.6. (Continuare) COSTUL CAPITALULUI RATA DE ACTUALIZARE

CAP.6. (Continuare) COSTUL CAPITALULUI RATA DE ACTUALIZARE CAP.6. (Continuare) COSTUL CAPITALULUI RATA DE ACTUALIZARE 6.5. Determinarea costului capitalului Aproape toate firmele au nevoie de mai multe surse de capital pentru a-si finanta activele. De exemplu,

Διαβάστε περισσότερα

TEMATICA ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: FINANȚE

TEMATICA ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: FINANȚE Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea Babeş - Bolyai Facultatea de Business Str. Horea nr. 7 400174, Cluj-Napoca Tel: 0264 599170 Fax: 0264 590110 E-mail: tbs@tbs.ubbcluj.ro

Διαβάστε περισσότερα

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice

Definiţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice 1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă

Διαβάστε περισσότερα

Disciplină: Finanțele firmei

Disciplină: Finanțele firmei Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul

Διαβάστε περισσότερα

SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR

SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR CAPITOLUL 2 SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR O companie desfăşoară ȋn mod curent operaţiuni de gestiune (exploatare, investiţii şi finanţare) şi operaţiuni de capital (investiţii,

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Modul de calcul al prețului polițelor RCA

Modul de calcul al prețului polițelor RCA Modul de calcul al prețului polițelor RCA Componentele primei comerciale pentru o poliță RCA sunt: Prima pură Cheltuieli specifice poliței Alte cheltuieli Marja de profit Denumită și primă de risc Cheltuieli

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...

13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate... SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele

Διαβάστε περισσότερα

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară - General Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o

Διαβάστε περισσότερα

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI GRILE pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI Sesiunea Iulie 2016 1 MODULUL I POLITICA SI MANAGEMENTUL FINANCIAR OPERATIV AL FIRMEI Management

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca

Conice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4

3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4 SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit

CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC

Διαβάστε περισσότερα

MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE.

MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE. MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE. 2 ROXANA ARABELA DUMITRAªCU VADIM DUMITRAªCU MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE. EDITURA UNIVERSITARÃ

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR FINANŢE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR ANALIZA ŞI

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar

CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII 1.1. Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar Într-o economie competitivă, activitatea unei întreprinderi, indiferent de

Διαβάστε περισσότερα

Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: FINANŢE

Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: FINANŢE Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: FINANŢE Modul OBLIGATORIU: FINANȚELE ÎNTREPRINDERII Capitolul I. Capitalul întreprinderii și procesul investițional 1.1 Conţinutul şi structura

Διαβάστε περισσότερα

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI GRILE pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI Sesiunea Iulie 2015 1 MODULUL I POLITICA SI MANAGEMENTUL FINANCIAR OPERATIV AL FIRMEI Management

Διαβάστε περισσότερα

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI

IV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE

2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE 2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE

Διαβάστε περισσότερα

Sinteza curs Finanţele întreprinderii

Sinteza curs Finanţele întreprinderii Sinteza curs Finanţele întreprinderii Conf. univ. dr. Mariana-Cristina Cioponea Curs 1. OBIECTUL ŞI CONŢINUTUL FINANŢELOR Sursa de formare a finanţelor o reprezintă Produsul intern brut (P.I.B.), respectiv

Διαβάστε περισσότερα

Situaţia pozitiei financiare a Băncii la (preliminare)

Situaţia pozitiei financiare a Băncii la (preliminare) I. Sumar executiv Banca Carpatica ( BCC ) si-a propus prin bugetul aprobat in Iulie ca in a doua jumatate a anului sa desfasoare un program de reorganizare a activitatii si de eficientizare a retelei teritoriale

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII

EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII UNIVERSITATEA OVIDIUS FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Departamentul Finanţe Contabilitate EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII Lector Universitar Doctor Dumitru NANCU 2012 Evaluarea economica

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GESTIUNE FINANCIARĂ

UNIVERSITATEA EUROPEANĂ DRĂGAN DIN LUGOJ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GESTIUNE FINANCIARĂ UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GESTIUNE FINANCIARĂ PARTEA I GESTIUNEA FINANCIARĂ PE TERMEN LUNG. GESTIONAREA ACTIVELOR STABILE 1. OBIECTIVELE SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZA SECTORULUI DE LUCRARI DE CONSTRUCTIE A CLADIRILOR REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE

ANALIZA SECTORULUI DE LUCRARI DE CONSTRUCTIE A CLADIRILOR REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE Sector Report Ianuarie 2016 ANALIZA SECTORULUI DE LUCRARI DE CONSTRUCTIE A CLADIRILOR REZIDENTIALE SI NEREZIDENTIALE PUBLICATIE ECONOMICA COFACE ROMANIA de Iancu Guda (Senior Economist) AAnaliza realizata

Διαβάστε περισσότερα

z a + c 0 + c 1 (z a)

z a + c 0 + c 1 (z a) 1 Serii Laurent (continuare) Teorema 1.1 Fie D C un domeniu, a D şi f : D \ {a} C o funcţie olomorfă. Punctul a este pol multiplu de ordin p al lui f dacă şi numai dacă dezvoltarea în serie Laurent a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

ANALIZĂ FINANCIARĂ APROFUNDATĂ

ANALIZĂ FINANCIARĂ APROFUNDATĂ UNIVERSITATEA AL. I. CUZA IAŞI FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR SILVIA PETRESCU ANALIZĂ FINANCIARĂ APROFUNDATĂ CONCEPTE METODE STUDII DE CAZ STUDII APROFUNDATE, SPECIALIZAREA AUDIT ŞI

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy

Metode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,

Διαβάστε περισσότερα

5.1. Noţiuni introductive

5.1. Noţiuni introductive ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS CAPITOLUL OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII...

CUPRINS CAPITOLUL OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII... CUPRINS CAPITOLUL 1.... 9 OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII... 9 1.1. Conceptul de patrimoniu în teoria contabilităţii... 9 1.2. Trăsăturile şi conţinutul obiectului contabilităţii... 13 1.3. Caracteristicile

Διαβάστε περισσότερα

Transformări de frecvenţă

Transformări de frecvenţă Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.

Διαβάστε περισσότερα