Componentele fundamentale ale evaluării

Transcript

1 omponentele fundamentale ale evaluării Punctul de plecare în evaluare: Bilanț contabil Transformare Bilanț financiar Trecerea de la bilanțul contabil la bilanțul economic se realizează în momentul determinării: activului net contabil corijat (AN ); capacității beneficiare (B).. Determinarea activului net contabil corijat: Etape:. Separarea bunurilor evidențiate în bilanțul contabil în: a. Bunuri necesare exploatării; b. Bunuri în afara exploatării.. Reevaluarea bunurilor necesare exploatării; 3. alculul matematic al activului net corijat.. Determinarea capacității beneficiare: (profitul viitor al întreprinderii) reprezintă randamentul financiar al totalității capitalurilor care finanțează exploatarea. apacitatea beneficiară se poate exprima prin indicatorii: profitul brut; profitul net; dividendul; fluxul de trezorerie (cash flow). Etape:. Studiul rezultatelor trecute;. Examinarea previziunilor; 3. apacitatea beneficiară se poate determina prin: a. Media profiturilor nete anuale previzionate; b. Media profiturilor nete anuale corectate; c. Media profiturilor nete anuale din întreaga perioadă trecută și viitoare; d. Media profiturilor nete anuale din diferite perioade trecute și viitoare. 3. Dobânda: Definiții: Principalul este suma de bani î mprumutată sau investită. Maturitatea unui împrumut este intervalul de timp sau numărul de perioade ȋn care cel împrumutat poate folosi principalul. Dobânda este venitul pe care o persoană sau firmă î l obţine pentru o sumă de bani ȋn cazul ȋn care renunţă la un consum imediat sau la alte variante de plasament sau investire şi păstrează banii generând o relaţie de creditare. Rata dobânzii este procentul din principal pe care cel împrumutat trebuie să-l plătească împrumutătorului (creditorului) pe o anumită perioadă de timp, ȋn compensaţie pentru decizia acestuia de a renunţa la un consum imediat sau la oportunitatea de a efectua alte investiţii sau plasamente. Rata dobânzii este un factor de remunerare a capitalului împrumutat, atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. Pagină din 7

2 3. Dobânda simplă şi valoarea viitoare a fluxurilor de numerar: Dobânda simplă este suma plătită, ȋn cazul ȋn care banii au fost ȋmprumutaţi, sau câştigată, ȋn cazul ȋn care banii au fost investiţii ȋn funcţie de principal. Suma aferentă dobânzii simple este egală cu produsul dintre principal, rata dobânzii şi numărul perioadelor de timp luate ȋn considerare. Exemple: D = VP 0 x R d x n () unde: D - dobânda exprimată ȋn LEI VP 0 - principalul la momentul 0, suma ȋmprumutată sau valoarea prezentă; R d - rata dobânzii aferentă unei perioade de timp; n - numărul perioadelor de timp luate ȋn considerare () are este dobânda simplă pentru un împrumut de 00 LEI la o rată de 8% pe an pentru o perioadă de 6 luni?. Rezolvare: VP 0 = 00, R d = 8% (0,08) şi n = 6/ (0,5) rezultă: D = 00 x 0,08 x 0,5 = 8 LEI. () Dacă Ionescu Sorin cumpără o casă şi ȋmprumută LEI la o rată anuală de 7%, ce dobândă va plăti ȋn prima lună? Rezolvare: VP 0 = LEI, R d = 7% (0,07) şi n = /, rezultă: D = x 0,07 x (/) =.340 LEI. (3) ătălin Alexe primeşte 40 LEI trimestrial de la o bancă unde are un cont ce este remunerat cu o rată a dobânzii anuală de 6%. e sumă a depus ătălin ȋn acel depozit bancar? Rezolvare: VP 0 nu este cunoscută, dar se cunosc următoarele date: D = 40 LEI, R d = 6% (0,06) şi n=3/ = ¼ = 0,5. Folosind relaţia: D = VP0 x Rd x n se deduce VP0 şi anume: VP 0 = D/[R d x n] = 40 / [ 0,06 x 0,5] = LEI. În practică, de multe ori, trebuie calculate sumele pe care o persoană sau o firmă se aşteaptă să le primească la o anumită dată ȋn viitor. Valoarea viitoare a unei investiţii este notată VV n şi indică principalul plus dobânda acumulată la finalul celor n perioade (ani). Relaţia de calcul este următoarea: VV n = VP 0 + D () Exemple: () Popescu Mihai se ȋmprumută cu o sumă de 00 LEI pentru 0 luni la o rată de 7% pe an. e sumă trebuie să restituie P o p e s c u, la finalul celor 0 luni? Rezolvare: datele problemei sunt următoarele: VP 0 =.000 LEI, R d =7% (0,07) şi numărul de perioade n=0/=5/6, Folosim cele două relaţii: Pagină din 7

3 D = VP 0 x R d x n şi VVn = VP 0 + D, după înlocuire se obţine următoarea formulă: VVn = VP 0 + VP 0 x R d x n = VP 0 (+R d x n). Dacă introducem datele se obţine: VV 5/6 =.000 [+0,07 x (5/6)] =.7 LEI. () Firma ELETLEI SRL este interesată să investească LEI într-o afacere care permite să plătească o rată a dobânzii de % (dobânda simplă) ȋn fiecare an pe un interval de ani. âţi bani firma va încasa la finalul celui de-al doilea an? Rezolvare: Datele problemei sunt următoarele: VP 0 = LEI, R d = % (0,) şi se cere valoarea viitoare pe care firma o va încasa după doi ani (VV ). Din nou folosim relaţia: VVn = VP 0 + D şi D=VP 0 x R d x n. După înlocuire se obţine: VVn = VP 0 (+R d x n). Rezultatele problemei se determină astfel: VV = (+0, x ) =.00 LEI. 3. Dobânda compusă şi valoarea viitoare a fluxurilor de numerar: Dobânda compusă este suma ce se plăteşte luând ȋn calcul principalul cât şi dobânda câştigată, dar care nu a fost retrasă ȋn perioadele anterioare. De exemplu, dacă Ionescu Sorin plasează ȋntrun cont de economisire o sumă de.000 lei, iar acest tip de depozit este remunerat cu o dobândă de 7% ce se compune anual, valoarea finală (compusă) a soldului contului după un an se determină astfel: VV = VP 0 (+R d ) =.000(+0,07) =.40 lei. Dacă Ionescu lasă cei.000 LEI ȋn cont plus dobânda acumulată pentru ȋncă un an, soldul la finalul celui de-al doilea an se calculează astfel: VV = VV (+R d ) = VP 0 (+R d ) =.000(+0,07) =.89,8 LEI. Dacă Ionescu nu retrage nimic din cont pentru ȋncă un an, la finalul celui de-al treilea an soldul este următorul: VV 3 = VV (+R d ) = VV (+R d ) = VP 0 (+R d ) 3 =.000(+0,07)3 = 4.50LEI. Aceste soluţii pot fi generalizate pentru a calcula valoarea viitoare la finalul anului n pentru orice plată compusă la rata dobânzii R d (capitalizarea dobânzii). VVn = VP 0 ( +R d ) n (3) În anumite situaţii se cunosc valoarea prezentă (VP 0 ) şi valoarea viitoare VVn şi trebuie determinată rata dobânzii. Pentru rezolvarea problemei se foloseşte relaţia (3). Se extrage: +R d = [VVn/VP 0 ] /n, adică R d = [VVn/VP 0 )] /n. În practică se pot utiliza tabele ale dobânzii care permit determinarea ratei dobânzii ȋn funcţie de numărul de perioade (n). O altă categorie de probleme derivă din cunoaşterea valorii viitoare (VVn), valorii prezente (VP 0 ) şi rata dobânzii R d şi se cere numărul de perioade ȋn care dobânda este capitalizată (n). Există cel puţin trei variante de rezolvare a problemei: () rezolvare algebrică: Pagină 3 din 7

4 (+R d )n = VVn/VP 0, n ln(+r d ) = ln(vvn/vp 0 ) şi n = [ln(vvn/vp 0 ) /ln(+r d )], () folosind varianta grafică prin care se reprezintă familia de curbe VVn = f(r d ) şi (3) prin intermediul tabelelor cu rata dobânzii şi perioadele de compunere. Din reprezentarea grafică se poate constata faptul că cu cât o rată a dobânzii compuse este mai mare cu atât este mai rapidă rata de creştere a valorii iniţiale. Se poate considera că rata dobânzii este o rată de creştere, iar acest rezultat este util când se va discuta despre costul capitalului. 4. Determinarea ratei de capitalizare (fructificare) sau actualizare: Tehnic, valoarea în timp a banilor sau analiza fluxurilor de numerar actualizate (Discounted ash Flow Analysis DF) modelează evoluţia în timp a puterii de cumpărare a acestora. Axa temporară sau diagrama de flux reprezintă o modalitate de vizualizare în timp a fluxurilor şi rezolvarea problemei analizate. S-a convenit ca reprezentările folosind axa temporară să se realizeze conform diagramei următoare: timp 0 n Fluxuri VP 0 VP = VP 0 + D VP = VP + D VP n = VP n- + D de numerar: Valorile ȋnscrise ȋn diagramă reprezintă valori ȋnregistrate la sfârşitul fiecărei perioade. Notaţiile: 0 reprezintă momentul prezent faţă de care se realizează actualizarea, iar este momentul final al primei perioade ş.a.m.d. Aceste perioade înseamnă ani, dar ele pot exprima şi alte intervale de timp, cum ar fi zile, săptămâni, luni, trimestre sau semestre. Fluxurile de numerar se plasează sub axa temporară ȋn dreptul momentelor ce marchează sfârşitul perioadei. Ratele de dobândă aplicabile perioadei respective sunt plasate deasupra axei temporare. Ieşirile de numerar (cash outflow) sunt marcate cu semnul minus înaintea sumei, iar intrările de numerar (cash inflow) sunt considerate pozitive. 4. apitalizare (fructificare): Procedeul de compunere constă ȋn determinarea valorii viitoare a unui flux de numerar sau a unei serii de fluxuri de numerar, dacă factorul timp este luat în calcul din direcția: trecut prezent viitor. VV n = VP 0 (+ i ) n Regula capitalizării (fructificării) este următoarea: o sumă de bani VP 0 cheltuită /investită în trecut sau în prezent are ca echivalent în prezent sau în viitor suma VV n, numai dacă VP 0 este amplificat cu (+i) n. în care: i = rata de capitalizare; n = numărul de perioade (an, semestru, trimestru, lună, zi). Exemplu: Ionescu Sorin primeşte câte.000 l e i la sfârşitul fiecărui an, pentru o perioadă de 3 ani, şi el depune imediat fiecare sumă primită î ntr - un cont bancar de economii care va aduce 8% dobândă anual, care este sumă disponibilă la sfârşitul perioadei de 3 ani. În figura de mai jos se prezintă diagrama acestui flux de anuităţi. timp 0 i = 8 % 3 Fluxuri de numerar: ,40 VV 3 = 3.46,40 lei. Pagină 4 din 7

5 4. Actualizarea: Procedeul de compunere constă ȋn determinarea valorii trecut e a unui flux de numerar sau a unei serii de fluxuri de numerar, dacă factorul timp este luat în calcul din direcția: viitor prezent trecut. VP 0 = VV n i Regula actualizării este următoarea: o sumă de bani prevăzută a fi cheltuită în viitor peste n ani, VV n are ca echivalent în prezent sau în trecut suma VP 0 numai dacă VV n va fi amplificat cu n i n în care: i = rata de capitalizare; n = numărul de perioade (an, semestru, trimestru, lună, zi). Exemplu: Să considerăm cazul ȋn care cineva primeşte o sumă de.000 lei la sfârşitul fiecărui an, pe un interval de 3 ani. Sursa acestui flux de anuităţi este o sumă depusă ȋn momentul prezent la o rată a dobânzii anuale de 8%. are este suma astfel încât aceasta să fie echivalentă cu fluxul de anuităţi generate? Diagrama acestui flux de anuităţi obişnuite este prezentată ȋn figura următoare: timp 0 i = 8 % 3. Fluxuri de numerar: VV 0 =.577 lei. 4.3 Determinarea ratei de capitalizare (fructificare), actualizare (i): a. Rata egală cu dobânda la împrumutul de stat (i): denumită și rata de bază, rata fără riscuri, rata neutră de plasament a disponibilităților financiare; b. Rata egală cu dobânda practicată de banca centrală (i): i = i + Pr (primă de risc) c. Rată egală cu media dobânzilor practicate de băncile comerciale (i3): D i3 =, n în care: D = dobânda individuală practicată de băncile comerciale; n = numărul băncilor comerciale luate în calcul. d. Rata egală cu media tuturor dobânzilor practicate pe piața financiară (i4): i i i4 = 3 n i 3 e. Rata egală cu costul capitalului întreprinderii de evaluat (i5): () MP = cp în care: cp cp cî + cî cp cî cî, Pagină 5 din 7

6 MP = costul mediu ponderat al capitalurilor, se determină pe baza bilanțului funcțional, dintr-o perioadă de 3 ani; cp = costul capitalului propriu; cî = costul capitalului împrumutat; cp + cî = capitaluri totale. e.. Determinarea costului capitalului propriu: (Metoda ): cp = Rn + (Rr Rn) β, în care: Rn = rata neutră de plasament pe piața financiară (valori posibile: 3 6%); Rr = rata cu riscuri: riscuri externe: riscul de țară, riscul de ramură, riscul de politică economică, fiscală, riscul de neadaptare a managementului la exigențele economiei de piață, etc.; riscuri interne: dezechilibru financiar, tehnologii învechite, echipamente depășite, produse demodate, și orice punct slab reținut în cadrul diagnosticului. Rr Rn = prima de risc a întreprinderii; β = coeficientul de volatilitate a acțiunii întreprinderii de evaluat, și poate fi: β >, specifică întreprinderilor din ramurile: chimie, sticlărie, echipamente electrice și electronice, etc.; β <, specifică întreprinderilor din ramurile: material rulant, imobiliare, asigurări, etc.; β =, specifică întreprinderilor de tip holding, construcții industriale, bănci, etc. Exemplu de determinare a lui β: Perioada Rentabilitatea Rentabilitatea (n) acțiunii (r i) pieții, ramurii (r p) r i r p r i r p Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV n r i r p r i r p r i r p β = (Metoda ): r i. ri. rp rp n = = =,67 % r p rp - n Determinarea costului capitalului propriu prin dividende: cp = d p în care: d = dividendul pe acțiune; p = prețul unei acțiuni; g = rata de creștere a dividendelor. + g, Perioada: săptămână, lună, trimestru, ani. Pagină 6 din 7

7 e.. Determinarea costului capitalului împrumutat: cî = d( I), în care: d = costul datoriei (care trebuie defiscalizată); I = cota de impozit pe profit (6 %); heltuielifinanciare- Veniturifinanciare d = Datorii () Determinarea MP pornind de la capitalurile permanente necesare exploatării (PNE): Pentru determinarea MP prin această metodă se pornește de la bilanțul financiar: ATIV PASIV Imobilizări corporale apitaluri proprii Imobilizări necorporale Obligații financiare Imobilizări financiare.000 Total imobilizări NFR Disponibilități bănești apitaluri de lucru, din care: apital de lucru finanțat din: apitaluri proprii Imobilizări corporale NFR Datorii financiare = = 79,7 % ,83 % ATIV TOTAL PASIV TOTAL Admițând că rata dobânzii fără risc este de %, dobânda la împrumut este de 30 % iar impozitul pe profit este de 6 %, se obțin rezultatele: ostul capitalului propriu = %; ostul capitalului împrumutat = 30( 0,6) = 5,0; MP = 79,7 % + 5,0 0,83 % = 9,50 + 5,5 = 4,75, rotunjit 5 %. (3) Determinarea MP pornind le la rata de rentabilitate a pieții: Se cunosc următoarele elemente: rata dobânzii (fără risc) = % prima de risc = 3 % coeficientul β =,4 % rata datorii /fonduri proprii = 0 % dobânzi pentru datorii = 30 % impozit pe profit = 6 % costul capitalurilor proprii + (,4 3) = 5,30 % costul capitalului împrumutat 30( 0,6) = 5,0 % costul mediu ponderat al capitalului (MP) 5,30 80 % 5,0 0 % = 7,0 % Pagină 7 din 7