Categoria IV Evaluarea întreprinderilor

Μέγεθος: px
Εμφάνιση ξεκινά από τη σελίδα:

Download "Categoria IV Evaluarea întreprinderilor"

Transcript

1 Categoria IV Evaluarea întreprinderilor 1. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi se face pe baza: a) bilantului contabil; b) bilantului economic; c) bilantului resurselor si destinatiilor acestora. 2. Care din urmãtoarele categorii de factori fac necesarã pozitionarea sistematicã a întreprinderii pe piatã: a) factori legati de existenta preturilor libere; b) inflatia; c) politicile de restructurare. 3. Cum se reevalueazã stocurile de materii prime din întreprinderea supusã evaluãrii, pe bazã de expertizã si diagnostic: a) aplicând una din metodele FIFO sau LIFO; b) în functie de raportul de schimb leu/dolar; c) la preturile zilei sau, dacã intrãrile sunt mai rare, la media preturilor de achizitie din cea mai recentã perioadã. 4. Ce relatie existã între rata de actualizare si riscul de tarã: a) cu cât riscul de tarã e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai mare; b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã a bunurilor; c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar. b) cu cât riscul de tarã e mai mic, cu atât rata de actualizare e mai mare; c) cu cât riscul de tarã e mai mare, cu atât rata de actualizare e mai micã. 5. Ce relatie existã între valoarea întreprinderii si rata de actualizare: a) direct proportionalã; b) invers proportionalã; c) depinde de numãrul si mãrimea riscurilor.

2 6. Estimarea de cãtre experti a unor rate de actualizare diferite poate avea ca explicatie: a) o perceptie diferitã despre riscuri; b) nivel diferit de informare si documentare; c) nu este posibilã o astfel de situatie. 7. Insuficienta de amortizare a imobilizãrilor dintr-o întreprindere (amortizarea scripticã este inferioarã amortizãrii tehnicoeconomice) influenteazã artificial valoarea patrimoniului întreprinderii în sensul: a) micsorãrii; b) majorãrii; c) nu are nicio influentã. 8. Când se doreste determinarea valorii actuale a bunurilor dintr-o întreprindere, se urmãreste: a) actualizarea valorii bunurilor la inflatie; b) corectarea tuturor distorsiunilor dintre valoarea contabilã si valoarea economicã a bunurilor; c) corectarea valorii contabile cu inflatia si cu influentele din modificarea raportului de schimb leu/dolar. 9. Evaluarea economicã si financiarã a unei întreprinderi poate fi efectuatã: a) numai când e prevãzutã prin acte normative; b) sistematic, pentru o bunã gestiune a afacerii; c) dacã normele contabile permit aceasta. 10. Atunci când se determinã fluxul de trezorerie, în vederea evaluãrii unei întreprinderi, profitul net se corecteazã cu: a) cheltuielile nedeductibile, necesarul de fond de rulment si investitia de mentinere; b) amortismentele, variatia necesarului de fond de rulment si investitia de mentinere; c) investitia de mentinere, amortismentele si necesarul de fond de rulment.

3 11. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea întreprinderii, în sensul: a) reducerii, deoarece se reduce fluxul de trezorerie; b) reducerii, deoarece creste fluxul de trezorerie; c) cresterii, deoarece creste necesarul de resurse. 12. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi care prezintã urmãtorul bilant economic: imobilizãri ; capital social ; obligatii ; creante ; stocuri ; diferente din reevaluare ; profit ; rezerve ; disponibilitãti : a) ; b) ; c) Câte variante teoretice sunt pentru determinarea capacitãtii beneficiare a unei întreprinderi în ce priveste perioada de referintã: a) 2; b) 3; c) Evaluãrile pot fi: a) evaluãri contabile, evaluãri administrative si evaluãri bazate pe expertizã si diagnostic; b) evaluãri contabile si evaluãri economice; c) evaluãri pe bazã de acte normative. 15. Obiectivul evaluãrii economice si financiare îl reprezintã: a) determinarea valorii patrimoniale si a valorii prin rentabilitate a întreprinderilor; b) determinarea valorii de piatã a bunurilor si întreprinderilor; c) reevaluarea bunurilor din întreprindere, în vederea aducerii la inflatie. 16. Care este diferenta dintre uzura scripticã si uzura fizicã a unei clãdiri: a) nu este nicio diferentã; b) uzura scripticã este durata de recuperare a investitiei, iar cea fizicã este durata de viatã;

4 c) apreciere economicã a vietii unei clãdiri. 17. La ce se foloseste reevaluarea mijloacelor fixe: a) sã schimbe valorile mijloacelor fixe din bilantul contabil; b) sã reactualizeze valoarea patrimonialã pentru privatizare, asociere etc.; c) sã stabileascã valorile reale de impozitare. 18. Care sunt metodele de piatã de evaluare a terenurilor folosind chiria si informatiile de tranzactionare: a) metoda rentei de bazã si a capitalizãrii rentei de bazã; b) metoda comparatiei directe; c) doar metoda rentei de bazã. 19. Capacitatea beneficiarã se referã la: a) beneficiul realizat în trecut; b) un beneficiu viitor; c) beneficiul realizat de întreprindere la data analizei. 20. Activul net corectat prin metoda aditivã se determinã dupã formula: a) capitaluri permanente +/ diferentele din reevaluare; b) capitaluri proprii +/ diferentele din reevaluare; c) activul reevaluat corijat +/ total datorii. 21. Activul net corectat, prin metoda substractivã, se determinã dupã formula: a) capitaluri proprii +/ diferentele din reevaluare; b) activul reevaluat corijat total datorii; c) activul reevaluat corijat obligatiile financiare. 22. Care dintre urmãtoarele elemente pot constitui niveluri ale ratei de capitalizare? a) dobânda la împrumutul de stat; b) rata de remunerare a activelor fixe; c) dobânda bancarã. 23. Rata de actualizare este: a) un element al pietei financiare;

5 b) un element al pietei de bunuri si servicii; c) dobânda la împrumutul de stat. 24. Care este valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi sau a unui activ: a) activul net contabil; b) activul net corijat (corectat); c) activul net reevaluat. 25. Sinteza diagnosticelor functiilor întreprinderilor reprezintã: a) o metodã de cunoastere a rentabilitãtii; b) o modalitate de determinare a profitului net; c) o centralizare a concluziilor privind diagnosticele functiilor întreprinderii la un moment dat. 26. Diagnosticul functiei organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului urmãreste examinarea: a) structurii întreprinderii; b) absenteismului; c) resurselor umane ale întreprinderii. 27. Obiectivul diagnosticului functiei organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare); b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a contribui la realizarea obiectivelor si functiilor întreprinderii; c) stabilirea calitãtii conducerii si a salariatilor întreprinderii. 28. Obiectivul diagnosticului organizãrii, conducerii si gestionãrii personalului are drept scop: a) încadrarea întreprinderii (micã, mijlocie, mare); b) analiza structurii umane si a capacitãtii sale de a-si da concursul la realizarea activitãtilor întreprinderii; c) stabilirea organigramei întreprinderii.

6 29. Obiectivul diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare, în cadrul evaluãrii întreprinderii, are drept scop: a) stabilirea gradului de uzurã si a valorii mijloacelor fixe; b) necesitatea de restructurare a întreprinderii; c) aprecierea în ce mãsurã mijloacele de productie material rãspund nevoilor actuale sau viitoare ale întreprinderii sau ale achizitorului (cumpãrãtorului) ei potential. 30. Diagnosticul functiei comerciale se aflã în relatie de interdependent cu diagnosticul: a) functiei de organizare, conducere si gestionare a personalului; b) functiei de exploatare; c) tuturor functiilor întreprinderii. 31. Diagnosticul comercial urmãreste determinarea: a) raporturilor dintre întreprindere si mediul sãu exterior social economic; b) pietei si a locului ocupat de întreprindere pe aceastã piatã; c) nivelul calitativ al produselor si serviciilor sau al lucrãrilor executate de întreprindere. 32. Goodwill-ul reprezintã: a) fondul comercial al întreprinderii; b) un plus de valoare recunoscutã întreprinderii cu ocazia unei transmiteri care are ca sursã elementele intangibile ale acesteia; c) un plus de valoare înregistratã în bilant care corespunde fondului comercial al întreprinderii. 33. Evaluarea economicã si financiarã a întreprinderii se face pe baza: a) unui act normativ;

7 b) unei expertize si diagnostic; c) bilantului contabil al întreprinderii. 34. Elementele de calcul pentru a evalua o întreprindere prin rentabilitate sunt: a) profitul din bilant, rata de actualizare si perioada de referintã; b) capacitatea beneficiarã, rata de actualizare si perioada de referintã; c) capacitatea beneficiarã, rata inflatiei, rata de actualizare si perioada de referintã. 35. Goodwill-ul unei întreprinderi se gãseste înregistrat în bilantul întreprinderii la închiderea exercitiului: a) da; b) nu; c) da, ca fond comercial. 36. Elementele intangibile influenteazã valoarea întreprinderii: a) patrimonial; b) prin rentabilitate; c) nu influenteazã. 37. Bilantul contabil serveste ca bazã de date pentru stabilirea: a) activului net contabil; b) rezultatului net contabil; c) conturilor de regularizare. 38. Modalitatea de prezentare a conturilor de venituri si cheltuieli în contul de profit si pierdere se face: a) dupã regulile de deductibilitate fiscalã; b) dupã natura veniturilor si cheltuielilor;

8 c) dupã principiul necompensãrii veniturilor cu cheltuielile. 39. Modalitatea de prezentare a posturilor contabile în bilantul contabil se face: a) în ordinea crescândã a simbolurilor conturilor; b) în sume nete atât în activ, cât si în pasiv; c) în ordinea fluxurilor economice. 40. Diagnosticul functiei contabile are ca obiectiv: a) stabilirea corectã a înregistrãrilor contabile; b) aprecierea fiabilitãtii conturilor anuale; c) determinarea profitului brut. 41. Analiza structurii salariatilor pe niveluri de pregãtire, sexe si vechime în întreprindere relevã anomalii în ceea ce priveste: a) nivelul corespunzãtor de pregãtire a personalului; b) ocuparea functiilor de conducere de cãtre personalul feminin; c) nivelul corespunzãtor de pregãtire a sefilor de compartimente. 42. Separarea bunurilor din întreprinderea supusã evaluãrii se face în functie de: a) prevederile legale; b) gradul de utilizare a acestora; c) utilitatea exprimatã si mãsuratã prin gradul de participare la realizarea profiturilor. 43. Tehnicile pentru realizarea actualizãrii sunt: a) capitalizarea si actualizarea propriu-zisã; b) factorul timp si fructificarea; c) rata de actualizare sau de capitalizare.

9 44. Care din urmãtoarele ajustãri aduse profitului din bilant, în vederea determinãrii capacitãtii beneficiare a întreprinderii, este inexactã: a) corectii legate de politica de amortizare a întreprinderii; b) corectii legate de politica de salarizare a întreprinderii; c) corectii legate de politica de comercializare a întreprinderii. 45. În ce constã ajustarea profitului din bilant în functie de politica de amortizare a întreprinderii: a) înlãturarea excesului sau insuficientei de amortizare; b) calculul amortizãrii în functie de metoda liniarã, indifferent de metoda folositã de întreprindere; c) evitarea metodei de amortizare acceleratã. 46. Urmãtorii factori trebuie avuti în vedere, atunci când se reevalueazã bunurile dintr-o întreprindere, unul din ei fiind eronat: a) evolutia preturilor; b) raportul de schimb leu/dolar; c) modul de contabilizare a costurilor. 47. Care este valoarea activului net corijat al unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social ; imobilizãri ; stocuri ; creante ; rezerve ; profit ; diferente din reevaluare ; disponibilitãti ; obligatii nefinanciare ; instalatii luate cu chirie : a) ; b) ; c) Care este valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi care, dupã reevaluarea bunurilor, prezintã urmãtoarea situatie patrimonialã: capital social ; imobilizãri ; stocuri ; creante ; rezerve ;

10 profit ; diferente din reevaluare ; disponibilitãti ; obligatii nefinanciare ; instalatii luate cu chirie : a) ; b) ; c) Metoda de evaluare la termen este recomandabil sã fie folositã în cazul: a) întreprinderilor aflate în dificultate; b) întreprinderilor aflate în dificultate, neredresabile; c) întreprinderilor aflate în dificultate, redresabile. 50. Dacã se poate determina valoarea patrimonialã a unei întreprinderi, care este aceasta, dispunând de urmãtoarele informatii: capital social ; rezerve ; alte fonduri proprii ; imobilizãri necorporale (cheltuieli de înfiintare) : a) da, ; b) da, ; c) nu. 51. O instalatie datã cu chirie influenteazã valoarea patrimonialã de bazã a unei întreprinderi? a) da; b) nu; c) da, deoarece se amortizeazã altfel. 52. În evaluarea unei întreprinderi prin rentabilitate, profitul din bilantul contabil constituie: a) un element de calcul al valorii întreprinderii; b) punct de pornire în determinarea capacitãtii beneficiare a întreprinderii; c) un profit economic la care, prin aplicarea unui multiplicator (coeficient), se obtine valoarea întreprinderii. 53. Care din urmãtoarele afirmatii este inexactã:

11 a) cresterea ratei de actualizare micsoreazã valoarea întreprinderii; b) cresterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã, contabilã micsoreazã valoarea întreprinderii; c) cresterea riscurilor legate de politica economicã, vamalã, fiscalã contabilã micsoreazã rata de actualizare si, ca atare, micsoreazã valoarea întreprinderii. 54. Metodele combinate de evaluare abordeazã: a) atât activul, cât si pasivul din bilant; b) atât patrimoniul, cât si rentabilitatea; c) atât resursele, cât si destinatia acestora. 55. Ce semnificatie are relatia ANC. i în evaluarea elementelor intangibile ale unei întreprinderi în care: ANC = activul net corijat (valoarea patrimonialã a întreprinderii); i = rata de capitalizare: a) prag de semnificatie în cadrul diagnosticului; b) prag de rentabilitate al întreprinderii; c) goodwill-ul întreprinderii. 56. Alegerea metodelor de evaluare utilizate are la bazã criteriul principal: a) recomandat de bibliografia consultatã; b) rationamentul profesional al evaluatorului; c) tipul de întreprindere de evaluat. 57. Evaluarea întreprinderii necesitã aplicarea: a) a trei sau mai multe metode; b) cel putin a douã metode; c) metodelor care dau rezultate apropiate. 58. Evaluatorul, în procesul de evaluare, estimeazã:

12 a) costul; b) valoarea; c) toate cele de mai sus. 59. Utilizarea unei metode de evaluare depinde de: a) conditiile concrete de evaluare; b) constatãrile din diagnosticul de evaluare; c) dorinta beneficiarului evaluãrii. 60. Pretul pietii pentru bunurile care au utilitate pentru întreprindere este egal cu: a) valoarea de intrare, mai putin deprecierea; b) pretul de cumpãrare a unui bun similar sau cu caracteristici similare, mai putin deprecierea; c) pretul de vânzare existent în cataloagele furnizorilor. 61. Utilitatea bunului în întreprindere se determinã în functie de: a) gradul de participare la realizarea profiturilor; b) parametrii tehnici de eficientã; c) gradul de uzurã. 62. Valoarea de lichidare a unui bun este egalã cu: a) valoarea de origine, mai putin uzura; b) pretul de vânzare posibil de obtinut, mai putin datoriile care greveazã bunul si cheltuielile ocazionate de lichidare; c) valoarea actualã a bunului. 63. Diagnosticul efectuat de evaluator urmãreste: a) stabilirea competitivitãtii întreprinderii;

13 b) modalitatea de manifestare a functiilor întreprinderii si stabilirea concluziilor; c) determinarea rentabilitãtii întreprinderii. 64. Concluziile diagnosticului efectuat de evaluator tine seama de: a) mediul economic exterior întreprinderii si conditiile asigurate de întreprindere mediului intern de manifestare a functiilor ei; b) dispozitiile legale în vigoare; c) vointa proprietarilor întreprinderii. 65. Soldul clientilor la 31 decembrie este de mii lei, iar rulajul creditor anual al acestora este de mii lei. Care a fost durata în zile a încasãrii clientilor? a) 15 zile; b) 45 de zile; c) 30 de zile. 66. Se dau urmãtoarele elemente de bilant: total activ = mii lei; cheltuieli constituire = mii lei; cheltuieli de cercetare = mii lei; brevete proprietate = mii lei. Existã un cumpãrãtor pentru o parte din brevete care oferã mii lei. Stabilind bilantul economic al întreprinderii, bilantul contabil va fi ajustat (corijat) în minus cu: a) mii lei; b) mii lei; c) mii lei.

14 67. Bilantul economic se prezintã cu un: a) activ net corijat de mii lei; b) pasiv net corijat de mii lei, din care datorii totale de mii lei. Valoarea patrimonialã a întreprinderii va fi de: a) mii lei; b) mii lei; c) mii lei. 68. Se constatã cã o halã industrialã, în valoare rãmasã de mii lei, nu mai are utilizare de peste trei ani, iar situarea ei în partea perifericã a uzinei face posibilã vânzarea terenului încã liber de orice sarcinã. Cheltuielile de demolare a halei sunt estimate la mii lei, iar transportul si taxele materialelor nerecuperabile la suma de mii lei. Pentru materialele recuperabile se estimeazã obtinerea din vânzarea acestora a sumei nete de mii lei. Stabilind bilantul economic, cu ce sumã urmeazã a fi ajustat (corijat) în minus, bilantul contabil: a) mii lei; b) mii lei; c) mii lei. 69. Activul net corijat al întreprinderii este de lei, capacitatea beneficiarã de lei, iar rata neutrã de 20%. Superprofitul va fi de: a) plus mii lei; b) minus mii lei; c) plus mii lei. 70. Activul net contabil este de mii lei. Valoarea bunurilor închiriate este de mii lei, iar valoarea bunurilor întreprinderii închiriate la terti este de mii lei. Valoarea substantialã brutã a întreprinderii va fi de:

15 a) mii lei; b) mii lei; c) mii lei. 71. Capacitatea beneficiarã a întreprinderii este de mii lei, iar dobânda la certificatele de depozit ale trezoreriei statului este de 30%. Valoarea întreprinderii, utilizând valoarea de rentabilitate sau metoda de capitalizare a veniturilor, va fi de: a) mii lei; b) mii lei; c) mii lei. 72. Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de mii lei, capacitatea beneficiarã este de mii lei, rata neutrã de plasament (i) este de 11%, iar rata de actualizare (c) este de 25%. Valoarea întreprinderii prin metoda bazatã pe goodwill este de: a) mii lei; b) mii lei; c) mii lei. 73. O întreprindere neredresabilã, cu un activ net pozitiv, intrã în lichidare având urmãtoarele date estimative: activ net contabil = mii lei; plus valoarea imobilizãrilor = mii lei; minus valoarea imobilizãrilor = mii lei; (plusul si minusul sunt estimate a fi rezultate în urma lichidãrii vânzãrii imobilizãrilor); cheltuieli de dezafectare si functionare în timpul lichidãrii = mii lei. Valoarea estimatã a trezoreriei disponibilã dupã lichidare este de: a) mii lei; b) mii lei; c) mii lei.

16 74. În câte grupe se pot împãrti metodele de evaluare combinate? a) 3; b) 2; c) Valoarea patrimonialã a întreprinderii (ANC) este de lei, capacitatea beneficiarã este de lei, rata neutrã (i) este de 11%, iar rata de actualizare a superprofitului este 25%. Valoarea globalã a întreprinderii va fi de: a) lei; b) lei; c) lei. 76. Reluând informatiile de la întrebarea 72, precizati care este valoarea goodwillului aplicând o ratã de actualizare de 30%: a) lei; b) lei; c) lei. 77. Cresterea necesarului de fond de rulment (NFR) influenteazã valoarea întreprinderii în sensul: a) reducerii; b) cresterii; c) nu influenteazã. 78. Ce relatie existã între rata de actualizare si riscul de tarã? a) direct proportionalã; b) invers proportionalã; c) nu existã relatie directã. 79. Explicati necesitatea evaluãrii economice si financiare a unei întreprinderi. 80. Explicati rolul bilantului contabil în evaluarea unui activ sau a unei întreprinderi.

17 81. Explicati diferentele dintre pret si valoare. 82. Clasificati diferitele tipuri de evaluãri. 83. Care este rolul diagnosticului în evaluarea întreprinderii? 84. Explicati legãtura dintre scop si metodã în evaluarea întreprinderii. 85. Definiti valoarea de piatã. 86. Definiti valoarea justã. 87. Definiti valoarea actualã a unui bun. 88. Definiti valoarea de origine. 89. Definiti valoarea de utilizare. 90. Definiti valoarea substantialã. 91. Prezentati 3 momente din viata întreprinderii în care este obligatorie evaluarea. 92. De ce este obligatorie evaluarea în cazul privatizãrii unei întreprinderi? 93. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului juridic. 94. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului comercial. 95. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare. 96. Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane. 97. Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar-contabil. 98. Aveti urmãtoarele informatii despre întreprindere: cheltuieli de înfiintare 5.000; licente ; clãdiri ; echipamente ; stocuri ; creante ; bãnci ; venituri în avans ; capital social ; rezerve 5.000; furnizori ; împrumuturi bancare (din care pe termen lung); provizioane pentru riscuri si cheltuieli

18 Eliberati bilantul contabil în principalele sale mase, bilantul financiar si bilantul functional, si explicati rolul acestora în cadrul diagnosticului de evaluare. 99. Rolul bilantului în diagnosticul de evaluare Rolul bilantului functional în diagnosticul de evaluare Care sunt pasii (etapele) în determinarea activului net corectat al unei întreprinderi? 102. Care sunt componentele fundamentale ale oricãrei evaluãri de întreprindere? 103. În ce constã separarea bunurilor dintr-o întreprindere în bunuri necesare si bunuri nenecesare? 104. Care sunt criteriile în functie de care se face evaluarea bunurilor dintr-o întreprindere în vederea determinãrii activului net corijat? 105. Care sunt metodele de calcul al activului net corectat al unei întreprinderi? 106. În ce constã metoda substractivã de calcul a activului net corijat? 107. În ce constã metoda aditivã de calcul a activului net corijat? 108. Explicati relatia dintre activul net corijat al unei întreprinderi si valoarea acesteia Cum se calculeazã valoarea substantialã brutã a unei întreprinderi? Explicati semnificatia acesteia Determinati activul net corijat al unei întreprinderi, prin ambele metode, cunoscând urmãtoarele elemente din bilantul economic al acesteia: casa ; banca ; cheltuieli de înfiintare ; clãdiri ; echipamente ; stocuri ; furnizori ; creditori ; împrumuturi bancare t.l ; capital social ; reserve ; venituri anticipate ; profit Ce este rata de actualizare? 112. Care sunt tehnicile de actualizare? 113. Prezentati 3 metode de determinare a ratei de actualizare.

19 114. Ce este actualizarea? 115. Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei întreprinderi Cum se determinã costul capitalului propriu al unei întreprinderi? 117. Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare Explicati relatia dintre riscuri si valoarea întreprinderii Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea întreprinderii Enumerati unele posibile riscuri externe si riscuri interne ale unei întreprinderi cu influentã asupra ratei de actualizare Ce semnificatie are coeficientul de volatilitate al actiunilor unei întreprinderi asupra valorii acesteia? 122. Ce este valoarea patrimonialã a unei întreprinderi si prezentati câteva din metodele de determinare Ce este capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si ce semnificatie are în evaluarea întreprinderii Care sunt pasii (etapele) pentru determinarea capacitãtii beneficiare a unei întreprinderi? 125. Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilantul contabil pentru determinarea capacitãtii beneficiare Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în legãturã cu amortizãrile si provizioanele pentru deprecierea imobilizãrilor? 127. Ce corectii se aduc rezultatelor financiare din bilantul contabil în legãturã cu cheltuielile salariale? 128. Explicati corectiile legate de sinergii ce trebuie aduse profitului din bilantul contabil pentru a determina capacitatea beneficiarã a întreprinderii Ce sunt efectele sinergice si ce influentã au asupra valorii unei tranzactii?

20 130. Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitãtii beneficiare a unei întreprinderi? 131. Care sunt elementele de calcul necesare pentru evaluarea întreprinderii prin rentabilitate? 132. Ce întelegeti prin perioada de referintã a unei întreprinderi în evaluarea acesteia prin rentabilitate? 133. Ce este si cum se determinã prima de risc a unei întreprinderi? 134. Ce relatie este între rata de actualizare, capacitatea beneficiarã si valoarea întreprinderii? 135. Capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi exprimatã prin profitul net este de 800, iar dobânda la obligatiunile de stat este de 12%. Care este valoarea întreprinderii prin metoda capitalizãrii veniturilor si explicati semnificatia acesteia Ce semnificatie are multiplicatorul capitalistic y pentru evaluarea prin rentabilitate a unei întreprinderi si care sunt formele de prezentare a acestuia? 137. Ce este valoarea de randament propriu-zisã si cum se determinã? 138. Ce este valoarea de rentabilitate limitatã si cum se determinã? 139. Ce este valoarea de rentabilitate continuã si cum se determinã? 140. Definiti capacitatea beneficiarã a unei întreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia Cum se determinã si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie în evaluarea unei întreprinderi? 142. În ce constã metoda fluxurilor de disponibilitãti actualizate? 143. Care sunt cele 4 etape (pasi) în evaluarea întreprinderii prin metoda fluxurilor de disponibilitãti actualizate? 144. Ce este valoarea rezidualã, cum se determinã si când se foloseste în evaluarea întreprinderii? 145. Ce sunt elementele intangibile ale unei întreprinderi si care sunt acestea?

21 146. Ce este partea invizibilã a unei întreprinderi si cum se determinã valoarea acesteia? 147. Ce este pragul de rentabilitate al unei întreprinderi si ce semnificatie are în evaluarea acesteia? 148. Ce este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill, ce semnificatie are si cum influenteazã valoarea întreprinderii? 149. Ce este goodwill-ul unei întreprinderi si în ce relatie se aflã cu valoarea acesteia? 150. Ce relatie existã între fondul comercial si goodwill-ul unei întreprinderi? 151. Ce sunt metodele combinate de evaluare a întreprinderii si în câte grupe se pot clasifica? 152. Explicati în ce constã metoda practicienilor de evaluare a întreprinderii În ce constã metoda remunerãrii valorii substantiale brute? 154. În ce constã metoda remunerãrii capitalurilor permanente necesare exploatãrii? 155. Care sunt ipotezele de bazã în evaluarea întreprinderii prin metoda remunerãrii valorii substantiale brute? 156. Se dau urmãtoarele informatii: imobilizãri corporale ; fond de comert 1.000; stocuri ; creante ; disponibilitãti 5.000; capitaluri proprii ; diferente din reevaluare ; obligatii nefinanciare si împrumuturi bancare 5.000; rata de remunerare a valorii substantiale brute este de 15%; capacitatea beneficiarã exprimatã prin profitul previzional net 1.000/an; rata de actualizare este de 12%. Se cere sã evaluati întreprinderea calculând o rentã a goodwillului redusã la 5 ani Cum se evalueazã actiunile detinute de întreprindere la capitalul altor întreprinderi? 158. Cum se evalueazã stocurile din cadrul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?

22 159. Cum se evalueazã creantele din bilantul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? 160. Cum se evalueazã disponibilitãtile din bilantul unei întreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? 161. Cum se evalueazã imobilizãrile necorporale ale unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? 162. Cum se evalueazã obligatiile din bilantul unei întreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? 163. Care sunt situatiile în care este posibilã evaluarea unei întreprinderi în dificultate? 164. În ce constã metoda activului net de lichidare, când se foloseste si cum se calculeazã valoarea întreprinderii în dificultate? 165. În ce constã metoda valorii la termen, când se foloseste si cum se calculeazã valoarea întreprinderii în dificultate? 166. Evaluarea întreprinderii în cazul fuziunii si divizãrii Care este structura standard a unui raport de evaluare a întreprinderii? 168. Cum influenteazã raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei întreprinderi? 169. Cum influenteazã modificarea preturilor valoarea unei întreprinderi? 170. Rata de remunerare a activelor este de 10%, valoarea patrimonialã a întreprinderii este de , iar capacitatea beneficiarã exprimatã prin profitul net este Care este superprofitul, superbeneficiul sau renta de goodwill a întreprinderii? 171. Care este valoarea unei întreprinderi dacã are o capacitate beneficiarã exprimatã prin profitul net de , iar costul capitalului acestei întreprinderi este de 15%? 172. Se dau urmãtoarele informatii despre o întreprindere: total active , din care cheltuieli anticipate ; total datorii ; diferente din reevaluare

23 50.000; capitaluri proprii Determinati activul net corijat al acestei întreprinderi Care este rolul bilantului economic în evaluarea unei întreprinderi? 174. Explicati rolul evaluãrii pentru elaborarea situatiilor financiare ale întreprinderii Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii întreprinderii Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea întreprinderii? 177. Ce întelegeti prin valoarea patrimonialã a unei întreprinderi? 178. Cum influenteazã riscul de tarã valoarea unei întreprinderi? 179. Conturile din afara bilantului influenteazã valoarea unei întreprinderi? Dacã da, cum? 180. O întreprindere si-a constituit un patrimoniu compus în principal din participatii minoritare în afaceri industriale si comerciale. Bilantul sãu se prezintã astfel la sfârsitul exercitiului N: ACTIV PASIV Imobilizari corporale nete 5 Capitaluri proprii 112 Imobilizari financiare 120 Datorii financiare 25 Disponibilitati banesti 12 TOTAL 137 Total 137 Imobilizãrile corporale ale afacerii sunt constituite în principal din mobilier de birou pe care îl utilizeazã pentru propriile nevoi si care are o valoare de piatã estimatã la 11 milioane u.m. Imobilizãrile financiare cuprind portofoliul de participatii minoritare care includ douã categorii distincte: titluri ale societãtilor necotate pentru o valoare netã contabilã de 88 milioane u.m. care genereazã, în opinia managerilor, plusvalori potentiale brute de 15 milioane u.m.;

24 titluri ale societãtilor cotate a cãror valoare bursierã reprezintã, pentru partea detinutã de întreprindere, 50 milioane u.m. Întreprinderea are, ca urmare a unor pierderi aferente exercitiului anterior, un rezultat reportat negativ de 15 milioane u.m. Aceste pierderi se vor recupera în urmãtorii 5 ani, perioadã în care se va determina o economie de impozit pe profit. Impozitul pe profit este de 40%, cel aferent plusvalorilor activelor de 28%. Rentabilitatea capitalurilor proprii asteptatã de piatã pentru acest tip de afacere este de 10%. Sã se determine plusvalorile nete aferente activelor Se reia enuntul de la problema 180 cu urmãtoarea cerintã: sã se determine economia de impozit pe profit indusã de pierderi Se reia enuntul de la problema 180 cu urmãtoarea cerintã: sã se calculeze activul net contabil Grupul Y detine, prin intermediul societãtii-mame, un control majoritar asupra a trei societãti: A, B si C. Bilantul societãtii-mame, încheiat la sfârsitul exercitiului N, se prezintã astfel: Se mai cunosc urmãtoarele: imobilizãrile corporale corespund clãdirii ce reprezintã sediul social al grupului (regrupeazã ansamblul serviciilor administrative si comerciale ale grupului si ale

25 celor trei filiale); o expertizã recentã îi atribuie o valoare de piatã de 16 milioane u.m.; imobilizãrile financiare cuprind, pe de o parte, valoarea netã contabilã a participatiilor în societãtile A, B, C si, pe de altã parte, un împrumut de 12 milioane u.m. acordat unui partener comercial al grupului care are unele dificultãti financiare. Dupã ultimele informatii, acest partener ar putea ajunge în situatia încetãrii plãtilor. În privinta filialelor, se mai stie: A reprezintã în bilantul grupului o valoare netã contabilã de 50 milioane u.m. Este o societate necotatã care are datorii financiare de 18 milioane si care a obtinut în ultimul exercitiu un rezultat din exploatare de 9 milioane. Societãtile cotate ale aceluiasi sector de activitate prezintã actualmente urmãtorii multiplii asupra rezultatelor ultimului exercitiu: 10 pentru rezultatul exploatãrii si 15 pentru rezultatul net; B este o societate cotatã pe piata secundarã de 2 ani. Valoarea netã contabilã în cadrul grupului, care detine din capitalurile sale o cotã de 55%, este de 35 milioane. În urma unor performante deosebite, B prezintã la ora actualã, pe baza mediei cursurilor înregistrate pe parcursul ultimei luni bursiere, o capitalizare bursierã de 130 milioane; C este o societate tânãrã, în puternicã crestere, a cãrei finantare a fost realizatã deocamdatã doar din capitaluri proprii. Rentabilitatea sa nu este mare, dar tinând seama de potentialul sãu, se estimeazã o valoare global apropiatã de cifra de afaceri anualã, de 32 milioane pentru ultimul exercitiu. Grupul detine 100% din capitalul sãu. Alte informatii: impozit pe profit 40%, impozit pe plusvalorile aferente activelor pe termen lung 28%. Sã se determine valoarea actualã a participatiilor în societãtile A, B si C Se reia enuntul de la problema 183 cu urmãtoarea cerintã: sã se calculeze activul net contabil corectat al grupului Y Societatea A, cotatã la bursã, prezintã caracteristicile financiare urmãtoare: capitaluri proprii 100 milioane u.m.

26 datorii financiare 200 imobilizãri nete 220 nevoie de fond de rulment 80 rezultatul exploatãrii 50 Se mai stie cã: rata dobânzii fãrã risc pe piatã 5,7%; prima de risc mediu pe piata actiunilor 4%; rata medie a dobânzii la datoriile societãtii 7,5%; cota de impozit 40%; coeficientul β 1,1; capitalizarea bursierã a societãtii este actualmente de 225 milioane u.m.; imobilizãrile nete cuprind o participatie minoritarã, în sumã de 20 milioane, întro altã societate cotatã, a cãrei valoare de piatã (pe baza mediei cursurilor ultimei luni bursiere) este de 35 milioane u.m.; investitiile realizate de societate în cursul ultimului exercitiu au fost de 50 milioane si nevoia de fond de rulment a crescut cu 10 milioane. Cheltuielile cu amortizarea au fost de 45 milioane u.m. Sã se determine costul mediu ponderat al capitalului ca si referintã a ratei de actualizare Un grup de societãti prezintã urmãtoarele situatii financiare pentru ultimul exercitiu: Cifra de afaceri milioane u.m. Excedent brut de exploatare 250 Amortizãri 50 = Rezultatul exploatãrii 200

27 + Rezultat financiar 15 + Rezultat extraordinar 25 Impozit pe profit 85 Amortizare pe plusvalori (specificã consolidãrilor) 10 = Rezultat net consolidat 115 BILANT Alte informatii: investitiile au reprezentat 60 milioane u.m. în cursul ultimului exercitiu: nevoia de fond de rulment reprezenta 150 milioane u.m. la sfârsitul exercitiului precedent; cota de impozit pe profit 40%; rata de rentabilitate a pietei, fãrã risc 4%; prima de risc medie a pietei actiunilor este de 5%; coeficientul β al grupului este de 1,3%; rata dobânzii la datoriile financiare ale grupului 7%. Se cere sã se calculeze valoarea creatã de grup în ultimul exercitiu Se reia enuntul de la problema anterioarã cu urmãtoarea cerintã: sã se evalueze afacerea prin comparatii bursiere, stiind cã pentru societãtile cotate din acelasi sector de activitate s-au observat multiplii urmãtori pentru rezultatele

28 ultimului exercitiu: PER = 18, multiplul rezultatului din exploatare = Se reia enuntul de la problema 190 cu urmãtoarea cerintã: sã se evalueze afacerea prin metoda cash-flow-urilor disponibile, (pentru afacere, entitate) actualizarea presupunând cã acest cash-flow va creste cu 10% pe an în urmãtoarele trei exercitii, apoi cu 4% pânã la infinit O întreprindere oferã actionarilor un randament global pe dividende de 3%. stiind cã pentru clasa de risc consideratã, piata cere o rentabilitate a capitalurilor proprii de 10%, trebuie gãsitã rata de crestere implicitã a dividendelor la infinit care permite asigurarea acestei rentabilitãti O întreprindere a fost introdusã la Bursã în exercitiul N-1. Ultimul sãu dividend de 10 u.m. tocmai s-a plãtit. Se asteaptã o crestere a dividendului sãu întrun ritm anual de 8% pânã la sfârsitul celui de-al treilea an, apoi de 6% pe an pentru urmãtorii doi ani si apoi o crestere de 4% pânã la infinit. Sã se determine valoarea de piatã a afacerii (actiunii) stiind cã rata de rentabilitate asteptatã de actionari pentru capitalurile proprii este de 10% Dacã pretul actiunii unei întreprinderi este actualmente lei, rata de crestere anticipatã a beneficiilor de 9% si dividendul anticipat la sfârsitul exercitiului este de lei, care este rata de rentabilitate speratã a titlului? 191. O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare: capitaluri investite de actionari si creditori: milioane u.m.; rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%; rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere: 10%. Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza impozitelor: superprofitul va fi constant pe o duratã nedeterminatã de timp O întreprindere prezintã caracteristicile urmãtoare: capitaluri investite de actionari si creditori: milioane u.m.; rentabilitate minimã cerutã de la capitalurile investite pe piatã: 7,5%; rentabilitate asteptatã (previzionalã) a capitalurilor investite în afacere: 10%.

29 Sã se calculeze goodwill-ul întreprinderii pe baza ipotezelor: superprofitul va creste cu o ratã anualã constantã de 5% pe un orizont de prognozã de 10 ani Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor comerciali pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare: cresterea cifrei de afaceri cu mai mult de 5% fatã de obiective. Se mai cunosc urmãtoarele: marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit: 20% (PO/CA); CMPC: 7%; CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.; Cota de impozit pe profit 40%. Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus? 194. Conducerea unei întreprinderi doreste sã lege primele acordate agentilor comerciali pentru depãsirea obiectivelor care le-au fost fixate de crearea de valoare pentru întreprindere. A fost studiatã ipoteza urmãtoare: reducerea cu 15 zile de stoc mediu (raportat la cifra de afaceri). Se mai cunosc urmãtoarele: marja profitului din exploatare (operational) înainte de impozit: 20% (PO/CA); CMPC: 7%; CA medie realizatã de un agent comercial: 10 milioane u.m.; Cota de impozit pe profit: 40%. Care este cresterea valorii economice adãugate în ipoteza de mai sus? 195. O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale: Cifra de afaceri 100 milioane u.m.

30 Rezultatul exploatãrii 150 Rezultatul financiar 9 Rezultatul extraordinar 20 Impozit pe profit 71,6 Rezultat net consolidat 107,4 Rezultat aferent participatiilor minoritare (11) Rezultat net partea grupului 96,4 Informatiile cu privire la societãtile cotate din acelasi sector de activitate conduc la urmãtorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul N+1: PER = 21. Impozit pe profit: 40%. Sã se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului prin metode comparative O întreprindere prezintã urmãtoarele conturi previzionale: Cifra de afaceri 100 milioane u.m. Rezultatul exploatãrii 150 Rezultatul financiar 9 Rezultatul extraordinar 20 Impozit pe profit 71,6 Rezultat net consolidat 107,4 Rezultat aferent participatiilor minoritar (11) Rezultat net partea grupului 96,4 Informatiile cu privire la societãtile cotate din acelasi sector de activitate conduc la urmãtorul multiplu aplicat rezultatului asteptat pentru exercitiul N+1: multiplul pentru rezultatul exploatãrii = 13.

31 Impozit pe profit: 40%. Sã se determine valoarea întreprinderii, partea apartinând grupului, prin metode comparative Sã se determine activul net contabil corectat pe baza urmãtoarelor informatii: capital social: u.m.; rezerve: 3.000; rezultat reportat: 5.000; cheltuieli de constituire: 2.000; cheltuieli de cercetare: , din care destinate creãrii unui produs pentru înlocuirea altuia care va iesi de pe piatã anul urmãtor; cheltuieli în avans pentru abonamente la reviste de specialitate: Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate în afara exploatãrii? 199. Care ar fi motivele pentru care actionarii ar accepta un pret de vânzare negativ pentru o întreprindere redresabilã (în locul optiunii falimentului)? 200. Care dintre principiile contabile aplicabile la ora actualã în România nu pot fi acceptate în totalitate, în cazul evaluãrii economice, fiind necesare corectii ale bilantului elaborat pe baza acestora? 201. Care dintre urmãtoarele puncte nu se încadreazã în analiza SWOT aplicabilã functiei juridice, în vederea stabilirii diagnosticului partial: relatiile comerciale cu furnizorii traditionali, promovarea produselor întreprinderii, existenta Regulamentului de ordine interioarã, posibilitãti de îmbunãtãtire a cãilor de acces si a utilitãtilor? 202. Care dintre verificãrile urmãtoare vi se par relevante pentru stabilirea diagnosticului resursei umane: locul de muncã anterior angajãrii în întreprinderea

32 evaluatã, dependent managerilor de bãnci sau actionarii majoritari, structura si numãrul sindicalistilor, calificarea medie a personalului de executie? 203. Cum poate fi definit superprofitul aferent întreprinderii? 204. Care este inversul ratei de capitalizare aplicabile unor beneficii constante sau care cresc cu o ratã constantã pe o perioadã nedeterminatã (infinitã) de timp? 205. Ce exemple de coeficienti multiplicatori utilizati în practica evaluãrii puteti da? 206. În câte moduri puteti scrie formula de calcul a valorii unei afaceri dacã se capitalizeazã beneficiul (B) generat de afacere pe un orizont de prognozã nedeterminat si se considerã cã acest beneficiu este constant? 207. Cum poate fi definitã valoarea rezidualã a unei afaceri inclusã în calculele de actualizare a cash-flow-urilor? 208. Care sunt premisele aplicãrii metodei rentei goodwill-ului? 209. Care sunt premisele aplicãrii metodei capitalizãrii superprofitului? 210. Care este semnificatia Price Earnings Ratio (PER) (indicatorul pretului pe actiune) indicator bursier si coeficient multiplicator? 211. Care este caracteristica ratei de actualizare deflatate? 212. Care este caracteristica ratei de actualizare nedeflatate? 213. Ce sunt ratele de evaluare utilizate în cadrul metodelor comparative si ce exemple puteti da? 214. Care este definitia goodwill-ului? 215. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea terenurilor atunci când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat? 216. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea constructiilor atunci când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat? 217. Care sunt metodele care pot fi utilizate pentru evaluarea echipamentelor atunci când se determinã valoarea patrimonialã Activ net contabil corectat?

33 218. În cadrul formulei de calcul a costului mediu ponderat al capitalului (una dintre referintele necesare determinãrii ratei de actualizare) în ce mod se ia în considerare influenta fiscalitãtii atunci când se determinã costul datoriilor? 219. Care sunt factorii în functie de care se estimeazã de cãtre evaluator coeficientul de depreciere utilizat, spre exemplu, în cadrul metodei costului de înlocuire net (CIN)? 220. Care este formula de calcul a ratei de actualizare deflatate necesarã determinãrii ratei de actualizare? 221. Care este criteriul principal de clasificare a elementelor bilantului functional instrument complex de analizã financiarã utilizat pentru stabilirea diagnosticului financiar? 222. Care dintre indicatorii urmãtori poate fi folosit pentru aprecierea circulatiei si stabilitãtii personalului? numãr de grevisti/numãr total de salariati x 100; intrãri de personal/numãr mediu scriptic de personal x 100; numãr de personal cu vechime mai mare de 5 ani/numãr mediu scriptic de personal Care este formula de calcul a lichiditãtii restrânse indicator calculat pentru interpretarea bilantului contabil în cadrul diagnosticului financiar? 224. Care sunt documentele financiare de sintezã pe care le verificã auditorul financiar sau evaluatorul pentru a se asigura de credibilitatea datelor contabile? 225. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale functionale (de exemplu, Valoarea substantialã)? 226. Cãrei optici îi corespund valorile patrimoniale matematice (de exemplu, Activul net contabil corectat)? 227. Ce reprezintã rata de actualizare a capitalurilor? 228. Care sunt situatiile în care, în contabilitate, se apeleazã la evaluãri economice ale activelor?

34 229. Care sunt caracteristicile lichidãrii judiciare a întreprinderii din punctul de vedere al evaluãrii? 230. Prin ce se deosebesc valorile entitãtii (functionale, ale ansamblului resurselor investite) de cele ale capitalurilor proprii (matematice, nete)? 231. Care este formula de calcul a fondului de rulment indicator de echilibru financiar specific bilantului functional? 232. Prin ce se deosebeste goodwill-ul de activele intangibile identificabile? 233. Care sunt factorii în functie de care se alege un etalon de comparatie reprezentativ (actiune sau afacere)? 234. Cum poate fi definitã evaluarea economicã? 235. Care dintre cele trei categorii de metode de evaluare specific activelor (metoda capitalizãrii rezultatelor, metoda costurilor, metoda comparatiei directe) se poate aplica si fãrã sã se dispunã integral de informatii de piatã? 236. De ce uzura scripticã a bunurilor de natura imobilizãrilor corporale nu poate fi acceptatã în cazul unei evaluãri economice? 237. Dacã se lucreazã în unitãti monetare curente, din ce se compune rata de actualizare? 238. Care este formula de calcul a rentabilitãtii economice, ca indicator compus al rezultatelor? 239. Cum poate fi transformat un rezultat contabil într-un cashflow? 240. Care este semnificatia includerii amortizãrii (alãturi de rezultatul net contabil, cu semnul plus) la determinarea cashflow-ului? 241. Prin ce se deosebeste valoarea estimatã de evaluator de pretul care este eventual stabilit de cãtre cei care au cerut efectuarea evaluãrii? 242. Care este formula de calcul a capitalurilor permanente necesare exploatãrii valoare patrimonialã?

35 243. Dati exemple de factori care influenteazã mãrimea orizontului de prognozã estimat în cadrul metodelor de randament Indicati tipul de valoare aferentã activelor cãreia îi corespunde definitia: suma estimatã pentru care o proprietate (activ) ar putea fi schimbatã la data evaluãrii, între un cumpãrãtor si un vânzãtor hotãrâti, într-o tranzactie echilibratã, dupã un marketing adecvat, în care fiecare parte actioneazã în cunostintã de cauzã, prudent si fãrã constrângeri Precizati când este recomandabil sã fie folositã rata de evaluare Curs bursier/cash-flow Marcati cu adevãrat (A) sau fals (F) rãspunsurile la urmãtoarea afirmatie: Situatiile financiare ale întreprinderii nu sunt prelucrate ca atare de evaluator, fiind necesare corectii: a) contabilitatea nu este tinutã întotdeauna potrivit normelor si principiilor contabile în vigoare; b) se referã la o perioadã trecutã; c) nu reflectã neapãrat valori de piatã; d) include goodwill-ul, or acesta nu este întotdeauna calculate de evaluator Enumerati trei dintre scopurile evaluãrii de active sau de afaceri Motivati prin 3-4 argumente utilitatea diagnosticului pentru evaluarea afacerii Prezentati criteriile dupã care se judecã o întreprindere ca fiind în dificultate Prezentati trei dintre conditiile obtinerii valorii de piatã a activelor, incluse în definitia acesteia conform Standardelor Internationale de Evaluare (IVS International Valuation Standards) Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor de randament ale afacerii Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor patrimoniale ale afacerii.

36 253. Prezentati teoria care stã la baza determinãrii valorilor bazate pe comparatii de piatã ale afacerii Expuneti tipurile de valori care se determinã pentru activele detinute de o întreprindere care îsi continuã activitatea Expuneti tipurile de valori care se determinã pentru activele detinute de o întreprindere care îsi înceteazã activitatea Prezentati trei dintre corectiile care se aplicã rezultatului contabil pentru a-l transforma într-un beneficiu reproductibil, recurrent (capacitate beneficiarã) Prezentati caracteristicile activelor intangibile identificabile Exemplificati trei principii ale evaluãrii specifice sau aplicabile metodelor de randament Prezentati diferentele dintre actualizare si capitalizare în întelesul lor pentru evaluare Enumerati câteva rate de rentabilitate ale pietei care pot fi alese ca si ratã neutrã componentã a ratei de actualizare Prezentati caracteristicile afacerilor redresabile Prezentati caracteristicile generale ale unui cash-flow Expuneti elementele de compunere ale costului de înlocuire net valoare sau procedurã de evaluare a activelor Prezentati componentele ratei de actualizare atunci când e înteleasã ca si ratã de rentabilitate a investitiilor alternative Enumerati patru elemente intangibile care pot fi evaluate distinct Marcati afirmatia corectã în privinta verificãrilor care se fac pentru stabilirea diagnosticului juridic: contractele de muncã individuale si colective; relatiile cu furnizorii traditionali;

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016

SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE 2016 SITUATII FINANCIARE AGREGATE PENTRU CUMULAT 3 LUNI LA 31 MARTIE ÎNTOCMITE ÎN CONFORMITATE CU STANDARDELE INTERNAŢIONALE DE RAPORTARE FINANCIARĂ ADOPTATE DE UNIUNEA EUROPEANA (IFRS) 1 CUPRINS PAGINA SITUATIA

Διαβάστε περισσότερα

Componentele fundamentale ale evaluării

Componentele fundamentale ale evaluării omponentele fundamentale ale evaluării Punctul de plecare în evaluare: Bilanț contabil Transformare Bilanț financiar Trecerea de la bilanțul contabil la bilanțul economic se realizează în momentul determinării:

Διαβάστε περισσότερα

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.

Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele

Διαβάστε περισσότερα

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii

Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii

Διαβάστε περισσότερα

MARCAREA REZISTOARELOR

MARCAREA REZISTOARELOR 1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea

Διαβάστε περισσότερα

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.

5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE. 5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este

Διαβάστε περισσότερα

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili

Valori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru

Διαβάστε περισσότερα

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE

5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE 5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.

Διαβάστε περισσότερα

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"

Curs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică Gh. Asachi Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia

Διαβάστε περισσότερα

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate

Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare

Διαβάστε περισσότερα

Evaluarea intreprinderilor rezumat pentru acces CECCAR - lector Cosmin Popa, ACCA, CAFR, UNEAR, UNPIR

Evaluarea intreprinderilor rezumat pentru acces CECCAR - lector Cosmin Popa, ACCA, CAFR, UNEAR, UNPIR 1. Explicaţi necesitatea evaluării economice şi financiare a unei întreprinderi. Masurarea calitatii gestiunii In tranzactii comerciale (v-c intreprinderii, investitie) Schimbari in marimea / structura

Διαβάστε περισσότερα

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile

V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ

Διαβάστε περισσότερα

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.

(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a. Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă

Διαβάστε περισσότερα

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,

RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:, REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii

Διαβάστε περισσότερα

CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR

CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR CURS 8 ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR Obiective: însuşirea conceptului de echilibru financiar; aprofundarea conceptelor de situaţie netă, capital propriu, capital permanent; caracterizarea echilibrului

Διαβάστε περισσότερα

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro

Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 1 Şiruri de numere reale

Curs 1 Şiruri de numere reale Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,

Διαβάστε περισσότερα

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal

Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia

Διαβάστε περισσότερα

IAS 7 Fluxurile de trezorerie

IAS 7 Fluxurile de trezorerie IAS 7 Fluxurile de trezorerie Deşi contabilitatea de angajamente este conceptul de bază al contabilităţii, totuşi se face simţită nevoia existenţei informaţiilor atât de utile privind contabilitatea de

Διαβάστε περισσότερα

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.

Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste

Διαβάστε περισσότερα

4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica

Διαβάστε περισσότερα

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă

Laborator 11. Mulţimi Julia. Temă Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.

Διαβάστε περισσότερα

Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie

Kap. 6. Produktionskosten-theorie. Irina Ban. Kap. 6. Die Produktionskostentheorie Kap. 6. Produktionskosten-theorie Irina Ban Pearson Studium 2014 2014 Kap. 6. Die Produktionskostentheorie Bibliografie: Cocioc, P. (coord.) (2015), Microeconomie, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca, cap. 7. Pindyck,

Διαβάστε περισσότερα

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.

III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă. III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1 Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui

Διαβάστε περισσότερα

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2

5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2 5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare

CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare CAPITOLUL 5 Costul capitalului. Rata de actualizare 5. Capitalul acţionarilor şi capitalul investit Metodele prezentate în cadrul diferitelor abordări pot estima valoarea capitalului investit (capital

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VIII-a

Subiecte Clasa a VIII-a Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul

Διαβάστε περισσότερα

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor

Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element

Διαβάστε περισσότερα

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %

a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 % 1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul

Διαβάστε περισσότερα

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V

Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C- D- Conturi de pasiv C+ A = Cp + V Ch + D => A + Ch = Cp + D + V ANUL I SERIA 3 Seminar 10 Bazele contabilităţii Săpt 04.05 08.05.2015 Regulile de funcţionare a conturilor D+ Conturi de activ C D Conturi de pasiv C+ S id Intrări ( ) Ieşiri ( ) Ieşiri ( ) Intrări ( )

Διαβάστε περισσότερα

Integrala nedefinită (primitive)

Integrala nedefinită (primitive) nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR

CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR CUPRINS CAPITOLUL 1. CAPITALURILE FIRMELOR 1.1 Capitalurile firmelor pe surse de provenienţă şi modalităţi de folosinţă. Bilanţul. 1.2. Problematica Fondului de Rulment Net 1.3. Indicatorii financiari

Διαβάστε περισσότερα

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE

DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:

Διαβάστε περισσότερα

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor

Seminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.

Διαβάστε περισσότερα

Subiecte Clasa a VII-a

Subiecte Clasa a VII-a lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate

Διαβάστε περισσότερα

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1

Aparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric

Διαβάστε περισσότερα

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3

2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3 SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest

Διαβάστε περισσότερα

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR

Curs 2 DIODE. CIRCUITE DR Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu

Διαβάστε περισσότερα

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare

Planul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare 1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe

Διαβάστε περισσότερα

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice

Problema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător

Διαβάστε περισσότερα

10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea

Διαβάστε περισσότερα

Disciplină: Finanțele firmei

Disciplină: Finanțele firmei Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013 Axa prioritară 1 Educaţia şi formarea profesională în sprijinul

Διαβάστε περισσότερα

Unitatea de măsură. VNAe. UADi. VNADi. Rentabilitatea activelor RA mii lei ,9 11, ,0 10,96

Unitatea de măsură. VNAe. UADi. VNADi. Rentabilitatea activelor RA mii lei ,9 11, ,0 10,96 Calculul tarifului mediu anual pentru serviciul de distribuție a energiei electrice prestat de Î.C.S.,,RED Union Fenosa S.A. în anul, fără aplicarea suplimentului tarifar Energia electrică distribuită

Διαβάστε περισσότερα

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară

Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o anumită țară - General Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Μπορώ να κάνω ανάληψη στην [χώρα] χωρίς να πληρώσω προμήθεια; Informează dacă există comisioane bancare la retragere numerar într-o

Διαβάστε περισσότερα

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.

COLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005. SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care

Διαβάστε περισσότερα

Situaţia pozitiei financiare a Băncii la (preliminare)

Situaţia pozitiei financiare a Băncii la (preliminare) I. Sumar executiv Banca Carpatica ( BCC ) si-a propus prin bugetul aprobat in Iulie ca in a doua jumatate a anului sa desfasoare un program de reorganizare a activitatii si de eficientizare a retelei teritoriale

Διαβάστε περισσότερα

TEMATICA ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: FINANȚE

TEMATICA ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: FINANȚE Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea Babeş - Bolyai Facultatea de Business Str. Horea nr. 7 400174, Cluj-Napoca Tel: 0264 599170 Fax: 0264 590110 E-mail: tbs@tbs.ubbcluj.ro

Διαβάστε περισσότερα

riptografie şi Securitate

riptografie şi Securitate riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare

Διαβάστε περισσότερα

SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR

SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR CAPITOLUL 2 SITUAŢIILE FINANCIARE ŞI FLUXURILE DE NUMERAR ALE COMPANIILOR O companie desfăşoară ȋn mod curent operaţiuni de gestiune (exploatare, investiţii şi finanţare) şi operaţiuni de capital (investiţii,

Διαβάστε περισσότερα

Sinteza curs Finanţele întreprinderii

Sinteza curs Finanţele întreprinderii Sinteza curs Finanţele întreprinderii Conf. univ. dr. Mariana-Cristina Cioponea Curs 1. OBIECTUL ŞI CONŢINUTUL FINANŢELOR Sursa de formare a finanţelor o reprezintă Produsul intern brut (P.I.B.), respectiv

Διαβάστε περισσότερα

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare

Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare

Διαβάστε περισσότερα

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea

a n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,

Διαβάστε περισσότερα

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI

Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI Curs 3 ANALIZA CIFREI DE AFACERI Obiective: aprofundarea conceptului cifră de afaceri; stabilirea evoluţiei în timp a cifrei de afaceri; analiza structurii cifrei de afaceri; stabilirea factorilor de influenţă

Διαβάστε περισσότερα

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].

Fig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie

Διαβάστε περισσότερα

CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar

CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar CAPITOLUL 1. ECHILIBRULUI FINANCIAR AL ÎNTREPRINDERII 1.1. Bilanţul contabil, instrument de analiză al echilibrului financiar Într-o economie competitivă, activitatea unei întreprinderi, indiferent de

Διαβάστε περισσότερα

Curs 4 Serii de numere reale

Curs 4 Serii de numere reale Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni

Διαβάστε περισσότερα

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp

Tranzistoare bipolare şi cu efect de câmp apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine

Διαβάστε περισσότερα

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0

SEMINAR 14. Funcţii de mai multe variabile (continuare) ( = 1 z(x,y) x = 0. x = f. x + f. y = f. = x. = 1 y. y = x ( y = = 0 Facultatea de Hidrotehnică, Geodezie şi Ingineria Mediului Matematici Superioare, Semestrul I, Lector dr. Lucian MATICIUC SEMINAR 4 Funcţii de mai multe variabile continuare). Să se arate că funcţia z,

Διαβάστε περισσότερα

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006

Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006 Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale

Διαβάστε περισσότερα

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB

1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB 1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului

Διαβάστε περισσότερα

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice

Componente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională

Διαβάστε περισσότερα

Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: FINANŢE

Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: FINANŢE Evaluarea cunoştinţelor fundamentale şi de specialitate: FINANŢE Modul OBLIGATORIU: FINANȚELE ÎNTREPRINDERII Capitolul I. Capitalul întreprinderii și procesul investițional 1.1 Conţinutul şi structura

Διαβάστε περισσότερα

MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE.

MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE. MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE. 2 ROXANA ARABELA DUMITRAªCU VADIM DUMITRAªCU MANAGEMENTUL PERFORMANÞELOR FINANCIARE CONCEPTE. MODELE. INSTRUMENTE. EDITURA UNIVERSITARÃ

Διαβάστε περισσότερα

Situatii financiare preliminare Pentru anul incheiat la 31 decembrie 2017

Situatii financiare preliminare Pentru anul incheiat la 31 decembrie 2017 Situatii financiare preliminare Pentru anul incheiat la 31 decembrie 2017 Numele entitatii emitente: Sphera Franchise Group S.A. Sediul social: Bucresti, Calea Dorobantilor 239, Etaj 2, Sector 1, Romania

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul 14. Asamblari prin pene

Capitolul 14. Asamblari prin pene Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala

Διαβάστε περισσότερα

RAPORT 3. CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA IN INCETARE DE PLATI;

RAPORT 3. CAUZELE SI IMPREJURARILE CARE AU DUS DEBITOAREA IN INCETARE DE PLATI; TRIBUNALUL BUCURESTI SECTIA a VII-a Civila DOSAR NR. 18008/3/2016 DEBITOR: S.C. ATVROM SPORT EXTREM SRL. - în insolventa, in insolvency, en procedure collective RAPORT INTOCMIT DE ADMINISTRATORUL JUDICIAR

Διαβάστε περισσότερα

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI

GRILE. pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate. Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI GRILE pentru examenul de licenţă la Cunoştinţe Economice de Specialitate Programul de studii FINANŢE SI BĂNCI Sesiunea Iulie 2016 1 MODULUL I POLITICA SI MANAGEMENTUL FINANCIAR OPERATIV AL FIRMEI Management

Διαβάστε περισσότερα

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1

Sisteme diferenţiale liniare de ordinul 1 1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2

Διαβάστε περισσότερα

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08.

a. 0,1; 0,1; 0,1; b. 1, ; 5, ; 8, ; c. 4,87; 6,15; 8,04; d. 7; 7; 7; e. 9,74; 12,30;1 6,08. 1. În argentometrie, metoda Mohr: a. foloseşte ca indicator cromatul de potasiu, care formeazǎ la punctul de echivalenţă un precipitat colorat roşu-cărămiziu; b. foloseşte ca indicator fluoresceina, care

Διαβάστε περισσότερα

V O. = v I v stabilizator

V O. = v I v stabilizator Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,

Διαβάστε περισσότερα

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0

SERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................

Διαβάστε περισσότερα

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.

R R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale. 5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța

Διαβάστε περισσότερα

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii

CONCURSUL DE MATEMATICĂ APLICATĂ ADOLF HAIMOVICI, 2017 ETAPA LOCALĂ, HUNEDOARA Clasa a IX-a profil științe ale naturii, tehnologic, servicii Clasa a IX-a 1 x 1 a) Demonstrați inegalitatea 1, x (0, 1) x x b) Demonstrați că, dacă a 1, a,, a n (0, 1) astfel încât a 1 +a + +a n = 1, atunci: a +a 3 + +a n a1 +a 3 + +a n a1 +a + +a n 1 + + + < 1

Διαβάστε περισσότερα

Modul de calcul al prețului polițelor RCA

Modul de calcul al prețului polițelor RCA Modul de calcul al prețului polițelor RCA Componentele primei comerciale pentru o poliță RCA sunt: Prima pură Cheltuieli specifice poliței Alte cheltuieli Marja de profit Denumită și primă de risc Cheltuieli

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011

Examen AG. Student:... Grupa:... ianuarie 2011 Problema 1. Pentru ce valori ale lui n,m N (n,m 1) graful K n,m este eulerian? Problema 2. Să se construiască o funcţie care să recunoască un graf P 3 -free. La intrare aceasta va primi un graf G = ({1,...,n},E)

Διαβάστε περισσότερα

SUPORT DE CURS PENTRU ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: CONTABILITATE

SUPORT DE CURS PENTRU ADMITERE MASTERAT: ADMINISTRAREA AFACERILOR DISCIPLINA: CONTABILITATE Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea Babeş - Bolyai Facultatea de Business Str. Horea nr. 7 400174, Cluj-Napoca Tel: 0264 599170 Fax: 0264 590110 E-mail: tbs@tbs.ubbcluj.ro

Διαβάστε περισσότερα

TEHNICI DE ALOCARE A CAPITALULUI PENTRU PROIECTE DE INVESTIŢII (VAN, RIR, IP, PR)

TEHNICI DE ALOCARE A CAPITALULUI PENTRU PROIECTE DE INVESTIŢII (VAN, RIR, IP, PR) TEHNICI DE ALOCARE A CAPITALULUI PENTRU PROIECTE DE INVESTIŢII (VAN, RIR, IP, PR) X.1 PROCESUL DE GENERARE A CASH-FLOW-ULUI Principala preocupare, din punct de vedere financiar, este creşterea fondurilor

Διαβάστε περισσότερα

EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII

EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII UNIVERSITATEA OVIDIUS FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE Departamentul Finanţe Contabilitate EVALUAREA ECONOMICA SI FINANCIARA A INTREPRINDERII Lector Universitar Doctor Dumitru NANCU 2012 Evaluarea economica

Διαβάστε περισσότερα

Criptosisteme cu cheie publică III

Criptosisteme cu cheie publică III Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.

Διαβάστε περισσότερα

CAP.6. (Continuare) COSTUL CAPITALULUI RATA DE ACTUALIZARE

CAP.6. (Continuare) COSTUL CAPITALULUI RATA DE ACTUALIZARE CAP.6. (Continuare) COSTUL CAPITALULUI RATA DE ACTUALIZARE 6.5. Determinarea costului capitalului Aproape toate firmele au nevoie de mai multe surse de capital pentru a-si finanta activele. De exemplu,

Διαβάστε περισσότερα

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice

Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice Teme de implementare in Matlab pentru Laboratorul de Metode Numerice As. Ruxandra Barbulescu Septembrie 2017 Orice nelamurire asupra enunturilor/implementarilor se rezolva in cadrul laboratorului de MN,

Διαβάστε περισσότερα

Rezultate financiare preliminare ale PATRIA BANK SA pentru anul 2017

Rezultate financiare preliminare ale PATRIA BANK SA pentru anul 2017 Rezultate financiare preliminare ale PATRIA BANK SA pentru anul 2017 Data raportului: 15.02.2018 Denumirea societăţii comerciale: PATRIA BANK S.A. Sediul social: Bucureşti, Sector 1, Str. Brezoianu Ion,

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR EXAMEN ADMITERE MASTER 2012 PROGRAMELE DE STUDIU MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR FINANŢE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR ANALIZA ŞI

Διαβάστε περισσότερα

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,

Ovidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se

Διαβάστε περισσότερα

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:

Erori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument: Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,

Διαβάστε περισσότερα

INSOLVENTA VS. EXCELENTA

INSOLVENTA VS. EXCELENTA Noiembrie 2015 TOP 5 GRESELI ALE FIRMELOR INSOLVENTE SI SECRETE DE SUCCES ALE COMPANIILOR CU RISC SCAZUT «EXCELLENT SME» PUBLICATIE ECONOMICA COFACE ROMANIA de Iancu Guda (Senior Economist) Prezentul studiu

Διαβάστε περισσότερα

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni

Exemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine

Διαβάστε περισσότερα

CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENT SOLUŢII STUDII DE CAZ

CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENT SOLUŢII STUDII DE CAZ UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA FACULTATEA DE ECONOMIE ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR CUNOŞTINŢE DE SPECIALITATE PENTRU EXAMENUL DE LICENŢĂ PROGRAMUL DE STUDIU: MANAGEMENT SOLUŢII STUDII DE CAZ CRAIOVA 26 Volumul

Διαβάστε περισσότερα

UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GESTIUNE FINANCIARĂ

UNIVERSITATEA EUROPEANĂ DRĂGAN DIN LUGOJ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GESTIUNE FINANCIARĂ UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE GESTIUNE FINANCIARĂ PARTEA I GESTIUNEA FINANCIARĂ PE TERMEN LUNG. GESTIONAREA ACTIVELOR STABILE 1. OBIECTIVELE SOCIETĂŢILOR COMERCIALE

Διαβάστε περισσότερα

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016

Examen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016 16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex

Διαβάστε περισσότερα

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011

Functii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011 Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)

Διαβάστε περισσότερα

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25

Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.

Διαβάστε περισσότερα

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective:

TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE. Obiective: TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE 77 TEMA 9: FUNCȚII DE MAI MULTE VARIABILE Obiective: Deiirea pricipalelor proprietăţi matematice ale ucţiilor de mai multe variabile Aalia ucţiilor de utilitate şi

Διαβάστε περισσότερα

Stabilizator cu diodă Zener

Stabilizator cu diodă Zener LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator

Διαβάστε περισσότερα

CUPRINS CAPITOLUL OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII...

CUPRINS CAPITOLUL OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII... CUPRINS CAPITOLUL 1.... 9 OBIECTUL ŞI METODA CONTABILITĂŢII... 9 1.1. Conceptul de patrimoniu în teoria contabilităţii... 9 1.2. Trăsăturile şi conţinutul obiectului contabilităţii... 13 1.3. Caracteristicile

Διαβάστε περισσότερα

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR

1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR 1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea

Διαβάστε περισσότερα

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice

4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici. Voltmetre electronice analogice 4. Măsurarea tensiunilor şi a curenţilor electrici oltmetre electronice analogice oltmetre de curent continuu Ampl.c.c. x FTJ Protectie Atenuator calibrat Atenuatorul calibrat divizor rezistiv R in const.

Διαβάστε περισσότερα

Principiul Inductiei Matematice.

Principiul Inductiei Matematice. Principiul Inductiei Matematice. Principiul inductiei matematice constituie un mijloc important de demonstratie in matematica a propozitiilor (afirmatiilor) ce depind de argument natural. Metoda inductiei

Διαβάστε περισσότερα