Comprimarea omprimarea comprimarea este adiabatică. în procesul real de comprimare, entropia creşte
|
|
- Νατάσα Παπαστεφάνου
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 Comprimarea In instalaţiile frigorifice, comprimarea este procesul de mărire a presiunii vaporilor de la nivelul presiunii din vaporizator p 0, până la nivelul presiunii din condensator p k. De fapt, vaporizatorul şi condensatorul asigură interfaţa cu mediul răcit respectiv mediul ambiant, iar compresorul asigură condiţiile de lucru ale condensatorului, aducând agentul frigorific, la presiunea necesară realizării procesului de condensare. Asemănător, dispozitivul de laminare asigură condiţiile de lucru ale vaporizatorului, aducând agentul frigorific la presiunea necesară realizării procesului de vaporizare. Datorită duratei scurte în care se realizează procesul, într-o primă aproximaţie se poate considera că agentul frigorific nu schimbă căldură nici cu părţile componente ale compresorului şi nici cu mediul ambiant, deci comprimarea este adiabatică. În realitate, aspiraţia vaporilor de agent frigorific în cilindrii şi prima parte a procesului de comprimare, sunt caracterizate de încălzirea vaporilor, deoarece aceştia preiau căldură de la pereţii cilindrilor, iar ultima parte a procesului de comprimare, respectiv refularea sunt caracterizate de răcirea vaporilor, deoarece aceştia cedează căldură pereţilor cilindrilor. Pe lângă aceste interacţiuni termice, care reprezintă ireversibilităţi externe şi în ansamblu contribuie la creşterea globală a entropiei în procesul de comprimare, există şi ireversibilităţi interne. Datorită tuturor acestor ireversibilităţi, în procesul real de comprimare, entropia creşte. Câteva exemple de ireversibilităţi interne sunt reprezentate de frecările dintre starturile de agent frigorific, frecările dintre straturile de agent şi pereţii cilindrilor, respectiv frecările dintre agent şi pistoane, turbionări şi omogenizări care se produc în timpul comprimării, etc.
2 - 2 - Procesul de comprimare Procesele termodinamice, care au loc în cilindrul unui compresor cu piston, pot fi urmărite în figura 1. Fig. 1. Schema principială de funcţionare a compresorului cu piston Mărimile caracteristice ale geometriei compresorului cu piston sunt: D diametrul pistonului; S cursa pistonului, care se realizează între punctul mort interior (p.m.i.) şi punctul mort exterior (p.m.e.), în ambele sensuri. Volumele caracteristice compresorului cu piston sunt: V c volumul cursei, descris de piston între p.m.i. şi p.m.e.; V m volumul spaţiului mort, dintre pistonul aflat în p.m.i., pereţii cilindrului şi blocul supapelor; V cil volumul cilindrului: V cil = V c + V m (1) Presiunile între care se realizează funcţionarea compresoarelor frigorifice sunt: p 0 presiunea de aspiraţie, care pentru instalaţie este presiunea de vaporizare; p k presiunea de refulare, care pentru instalaţie este presiunea de condensare.
3 - 3 - Funcţionarea compresorului, este influenţată atât de caracteristicile constructive, cât şi de parametrii funcţionali ai acestuia. Astfel, mărimea spaţiului mort şi nivelul presiunilor de aspiraţie, respectiv refulare, influenţează valoarea volumului V a de vapori efectiv aspiraţi în timpul cursei pistonului între p.m.i. şi p.m.e., denumită cursă de aspiraţie. Supapele de aspiraţie SA şi de refulare SR, se deschid în funcţie de diferenţa dintre presiunea din cilindru şi cea de pe conducta de aspiraţie, respectiv de refulare. Teoretic, atunci când presiunea din cilindru devine egală cu cea din conducta de refulare, se deschide SR, iar când presiunea din cilindru devine egală cu cea din conducta de aspiraţie, se deschide SA. În rest, supapele sunt închise. Raportul dintre volumul spaţiului mort şi volumul descris de cursa pistonului, este o mărime caracteristică pentru geometria compresorului şi a fost denumit spaţiu mort relativ m 0, fiind o mărime adimensională şi având valori uzuale în intervalul (3 8)% din volumul cursei V c. Vm m 0 (2) Vc Raportul dintre volumul V a de vapori efectiv aspiraţi în timpul cursei de aspiraţie şi volumul cursei pistonului V c, reprezintă un parametru funcţional al compresorului, denumit coeficient de debit, sau uneori randament volumetric, notat cu λ. Va (3) Vc Valoarea coeficientului de debit, este influenţată nu numai de mărimea spaţiului mort, ci şi de condiţiile de lucru ale compresorului, adică de presiunile de refulare, respectiv de aspiraţie. În figura 2 este prezentată variaţia volumului V a de vapori efectiv aspiraţi de compresor, cu creşterea presiunii de condensare p k, iar în figura 3, este prezentată variaţia volumului V a de vapori efectiv aspiraţi de compresor, cu scăderea presiunii de aspiraţie p 0. Fig. 2. Influenţa pres. de refulare (condensare), asupra volumul de vapori efectiv aspiraţi Fig. 3. Influenţa pres. de aspiraţie (vaporizare), asupra volumul de vapori efectiv aspiraţi Se observă că orice creştere a presiunii de condensare, respectiv orice scădere a presiunii de vaporizare, are ca efect reducerea volumului de vapori efectiv aspiraţi.
4 - 4 - În figura 4 este evidenţiată influenţa presiunilor de vaporizare p 0 şi condensare p k, asupra lucrului mecanic pe care îl absoarbe compresoul în timpul funcţionării: l=h B - h A (4) Fig. 4. Influenţa presiunilor de vaporizare şi condensare, asupra lucrului mecanic, reprezentată în diagrama lgp-h Creşterea raportului de comprimare p k /p 0 indiferent dacă este datorată măririi presiunii de condensare, sau micşorării presiunii de vaporizare, conduce la creşterea lucrului mecanic necesar funcţionării compresorului. Puterea necesară funcţionării compresorului, se calculează cu relaţia: P m l (5) unde m reprezintă debitul masic de agent frigorific, vehiculat de compresor. Puterea frigorifică este de asemenea influenţată de condiţiile de lucru ale compresorului, astfel se evidenţiează o pierdere de putere frigorifică de 3 5%, pentru 1 C de scădere a temperaturii de vaporizare şi o pierdere de cca. 1%, pentru 1 C de creştere a temperaturii de condensare.
5 - 5 - Calculul coeficientului de debit al compresorului cu piston Funcţionarea în condiţii reale a unui compresor cu piston, este prezentată în diagrama indicată, din figura 5. Fig. 5. Diagrama reală de funcţionare a unui compresor cu piston Datorită întârzierii deschiderii supapei de refulare, comprimarea se realizează până la o presiune ceva mai mare decât presiunea de condensare: pk' pk p r (6) unde: - Δp r reprezintă creşterea presiunii înainte de începerea efectivă a procesului de refulare: pentru amoniac Δp r =(0,05 0,07) p k ; pentru freoni Δp r =(0,1 0,15) p k ; Datorită întârzierii deschiderii supapei de aspiraţie, destinderea se realizează până la o presiune ceva mai redusă decât presiunea de vaporizare: p0' p0 pa (7) unde: - Δp a reprezintă scăderea presiunii înainte de începerea efectivă a procesului de aspiraţie: pentru amoniac Δp a =(0,03 0,05) p 0 ; pentru freoni Δp a =(0,07 0,1) p 0 ; - n şi n reprezintă indicii transformărilor politropice de comprimare, respectiv destindere.
6 - 6 - Coeficientul de debit, sau randamentul volumetric al compresorului cu piston, depinde şi de alţi factori, în afară de valoarea spaţiului mort V m, sau a spaţiului mort relativ m 0. Din punct de vedere matematic, valoarea acestei mărimi, poate fi definită printr-un produs de patru coeficienţi parţiali de debit, având fiecare în parte câte o semnificaţie fizică bine definită: λ=λ 1 λ 2 λ 3 λ 4 (8) unde: λ 1 - reprezintă coeficientul de debit, datorat existenţei spaţiului mort; λ 2 - reprezintă coeficientul de debit datorat pierderilor de presiune prin laminarea în supapele de aspiraţie; λ 3 - reprezintă coeficientul de debit datorat încălzirii la aspiraţie; λ 4 - reprezintă coeficientul de debit datorat pierderilor prin neetanşeităţi. Coeficientul de debit datorat existenţei spaţiului mort λ 1, poate fi calculat cu relaţia: 1 n' p k' 1 1 m0 1 (9) p0 în care s-au utilizat notaţiile din figura 5 şi unde: m 0 este spaţiul mort relativ având valori uzuale m 0 =0,03 0,08; n este indicele transformării politropice de destindere având uzual valorile: pentru amoniac n =1,1 pentru freoni n =1,08 Coeficientul de debit datorat pierderilor de presiune prin laminarea în supapele de aspiraţie λ 2, poate fi calculat cu relaţia: p0' p0 pa 2 p0 p0 (10) Coeficientul de debit datorat încălzirii la aspiraţie, are uzual valori λ 3 =0,9 0,95 Coeficientul de debit datorat pierderilor prin neetanşeităţi, are uzual valori λ 4 =0,95 0,98 Producătorii de compresoare, indică de obicei în cărţile tehnice ale acestora, diagrame de variaţie a coeficientului de debit, în funcţie de valoarea raportului de comprimare şi de natura agentului frigorific, de tipul celei prezentate în figura 6. Fig. 6. Diagrama de variaţie a coeficientului de debit, în funcţie de raportul de comprimare şi de natura agentului frigorific
7 - 7 - Cunoscând debitul masic de agent frigorific m, pe care trebuie să îl vehiculeze prin instalaţie compresorul, şi parametrii termodinamici ai agentului frigorific în starea de aspiraţie, se poate calcula debitul volumic efectiv V a pe care trebuie să îl aspire compresorul: V a m v (11) as unde v as reprezintă volumul specific în starea de aspiraţie. Calculul debitului volumic teoretic al compresorului cu piston Debitul volumic teoretic poate determina cu relaţia: V t, pe care trebuie să îl descrie pistoanele compresorului, se V V a t (12) Debitul volumic teoretic al compresorului, reprezintă un parametru de alegere a compresoarelor. Astfel, la alegerea unui compresor din cataloage, acesta trebuie să asigure un debit volumic teoretic cel puţin egal cu valoarea calculată a acestui parametru. În cazul unui compresor cu piston existent, pentru care se cunosc parametrii constructivi, poate fi calculat debitul volumic teoretic, cu ajutorul unui algoritm simplu, care presupune determinarea succesivă a următorilor parametrii: Volumul cursei unui piston V c1 : 2 D Vc 1 S (13) 4 Volumul descris de toate pistoanele, la o rotaţie completă a arborelui cotit V c : 2 D Vc Vc1 i Si (14) 4 unde i este numărul de cilindrii. Debitul volumic teoretic V t : n D n V 2 r r t Vc Si (15) unde n r este turaţia arborelui cotit, exprimată în rot/min, iar valorile uzuale ale turaţiei compresoarelor cu piston, se încadrează în intervalul n r = rot/min. Cunoscând raportul dintre cursa pistoanelor S şi diametrul acestora D, cu ajutorul relaţiei 15 se poate determina diametrul pistoanelor astfel încât compresorul să asigure o anumită valoare impusă a debitului volumic teoretic. Pentru a menţine viteza vaporilor la trecerea acestora prin supape, într-un domeniu de valori convenabile, în practică se realizează rapoarte D/S = 1,3 1,4.
8 - 8 - Randamentul izentropic Procesul real de comprimare, nu este adiabatic, deoarece chiar dacă viteza de desfăşurare a acestuia este mare, procesul este însoţit de pierderi datorate ireversibilităţilor interne şi externe. Ireversibilităţile interne sunt reprezentate de frecări, turbionări, omogenizări, etc., iar ireversibilităţile externe sunt reprezentate de procesele de transfer termic, realizat în cilindrii, între agentul frigorific şi pereţii cilindrilor (la începutul comprimării agentul este rece şi preia căldură de la cilindrii, iar la sfârşitul comprimării agentul este cald şi încălzeşte cilindrii). Datorită acestor ireversibilităţi, în procesul real de comprimare entropia creşte, aşa cum se observă în figura 7. Fig. 7. Reprezentarea procesului de comprimare adiabatic şi real, în diagrama lgp-h Având în vedere că ireversibilităţile menţionate anterior, duc la creşterea lucrului mecanic necesar funcţionării compresorului, pentru a se putea acoperi pierderile menţionate, se poate defini randamentul izentropic al comprimării s : În prealabil, se calculează lucrul mecanic necesar funcţionării teoretice (izentropice) l t : l t = h 2t h 1 (16) şi lucrul mecanic necesar funcţionării reale l r : l r = h 2r h 1 (17) Randamentul izentropic, s se poate calcula cu relaţia: lt h 2t h1 s (18) l h h Valorile uzuale ale randamentului izentropic sunt r 2r 1 s = 0,6 0,8.
9 - 9 - Cunoscând valoarea randamentului izentropic al comprimării, se poate determina valoarea entalpiei la sfârşitul procesului real de comprimare: h 2t h1 lt h 2r h1 h1 (19) s s Putearea teoretică P t, necesară pentru funcţionarea compresorului, în condiţii teoretice, se poate calcula cu relaţia: Pt m l t (20) unde m reprezintă debitul masic vehiculat de compresor. Putearea reală P r, necesară pentru funcţionarea compresorului, în condiţii reale, se poate calcula cu relaţia: Pt Pr m lr (21) s Puterea reală de comprimare, este o mărime de care trebuie să se ţină seama la alegerea din cataloage a motorului electric de antrenare a compresorului. Putearea motorului trebuie să fie mai mare decât puterea reală de comprimare. Se va ţine seama şi de randamentul transmisiei mecanice dintre motor şi compresor, în cazul în care compresorul nu este ermetic sau semiermetic, situaţii în care rotorul motorului electric reprezintă şi arborele cotit al compresorului. De asemenea, la alegerea motorului de antrenare a compresorului, se va ţine seama şi de faptul că la pornire, intensitatea curentului electric absorbit de motor, poate fi până la de 8 ori mai mare decât intensitatea curentului absorbit în timpul funcţionării normale. Intensitatea curentului electric absorbit de motorul electric al compresorului, depinde sensibil de condiţiile de lucru. Astfel pentru 1 C de creştere a temperaturii de condensare, se va constata o creştere a intensităţii curentului electric absorbit cu cca. 3%. Răcirea compresorului Având în vedere că în timpul funcţionării, compresorul se încălzeşte, deoarece comprimarea este însoţită de o creştere accentuată a temperaturii agentului frigorific, este necesară răcirea corpului compresorului, pentru a se evita supraîncălzirea acestuia, cu efecte nefavorabile atât asupra procesului de comprimare, cât şi asupra ungerii acestuia (la temperaturi ridicate, uleiul de ungere îşi pierde proprietăţile lubrifiante realizându-se cocsificarea acestuia). De regulă compresoarele de puteri frigorifice mici şi medii sunt răcite cu aer, iar cele de puteri frigorifice mari sunt răcite cu aer sau apă. În figura 8 este prezentată schema energetică a unui compresor răcit. Fig. 8. Schema energetică a unui compresor răcit
10 Ecuaţia de bilanţ termic, pentru un asemenea compresor, se poate scrie sub forma: P Q rc m h 2 h1 (22) unde: P reprezintă puterea de comprimare; Q rc reprezintă fluxul termic de răcire a compresorului, având valori uzuale: - pentru compresoare ermetice mici (casnice), în intervalul Q rc (0,7...0,75) P ; - pentru compresoare semiermetice mici, în intervalul Q rc (0,1...0,15) P; - pentru compresoare semiermetice mari, în intervalul Q rc (0,05...0,15) P ; Ca efect al procesului de răcire, se va constata o reducere a entalpiei agentului frigorific, la ieşirea din compresor, aşa cum se observă în figura 9, unde 2 rc reprezintă starea de ieşire a agentului frigorific din compresor, în cazul unui compresor răcit. Fig. 9. Reprezentarea efectelor procesului de răcite a compresorului, în diagrama lgp-h În momentul pornirii compresorului, deoarece intensitatea curentului electric absorbit, aşa cum s-a arătat anterior, poate să crească de până la 8 ori faţă de valoarea nominală, căldura degajată de motor, care depinde de pătratul intensităţii curentului electric absorbit, la pornire, poate fi de pâna la 64 de ori mai mare decât cea nominală.
11 temperatura maximă de vaporizare 6. Comprimarea Domeniul de funcţionare al compresoarelor O mare importanţă pentru selecţia din cataloage a compresoarelor, este prezentată de domeniul de funcţionare al acestora. Unele compresoare au construcţia optimizată pentru a funcţiona la temperaturi de vaporizare scăzute fiind destimate preponderent instalaţiilor frigorifice industriale, iar altele au construcţia optimizată pentru a funcţiona la temperaturi de condensare ridicate fiind destimate preponderent pompelor de căldură. Există şi compresoare care pot funţiona în mai multe tipuri de aplicaţii. În figura 10 este prezentat domeniul de funcţionare al unui compresor Scroll pentru R134a, destinat utilizării în instalaţii frigorifice industriale. Pe axa absciselor (Ox) sunt prezentate temperaturile de vaporizare, iar pe axa ordonatelor (Oy) sunt prezentate temperaturile de condensare. Dreptele orizontale (de culoare neagră) reprezintă valorile temperaturilor de condensare minimă admisă şi maximă admisă. Celelalte laturi ale poligonului, care delimitează domeniul posibil de funcţionare a compresorului, reprezintă valorile temperaturilor de vaporizare minimă admisă (pentru o anumită valoare a temperaturii de aspiraţie) şi maximă admisă. Diagrama prezentată are trasată temperatura de vaporizare minimă admisă, pentru o temperatură de aspiraţie de 25 C. Aceste diagrame poartă şi denumirea de anvelopă a compresorului. temperatura minimă de vaporizare pt. o anumită valoare a temperaturii de aspiraţie temperatura maximă de condensare temperatura minimă de condensare Fig. 10. Domeniul de funcţionare al unui compresor Scroll pentru R134a destinat utilizării în instalaţii frigorifice industriale Punctul de funcţionare indicat pe diagramă, corespunde unei temperaturi de condensare de 45 C, unei temperaturi de vaporizare de -15 C şi unei temperaturi de aspiraţie de 25 C. Analizând domeniul de funcţionare al compresorului, se observă că acesta ar putea fi utilizat şi în aplicaţii de climatizare, unde temperatura de vaporizare este mai ridicată şi chiar în unele aplicaţii de pompe de căldură, dacă temperatura de condensare nu depăşeşte 60 C.
12 În figura 11 este prezentat domeniul de funcţionare al unui compresor Scroll pentru R134a, destinat utilizării în pompe de căldură. Fig. 11. Domeniul de funcţionare al unui compresor Scroll pentru R134a destinat utilizării în pompe de căldură Punctul de funcţionare indicat pe diagramă, corespunde unei temperaturi de condensare de 50 C, unei temperaturi de vaporizare de 5 C şi unui grad de supraîncălzire la aspiraţie de 10 C. Analizând domeniul de funcţionare al compresorului, se observă că acesta ar putea fi utilizat şi în aplicaţii de climatizare, unde temperatura de vaporizare este mai scăzută şi chiar în unele aplicaţii de frig industrial.
13 Probleme manifestate la pornirea compresoarelor şi la porniri repetate după intervale de timp scurte Principala problemă a ciclurilor scurte de funcţionare a compresoarelor, este că în momentul pornirii, când solicitările mecanice sunt foarte mari, ungerea este defectuoasă, ceea ce contribuie la producerea unor uzuri mecanice importante ale compresoarelor. La fiecare oprire, uleiul care serveşte la ungerea organelor mobile ale compresorului, are tendinţa de a se reîntoarce gravitaţional în carter, părăsind zonele pe care le lubrifiază în timpul funcţionării normale. La pornire, uleiul nu poate ajunge instantaneu în zonele care trebuie lubrifiate. Pompa de ulei are nevoie de un anumit timp pentru a se amorsa şi nu asigură debitul complet decât la sfârşitul perioadei de pornire, atunci când compresorul atinge turaţia nominală. În aceste condiţii, este evident că tocmai la pornire, când se produce o foarte puternică solicitare mecanică, determinată de accelerarea prin creşterea rapidă a turaţiei motorului, de la zero până la valoarea nominală, lubrifierea pieselor în mişcare relativă, este defectuoasă. Simultan, scăderea bruscă a presiunii din carter, în momentul pornirii, provoacă o degazare intensă a uleiului, dacă există chiar cea mai redusă urmă de agent frigorific lichid în carterul compresorului. Datorită amestecului dintre agentul frigorific şi uleiul de ungere, se produce o spumare excesivă, provocând o reducere masivă a cantităţii de ulei disponibile pentru ungere, ceea ce defavorizează amorsarea pompei şi prelungeşte astfel durata de funcţionare "uscată" a compresorului. Analizând modul de pornire a compresoarelor frigorifice, se constată că sunt întrunite toate condiţiile pentru a se produce, în aceste momente, uzuri mecanice premature. Se estimează că aproximativ 80% din uzura mecanică a compresoarelor se produce în perioadele de pornire. În afară de problemele mecanice, prezentate anterior, se ridică şi o problemă electrică la compresoarele ermetice sau semiermetice, care au cu motorul electric încorporat în carter. Motoarele electrice se încălzesc proporţional cu pătratul intensităţii curentului absorbit: 2 Q R I t (23) La pornirea compresorului, intensitatea curentului electric absorbit de motor, poate să ajungă de aproximativ 8 ori mai mare decât valoarea sa nominală, ceea ce înseamnă că pe durata fiecărei porniri, motorul compresorului se poate încălzi până la de 8x8=64 ori mai mult decât în funcţionare normală. În cazul unei porniri "la rece", această încălzire puternică nu ridică probleme deosebite, deoarece căldura este absorbită de masa metalică a motorului, care prezintă o inerţie termică suficient de ridicată. În cazul ciclurilor scurte de funcţionare a compresoarelor, problema se complică, deoarece motorul nu are timp să se răcească, perioadele de oprire fiind prea scurte. Motorul porneşte "la cald", iar înfăşurările acestuia suportă de fiecare dată o supraîncălzire deloc neglijabilă. Când această încălzire devine critică, singurul element care mai poate proteja motorul, este reprezentat de sistemul protecţiilor interne ale compresorului, care în mod normal, vor funcţiona şi vor decupla motorul, înainte de a fi prea târziu. Când un compresor cu motorul electric încorporat în carter, funcţionează cu cicluri scurte, repetarea supraintensităţilor absorbite la fiecare pornire, determină o încălzire semnificativă, care riscă să provoace fisuri în lacul izolant dintre barele din cupru care constituie statorul motorului electric. Asemenea fisuri pot genera şi scurtcircuite între spirele alăturate ale statorului, ceea ce poate provoca "prăjirea" motorului electric. Cele mai multe "prăjiri" ale bobinajelor compresoarelor cu motor electric încorporat în carter, se produc la pornire.
a. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραNOŢIUNI INTRODUCTIVE. Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare
INSTALAŢII FRIGORIFICE ÎN DOUĂ TREPTE DE COMPRIMARE NOŢIUNI INTRODUCTIVE Necesitatea utilizării a două trepte de comprimare Odată cu scăderea temperaturii de vaporizare t 0, necesară obţinerii unor temperaturi
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότεραFig. 1. Procesul de condensare
Condensarea este procesul termodinamic prin care agentul frigorific îşi schimbă starea de agregare din vapori în lichid, cedând căldură sursei calde, reprezentate de aerul sau apa de răcire a condensatorului.
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραMetode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότεραStudiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic
Studiu privind soluţii de climatizare eficiente energetic Varianta iniţială O schemă constructivă posibilă, a unei centrale de tratare a aerului, este prezentată în figura alăturată. Baterie încălzire/răcire
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραa. Caracteristicile mecanice a motorului de c.c. cu excitaţie independentă (sau derivaţie)
Caracteristica mecanică defineşte dependenţa n=f(m) în condiţiile I e =ct., U=ct. Pentru determinarea ei vom defini, mai întâi caracteristicile: 1. de sarcină, numită şi caracteristica externă a motorului
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραSistem hidraulic de producerea energiei electrice. Turbina hidraulica de 200 W, de tip Power Pal Schema de principiu a turbinei Power Pal
Producerea energiei mecanice Pentru producerea energiei mecanice, pot fi utilizate energia hidraulica, energia eoliană, sau energia chimică a cobustibililor în motoare cu ardere internă sau eternă (turbine
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραCALCULUL PARAMETRILOR SPECIFICI AI PROCESELOR DINTR-UN MOTOR DIESEL
CALCULUL PARAMETRILOR SPECIFICI AI PROCESELOR DINTR-UN MOTOR DIESEL AUTOR 1 : CRIŞAN SIMONA, AUTOR 2 : UNGUREANU TEODORA COORDONATOR 3 : Ş.L.DR.ING. RAŢIU SORIN AFILIERE AUTORI 1,2,3: UNIVERSITATEA POLITEHNICA
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότερα1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI
1. ESTIMAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ CU PLĂCI a. Fluidul cald b. Fluidul rece c. Debitul masic total de fluid cald m 1 kg/s d. Temperatura de intrare a fluidului cald t 1i C e. Temperatura de ieşire
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραV5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi
V5433A vană rotativă de amestec cu 3 căi UTILIZARE Vana rotativă cu 3 căi V5433A a fost special concepută pentru controlul precis al temperaturii agentului termic în instalațiile de încălzire și de climatizare.
Διαβάστε περισσότερα7. 2. Bazele automatizării IF (pg. 65)
2. Bazele automatizării IF (pg. 65) 7. 2. Bazele automatizării IF (pg. 65) 1.35 2.3. Reglarea automată a mărimilor fizice ale IF 1.1.50 2.3.1. Reglarea temperaturii mediului răcit 1.1.50.1 2.3.1.1. Reglarea
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii în tehnică Sisteme de încălzire a locuinţelor Scopul tuturor acestor sisteme, este de a compensa pierderile de căldură prin pereţii locuinţelor şi prin sistemul
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραTRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ
TRANSFORMATOARE MONOFAZATE DE SIGURANŢĂ ŞI ÎN CARCASĂ Transformatoare de siguranţă Este un transformator destinat să alimenteze un circuit la maximum 50V (asigură siguranţă de funcţionare la tensiune foarte
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότερα1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA
a. Agentul frigorific 1. PROIECTAREA UNUI SCHIMBĂTOR DE CĂLDURĂ REGENERATIV CU SERPENTINĂ ÎN MANTA MARIMI DE INTRARE b. Debitul masic de agent frigorific lichid m l kg/s c. Debitul masic de agent frigorific
Διαβάστε περισσότεραAnaliza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener
Analiza funcționării și proiectarea unui stabilizator de tensiune continuă realizat cu o diodă Zener 1 Caracteristica statică a unei diode Zener În cadranul, dioda Zener (DZ) se comportă ca o diodă redresoare
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραPRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE. Sursa caldă. Instalaţie frigorifică (Pompă de căldură) Sursă rece
PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A INSTALAŢIILOR FRIGORIFICE Instalaţiile frigorifice şi pompele de căldură, sunt maşini termice care au rolul de a prelua căldură de la un mediu având temperatura mai scăzută
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότερα2. STATICA FLUIDELOR. 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede
2. STATICA FLUIDELOR 2.A. Presa hidraulică. Legea lui Arhimede Aplicația 2.1 Să se determine ce masă M poate fi ridicată cu o presă hidraulică având raportul razelor pistoanelor r 1 /r 2 = 1/20, ştiind
Διαβάστε περισσότεραForme de energie. Principiul I al termodinamicii
Forme de energie. Principiul I al termodinamicii Există mai multe forme de energie, care se pot clasifica după natura modificărilor produse în sistemele termodinamice considerate şi după natura mişcărilor
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 4. Măsurarea parametrilor mărimilor electrice
Laborator 4 Măsurarea parametrilor mărimilor electrice Obiective: o Semnalul sinusoidal, o Semnalul dreptunghiular, o Semnalul triunghiular, o Generarea diferitelor semnale folosind placa multifuncţională
Διαβάστε περισσότεραMOTOARE DE CURENT CONTINUU
MOTOARE DE CURENT CONTINUU În ultimul timp motoarele de curent continuu au revenit în actualitate, deşi motorul asincron este folosit în circa 95% din sistemele de acţionare electromecanică. Această revenire
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραSe consideră că un automobil Dacia Logan, având masa de 1000 kg, se deplasează rectiliniu uniform, pe o autostradă, cu viteza de 100 km/h.
Automobile şi motoare cu ardere internă Se consideră că un automobil Dacia Logan, având masa de 000 kg, se deplasează rectiliniu uniform, pe o autostradă, cu viteza de 00 km/h.. Să se determine valoarea
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότερα2.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI
.4. CALCULUL SARCINII TERMICE A CAPTATORILOR SOLARI.4.1. Caracterul variabil al radiaţiei solare Intensitatea radiaţiei solare prezintă un caracter foarte variabil, atât în timpul anului, cât şi zilnic,
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότεραClasa a IX-a, Lucrul mecanic. Energia
1. LUCRUL MECANIC 1.1. Un resort având constanta elastică k = 50Nm -1 este întins cu x = 0,1m de o forță exterioară. Ce lucru mecanic produce forța pentru deformarea resortului? 1.2. De un resort având
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότερα1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă Introducere Caracteristici de reglaj Caracteristica de consum de
1. Caracteristicile motoarelor cu ardere internă... 2 1.1. Introducere... 2 1.2. Caracteristici de reglaj... 2 1.2.1. Caracteristica de consum de combustibil... 2 1.2.2. Caracteristica de avans... 4 1.3.
Διαβάστε περισσότερα* K. toate K. circuitului. portile. Considerând această sumă pentru toate rezistoarele 2. = sl I K I K. toate rez. Pentru o bobină: U * toate I K K 1
FNCȚ DE ENERGE Fie un n-port care conține numai elemente paive de circuit: rezitoare dipolare, condenatoare dipolare și bobine cuplate. Conform teoremei lui Tellegen n * = * toate toate laturile portile
Διαβάστε περισσότερα1.10. Lucrul maxim. Ciclul Carnot. Randamentul motoarelor
2a temperatura de inversie este T i =, astfel încât λT i şi Rb λ>0 pentru T
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότερα2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE
2. CONDENSATOARE 2.1. GENERALITĂŢI PRIVIND CONDENSATOARELE DEFINIŢIE UNITĂŢI DE MĂSURĂ PARAMETRII ELECTRICI SPECIFICI CONDENSATOARELOR SIMBOLURILE CONDENSATOARELOR 2.2. MARCAREA CONDENSATOARELOR MARCARE
Διαβάστε περισσότεραContinue. Answer: a. Logout. e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1. 1 of 2 4/14/ :27 PM. Marks: 0/1.
Concurs Phi: Setul 1 - Clasa a X-a 1 of 2 4/14/2008 12:27 PM Logout e-desc» Concurs Phi» Quizzes» Setul 1 - Clasa a X-a» Attempt 1 1 Un termometru cu lichid este gradat intr-o scara de temperatura liniara,
Διαβάστε περισσότεραALGEBRĂ ŞI ELEMENTE DE ANALIZĂ MATEMATICĂ FIZICĂ
Sesiunea august 07 A ln x. Fie funcţia f : 0, R, f ( x). Aria suprafeţei plane delimitate de graficul funcţiei, x x axa Ox şi dreptele de ecuaţie x e şi x e este egală cu: a) e e b) e e c) d) e e e 5 e.
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραElectronică STUDIUL FENOMENULUI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE
STDIL FENOMENLI DE REDRESARE FILTRE ELECTRICE DE NETEZIRE Energia electrică este transportată şi distribuită la consumatori sub formă de tensiune alternativă. În multe aplicaţii este însă necesară utilizarea
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότεραprin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Διαβάστε περισσότεραProfesor Blaga Mirela-Gabriela DREAPTA
DREAPTA Fie punctele A ( xa, ya ), B ( xb, yb ), C ( xc, yc ) şi D ( xd, yd ) în planul xoy. 1)Distanţa AB = (x x ) + (y y ) Ex. Fie punctele A( 1, -3) şi B( -2, 5). Calculaţi distanţa AB. AB = ( 2 1)
Διαβάστε περισσότεραFENOMENE TRANZITORII Circuite RC şi RLC în regim nestaţionar
Pagina 1 FNOMN TANZITOII ircuite şi L în regim nestaţionar 1. Baze teoretice A) ircuit : Descărcarea condensatorului ând comutatorul este pe poziţia 1 (FIG. 1b), energia potenţială a câmpului electric
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραMaşina sincronă. Probleme
Probleme de generator sincron 1) Un generator sincron trifazat pentru alimentare de rezervă, antrenat de un motor diesel, are p = 3 perechi de poli, tensiunea nominală (de linie) U n = 380V, puterea nominala
Διαβάστε περισσότερα3. DINAMICA FLUIDELOR. 3.A. Dinamica fluidelor perfecte
3. DINAMICA FLUIDELOR 3.A. Dinamica fluidelor perfecte Aplicația 3.1 Printr-un reductor circulă apă având debitul masic Q m = 300 kg/s. Calculați debitul volumic şi viteza apei în cele două conducte de
Διαβάστε περισσότεραFunctii Breviar teoretic 8 ianuarie ianuarie 2011
Functii Breviar teoretic 8 ianuarie 011 15 ianuarie 011 I Fie I, interval si f : I 1) a) functia f este (strict) crescatoare pe I daca x, y I, x< y ( f( x) < f( y)), f( x) f( y) b) functia f este (strict)
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE
Capitolul 2 - HIDROCARBURI 2.3.ALCHINE TEST 2.3.3 I. Scrie cuvântul / cuvintele dintre paranteze care completează corect fiecare dintre afirmaţiile următoare. 1. Acetilena poate participa la reacţii de
Διαβάστε περισσότερα2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI
2. NOŢIUNI SUMARE ASUPRA DEPLASĂRII AUTOMOBILULUI 2.1. Consideraţii generale Utilizarea automobilului constă în transportul pe drumuri al pasagerilor, încărcăturilor sau al utilajului special montat pe
Διαβάστε περισσότεραCOMPRESOARE
- 117-4. COMPRESOARE 4.1. Definiţii. Clasificare Compresoarele sînt maşini de forţă generatoare care cresc presiunea debitului de gaze pe care îl vehiculează. După principiul de funcţionare se disting:
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 5 DIFUZORUL ELECTRODINAMIC
Lucrarea nr. 5 - Difuzorul electrodinamic LUCRAREA NR. 5 DIFUZORUL ELECTRODINAMIC Difuzorul este traductorul electroacustic care transforma energia electrica in energie acustica. Dintre acestea difuzorul
Διαβάστε περισσότεραEcuaţia generală Probleme de tangenţă Sfera prin 4 puncte necoplanare. Elipsoidul Hiperboloizi Paraboloizi Conul Cilindrul. 1 Sfera.
pe ecuaţii generale 1 Sfera Ecuaţia generală Probleme de tangenţă 2 pe ecuaţii generale Sfera pe ecuaţii generale Ecuaţia generală Probleme de tangenţă Numim sferă locul geometric al punctelor din spaţiu
Διαβάστε περισσότεραPolarizarea tranzistoarelor bipolare
Polarizarea tranzistoarelor bipolare 1. ntroducere Tranzistorul bipolar poate funcţiona în 4 regiuni diferite şi anume regiunea activă normala RAN, regiunea activă inversă, regiunea de blocare şi regiunea
Διαβάστε περισσότερα