OBIECTUL ŞI STRUCTURA CĂRŢII 1.1. INTRODUCERE
|
|
- Ἁλκυόνη Καλαμογδάρτης
- 5 χρόνια πριν
- Προβολές:
Transcript
1 1 OBIECTUL ŞI STRUCTURA CĂRŢII 1.1. INTRODUCERE Este bine cunoscut faptul, că cedarea unui element sau a unei structuri în ansamblul ei este un fenomen complex caracterizat prin epuizarea capacităţii portante şi/sau pierderea stabilităţii, iar modelarea matematică riguroasă a acestui fenomen este, în general, dificil de realizat. Odată cu apariţia calculatoarelor numerice de mare viteză, posibilităţile de a modela comportări structurale complexe, repetitivitatea calculelor în diferite ipoteze pun în discuţie concepţia tradiţională (convenţională) de proiectare a construcţiilor, deschizând noi orizonturi şi în acest domeniu. În codurile de proiectare moderne se constată o trecere de la metoda rezistenţelor admisibile la metoda stărilor limită de proiectare care consideră în mod explicit şi raţional efectele inelasticităţii materialului şi stabilităţii în determinarea capacităţii portante a elementelor de construcţie. Întrucât în metoda stărilor limită se ţine seama de variaţia posibilă a încărcărilor, rezistenţelor şi dimensiunilor prin coeficienţi diferenţiaţi (în locul coeficientului de siguranţă unic din metodele deterministe metoda rezistenţelor admisibile) este de aşteptat ca sistemul structural şi elementele componente ale acestuia să aibă o comportare neliniară înainte de a atinge limita capacităţii portante şi drept urmare trebuie să se ţină seama de acest fapt. Prin urmare, devine evident faptul că cea mai directă şi riguroasă abordare a proiectării structurale este aceea în care toţi factorii semnificativi care influenţează comportarea neliniară a elementelor sunt prinşi în analiza statică globală. Examinând dezvoltarea metodelor de calcul ale structurilor, se distinge în literatura de specialitate un nou mod de abordare pentru problemele de analiză şi proiectare a structurilor, în metoda stărilor limită, şi anume, analiza neliniara avansată. În această concepţie, prin analiză avansată se înţelege orice metodă de calcul global care poate descrie în mod satisfăcător rezistenţa, rigiditatea şi stabilitatea globală a structurii, astfel încât verificarea individuală a fiecarui element component al structurii să nu mai fie necesară (Chen&Toma, 1994), asigurând o mai realistă predicţie a efectelor acţiunilor asupra structurilor şi a performanţelor structurale ale acestora, ca şi, în cele mai multe situaţii, un proiect mai ieftin şi condiţii de siguranţă mai uniforme. 11
2 Îşi găseşte astfel o tot mai largă recunoastere faptul că dacă toate efectele semnificative care determină comportarea structurală sunt corect modelate în calcul, atunci verificarea individuală a fiecarui element al structurii nu mai este necesară, procesul de proiectare simplificându-se. O asemenea metodă avansată de analiză trebuie să surprindă simultan cât mai adecvat toţi factorii determinanţi ai comportării structurale de rezistenţă şi stabilitate, şi anume: comportarea elasto-plastică a materialelor structurii în procesul de încărcare pâna la starea limită de cedare. Se apreciază ca modelul de dezvoltare a zonelor plastice atât în secţiune cât şi de-a lungul barelor reflectă mai fidel modul real de comportare elasto-plastică a structurii decât cel bazat pe conceptul de articulaţie plastică şi poate fi aplicat atât structurilor metalice cât şi celor din beton armat; considerarea interacţiunii eforturilor în plastificarea secţiunilor ; efectele, locale (P-δ) şi globale (P- ) de ordinul al doilea a neliniarităţii geometrice; comportarea neliniară a conexiunilor flexibile (semirigide) în cazul cadrelor metalice; imperfecţiunile geometrice, locale şi globale, ale elementelor structurale şi ale structurii; efectele imperfecţiunilor mecanice (tensiuni reziduale) asupra capacităţii portante a structurilor metalice; efectele deformaţiilor din curgere lenta în cazul structurilor din beton armat. Performanţele de analiză numerica şi de grafică ale calculatoarelor personale şi ale staţiilor de lucru, permit astăzi utilizarea tot mai extinsă a metodelor avansate de calcul în proiectarea curentă a structurilor, elaborarea programelor de analiză şi a bazelor de date necesare promovării "analizei avansate" a structurilor metalice, înscriindu-se în preocupările de cercetare ştiinţifică de ultimă oră din ţări avansate tehnologic, în domeniul analizei şi proiectării structurilor. Un mare număr de lucrări sunt consacrate în ultimii ani acestor probleme (Chan&Zhou, 1993; Chen&Toma, 1994, Ziemian, 1990; Ziemian ş.al., 1990, 1992,1997; White&Clarke, 1997; Chen&Kim, 1997; Chen&Sohal, 1998; Lip&Clarke, 1999; Kim&Choi, 2001; Liew s.al., 2000, 2001; Jiang ş.al., 2002; Wongkaew&Chen, 2002; Trahair&Chan, 2003; Kim&Choi, 2005). Aceste dezvoltări deschid posibilitatea modelării tot mai exacte a comportării structurilor, considerarea cu acurateţe a tuturor factorilor care determină răspunsul unei structuri la acţiunile aplicate ei şi adoptarea de către inginerul proiectant a filosofiei proiectării la stări limită dintr-o perspectivă mai largă. Astfel, pentru structurile în cadre metalice, analiza elasto-plastică de ordinul al doilea cu considerarea comportării neliniare a prinderilor flexibile ale barelor în noduri şi care să includă dezvoltarea zonelor de plastificare, atât în secţiune cât şi în lungul barelor, ca şi efectul imperfecţiunilor materiale şi a imperfectiunilor geometrice, locale şi globale se dovedeşte a reprezenta o variantă posibilă de analiză avansată globală. Pot fi consemnate prevederi referitoare la analiza avansată globală a structurilor în cadre metalice în 12
3 normativele de proiectare mai noi, ca de exemplu în Eurocod (EC3,2003), unele normative americane, şi mai ales în normativul australian pentru calculul la stări limită (AS4100,1992). Pentru structurile în cadre din beton armat, chiar dacă s-au făcut paşi importanţi în modelarea comportării elasto-plastice şi a considerării celorlalţi factori determinanţi de comportare în analiza structurală (Izzudin&Smith, 2000; Izzudin s.al., 2002), normativele de proiectare, după cunoştintele noastre, nu cuprind încă prevederi explicite referitoare la analiza avansată globală. O analiză care sa raspundă cât mai adecvat cerinţelor formulate mai sus, presupune o modelare complexă a structurilor prin utilizarea cu precădere a modelului plastificării distribuite şi a "elementelor finite de fibră" (Jiang s.al., 2002) şi implementarea programelor de calcul dezvoltate pe baza acestor teorii asigurând astfel o predicţie mai realistă a comportării structurilor în starea limită de rezistenţă. Pe de altă parte, pe măsura creşterii rafinamentului de analiză apar şi inconveniente: programele de calcul scrise în acest sens se amplifică considerabil, devin necesare calculatoare de capacităţi tot mai mari, numărul datelor iniţiale creşte şi introducerea lor se complică, la fel şi forma în care se obţin rezultatele, timpul de calcul - indicator esenţial de eficienţă - se mareşte etc, fiind greu de asimilat şi chiar neatractive pentru inginerii proiectanţi de structuri, aceste programe fiind folosite cu precadere în cercetare. Astfel deşi tehnica de calcul cunoaşte în prezent un ritm alert de dezvoltare şi perfectionare, trecerea calculului complex din domeniul cercetării, care îşi permite să consume timp nelimitat de calculator, în cel al proiectării curente, la care timpul efectiv de analiză consumat este principalul criteriu de eficienţă al programului, reprezintă astăzi una din principalele direcţii de cercetare (Izzudin s.al., 2002; Kim&Choi, 2005; Chiorean&Bârsan, 2005). Pasul de la cercetare la utilizarea curentă în birourile de proiectare nu este încă făcut, fiind necesară elaborarea unor programe de calcul suficient de exacte pentru a nu altera rezultatele, dar în acelaşi timp şi suficient de simple pentru o utilizare curentă de catre proiectanţii de structuri. Necesitatea elaborării unor astfel de programe de calcul este subliniată şi de faptul că analiza structurilor la acţiuni seismice, cea mai importantă fază din proiectarea structurală, se bazează, la nivelul actual, pe un calcul plastic primitiv STRUCTURA CĂRŢII Obiectul cărţii se înscrie în aceste preocupări de promovare a metodelor de analiză avansată a structurilor şi îşi propune să elaboreze metode de calcul, algoritmi, programe de calcul, baze de date pentru punerea în aplicare a metodelor de analiză avansată pentru structurile în cadre metalice, pentru care există pe plan mondial o anumită experienţă, şi să încerce să extindă aplicarea unor astfel de metode şi pentru structurile din beton armat. Sunt dezvoltate relaţii şi algoritmi de calcul în limitele ipotezelor curent acceptate cu privire la deformaţia barelor. Se acordă atenţie problemelor specifice ale calculului structurilor plane şi spaţiale prezentându-se tehnici originale de soluţionare a următoarelor aspecte: plastificarea 13
4 distribuită, prin surprinderea dezvoltării graduale a zonelor plastice în secţiuni şi în lungul barelor, efectele neliniarităţii geometrice locale şi globale, comportarea neliniară a conexiunilor flexibile de prindere a barelor în noduri. După o introducere în analiza neliniară a structurilor prin prezentarea principalelor modele numerice utilizate la modelarea neliniarităţii geometrice şi de material sunt prezentate în mod detaliat metodele şi modelele numerice dezvoltate de autor la crearea a două aplicatii software: ASEP: analiza secţiunilor de formă oarcecare compozite oţel-beton în domeniul elasto-plastic şi NEFCAD: analiza neliniară a structurlor în cadre. Lucrarea cuprinde şase capitole şi două anexe, o descriere sumară a conţinutului lor fiind dată în continuare. CAPITOLUL 1 - Obiectul şi structura cărţii-prezintă tematica şi obiectivele lucrării. CAPITOLUL 2 - Metode de analiză elasto-plastică de ordinul al II-lea a structurilor în cadre- se prezintă comparativ modalităţile de modelare a comportării elasto-plastice prin folosirea conceptului de plastificare punctuală (articulaţie plastică) şi, a celui mai riguros de plastificare distribuită (zone plastice). Pentru ultimul caz se discută procedeele ce consideră plastificarea la nivel de fibră ("exact") şi la nivel de secţiune ("aproximativ"). Sunt discutate de asemenea modalităţile de introducere în calcul a efectelor neliniarităţii geometrice locale şi globale în analiza statică neliniară a structurilor în cadre plane şi spaţiale. Sunt prezentate şi exemplificate aspectele cu privire la implementarea metodelor predictor-corector în analizele incremental-iterative. CAPITOLUL 3 - Metode de determinare a soluţiei în calculul elasto-plastic de ordinul al II-lea- sunt discutate modalităţile de conducere a analizelor neliniare (metoda paşilor controlaţi de încărcări, metoda paşilor controlaţi de lungimea de arc-"arc length methods"-, etc) precum şi dificultăţilor şi rezolvărilor posibile ale analizei în vecinătatea încărcării de colaps. CAPITOLUL 4 - Calculul secţiunilor în domeniul elasto-plastic. Aplicaţia ASEP- se prezintă o metodă numerică eficientă, elaborată de autor, pentru analiza elasto-plastică a secţiunilor de formă oarecare oţel-beton în baza căreia s-a elaborat aplicaţia ASEP. Modelarea inelasticităţii se face la nivel de "fibră" considerând relaţiile constitutive neliniare tensiune-deformaţie pentru beton şi oţel. Procedeul numeric dezvoltat permite studiul comportamentului secţiunilor solicitate la compresiune excentrică oblică prin trasare curbelor moment-curbură (M-N-Φ) precum şi a diagranelor de interacţiune (N-M-M). Rezultatele numerice comparative obţinute fiind relevante pentru performanţele programului de calcul elaborat evidenţiind elocvent eficacitatea metodei de calcul propuse. Capitolul continuă cu stabilirea relaţiilor analitice aproximative pentru modelarea curbelor caracteristice M-N-Φ ale secţiunilor metalice, studiindu-se de asemnea efectul 14
5 tensiunilor reziduale asupra acestora. CAPITOLUL 5 - Calculul neliniar al structurilor în cadre. Aplicaţia NEFCAD- se face prezentarea metodei propuse de autor pentru analiza neliniară avansată a structurilor în cadre plane şi spaţiale din oţel sau din beton armat, cu considerarea plastificării distribuite (zone plastice) în care, spre deosebire de metoda elementelor finite, elementul constitutiv al cadrului este bara dreaptă de cadru spaţial cu noduri semirigide, termenii convenţionali ai matricei de rigiditate liniare şi ai vectorului forţelor nodale fiind corectaţi prin factori de corecţie corespunzători tuturor surselor de neliniaritate considerate. Este descris algoritmul de calcul neliniar, care integrează cele trei efecte de neliniaritate fizică, geometrică şi de comportare a conexiunilor, în baza căruia s-a realizat un program de calcul performant, pentru analiza statică neliniară a structurilor în cadre. Metoda propusă urmăreşte utilizarea celor mai eficiente modelări şi metode de rezolvare, reflectate în principal în următoarele caracteristici: evită subânpărţirea barelor între noduri (divizare tipică metodelor elementelor finite), prin considerarea ca element a barei în întregime; rigiditatea este evaluată prin integrare numerică realizată pe fiecare bară, ţinând seama de nivelul de plastificare atins în fiecare secţiune a barei; poate modela plastificarea în două moduri: la nivel de fibră, mai riguroasă dar cu un consum de timp ridicat (propice problememlor de cercetare sau calibrare) sau la nivel de secţiune, perfect utilizabilă sub aspectul acurateţii şi timpului în problemele de proiectare; include şi neliniarităţile specifice conexiunilor semi-rigide de la capetele barelor; integrează efectele neliniarităţii geometrice locale şi globale; programul este aplicabil oricărui tip de material şi alcătuire a secţiunii cu analiza plastificării la nivel de fibră sau prin precizarea unor curbe de interacţiune tipice diferitelor alcătuiri de secţiuni şi materiale, şi rularea cu considerarea plastificării la nivel de secţiune. Algoritmul elaborat integrează un şir de procedee a căror eficienţă este justificată prin consideraţii teoretice şi testări numerice semnalându-se în acest sens rezolvarea incremental iterativă cu control prin "lungimea de arc" adoptând şi generalizând în acest sens metodele de acest tip cunoscute în literatura de specialitate, evaluarea rigidităţilor secţionale prin integrare numerică a tensiunilor pe contur, integrarea numerică cu procedeul Gauss-Lobatto etc. CAPITOLUL 6 - Calibrarea programelor de analiză neliniară.testări numerice. -este consacrat calibrării programelor de analiză structurală avansată utilizând criteriile şi structurile standard de calibrare, europene şi americane, propuse în literatura de specialitate şi unor testări numerice. Toate testele numerice realizate atestă deplina concordanţă dintre rezultatele metodei propuse şi cele de referinţă obţinute pentru cele mai performante modele şi programe de calcul 15
6 prezenatate în literatura de specialitate. Un exemplu de calcul complet, conform cu prevederile normativului european de analiză şi proiectare seismică a structurilor, EC8, este de asemenea prezentat, exemplificând etapele de aplicare a analizei statice neliniare de tip "pushover". Structura propusă, o structură în cadre spaţială din beton armat, este analizată luând în considerare neliniaritatea geometrică şi cea de material. Modelarea inelasticităţii se face în două variante, la nivel de "fibră" considerând relaţiile constitutive neliniare pentru beton şi armătură respectiv la nivel de secţiune prin considerarea relaţiilor neliniare moment-curbură. Rezultatele numerice comparative obţinute sunt relevante pentru performanţele programului de calcul elaborat, şi evidenţiază elocvent eficacitatea metodei de calcul propuse. La sfirşitul lucrării este prezentată o extinsă bibliografie de ultimă oră, precum şi cele două anexe în care sunt date fişele de prezentare ale aplicaţiilor software realizate. 16
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii
Metode iterative pentru probleme neliniare - contractii Problemele neliniare sunt in general rezolvate prin metode iterative si analiza convergentei acestor metode este o problema importanta. 1 Contractii
Διαβάστε περισσότερα2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR 2 SISTEME DE FRŢE CNCURENTE CUPRINS 2. Sisteme de forţe concurente...1 Cuprins...1 Introducere...1 2.1. Aspecte teoretice...2 2.2. Aplicaţii rezolvate...3 2. Sisteme de forţe concurente În acest
Διαβάστε περισσότεραRĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii transversale, scrisă faţă de una dintre axele de inerţie principale:,
REZISTENTA MATERIALELOR 1. Ce este modulul de rezistenţă? Exemplificaţi pentru o secţiune dreptunghiulară, respectiv dublu T. RĂSPUNS Modulul de rezistenţă este o caracteristică geometrică a secţiunii
Διαβάστε περισσότεραAnaliza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM 1 electronica.geniu.ro
Analiza în curent continuu a schemelor electronice Eugenie Posdărăscu - DCE SEM Seminar S ANALA ÎN CUENT CONTNUU A SCHEMELO ELECTONCE S. ntroducere Pentru a analiza în curent continuu o schemă electronică,
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL
Curs 1 REZISTENTA SI STABILITATEA ELEMENTELOR STRUCTURILOR DIN OTEL Rezistenta elementelor structurale din otel o Calcul la nivelul secţiunii elementelor structurale (rezistenta secţiunilor) Stabilitatea
Διαβάστε περισσότερα(a) se numeşte derivata parţială a funcţiei f în raport cu variabila x i în punctul a.
Definiţie Spunem că: i) funcţia f are derivată parţială în punctul a în raport cu variabila i dacă funcţia de o variabilă ( ) are derivată în punctul a în sens obişnuit (ca funcţie reală de o variabilă
Διαβάστε περισσότερα5. FUNCŢII IMPLICITE. EXTREME CONDIŢIONATE.
5 Eerciţii reolvate 5 UNCŢII IMPLICITE EXTREME CONDIŢIONATE Eerciţiul 5 Să se determine şi dacă () este o funcţie definită implicit de ecuaţia ( + ) ( + ) + Soluţie ie ( ) ( + ) ( + ) + ( )R Evident este
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 14. Asamblari prin pene
Capitolul 14 Asamblari prin pene T.14.1. Momentul de torsiune este transmis de la arbore la butuc prin intermediul unei pene paralele (figura 14.1). De care din cotele indicate depinde tensiunea superficiala
Διαβάστε περισσότεραPlanul determinat de normală şi un punct Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Planul determinat de 3 puncte necoliniare
1 Planul în spaţiu Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru 2 Ecuaţia generală Plane paralele Unghi diedru Fie reperul R(O, i, j, k ) în spaţiu. Numim normala a unui plan, un vector perpendicular pe
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 30. Transmisii prin lant
Capitolul 30 Transmisii prin lant T.30.1. Sa se precizeze domeniile de utilizare a transmisiilor prin lant. T.30.2. Sa se precizeze avantajele si dezavantajele transmisiilor prin lant. T.30.3. Realizati
Διαβάστε περισσότεραMARCAREA REZISTOARELOR
1.2. MARCAREA REZISTOARELOR 1.2.1 MARCARE DIRECTĂ PRIN COD ALFANUMERIC. Acest cod este format din una sau mai multe cifre şi o literă. Litera poate fi plasată după grupul de cifre (situaţie în care valoarea
Διαβάστε περισσότεραCurs 1 Şiruri de numere reale
Bibliografie G. Chiorescu, Analiză matematică. Teorie şi probleme. Calcul diferenţial, Editura PIM, Iaşi, 2006. R. Luca-Tudorache, Analiză matematică, Editura Tehnopress, Iaşi, 2005. M. Nicolescu, N. Roşculeţ,
Διαβάστε περισσότεραSeminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare
Seminar 5 Analiza stabilității sistemelor liniare Noțiuni teoretice Criteriul Hurwitz de analiză a stabilității sistemelor liniare În cazul sistemelor liniare, stabilitatea este o condiție de localizare
Διαβάστε περισσότεραDISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE
DISTANŢA DINTRE DOUĂ DREPTE NECOPLANARE ABSTRACT. Materialul prezintă o modalitate de a afla distanţa dintre două drepte necoplanare folosind volumul tetraedrului. Lecţia se adresează clasei a VIII-a Data:
Διαβάστε περισσότεραVII.2. PROBLEME REZOLVATE
Teoria Circuitelor Electrice Aplicaţii V PROBEME REOVATE R7 În circuitul din fiura 7R se cunosc: R e t 0 sint [V] C C t 0 sint [A] Se cer: a rezolvarea circuitului cu metoda teoremelor Kirchhoff; rezolvarea
Διαβάστε περισσότεραa n (ζ z 0 ) n. n=1 se numeste partea principala iar seria a n (z z 0 ) n se numeste partea
Serii Laurent Definitie. Se numeste serie Laurent o serie de forma Seria n= (z z 0 ) n regulata (tayloriana) = (z z n= 0 ) + n se numeste partea principala iar seria se numeste partea Sa presupunem ca,
Διαβάστε περισσότεραCurs 4 Serii de numere reale
Curs 4 Serii de numere reale Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Criteriul rădăcinii sau Criteriul lui Cauchy Teoremă (Criteriul rădăcinii) Fie x n o serie cu termeni
Διαβάστε περισσότεραProblema a II - a (10 puncte) Diferite circuite electrice
Olimpiada de Fizică - Etapa pe judeţ 15 ianuarie 211 XI Problema a II - a (1 puncte) Diferite circuite electrice A. Un elev utilizează o sursă de tensiune (1), o cutie cu rezistenţe (2), un întrerupător
Διαβάστε περισσότεραCurs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate.
Curs 10 Funcţii reale de mai multe variabile reale. Limite şi continuitate. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie p, q N. Fie funcţia f : D R p R q. Avem următoarele
Διαβάστε περισσότερα14. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...3
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA SECŢIUNILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele Metoda secţiunilor
Διαβάστε περισσότερα4. CIRCUITE LOGICE ELEMENTRE 4.. CIRCUITE LOGICE CU COMPONENTE DISCRETE 4.. PORŢI LOGICE ELEMENTRE CU COMPONENTE PSIVE Componente electronice pasive sunt componente care nu au capacitatea de a amplifica
Διαβάστε περισσότεραAsupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 2006
Asupra unei inegalităţi date la barajul OBMJ 006 Mircea Lascu şi Cezar Lupu La cel de-al cincilea baraj de Juniori din data de 0 mai 006 a fost dată următoarea inegalitate: Fie x, y, z trei numere reale
Διαβάστε περισσότεραa. 11 % b. 12 % c. 13 % d. 14 %
1. Un motor termic funcţionează după ciclul termodinamic reprezentat în sistemul de coordonate V-T în figura alăturată. Motorul termic utilizează ca substanţă de lucru un mol de gaz ideal având exponentul
Διαβάστε περισσότεραFig Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36].
Componente şi circuite pasive Fig.3.85. Impedanţa condensatoarelor electrolitice SMD cu Al cu electrolit semiuscat în funcţie de frecvenţă [36]. Fig.3.86. Rezistenţa serie echivalentă pierderilor în funcţie
Διαβάστε περισσότερα13. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...
SEMINAR GRINZI CU ZĂBRELE METODA IZOLĂRII NODURILOR CUPRINS. Grinzi cu zăbrele Metoda izolării nodurilor... Cuprins... Introducere..... Aspecte teoretice..... Aplicaţii rezolvate.... Grinzi cu zăbrele
Διαβάστε περισσότεραIntegrala nedefinită (primitive)
nedefinita nedefinită (primitive) nedefinita 2 nedefinita februarie 20 nedefinita.tabelul primitivelor Definiţia Fie f : J R, J R un interval. Funcţia F : J R se numeşte primitivă sau antiderivată a funcţiei
Διαβάστε περισσότεραCurs 14 Funcţii implicite. Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi"
Curs 14 Funcţii implicite Facultatea de Hidrotehnică Universitatea Tehnică "Gh. Asachi" Iaşi 2014 Fie F : D R 2 R o funcţie de două variabile şi fie ecuaţia F (x, y) = 0. (1) Problemă În ce condiţii ecuaţia
Διαβάστε περισσότερα5.4. MULTIPLEXOARE A 0 A 1 A 2
5.4. MULTIPLEXOARE Multiplexoarele (MUX) sunt circuite logice combinaţionale cu m intrări şi o singură ieşire, care permit transferul datelor de la una din intrări spre ieşirea unică. Selecţia intrării
Διαβάστε περισσότεραMetode de interpolare bazate pe diferenţe divizate
Metode de interpolare bazate pe diferenţe divizate Radu Trîmbiţaş 4 octombrie 2005 1 Forma Newton a polinomului de interpolare Lagrange Algoritmul nostru se bazează pe forma Newton a polinomului de interpolare
Διαβάστε περισσότεραPRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL. Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate
5. METODA STĂRILOR LIMITĂ 5.1. PRINCIPII FUNDAMENTALE PRINCIPIILE METODEI STĂRILOR LIMITĂ MSL Cerințe fundamentale: - rezistența structurală și siguranță - siguranță în exploatare - durabilitate Principii
Διαβάστε περισσότεραSisteme diferenţiale liniare de ordinul 1
1 Metoda eliminării 2 Cazul valorilor proprii reale Cazul valorilor proprii nereale 3 Catedra de Matematică 2011 Forma generală a unui sistem liniar Considerăm sistemul y 1 (x) = a 11y 1 (x) + a 12 y 2
Διαβάστε περισσότεραCOLEGIUL NATIONAL CONSTANTIN CARABELLA TARGOVISTE. CONCURSUL JUDETEAN DE MATEMATICA CEZAR IVANESCU Editia a VI-a 26 februarie 2005.
SUBIECTUL Editia a VI-a 6 februarie 005 CLASA a V-a Fie A = x N 005 x 007 si B = y N y 003 005 3 3 a) Specificati cel mai mic element al multimii A si cel mai mare element al multimii B. b)stabiliti care
Διαβάστε περισσότεραV.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile
Metode de Optimizare Curs V.7. Condiţii necesare de optimalitate cazul funcţiilor diferenţiabile Propoziţie 7. (Fritz-John). Fie X o submulţime deschisă a lui R n, f:x R o funcţie de clasă C şi ϕ = (ϕ,ϕ
Διαβάστε περισσότεραEsalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii.
Seminarul 1 Esalonul Redus pe Linii (ERL). Subspatii. 1.1 Breviar teoretic 1.1.1 Esalonul Redus pe Linii (ERL) Definitia 1. O matrice A L R mxn este in forma de Esalon Redus pe Linii (ERL), daca indeplineste
Διαβάστε περισσότεραMETODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR
METODE PENTRU CALCULUL CONSTRUCŢIILOR.1. Metode deterministe Factorii principali ai siguranţei care intervin în calculele efectuate conform principiilor metodelor deterministe se stabilesc empiric şi se
Διαβάστε περισσότεραAplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal
Aplicaţii ale principiului I al termodinamicii la gazul ideal Principiul I al termodinamicii exprimă legea conservării şi energiei dintr-o formă în alta şi se exprimă prin relaţia: ΔUQ-L, unde: ΔU-variaţia
Διαβάστε περισσότεραCapitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25
Capitolul ASAMBLAREA LAGĂRELOR LECŢIA 25 LAGĂRELE CU ALUNECARE!" 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.!" 25.2.Funcţionarea lagărelor cu alunecare.! 25.1.Caracteristici.Părţi componente.materiale.
Διαβάστε περισσότεραLaborator 1: INTRODUCERE ÎN ALGORITMI. Întocmit de: Claudia Pârloagă. Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu
INTRODUCERE Laborator 1: ÎN ALGORITMI Întocmit de: Claudia Pârloagă Îndrumător: Asist. Drd. Gabriel Danciu I. NOŢIUNI TEORETICE A. Sortarea prin selecţie Date de intrare: un şir A, de date Date de ieşire:
Διαβάστε περισσότεραIII. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar seria modulelor divergentă.
III. Serii absolut convergente. Serii semiconvergente. Definiţie. O serie a n se numeşte: i) absolut convergentă dacă seria modulelor a n este convergentă; ii) semiconvergentă dacă este convergentă iar
Διαβάστε περισσότεραriptografie şi Securitate
riptografie şi Securitate - Prelegerea 12 - Scheme de criptare CCA sigure Adela Georgescu, Ruxandra F. Olimid Facultatea de Matematică şi Informatică Universitatea din Bucureşti Cuprins 1. Schemă de criptare
Διαβάστε περισσότερα3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere Aspecte teoretice Aplicaţii rezolvate...4
SEMINAR 3 MMENTUL FRŢEI ÎN RAPRT CU UN PUNCT CUPRINS 3. Momentul forţei în raport cu un punct...1 Cuprins...1 Introducere...1 3.1. Aspecte teoretice...2 3.2. Aplicaţii rezolvate...4 3. Momentul forţei
Διαβάστε περισσότεραProiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie
FITRE DE MIROUNDE Proiectarea filtrelor prin metoda pierderilor de inserţie P R Puterea disponibila de la sursa Puterea livrata sarcinii P inc P Γ ( ) Γ I lo P R ( ) ( ) M ( ) ( ) M N P R M N ( ) ( ) Tipuri
Διαβάστε περισσότεραCriptosisteme cu cheie publică III
Criptosisteme cu cheie publică III Anul II Aprilie 2017 Problema rucsacului ( knapsack problem ) Considerăm un număr natural V > 0 şi o mulţime finită de numere naturale pozitive {v 0, v 1,..., v k 1 }.
Διαβάστε περισσότεραExamen AG. Student:... Grupa: ianuarie 2016
16-17 ianuarie 2016 Problema 1. Se consideră graful G = pk n (p, n N, p 2, n 3). Unul din vârfurile lui G se uneşte cu câte un vârf din fiecare graf complet care nu-l conţine, obţinându-se un graf conex
Διαβάστε περισσότεραCurs 2 DIODE. CIRCUITE DR
Curs 2 OE. CRCUTE R E CUPRN tructură. imbol Relația curent-tensiune Regimuri de funcționare Punct static de funcționare Parametrii diodei Modelul cu cădere de tensiune constantă Analiza circuitelor cu
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VIII-a
Subiecte lasa a VIII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate pe foaia de raspuns in dreptul
Διαβάστε περισσότεραR R, f ( x) = x 7x+ 6. Determinați distanța dintre punctele de. B=, unde x și y sunt numere reale.
5p Determinați primul termen al progresiei geometrice ( b n ) n, știind că b 5 = 48 și b 8 = 84 5p Se consideră funcția f : intersecție a graficului funcției f cu aa O R R, f ( ) = 7+ 6 Determinați distanța
Διαβάστε περισσότεραLaborator 6. Integrarea ecuaţiilor diferenţiale
Laborator 6 Integrarea ecuaţiilor diferenţiale Responsabili: 1. Surdu Cristina(anacristinasurdu@gmail.com) 2. Ştirbăţ Bogdan(bogdanstirbat@yahoo.com) Obiective În urma parcurgerii acestui laborator elevul
Διαβάστε περισσότερα5.5. REZOLVAREA CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE
5.5. A CIRCUITELOR CU TRANZISTOARE BIPOLARE PROBLEMA 1. În circuitul din figura 5.54 se cunosc valorile: μa a. Valoarea intensității curentului de colector I C. b. Valoarea tensiunii bază-emitor U BE.
Διαβάστε περισσότεραNoţiuni introductive
Metode Numerice Noţiuni introductive Erori. Condiţionare numerică. Stabilitatea algoritmilor. Complexitatea algoritmilor. Metodele numerice reprezintă tehnici prin care problemele matematice sunt reformulate
Διαβάστε περισσότερα1.7. AMPLIFICATOARE DE PUTERE ÎN CLASA A ŞI AB
1.7. AMLFCATOARE DE UTERE ÎN CLASA A Ş AB 1.7.1 Amplificatoare în clasa A La amplificatoarele din clasa A, forma de undă a tensiunii de ieşire este aceeaşi ca a tensiunii de intrare, deci întreg semnalul
Διαβάστε περισσότεραCONTRIBUŢII LA PRELUCRAREA NUMERICĂ A SEMNALELOR CU FUNCŢII SPLINE
CONTRIBUŢII LA PRELUCRAREA NUMERICĂ A SEMNALELOR CU FUNCŢII SPLINE Rezumat Ing. Liliana STOICA Conducător ştiinţific: Referenţi ştiinţifici: Prof.univ.dr.ing. Alimpie Ignea Prof.univ.dr.ing. Teodor Petrescu
Διαβάστε περισσότεραMetode Runge-Kutta. 18 ianuarie Probleme scalare, pas constant. Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy
Metode Runge-Kutta Radu T. Trîmbiţaş 8 ianuarie 7 Probleme scalare, pas constant Dorim să aproximăm soluţia problemei Cauchy y (t) = f(t, y), a t b, y(a) = α. pe o grilă uniformă de (N + )-puncte din [a,
Διαβάστε περισσότεραprin egalizarea histogramei
Lucrarea 4 Îmbunătăţirea imaginilor prin egalizarea histogramei BREVIAR TEORETIC Tehnicile de îmbunătăţire a imaginilor bazate pe calculul histogramei modifică histograma astfel încât aceasta să aibă o
Διαβάστε περισσότεραSeminariile Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reziduurilor
Facultatea de Matematică Calcul Integral şi Elemente de Analiă Complexă, Semestrul I Lector dr. Lucian MATICIUC Seminariile 9 20 Capitolul X. Integrale Curbilinii: Serii Laurent şi Teorema Reiduurilor.
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor
Functii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi si spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe cu valori in daca fiecarui element
Διαβάστε περισσότεραLUCRAREA NR. 1 STUDIUL SURSELOR DE CURENT
LUCAEA N STUDUL SUSELO DE CUENT Scopul lucrării În această lucrare se studiază prin simulare o serie de surse de curent utilizate în cadrul circuitelor integrate analogice: sursa de curent standard, sursa
Διαβάστε περισσότεραLaborator 11. Mulţimi Julia. Temă
Laborator 11 Mulţimi Julia. Temă 1. Clasa JuliaGreen. Să considerăm clasa JuliaGreen dată de exemplu la curs pentru metoda locului final şi să schimbăm numărul de iteraţii nriter = 100 în nriter = 101.
Διαβάστε περισσότεραEDITURA PARALELA 45 MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ. Clasa a X-a Ediţia a II-a, revizuită. pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă
Coordonatori DANA HEUBERGER NICOLAE MUŞUROIA Nicolae Muşuroia Gheorghe Boroica Vasile Pop Dana Heuberger Florin Bojor MATEMATICĂ DE EXCELENŢĂ pentru concursuri, olimpiade şi centre de excelenţă Clasa a
Διαβάστε περισσότεραFunctii definitie, proprietati, grafic, functii elementare A. Definitii, proprietatile functiilor X) functia f 1
Functii definitie proprietati grafic functii elementare A. Definitii proprietatile functiilor. Fiind date doua multimi X si Y spunem ca am definit o functie (aplicatie) pe X cu valori in Y daca fiecarui
Διαβάστε περισσότεραIV. STATICA SISTEMELOR DE CORPURI RIGIDE. GRINZI CU ZĂBRELE
IV. STATICA SISTEMELOR DE CORPURI RIGIDE. GRINZI CU ZĂBRELE 4.1 Consideraţii generale În numeroase probleme de echilibru corpurile rigide interacţionează mecanic, formând sisteme de corpuri rigide între
Διαβάστε περισσότερα2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla
2CP Electropompe centrifugale cu turbina dubla DOMENIUL DE UTILIZARE Capacitate de până la 450 l/min (27 m³/h) Inaltimea de pompare până la 112 m LIMITELE DE UTILIZARE Inaltimea de aspiratie manometrică
Διαβάστε περισσότεραSERII NUMERICE. Definiţia 3.1. Fie (a n ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0
SERII NUMERICE Definiţia 3.1. Fie ( ) n n0 (n 0 IN) un şir de numere reale şi (s n ) n n0 şirul definit prin: s n0 = 0, s n0 +1 = 0 + 0 +1, s n0 +2 = 0 + 0 +1 + 0 +2,.......................................
Διαβάστε περισσότεραComponente şi Circuite Electronice Pasive. Laborator 3. Divizorul de tensiune. Divizorul de curent
Laborator 3 Divizorul de tensiune. Divizorul de curent Obiective: o Conexiuni serie şi paralel, o Legea lui Ohm, o Divizorul de tensiune, o Divizorul de curent, o Implementarea experimentală a divizorului
Διαβάστε περισσότερα10. STABILIZATOAE DE TENSIUNE 10.1 STABILIZATOAE DE TENSIUNE CU TANZISTOAE BIPOLAE Stabilizatorul de tensiune cu tranzistor compară în permanenţă valoare tensiunii de ieşire (stabilizate) cu tensiunea
Διαβάστε περισσότερα11.2 CIRCUITE PENTRU FORMAREA IMPULSURILOR Metoda formării impulsurilor se bazează pe obţinerea unei succesiuni periodice de impulsuri, plecând de la semnale periodice de altă formă, de obicei sinusoidale.
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 3 NELINIARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI MATERIALELOR - III-
Capitolul 3 NELINIARITĂŢI ALE COMPORTAMENTULUI MATERIALELOR - III- 3.4. Criterii de plasticitate Criteriile de plasticitate au apărut din necesitatea de a stabili care sunt factorii de care depinde trecerea
Διαβάστε περισσότεραI. Noţiuni introductive
Metode Numerice Curs 1 I. Noţiuni introductive Metodele numerice reprezintă tehnici prin care problemele matematice sunt reformulate astfel încât să fie rezolvate numai prin operaţii aritmetice. Prin trecerea
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R. 4.1 Proprietăţi topologice ale lui R Puncte de acumulare
Capitolul 4 PROPRIETĂŢI TOPOLOGICE ŞI DE NUMĂRARE ALE LUI R În cele ce urmează, vom studia unele proprietăţi ale mulţimilor din R. Astfel, vom caracteriza locul" unui punct în cadrul unei mulţimi (în limba
Διαβάστε περισσότεραSubiecte Clasa a VII-a
lasa a VII Lumina Math Intrebari Subiecte lasa a VII-a (40 de intrebari) Puteti folosi spatiile goale ca ciorna. Nu este de ajuns sa alegeti raspunsul corect pe brosura de subiecte, ele trebuie completate
Διαβάστε περισσότερα5.1. Noţiuni introductive
ursul 13 aitolul 5. Soluţii 5.1. oţiuni introductive Soluţiile = aestecuri oogene de două sau ai ulte substanţe / coonente, ale căror articule nu se ot seara rin filtrare sau centrifugare. oonente: - Mediul
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 4 Amplificatoare elementare
Capitolul 4 mplificatoare elementare 4.. Etaje de amplificare cu un tranzistor 4... Etajul emitor comun V CC C B B C C L L o ( // ) V gm C i rπ // B // o L // C // L B ro i B E C E 4... Etajul colector
Διαβάστε περισσότεραAparate de măsurat. Măsurări electronice Rezumatul cursului 2. MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1
Aparate de măsurat Măsurări electronice Rezumatul cursului 2 MEE - prof. dr. ing. Ioan D. Oltean 1 1. Aparate cu instrument magnetoelectric 2. Ampermetre şi voltmetre 3. Ohmetre cu instrument magnetoelectric
Διαβάστε περισσότεραValori limită privind SO2, NOx şi emisiile de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili
Anexa 2.6.2-1 SO2, NOx şi de praf rezultate din operarea LPC în funcţie de diferite tipuri de combustibili de bioxid de sulf combustibil solid (mg/nm 3 ), conţinut de O 2 de 6% în gazele de ardere, pentru
Διαβάστε περισσότεραCALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT. Fundație de tip 2 elastică
CALCUL FUNDAȚIE IZOLATĂ DE TIP TALPĂ DE BETON ARMAT Fundație de tip 2 elastică FUNDAȚIE DE TIP 2 TALPĂ DE BETON ARMAT Etapele proiectării fund ației și a verificării terenului pe care se fundează 1. D
Διαβάστε περισσότεραOvidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu,
vidiu Gabriel Avădănei, Florin Mihai Tufescu, Capitolul 6 Amplificatoare operaţionale 58. Să se calculeze coeficientul de amplificare în tensiune pentru amplficatorul inversor din fig.58, pentru care se
Διαβάστε περισσότεραConice. Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea. U.T. Cluj-Napoca
Conice Lect. dr. Constantin-Cosmin Todea U.T. Cluj-Napoca Definiţie: Se numeşte curbă algebrică plană mulţimea punctelor din plan de ecuaţie implicită de forma (C) : F (x, y) = 0 în care funcţia F este
Διαβάστε περισσότεραErori si incertitudini de măsurare. Modele matematice Instrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măsurand instrument:
Erori i incertitudini de măurare Sure: Modele matematice Intrument: proiectare, fabricaţie, Interacţiune măurandintrument: (tranfer informaţie tranfer energie) Influente externe: temperatura, preiune,
Διαβάστε περισσότεραStabilizator cu diodă Zener
LABAT 3 Stabilizator cu diodă Zener Se studiază stabilizatorul parametric cu diodă Zener si apoi cel cu diodă Zener şi tranzistor. Se determină întâi tensiunea Zener a diodei şi se calculează apoi un stabilizator
Διαβάστε περισσότερα2.1 Sfera. (EGS) ecuaţie care poartă denumirea de ecuaţia generală asferei. (EGS) reprezintă osferă cu centrul în punctul. 2 + p 2
.1 Sfera Definitia 1.1 Se numeşte sferă mulţimea tuturor punctelor din spaţiu pentru care distanţa la u punct fi numit centrul sferei este egalăcuunnumăr numit raza sferei. Fie centrul sferei C (a, b,
Διαβάστε περισσότεραV O. = v I v stabilizator
Stabilizatoare de tensiune continuă Un stabilizator de tensiune este un circuit electronic care păstrează (aproape) constantă tensiunea de ieșire la variaţia între anumite limite a tensiunii de intrare,
Διαβάστε περισσότεραCIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE. MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit
CIRCUITE INTEGRATE MONOLITICE DE MICROUNDE MMIC Monolithic Microwave Integrated Circuit CUPRINS 1. Avantajele si limitarile MMIC 2. Modelarea dispozitivelor active 3. Calculul timpului de viata al MMIC
Διαβάστε περισσότεραExemple de probleme rezolvate pentru cursurile DEEA Tranzistoare bipolare cu joncţiuni
Problema 1. Se dă circuitul de mai jos pentru care se cunosc: VCC10[V], 470[kΩ], RC2,7[kΩ]. Tranzistorul bipolar cu joncţiuni (TBJ) este de tipul BC170 şi are parametrii β100 şi VBE0,6[V]. 1. să se determine
Διαβάστε περισσότεραSIGURANŢE CILINDRICE
SIGURANŢE CILINDRICE SIGURANŢE CILINDRICE CH Curent nominal Caracteristici de declanşare 1-100A gg, am Aplicaţie: Siguranţele cilindrice reprezintă cea mai sigură protecţie a circuitelor electrice de control
Διαβάστε περισσότερα1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR
1. PROPRIETĂȚILE FLUIDELOR a) Să se exprime densitatea apei ρ = 1000 kg/m 3 în g/cm 3. g/cm 3. b) tiind că densitatea glicerinei la 20 C este 1258 kg/m 3 să se exprime în c) Să se exprime în kg/m 3 densitatea
Διαβάστε περισσότερα1.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune
.3 Baza a unui spaţiu vectorial. Dimensiune Definiţia.3. Se numeşte bază a spaţiului vectorial V o familie de vectori B care îndeplineşte condiţiile de mai jos: a) B este liniar independentă; b) B este
Διαβάστε περισσότεραCORELAȚIA DURABILITATE - CAPACITATE PORTANTĂ LA CADRELE DE BETON ARMAT
4. COELAȚIA DUABILITATE - CAPACITATE POTANTĂ LA CADELE DE BETON AAT 4.1. Considerații privind comportarea structurilor din beton armat existente la acțiuni seismice Evaluarea nivelului de protecție a construcțiilor,
Διαβάστε περισσότεραDefiniţia generală Cazul 1. Elipsa şi hiperbola Cercul Cazul 2. Parabola Reprezentari parametrice ale conicelor Tangente la conice
1 Conice pe ecuaţii reduse 2 Conice pe ecuaţii reduse Definiţie Numim conica locul geometric al punctelor din plan pentru care raportul distantelor la un punct fix F şi la o dreaptă fixă (D) este o constantă
Διαβάστε περισσότεραIV. CUADRIPOLI SI FILTRE ELECTRICE CAP. 13. CUADRIPOLI ELECTRICI
V. POL S FLTE ELETE P. 3. POL ELET reviar a) Forma fundamentala a ecuatiilor cuadripolilor si parametrii fundamentali: Prima forma fundamentala: doua forma fundamentala: b) Parametrii fundamentali au urmatoarele
Διαβάστε περισσότερα1 NOŢIUNI INTRODUCTIVEDESPRE METODA ELEMENTELOR FINITE
1 NOŢIUNI INTRODUCTIVEDESPRE METODA ELEMENTELOR FINITE 1.1 Generalităţi Problema analizei numerice a diverselor probleme inginereşti nu este una nouă, ea fiind utilizată de-a lungul secolelor pentru a
Διαβάστε περισσότεραTransformări de frecvenţă
Lucrarea 22 Tranformări de frecvenţă Scopul lucrării: prezentarea metodei de inteză bazate pe utilizarea tranformărilor de frecvenţă şi exemplificarea aceteia cu ajutorul unui filtru trece-jo de tip Sallen-Key.
Διαβάστε περισσότεραTratarea numerică a semnalelor
LUCRAREA 5 Tratarea numerică a semnalelor Filtre numerice cu răspuns finit la impuls (filtre RFI) Filtrele numerice sunt sisteme discrete liniare invariante în timp care au rolul de a modifica spectrul
Διαβάστε περισσότεραCapitolul 2 NELINIARITĂŢI GEOMETRICE - II Metode de determinare a soluţiei în calculul neliniar al structurilor
Capitolul 2 NELINIARITĂŢI GEOMETRICE - II - 2.4. Metode de determinare a soluţiei în calculul neliniar al structurilor În problemele de calcul neliniar al structurilor rigiditatea structurii, sarcinile
Διαβάστε περισσότεραMETODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare
METODE NUMERICE: Laborator #5 Metode iterative pentru rezolvarea sistemelor: Jacobi, Gauss-Siedel, Suprarelaxare Titulari curs: Florin Pop, George-Pantelimon Popescu Responsabil Laborator: Mădălina-Andreea
Διαβάστε περισσότεραCorectură. Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR * _0616*
Tehnică de acționare \ Automatizări pentru acționări \ Integrare de sisteme \ Servicii *22509356_0616* Corectură Motoare cu curent alternativ cu protecție contra exploziei EDR..71 315 Ediția 06/2016 22509356/RO
Διαβάστε περισσότεραSOLICITAREA DE TRACŢIUNE COMPRESIUNE
CPITOLUL 4 SOLICITRE DE TRCŢIUE COMPRESIUE 4.1. Forţe axiale Dacă asupra unei bare drepte se aplică forţe dirijate în lungul axei longitudinale bara este solicitată la tracţiune (Fig.4.1.a) sau la compresiune
Διαβάστε περισσότεραStructuri de Beton Armat și Precomprimat
Facultatea de Construcții Departamentul C.C.I. Structuri de Beton Armat și Precomprimat Proiect IV CCIA Elaborat de: Ș.l.dr.ing. Sorin Codruț FLORUȚ Conf.dr.ing. Tamás NAGY GYÖRGY 2014 2015 Structuri de
Διαβάστε περισσότεραTranzistoare bipolare şi cu efect de câmp
apitolul 3 apitolul 3 26. Pentru circuitul de polarizare din fig. 26 se cunosc: = 5, = 5, = 2KΩ, = 5KΩ, iar pentru tranzistor se cunosc următorii parametrii: β = 200, 0 = 0, μa, = 0,6. a) ă se determine
Διαβάστε περισσότεραMsppi. Curs 3. Modelare statistica Exemplu. Studiu de caz
Msppi Curs 3 Modelare statistica Exemplu. Studiu de caz Introducere Poluarea reprezintã una dintre cãile cele mai importante de deteriorare a capitalului natural (Botnariuc și Vãdine 1982, Vãdineanu 1998
Διαβάστε περισσότεραΑκαδημαϊκός Λόγος Κύριο Μέρος
- Επίδειξη Συμφωνίας În linii mari sunt de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου Cineva este de acord cu...deoarece... Επίδειξη γενικής συμφωνίας με άποψη άλλου D'une façon générale,
Διαβάστε περισσότερα