Sistemul de clasificare şi evaluare al corpurilor de apă de suprafaţă în conformitate cu Directiva Cadru Apă*

Transcript

1 Anexa 6.1 Sistemul de clasificare şi evaluare al corpurilor de apă de suprafaţă în conformitate cu Directiva Cadru Apă* a ă Elemente biologice Râuri: fitoplancton - Anexa 6.1.1A, fitobentos - Anexa 6.1.1B, macronevertebrate bentice-anexa C şi fauna piscicolă - Anexa 6.1.1D Lacuri naturale: fitoplancton - Anexa 6.1.1E, fitobentos Anexa 6.1.1F, macronevertebrate bentice-anexa 6.1.1G Ape tranzitorii : - Anexa 6.1.1H Ape costiere: - Anexa 6.1.1I Elemente hidromorfologice Râuri: Anexa 6.1.2A Lacuri naturale: Anexa 6.1.2B Ape tranzitorii : Anexa 6.1.2C Ape costiere: Anexa 6.1.2D Elemente fizico-chimice Râuri: Anexa 6.1.3A - elemente fizico-chimice generale, Râuri: Anexa 6.1.3B -poluanţi specifici Lacuri naturale: Anexa 6.1.3C Ape tranzitorii şi costiere : Anexa 6.1.3D *elaborarea sistemului de clasificare şi evaluare ă a stării apelor a fost realizată pentru Primul Plan de Management de către Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecţia Mediului ICIM Bucureşti şi colaboratorii, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină Grigore Antipa Constanţa (pentru apele tranzitorii şi costiere). Ulterior sistemul de evaluare a fost dezvoltat prin contribuţia unor institute de specialitate şi a unor experţi. 1

2 Potenţial (corpuri de apă puternic modificate şi artificiale) Elemente biologice Râuri: macronevertebrate bentice - Anexa 6.1.4A, fitobentos - Anexa 6.1.4B, fitoplancton-anexa 6.1.4C Lacuri de acumulare: fitoplancton - Anexa 6.1.4D, fitobentos Anexa 6.1.4E Lacuri naturale puternic modificate: fitoplancton, fitobentos și macronevertebrate bentice- Anexa 6.1.4F Ape costiere: Anexa 6.1.4G Elemente fizico-chimice Râuri şi lacuri de acumulare: Anexa Ape costiere: Anexa 6.1.5A a chimică: Anexa Integrarea elementelor de calitate în starea globală A. Corpuri de apă naturale (râuri şi lacuri) Pentru evaluarea stării e a unui corp de apă natural, se parcurg urmatoarele etape metodologice privind determinarea: Stării pe baza elementelor biologice; Stării pe baza de elementelor fizico-chimice; Stării pe baza de elementelor hidro-morfologice. Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor biologice - se calculează indicii individuali si indicii multimetrici pentru fiecare dintre acestea, aplicând metodologiile descrise în Anexele 6.1.1A, 6.1.1B, 6.1.1C, 6.1.1D, 6.1.1E, 6.1.1F, 6.1.1G, 6.1.1H, 6.1.1I se evaluează stările aferente acestora pentru fiecare element luat în calcul (râuri: nevertebrate bentice, fitoplancton, fitobentos şi faună piscicolă; lacuri naturale: fitoplancton, fitobentos, nevertebrate bentice, ape tranzitorii: fitoplancton, nevertebrate bentice, peşti; ape costiere: fitoplancton, nevertebrate bentice), după cum urmează: 2

3 stare foarte bună stare bună stare moderată stare slabă stare proastă Evaluarea stării din punct de vedere a elementelor fizico-chimice (suport pentru starea ă): - În cazul elementelor fizico-chimice generale se procedează aplicând paşii descrişi în Anexa 6.1.3A (pentru râuri), Anexa 6.1.3C (pentru lacuri naturale) şi Anexa 6.1.3D (ape tranzitorii şi costiere) pentru elementele de calitate (râuri: condiţii termice temperatură, starea acidifierii ph, salinitatea (conductivitatea), regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; lacuri naturale: regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; ape tranzitorii şi costiere: transparenţă, condiţii de oxigenare (oxigen dizolvat, saturabilitatea în oxigen, CBO 5 ), starea acidifierii (ph), salinitate, nutrienţi (N-NH 4, N-NO 2, N-NO 3, P-PO 4, Şi- SiO 4 ). Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte starea, după cum urmează: starea foarte bună stare bună stare moderată - În cazul poluanţilor specifici (PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften, As, Cr, Fenol, Xilen, cianuri și detergenți anionici) utilizaţi în caracterizarea stării e se atribuie următoarea clasificare: stare foarte bună (doar în cazul poluanţilor specifici: PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften stare bună stare moderată Pentru aplicarea metodologiei se utilizează Anexa 6.1.3B. 3

4 Pentru apele costiere şi tranzitorii se utilizează Anexa 6.1.3D pentru metale grele, hidrocarburi şi pesticide organoclorurate. Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se aplică metodologia prezentată în Anexa 6.1.2A (râuri), Anexa 6.1.2B (lacuri naturale), Anexa 6.1.2C (ape tranzitorii) şi Anexa 6.1.2D (ape costiere) stabilindu-se următoarele clase: stare foarte bună stare bună stare moderată stare slabă stare proastă. Evaluarea stării din punct de vedere al elementelor hidromorfologice - se aplică metodologia prezentată în Anexa 6.1.2A (râuri), Anexa 6.1.2B (lacuri naturale), Anexa 6.1.2C (ape tranzitorii) şi Anexa 6.1.2D (ape costiere) stabilindu-se următoarele clase: stare foarte bună stare bună stare inferioară celei bune. Elementele hidromorfologice se iau în considerare doar în cazul în care starea ă foarte bună este atinsă de elementele biologice şi fizico-chimice şi în acest caz se verifică dacă starea hidromorfologică este foarte bună. Aceste condiţii fiind îndeplinite, corpul poate fi încadrat în stare ă foarte bună. În cadrul fiecarui grup de elemente [biologice, fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici), hidromorfologice] se consideră definitorie starea cea mai defavorabilă. a ă (pe baza elementelor biologice şi a elementelor suport hidromorfologice şi fizico-chimice) se determină prin aplicarea principiului celei mai defavorabile situaţii. 4

5 a chimică Evaluarea stării chimice (Anexa 6.1.6) a unui corp de apă se face având în vedere substanţele prioritare prin aplicarea prevederilor Directivei privind standardele de calitate ale mediului în domeniul apei (Directiva 2008/105/EC). În cazul stării chimice clasificarea se face astfel: stare chimica bună altă stare decât bună (stare proastă). La evaluarea stării chimice s-a avut în vedere conformarea cu valorile standard de calitate pentru mediu (SCM) pentru substanţele prioritare definite în Directiva 2008/105/EC, atât pentru valoarea mediei aritmetice, cât şi pentru valoarea concentraţiei maxime admisibile. a chimică va fi determinată de cea mai defavorabilă situaţie (orice depăşire a SCM conduce la neconformare şi încadrarea în starea chimica proastă). Pentru apele costiere şi tranzitorii evaluarea stării chimice s-a realizat conform Anexei. După evaluarea stării e şi a stării chimice, starea finală a corpului de apă va fi dată de cea mai defavorabilă dintre cele două stări. B. Corpuri de apă puternic modificate şi artificiale Evaluarea potenţialului pentru corpurile puternic modificate şi artificiale are la bază aplicarea principiului celei mai defavorabile situaţii dintre elementele biologice şi fizico-chimice relevante. Pentru evaluarea potenţialului se parcurg următorii paşi: În cazul elementelor biologice se calculează indicii individuali si indicii multimetrici pentru fiecare dintre acestea, aplicând metodologiile descrise în Anexele 6.1.4A, 6.1.4B, C, D, 6.1.4e, 6.1.4F; se stabileşte potenţialul aferent acestora pentru fiecare element luat în calcul, după cum urmează: Potenţial maxim 5

6 Potenţial bun Potenţial moderat Pentru apele costiere s-a utilizat Anexa 6.1.4G. Elementele biologice luate în calcul sunt fitoplanctonul şi macrozoobentosul, stabilindu-se potenţialul aferent acestora după cum urmează; Potenţial maxim Potenţial bun Potenţial moderat Potenţial slab Potenţial prost În cazul elementelor fizico-chimice: o În cazul elementelor fizico-chimice generale se procedează aplicând paşii descrişi în Anexa pentru elementele de calitate (râuri: condiţii termice temperatură, starea acidifierii ph, salinitatea (conductivitatea), regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total, ortofosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total; lacuri de acumulare: starea acidifierii ph, regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr), nutrienţi: azotaţi (exprimat în azot), azotiţi (exprimat în azot), amoniu (exprimat în azot), azot total, orto-fosfaţi (exprimat în fosfor), fosfor total. Pentru fiecare dintre elementele de calitate pentru care s-au elaborat limite, se stabileşte potenţialul, după cum urmează: Potenţial maxim Potenţial bun Potenţial moderat o Pentru apele costiere s-a utilizat Anexa A, pentru elementele fizico-chimice generale. o În cazul poluanţilor specifici (PCB, Zn, Cu, Toluen, Acenaften, As, Cr, Fenol, Xilen, cianuri și detergenți anionici), evaluarea se realizează având în vedere aceleaşi principii şi limite ca şi în cazul corpurilor de apă naturale (Anexa 6.1.3B). o Pentru apele costiere s-au utilizat precizările din Anexele 6.1.5A şi 6.1.3D. 6

7 În cadrul fiecărui grup de elemente biologice şi fizico-chimice se consideră definitorie clasa de potenţialul cea mai defavorabilă. Evaluarea stării chimice pentru corpurile de apă puternic modificate şi artificiale se realizează având în vedere aceleaşi principii şi limite ca şi în cazul corpurilor de apă naturale. 7

8 Anexa A ( a- elemente biologice-fitoplancton râuri naturale) ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE FITOPLANCTONICE Domeniu de aplicare Algele fitoplanctonice pot fi folosite pentru evaluarea starii e a corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa din zonele de campie sau din zonele unde curgerea apei este lentă, acolo unde pot fi de origine autohtonă. Pentru cursurile de apă din zona de deal şi de munte nu se recomandă utilizarea fitoplanctonului pentru evaluarea stării e, algele din această comunitate nefiind reprezentative cursurilor de apă având curgere rapidă. De asemenea, algele fitoplanctonice nu sunt reprezentative pentru cursurile de apă nepermanente. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring. Principiu Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice din cursurile de apa. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare generală. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apă. Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi (indice saprob, indice clorofila, indice de diversitate Simpson, indice număr de taxoni, indice abundenţă diatomee Bacillariophyceae) pentru evaluarea starii e pe baza comunitatilor de alge fitoplanctonice. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare. 1. Indicele saprob (s x h) S = h s = valoarea taxonilor bioindicatori din tabelul 6 h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba 2. Indicele de clorofila Valorile determinate ale concentratiei de clorofila din proba/secţiune. 8

9 3. Indicele de diversitate Simpson unde, D = indice diversitate pi = proportia speciei i in comunitate s= nr. total de specii 4. Indice număr taxoni Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă. 5. Indice abundenţă numerică Bacillariophyceae Reprezintă numărul de alge din grupului Bacillariophyceae raportat la numărul total de alge din probă, Se exprimă în procente. Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi. Se prezintă în tabelele 1-5 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării e. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă. Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob Tip Valoare ghid stare referinta (max.) a f. buna (max.) a buna (max.) a moderata (max.) a slaba (max.) a proasta RO06 1,66 1,7 2,3 2,5 3,16 > 3,16 RO06* 1,75 2,0 2,55 2,75 3,5 > 3,5 RO07 1,6 1,7 2,07 2,5 2,7 > 2,7 RO08 1,6 1,7 2 2,6 2,8 > 2,8 RO08* 1,75 2,0 2,55 2,75 3,5 > 3,5 RO09 1,73 1,84 2 2,64 2,9 > 2,9 RO10 1,86 1,93 2,16 2,6 2,9 > 2,9 RO11 1,76 1,98 2,31 2,64 2,93 > 2,93 RO12 2,2 2,3 2,5 2,7 3,3 > 3,3 RO13 2,2 2,35 2,53 2,77 3,2 > 3,2 RO14 2,2 2,35 2,53 2,77 3,2 > 3,2 RO15 2,2 2,35 2,58 2,83 3,3 > 3,3 RO16 1,36 2,33 2,46 2,58 2,71 >2,71 9

10 Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila Tip Valoare ghid stare referinta (max.) a f. buna (max.) a buna (max.) a moderata (max.) a slaba (max.) a proasta RO06 2,65 3,66 5,39 7,51 10,50 >10,5 RO06* 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33 RO07 3,92 4,73 6,11 9,21 14,00 >14 RO08 5,19 5,80 6,83 10,91 17,50 >17,5 RO08* 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33 RO09 6,46 6,86 7,55 12,60 21,00 >21 RO10 7,30 7,57 8,03 13,73 23,33 >23,33 RO11 8,15 8,28 8,51 14,86 25,66 >25,66 RO12 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28 RO13 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28 RO14 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28 RO15 9,00 9,00 9,00 16,00 28,00 >28 RO16 8,15 8,28 8,51 14,86 25,66 >25,66 Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson Tip Valoare ghid stare referinta a f. buna a buna a moderata a slaba a proasta RO06 0,92 0,86 0,81 0,37 0,23 <0,23 RO06* 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28 RO07 0,9 0,77 0,74 0,43 0,33 <0,33 RO08 0,89 0,68 0,67 0,49 0,44 <0,44 RO08* 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28 RO09 0,89 0,685 0,605 0,42 0,36 <0,36 RO10 0,89 0,69 0,54 0,34 0,28 <0,28 RO11 0,89 0,49 0,42 0,19 0,12 <0,12 RO12 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26 RO13 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26 RO14 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26 RO15 0,88 0,85 0,71 0,37 0,26 <0,26 RO16 0,87 0,66 0,63 0,53 0,5 < 0,5 Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni 10

11 Tip Valoare ghid stare referinta a f. buna a buna a moderata a slaba RO <4 RO06* <2 RO <2 RO <2 RO08* <2 RO <2 RO <2 RO <3 RO <1 RO <1 RO <1 RO <1 RO <2 a proasta Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae (%) Tip Valoare ghid stare referinta (max.) a f. buna (max.) a buna (max.) a moderata (max.) a slaba (max.) RO , >20 RO06* 77 63, >20 RO , >20 RO , >20 RO08* 77 63, >20 RO , >20 RO , >20 RO , >20 RO >65 RO >65 RO >65 RO >65 RO , ,5 14 >14 a proasta Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile e pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare a foarte buna la starea a proasta. Se prezinta un model de calcul (fig.2). 11

12 Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea starii e, dupa cum urmeaza: Indicele saprob (IS) 20% Indicele clorofila a (ICL) 25% Indicele de diversitate Simpson (ID) 30% Indice numar taxoni (INT) 15% Indice abundenta numerica Bacillariophyceae (IAND) 10% Formula de calcul este urmatoarea: 0.2*RCE IS +0.25*RCE ICL +0.3*RCE ID +0.15*RCE INT +0.1*RCE IAND = indice multimetric Valoarea indicelui multimetric va da starea a şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa intre 0 si 1. In situatia in care nu exista date de clorofila, se propune redistribuirea ponderilor pentru indicii selectionati, dupa cum urmeaza: Indicele saprob (IS) 25% Indicele de diversitate Simpson (ID) 40% Indice numar taxoni (INT) 20% Indice abundenta numerica Bacillariophyceae (IAND) 15% Formula de calcul este urmatoarea: 0.25*RCE IS +0.4*RCE ID +0.2*RCE INT +0.15*RCE IAND = indice multimetric Pentru incadrarea in stari e se propune impartirea domeniului de variatie al valorilor indicelui multimetric in 5 parti, dupa cum urmeaza: Valoare foarte buna min. 0.8 buna min. 0.6 moderata min. 0.4 slaba min. 0.2 proasta max. 0.2 În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ă. 12

13 Determinare valoare pentru urmatorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare indice Compararea cu valorile limită pentru starile e Modul poluare organica Indice saprob (IS) RCE IS Modul degradare generala Indice diversitate S (ID) Indice numar taxoni (INT) Indice clorofila a (ICL) Indice abundenta diatomee (IAND) Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinta RCE ID RCE INT RCE ICL RCE IAND Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,2xRCE IS + 0,3xRCE ID + 0,15xRCE INT + 0,25xRCE ICL + 0,1xRCE IAND Calcul IM stare a Evaluare finala stare a Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Daca valoare determinata valoarea ghid a starii de referinta RCE=1 Compararea IM cu valorile limita între starile e Fig. 1: Schema de evaluare a starii e a corpurilor de apa pe baza fitoplanctonului cursuri apa 13

14 Modul poluare organica Modul degradare generala Determinare valoare pentru urmatorii indici IS = 1.3 INT = 9 ID = 0,75 ICL = 1,05 IAND = 98% Comparare a valorii determinat e cu valoarea ghid a starii de referinta Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare indice RCE IS = 1.66/1.3 = 1 RCE INT =9/24 = 0.38 RCE ID =0.75/0.92 = 0.82 RCE ICL =1.05/2,65= 1 RCE IAND =77/98=1 Compararea cu valorile limită dintre starile e Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,2x1+ 0,3x0,82 + 0,15x0,38 + 0,25x1 + 0,1x1 Calcul IM stare ă = 0,200+0,246+0, ,100= Evaluare finala stare a = FB Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Daca valoare determinata valoarea ghid a starii de referinta RCE=1 Compararea IM cu valorile limită între stările e Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a starii e a corpurilor de apa pe baza fitoplanctonului cursuri de apa 14

15 Tabel 6: Lista taxonilor algali cu valoare de bioindicatori Cyanophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Aphanothece clathrata W. et G.S. West o-β 1,5 Aphanothece stagnina (Sprengel) A. Braun in Rabenhorst o 1 Chroococcus limneticus Lemm. o-β 1,5 Chroococcus turgidus Nägeli o-β 1,5 Gleocapsa sanguinea Kützing o 1 Gloeothece rupestris (Lyngbye) Bornet in Wittrock et β 2 Nordstedt Gomphosphaeria Kützing β 2 aponina Gomphosphaeria lacustris Chodat o-β 1,5 Gomphosphaeria naegeliana (Unger) Lemm. β 2 Gomphosphaeria (Van Goor) Komárek β 2 pusilla Gomphosphaeria rosea (Snow.) Lemmermann o-β 1,5 Microcystis aeruginosa Kützing β 2 Microcystis incerta Lemm. β 2 Microcystis marginata (Meneghini) Kütz. β 2 Microcystis pulverea var. (W. et G.S. West) Elenkin o-β 1,5 conferta Microcystis Komárek β 2 wesenbergii Anabaena affinis Lemmermann β 2 Anabaena circinalis (Kütz.) Hansgirg o-β 1,5 Anabaena flos-aquae Brebisson β 2 Anabaena macrospora Klebahn o-β 1,5 Anabaena solitaria Klebahn o-β 1,5 Anabaena spiroides Klebahn o-β 1,5 Anabaenopsis arnoldii Aptekarj β 2 Aphanizomenon flosaquae (L.) Ralfs β-a 2,5 Aphanizomenon gracile Lemm. β 2 Calothrix sp. C. Agardh ex É. Bornet et C. o 1 Flahault Cylindrospermum sp. Kützing ex Bornet & Flahault β 2 Gloeotrichia echinulata (J.S.Smith) P.Richter o-β 1,5 Nodularia spumigena Mertens β 2 Nodularia harveyana Thwaites, Thuret β 2 Nostoc pruniforme C. Agardh ex É. Bornet et C. β 2 Flahault Nostoc kihlmanni Lemm. o-β 1,5 Nostoc verrucosum Vaucher β 2 Nostoc piscinale Kützing β 2 Rivularia aquatica Dewildeman, Geitler β 2 Lyngbya limnetica Lemm. β 2 15 Valoare saproba

16 Lyngbya major (Vaucher) Hansgirg β 2 Oscillatoria amphibia C. Agardh β 2 Oscillatoria brevis Kützing, Gomond a 3 Oscillatoria chalybea Mert. Grev. Ex. Gomont a 3 Oscillaria chlorina Kützing p 4 Oscillatoria agardhii Gomont β 2 Oscillatoria fragilis Bocher a 3 Oscillatoria formosa Bory a 3 Oscillatoria limnetica Lemm. o-β 1,5 Oscillatoria limosa Agardh β 2 Oscillatoria princeps Vaucher a 3 Oscillatoria putrida Schmidle p 4 Oscillatoria redeckei van Goor o-β 1,5 Oscillatoria rubescens De Candolle p 4 Oscillatoria splendida Grev. Ex. Gomont a 3 Oscillatoria Kützing a-p 3,5 subtilissima Oscillatoria tenuis C. Agardh a 3 Oscillatoria (C. Agardh) Gomont a 3 terebriformis Phormidium autumnale (Agardh) Gomont β-a 2,5 Phormidium retzii (Agardh) Gomont β 2 Phormidium subfuscum Kützing β 2 Phormidium tenue (Ag.ex Gom.) Anagnost.&Komárek β 2 Phormidium tinctorum Kützing β 2 Phormidium uncinatum (Agardh) Gomont β-a 2,5 Pseudanabaena (Szafer) Lauterborn p 3,5 constricta Romeria elegans Volosz. Kokzwara β 2 Romeria leopoliensis (Raciborski) Koczwara o-β 1,5 Spirulina albida Kolwitz a 3 Coelosphaerium Nägeli o-β 1,5 kuetzingianum Merismopedia elegans Braun β 2 Merismopedia glauca (Ehrenberg) Naegeli β 2 Merismopedia punctata Meyen β 2 Merismopedia Lemm. β-a 2,5 tenuissima Rhabdoderma lineare Schmidle et Lauterborn β 2 Synechococcus aeruginosus em.hollerbach Nägeli o 1 Bacillariphyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta 16 Valoare saproba Achnanthes lanceolata (Breb. ex Kützing) Grunow β 2 Achnanthes Kützing o-β 1,5 minutissima

17 Amphipleura pellucida Kützing β 2 Cocconeis pediculus Ehrenberg β 2 Cocconeis placentula Ehrenberg β 2 Hantzschia amphioxys (Ehr.) Grunow a 3 Nitzschia acicularis (Kützing) W.M.Smith a 3 Nitzschia actinastroides (Lemm.) Van Goor β 2 Nitzschia angustata Grunow a 3 Nitzschia apiculata (Gregory) Grunow a 3 Nitzschia capitellata Hustedtin A.Schmidt & al. a 3 Nitzschia communis Hantzsch β 2 Nitzschia dissipata (Kützing) Grunow o-β 1,5 Nitzschia fonticola Grunow o-β 1,5 Nitzschia hantzschiana Rabenhorst o 1 Nitzschia heufleriana Grunow o-β 1,5 Nitzschia holsatica Hustedt β 2 Nitzschia hungarica Grunow a 3 Nitzschia linearis (Agardh) W. Smith o-β 1,5 Nitzschia longissima (Brebisson) Grunow β 2 Nitzschia microcephala Grunow in Cleve & Moller β 2 Nitzschia palea (Kützing) W.Smith a 3 Nitzschia parvula W.M.Smith β 2 Nitzschia recta Hantzsch ex Rabenhorst β-a 2,5 Nitzschia sigmoidea (Nitzsch.) W.M. Smith β 2 Nitzschia stagnorum (Rabenhorst) Grunow β 2 Nitzschia tryblionella Hantzsch a 3 Nitzschia vermicularis (Kützing) Hantzsch β 2 Cymbella ehrenbergii Kützing o-β 1,5 Cymbella lanceolata (Ehr.) Van Heurck β 2 Cymbella silesiaca Bleisch in Rabenhorst β-a 2,5 Cymbella ventricosa Agardh o-β 1,5 Gomphonema Ehrenberg β 2 acuminatum Gomphonema (Kützing) Rabenhorst o 1 angustatum Gomphonema augur Ehrenberg β 2 Gomphonema clevei Fricke o 1 Gomphonema Ehrenberg β 2 constrictum Gomphonema Kützing o 1 intricatum Gomphonema Ehr. o 1 longiceps Gomphonema (Hornemann) Brebisson β 2 olivaceum Gomphonema Kützing β 2 parvulum Gomphonema Fricke β-a 2,5 tergestinum Gomphonema ventricosum Gregory o 1 17

18 Rhoicosphenia curvata (Kützing) Grunow β 2 Eunotia arcus Ehrenberg o 1 Eunotia robusta Ralfs o 1 Eunotia triodon Ehrenberg o 1 Frustulia vulgaris (Thwaites) De Toni β-a 2,5 Caloneis amphisbaena (Bory) Cleve β-a 2,5 Caloneis silicula (Ehr.) Cleve o-β 1,5 Navicula atomus (Kütz.) Grunow β 2 Navicula avenacea (Brebisson) Cleve β 2 Navicula bacillum Ehrenberg β 2 Navicula cincta (Ehr.) Ralfs β-a 2,5 Navicula cryptocephala Kützing a 3 Navicula cuspidata Kützing β-a 2,5 Navicula cuspidata var. Kützing (Ehr.) Cleve o 1 ambigua Navicula dicephala Ehrenberg o-β 1,5 Navicula exigua (Gregory) Grunow β 2 Navicula gastrum (Ehr.) Kützing β 2 Navicula gracilis Ehrenberg o-β 1,5 Navicula gregaria Donkin β 2 Navicula hungarica Grunow β 2 Navicula menisculus Schumann β-a 2,5 Navicula perpusilla Grunow o 1 Navicula pupula Kützing β 2 Navicula pygmaea Kützing a 3 Navicula radiosa Kützing o-β 1,5 Navicula Kützing a 3 rhynchocephala Navicula rostellata Kützing β 2 Navicula viridula (Kützing) Ehrenberg a 3 Neidium dubium (Ehrenberg) Cleve β-a 2,5 Neidium productum (W.M. Smith) Cleve o 1 Pinnularia borealis Ehrenberg o 1 Pinnularia gibba Ehrenberg o 1 Pinnularia gracillima Gregory o 1 Pinnularia mesolepta (Ehrenberg) W.M. Smith o 1 Pinnularia (Ehr.) Cleve o 1 microstauron Pinnularia nobilis Ehrenberg o 1 Pinnularia subcapitata Gregory o 1 Pinnularia viridis (Nitzsch) Ehrenberg β 2 Gyrosigma acuminatum (Kützing) Rabenhorst β 2 Gyrosigma attenuatum (Kütz.) Cleve β 2 Stauroneis acuta W.Smith o 1 Stauroneis anceps Ehrenberg β 2 Stauroneis (Nitzsch.) Ehrenberg β 2 phoenicenteron Epithemia sorex Kützing β 2 Epithemia turgida (Ehrenberg) Kützing β 2 Rhopalodia gibba (Ehrenberg) O.F. Müller o 1 18

19 Cymatopleura elliptica (Brébisson) W. Smith β 2 Cymatopleura solea (Brebisson) W.Smith β-a 2,5 Surirella biseriata Brebisson in Brebisson & Godey β 2 Surirella capronii Brebisson & Kitton β 2 Surirella linearis W.M.Smith β 2 Surirella ovata Kützing β 2 Surirella robusta Ehrenberg β 2 Surirella spiralis Kützing o 1 Surirella tenera Gregory β 2 Surirella turgida W.M.Smith β 2 Amphora ovalis Kützing a 3 Amphora ovalis var. Kützing (Ehr.) Cleve o-β 1,5 gracilis Melosira granulata (Ehr.) Ralfs β 2 Melosira italica (Ehr.) Kützing o-β 1,5 Melosira roeseana Rabenhorst o 1 Melosira varians Agardh β 2 Rhizosolenia longiseta Zacharias o 1 Cyclotella comta (Ehr.) Kützing o 1 Cyclotella Kützing β-a 2,5 meneghiniana Stephanodiscus astraea (Ehrenberg) Grunow o-β 1,5 Stephanodiscus dubius (Fricke) Hustedt β 2 Stephanodiscus Grunow a 3 hantzschii Asterionella formosa Hassall o-β 1,5 Asterionella gracillima (Hantzsch.) Hendey o 1 Ceratoneis arcus (Ehr.) Kützing o 1 Diatoma elongatum (Lyngbye) Agardh o-β 1,5 Diatoma hyemalis (Roth) Heiberg o 1 Diatoma vulgaris Bory β-a 2,5 Fragilaria capucina Desmazieres β 2 Fragilaria construens (Ehrenberg) Grunow β 2 Fragilaria crotonensis Kitton o-β 1,5 Meridion circulare (Greville) C.A.Agardh o 1 Synedra actinastroides Lemmermann o-β 1,5 Synedra acus Kützing β 2 Synedra berolinensis Lemmermann β 2 Synedra capitata Ehrenberg β 2 Synedra ulna (Nitzsch.) Ehr. β 2 Synedra vaucheriae Kütz. β 2 Tabellaria fenestrata (Lyngbye) Kützing o-β 1,5 Tabellaria flocculosa (Roth) Kützing o 1 Tetracyclus rupestris (Braun ex Rabenhorst) Grunow o 1 Chrysophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Chromulina sp. Cienkowski o 1 Chrysococcus rufescens G.A. Klebs o-β 1,5 19 Valoare saproba

20 Dinobryon divergens Imohf β 2 Dinobryon sertularia Ehrenberg o 1 Dinobryon stipitatum Stein o 1 Dinobryon suecicum Lemm. o 1 Kephyrion spirale (Lackey) Conrad o-β 1,5 Uroglena volvox Ehrenberg β 2 Hydrurus foetidus (Villars) Trevisan C. Agardh o 1 Mallomonas acaroides Perty o-β 1,5 Mallomonas akrokomos Pascher o 1 Mallomonas elongata Reverdin o-β 1,5 Mallomonas fastigata Zacharias o 1 Mallomonas insignis Penard o 1 Synura petersenii Korshikov β 2 Synura uvella Ehrenberg β 2 Xantophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Centritractus β belenophorus Lemm. 2 Centritractus dubius Printz o 1 Ophiocytium cochleare (Eichwald) A. Braun o-β 1,5 Tribonema vulgare Pascher β 2 Cryptophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Cryptomonas erosa Ehr. a 3 Cryptomonas marssonii Skuja o-β 1,5 Cryptomonas ovata Ehrenberg a 3 Cryptomonas rostrata O.V. Troitzkaja o-β 1,5 Cryptomonas β tetrapyrenoides Skuja 2 Cryptomonas o rostratiformis Skuja ex T. Willén 1 Chroomonas caudata Geitler β-a 2,5 Rhodomonas lacustris Pascher & Ruttner β 2 Rhodophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Audouinella chalybea Lyngbye, Freis o 1 Batrachospermum moniliforme Roth o 1 Hildenbrandia rivularis Lieben, J.Ag o 1 Lemanea fluviatilis (L.) C.Agardh o 1 Conjugatophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Mougeotia gracillima (Hassall) Wittrock o 1 20 Valoare saproba Valoare saproba Valoare saproba Valoare saproba

21 Netrium digitus (Breb.) Itzigs.et Rothe o 1 Spirogyra crassa Kützing em. Czurda β 2 Spirogyra insignis Kützing a 3 Spirogyra neglecta Kützing β-a 2,5 Spirogyra nitida Link β-a 2,5 Spirogyra varians Kützing β-a 2,5 Zygnema cruciatum Vauch. Agardh β-a 2,5 Cosmarium botrytis Menegh.ex Ralfs o 1 Cosmarium formosulum Hoffman β 2 Cosmarium granatum Breb.ex Ralfs a 3 Cosmarium humile (Gay) Nordst. a 3 Cosmarium impressulum Elfv. a 3 Cosmarium laeve Rabh. a 3 Cosmarium a margaritiferum Menegh ex Ralfs 3 Cosmarium meneghenii Brébisson a 3 Cosmarium regnellii Wille a 3 Cosmarium subcostatum Nordst. a 3 Cosmarium turpinii Brébisson o 1 Desmidium swartzii Agardh o 1 Euastrum denticulatum (Kirchner) Gay o-β 1,5 Euastrum elegans (Bréb.) Kütz. o 1 Euastrum oblongum (Grev.) Ralfs o 1 Hyalotheca dissiliens (SM.) Bréb. o 1 Micrasterias cruxmelitensis o (Ehr.) Hass 1 Micrasterias rotata Brev. Ex. Ralfs o 1 Micrasterias truncata (Corda) Bréb. o 1 Pleurotaenium trabecula (Ehr.) ex Naeg. o 1 Pleurotaenium o-β truncatum (Bréb.) Näg. 1,5 Staurastrum gracile Ralfs ex Ralfs o-β 1,5 Staurastrum hirsutum Ehr, Ralfs β-a 2,5 Staurastrum muticum (Breb.) Ralfs β-a 2,5 Staurastrum orbiculare Ralfs β-a 2,5 Staurastrum paradoxum Meyen a 3 Staurastrum β punctulatum Brébisson 2 Staurastrum tetracerum (Kütz.) Ralfs a 3 Staurodesmus apiculatus Breb.,Teil β-a 2,5 Staurodesmus β-a 2,5 convergens (Ehr.) Teil. Staurodesmus glaber (Ehr.) Teil. β-a 2,5 Tetmemorus laevis (Kütz.) Ralfs o 1 Closterium acerosum (Schrank) Ehrenberg a 3 Closterium aciculare T.West β 2 Closterium acutum Breb. β-a 2,5 Closterium ceratium Perty a 3 Closterium cornu Ehrenberg o 1 Closterium ehrenbergii Menegh.ex Ralfs β 2 21

22 Closterium lanceolatum Kützing ex Ralfs a 3 Closterium limneticum Lemm. a 3 Closterium lunula (Müll.) Nitzsch. a 3 Closterium moniliferum Ehrenberg β 2 Closterium parvulum Nägeli β 2 Closterium strigosum Breb. β-a 2,5 Closterium striolatum Ehr.ex Ralfs β-a 2,5 Closterium venus Kütz. β 2 Penium polymorphum Petry o 1 Chlorophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Draparnaldia o glomerata Vauch., Agardh 1 Stigeoclonium tenue Kützing a 3 Chlorella vulgaris Beij. p 4 Actinastrum falcatus Corda, Ralfs β-a 2,5 Actinastrum hantzschii Lagerheim β 2 Characium falcatum Schroed. a 3 Coelastrum β 2 microporum Nägeli Coelastrum sphaericum Naeg. β 2 Crucigenia crucifera (Wolle) Collins β 2 Crucigenia fenestrata Schmidle β 2 Crucigenia tetrapedia (Kirchn.) W.G.S. West β 2 Crucigeniella β-a 2,5 rectangularis (Naeg.) Kom. Dictyosphaerium β 2 pulchellum Wood Hydrodictyon β 2 reticulatum (L.) Lagerheim Roth Kirchneriella lunaris (Kirchn.)Moeb. β 2 Kirchneriella obesa (W.West) Schmidle β 2 Lagerheimia citriformis (J.Snow) Collins a 3 Lagerheimia β 2 genevensis (Chod.) Chodat Lagerheimia longiseta (Lemm.) Wille a 3 Lagerheimia β 2 wratislaviensis Schroed. Oocystis lacustris Chodat o-β 1,5 Oocystis marssonii Lemmermann β 2 Pediastrum biradiatum Meyen o 1 Pediastrum boryanum (Turp.) Menegh. β 2 Pediastrum duplex Meyen β 2 Pediastrum kawraiskyi Schmidle o-β 1,5 Pediastrum simplex Meyen o 1 Pediastrum tetras (Ehrenberg) Ralfs β 2 Planktosphaeria gelatinosa G.M. Smith 22 o-β 1,5 Valoare saproba

23 Scenedesmus abundans (Kirchner) Chodat β 2 Scenedesmus β 2 acuminatus (Lagerh.) Chod. Scenedesmus β 2 acutiformis Schröder Scenedesmus acutus Meyen β 2 Scenedesmus arcuatus (Lemm.) Lemm β 2 Scenedesmus armatus (R. Chodat) R. Chodat β 2 Scenedesmus bijuqus var. β 2 obtusiusculus (Chodat) G.M. Smith Scenedesmus β 2 brasiliensis Bohlin Scenedesmus β 2 denticulatus Lagerheim Scenedesmus hystrix Lagerheim β 2 Scenedesmus obliquus (Turp.) Kütz. β 2 Scenedesmus opoliensis Richter β 2 Scenedesmus β 2 quadricauda (Turp.) Breb. Selenastrum β 2 bibraianum Reinsch Siderocelis ornata (Fott) Fott β 2 Sphaerocystis β 2 schroeteri Chodat Tetraedron caudatum (Corda) Ralfs β 2 Tetraedron regulare Kütz. β 2 Tetraedron trigonum (Nägeli) Hansgirg β 2 Tetrastrum punctatum (Schmidle) Ahlstr. & Tiff. β 2 Tetrastrum staurogeniaeforme (Schroeder) Lemm. β 2 Treubaria varia Ahlstr. & Tiffany β 2 Westella botryoides (W.West) De Wild β 2 Microspora amoena (Kützing) Rabenhorst o 1 Oedogonium capillare Linne, Kutzing β 2 Oedogonium β undulatum Brébisson 2 Carteria klebsii (Dang.) France β 2 Carteria multifilis (Fresenius) O. Dill p 4 Chlamydomonas media Klebs β-a 2,5 Chlamydomonas a 3 reinhardtii Dangeard Chlamydomonas β simplex Pascher 2 Chlorogonium a 3 elongatum Dangeard Eudorina elegans Ehrenberg β 2 Gonium pectorale O.F. Müller a-p 3,5 Gonium sociale (Dujardin) Warming β-a 2,5 Pandorina morum Bory β 2 Phacotus lenticularis (Ehr.) Stein β 2 Pteromonas aculeata Lemm. β 2 23

24 Pteromonas angulosa Lemm. β 2 Volvox aureus Ehrenberg o-β 1,5 Volvox globator (L.) Ehr. o-β 1,5 Cladophora glomerata Kütz. β 2 Rhizoclonium o-β hieroglyphicum (Agardh) Kütz.ing 1,5 Ulothrix subtilissima Rabenhorst β 2 Ulothrix tenerrima Kützing β 2 Ulothrix tenuissima Printz o 1 Ulothrix zonata (Web. & Mohr) Kütz. o-β 1,5 Enteromorpha β intestinalis (L.) Nees 2 Euglenophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Colacium cyclopicola (Gicklh.) Bourrelly β-a 2,5 Colacium vesiculosum Ehr. β 2 Euglena acus Ehrenberg β-a 2,5 Euglena caudata Hübner a 3 Euglena deses Ehrenberg p 4 Euglena ehrenbergii Klebs β 2 Euglena geniculata Dujardin a-p 3,5 Euglena gracilis Klebs o 1 Euglena limnophila Lemm. o-β 1,5 Euglena mutabilis Schmitz β 2 Euglena oxyuris Schmarda o-β 1,5 Euglena proxima P.A. Dangeard a-p 3,5 Euglena spirogyra Ehrenberg β 2 Euglena tripteris (Duj.) Klebs β 2 Euglena viridis (O.F. Müller) Ehrenberg p 4 Euglena oblonga Schmitz β 2 Euglena polymorpha Dangeard a 3 Euglena sanguinea Ehrenberg β 2 Euglena splendens Dangeard a 3 Euglena variabilis Klebs β-a 2,5 Euglena velata Klebs β-a 2,5 Lepocinclis marssonii Lemm. β 2 Lepocinclis ovum (Ehr.) Lemm. β-a 2,5 Lepocinclis steinii Lemm. emend Conrad β 2 Lepocinclis texta (Dujardin) Lemm. β 2 Phacus acuminatus Stokes β-a 2,5 Phacus aenigmaticus Drez. β 2 Phacus agilis Skuja β 2 Phacus brevicaudatus Klebs, Lemmermann β 2 Phacus caudatus Hubn. β 2 Phacus curvicauda Swir. β 2 Phacus elegans Pochman o-β 1,5 Phacus helicoides Pochman β 2 Phacus horridus Pochman o-β 1,5 24 Valoare saproba

25 Phacus longicauda (Ehr.) Dujardin β-a 2,5 Phacus orbicularis Hubn. β 2 Phacus pleuronectes (O.F.M.) Dujardin β 2 Phacus pusillus Lemm. β-a 2,5 Phacus skujai Skv. β-a 2,5 Phacus striatus France β-a 2,5 Phacus suecicus Lemm. β 2 Phacus tortus (Lemm.) Skv. β-a 2,5 Strombomonas β acuminata Schmarda, Deflandre 2 Strombomonas fluviatilis Lemmermann, Deflandre β 2 Strombomonas β verrucosa (Daday) Deflandre 2 Trachelomonas abrupta Svirenko β 2 Trachelomonas armata (E.) Stein β 2 Trachelomonas bulla Stein β-a 2,5 Trachelomonas caudata (Ehr.) Stein β 2 Trachelomonas β cylindrica C.G. Ehrenberg 2 Trachelomonas eusifera f. β spiralis (Playf.) Deflandre 2 Trachelomonas hispida (Perty) Stein β 2 Trachelomonas oblonga Lemm. β 2 Trachelomonas obovata Stokes Ex. Deflandre β 2 Trachelomonas pavlovskoensis V. Poljansk, Popova β-a 2,5 Trachelomonas β plantonica Swirenko 2 Trachelomonas β pulccherium Playfair 2 Trachelomonas rugulosa Stein β 2 Trachelomonas similis Stokes β 2 Trachelomonas β stokesiana Palmer 2 Trachelomonas superba Swirenko o-β 1,5 Trachelomonas varians Deflandre β 2 Trachelomonas β verrucosa Stokes 2 Trachelomonas β volvocina Ehr. 2 Trachelomonas β volvocinopsis Swir. 2 Dinophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Ceratium cornutum (Ehr.) Claparede et Lachman o 1 Ceratium hirundinella (O.F.M.) Bergh. o 1 Gymnodinium o-β aeruginosa Stein 1,5 Gymnodinium palustre Schilling o 1 25 Valoare saproba

26 Hemidinium nasutum Stein o 1 Peridinium bipes Stein o 1 Peridinium cinctum (O.F.Muller) Ehrenberg o 1 Peridinium palatinum Lauterborn o 1 Peridinium umbonatum Stein o 1 Peridinium willei Huifelt-Kaas a 3 Anexa B stare a-element biologic- Fitobentos-Râuri naturale 26

27 ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE (FITOBENTOS) Acronim: ECO-FITOB Domeniu de aplicare Algele bentice (fitobentos) sunt utile pentru evaluarea starii e a corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring. Principiu Metoda de evaluare pe baza fitobentosului descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitobentosul (reprezentat de comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori perturbatori: eutrofizare, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice), alterarea habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori stresori, fitobentosul devine important pentru evaluarea stării e pentru cursurile de apă naturale. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa. Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi pentru evaluarea starii e pe baza comunitatilor de alge bentice (fitobentos). Indicii sunt: indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener, indice biologic de diatomee (IBD). Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare. Indice saprob Pantle-Buck (s x h) S = h s = valoarea taxonilor bioindicatori conform tabelului 5 h = frecvenţa absolută, respectiv numărul de indivizi aparţinând fiecărui taxon din probă Indice număr de taxoni Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă. Indice de diversitate Shannon-Wiener H S i 1 p i ln p i S = numărul de specii; p i = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă. Indicele biologic de diatomee (IBD) Se completează doar valoarea calculată cu programul Omnidia. 27

28 Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea general şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi. Se prezintă în tabelele 1-4 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării e. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă. Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob Tip Valoare ghid stare referinţă (max.) ă f. bună (max.) ă bună (max.) 28 ă moderată (max.) ă slabă (max.) ă proastă RO01 1,25 1,6 1,8 2,3 3,2 >3,2 RO ,5 1,75 2 2,3 3,2 >3,2 RO ,65 1,95 2,15 2,3 3,2 >3,2 RO ,8 2,08 2,3 2,6 3,5 >3,5 RO ,7 1,96 2,25 2,5 3,5 >3,5 RO16 1,6 1,81 2,2 2,5 3,2 >3,2 RO17 1,3 1,79 1,96 2,3 3,2 >3,2 RO18 1,6 1,85 2,2 2,35 3,2 >3,2 RO19 1,75 2,1 2,35 2,6 3,5 >3,5 Tabel 2: Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni Tip Valoare ghid stare referinţă ă f. bună ă bună ă moderată ă slabă RO < 2 RO < 2 RO < 3 RO < 1 RO < 1 RO < 1 RO < 2 RO < 2 RO < 1 Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener Tip Valoare ghid stare referinţă (min,) ă f, bună (min,) ă bună (min,) ă moderată (min,) ă slabă (min,) ă proastă ă proastă RO01 2,8 2,15 1,8 1,5 1,2 <1,2 RO ,6 2 1,7 1,4 1,1 <1,1 RO ,5 1,9 1,7 1,3 1,1 <1,1 RO ,4 1,8 1,6 1,1 1 <1

29 RO ,5 1,8 1,5 1,1 1 <1 RO16 1,9 1,5 1,2 1 0,9 <0,9 RO17 2,6 2,05 1,7 1,5 1,2 <1,2 RO18 2,4 1,8 1,6 1,3 1,1 <1,1 RO19 2,2 1,7 1,45 1,1 1 <1 Tabel 4: Valori propuse pentru indicele biologic de diatomee (IBD) Tip Valoare ghid stare referinţă (min,) ă f, bună (min,) ă bună (min,) 29 ă moderată (min,) ă slabă (min,) RO <7 RO <7 RO <7 RO <5 RO <5 RO <5 RO <5 RO <5 RO <5 ă proastă Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale stărilor e pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de scădere de la stare ă foarte bună la proastă. Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea stării e, după cum urmează: - Indice saprob (IS) 30% - Indice număr taxoni (INT) 15% - Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30% - Indice biologic de diatomee (IBD) 25% Formula de calcul este următoarea: 0,3*RCE IS +0,15*RCE INT +0,3*RCE ID +0,25*RCE IBD = indice multimetric Valoarea indicelui multimetric va da starea ă şi aceasta trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1. Pentru încadrarea în stări e se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează: Valoare foarte bună min, 0,78 bună min, 0,62

30 moderată min, 0,39 slabă min, 0,28 proastă max, 0,28 În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ă. 30

31 Modul poluare organică Determinare valoare pentru următorii indici Indice saprob (IS) Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice RCE IS Compararea cu valorile limită între stările e Modul degradare generală Indice diversitate SH-W (ID) Indice număr de taxoni (INT) Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă RCE ID RCE INT RCE IBD Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,3xRCE IS + 0,15xRCE INT + 0,3xRCE ID + 0,25xRCE IBD Calcul IM stare ă Evaluare finală stare ă Indice biologic de diatomee (IBD) Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Dacă valoare determinată valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1 Compararea IM cu valorile limită între stările e Fig, 1: Schemă de evaluare a stării e a corpurilor de apă pe baza fitobentosului râuri 31

32 Modul poluare organică Modul degradare generală Determinare valoare pentru următorii indici IS = 1.45 ID = 2.7 INT = 14 IBD = 12 Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice RCE IS = 1.25/1.45 = 0.86 RCE ID = 2.7/3 = 0.9 RCE INT = 14/18 = 0.78 RCE IBD = 12/20= 0,6 Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Dacă valoare determinată valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1 Compararea cu valorile limită dintre stările e Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,3x0,86+ 0,15x0,78 + 0,3x0,9 + 0,25x0,6 Calcul IM stare ă = 0,258+0,117+0, ,150 = 0,795 Compararea IM cu valorile limită pt stările e Evaluare finală stare ă = FB Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării e a corpurilor de apă pe baza fitobentosului râuri 32

33 Tabel 5: Lista taxonilor algali cu valoare de bioindicatori Cyanophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Aphanothece clathrata W. et G.S. West o-β 1,5 Aphanothece stagnina (Sprengel) A. Braun in Rabenhorst o 1 Chroococcus Lemm. o-β 1,5 limneticus Chroococcus turgidus Nägeli o-β 1,5 Gleocapsa sanguinea Kützing o 1 Gloeothece rupestris (Lyngbye) Bornet in Wittrock et β 2 Nordstedt Gomphosphaeria Kützing β 2 aponina Gomphosphaeria Chodat o-β 1,5 lacustris Gomphosphaeria (Unger) Lemm. β 2 naegeliana Gomphosphaeria (Van Goor) Komárek β 2 pusilla Gomphosphaeria rosea (Snow.) Lemmermann o-β 1,5 Microcystis aeruginosa Kützing β 2 Microcystis incerta Lemm. β 2 Microcystis marginata (Meneghini) Kütz. β 2 Microcystis pulverea var. conferta (W. et G.S. West) Elenkin o-β 1,5 Microcystis Komárek β 2 wesenbergii Anabaena affinis Lemmermann β 2 Anabaena circinalis (Kütz.) Hansgirg o-β 1,5 Anabaena flos-aquae Brebisson β 2 Anabaena macrospora Klebahn o-β 1,5 Anabaena solitaria Klebahn o-β 1,5 Anabaena spiroides Klebahn o-β 1,5 Anabaenopsis arnoldii Aptekarj β 2 Aphanizomenon flosaquae (L.) Ralfs β-a 2,5 Aphanizomenon gracile Lemm. β 2 Calothrix sp. C. Agardh ex É. Bornet et C. o 1 Flahault Cylindrospermum sp. Kützing ex Bornet & Flahault β 2 Gloeotrichia (J.S.Smith) P.Richter o-β 1,5 echinulata Nodularia spumigena Mertens β 2 Valoare saproba 33

34 Nodularia harveyana Thwaites, Thuret β 2 Nostoc pruniforme C. Agardh ex É. Bornet et C. β 2 Flahault Nostoc kihlmanni Lemm. o-β 1,5 Nostoc verrucosum Vaucher β 2 Nostoc piscinale Kützing β 2 Rivularia aquatica Dewildeman, Geitler β 2 Lyngbya limnetica Lemm. β 2 Lyngbya major (Vaucher) Hansgirg β 2 Oscillatoria amphibia C. Agardh β 2 Oscillatoria brevis Kützing, Gomond a 3 Oscillatoria chalybea Mert. Grev. Ex. Gomont a 3 Oscillaria chlorina Kützing p 4 Oscillatoria agardhii Gomont β 2 Oscillatoria fragilis Bocher a 3 Oscillatoria formosa Bory a 3 Oscillatoria limnetica Lemm. o-β 1,5 Oscillatoria limosa Agardh β 2 Oscillatoria princeps Vaucher a 3 Oscillatoria putrida Schmidle p 4 Oscillatoria redeckei van Goor o-β 1,5 Oscillatoria rubescens De Candolle p 4 Oscillatoria splendida Grev. Ex. Gomont a 3 Oscillatoria Kützing a-p 3,5 subtilissima Oscillatoria tenuis C. Agardh a 3 Oscillatoria terebriformis (C. Agardh) Gomont a 3 Phormidium autumnale (Agardh) Gomont β-a 2,5 Phormidium retzii (Agardh) Gomont β 2 Phormidium subfuscum Kützing β 2 Phormidium tenue (Ag.ex Gom.) β 2 Anagnost.&Komárek Phormidium tinctorum Kützing β 2 Phormidium uncinatum (Agardh) Gomont β-a 2,5 Pseudanabaena (Szafer) Lauterborn p 3,5 constricta Romeria elegans Volosz. Kokzwara β 2 Romeria leopoliensis (Raciborski) Koczwara o-β 1,5 Spirulina albida Kolwitz a 3 Coelosphaerium Nägeli o-β 1,5 kuetzingianum Merismopedia elegans Braun β 2 Merismopedia glauca (Ehrenberg) Naegeli β 2 Merismopedia punctata Meyen β 2 34

35 Merismopedia tenuissima Rhabdoderma lineare Synechococcus aeruginosus Lemm. β-a 2,5 Schmidle et Lauterborn β 2 em.hollerbach Nägeli o 1 Bacillariphyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Achnanthes lanceolata (Breb. ex Kützing) Grunow β 2 Achnanthes Kützing o-β 1,5 minutissima Amphipleura pellucida Kützing β 2 Cocconeis pediculus Ehrenberg β 2 Cocconeis placentula Ehrenberg β 2 Hantzschia amphioxys (Ehr.) Grunow a 3 Nitzschia acicularis (Kützing) W.M.Smith a 3 Nitzschia actinastroides (Lemm.) Van Goor β 2 Nitzschia angustata Grunow a 3 Nitzschia apiculata (Gregory) Grunow a 3 Nitzschia capitellata Hustedtin A.Schmidt & al. a 3 Nitzschia communis Hantzsch β 2 Nitzschia dissipata (Kützing) Grunow o-β 1,5 Nitzschia fonticola Grunow o-β 1,5 Nitzschia hantzschiana Rabenhorst o 1 Nitzschia heufleriana Grunow o-β 1,5 Nitzschia holsatica Hustedt β 2 Nitzschia hungarica Grunow a 3 Nitzschia linearis (Agardh) W. Smith o-β 1,5 Nitzschia longissima (Brebisson) Grunow β 2 Nitzschia microcephala Grunow in Cleve & Moller β 2 Nitzschia palea (Kützing) W.Smith a 3 Nitzschia parvula W.M.Smith β 2 Nitzschia recta Hantzsch ex Rabenhorst β-a 2,5 Nitzschia sigmoidea (Nitzsch.) W.M. Smith β 2 Nitzschia stagnorum (Rabenhorst) Grunow β 2 Nitzschia tryblionella Hantzsch a 3 Nitzschia vermicularis (Kützing) Hantzsch β 2 Cymbella ehrenbergii Kützing o-β 1,5 Cymbella lanceolata (Ehr.) Van Heurck β 2 Cymbella silesiaca Bleisch in Rabenhorst β-a 2,5 Cymbella ventricosa Agardh o-β 1,5 Gomphonema Ehrenberg β 2 Valoare saproba 35

36 acuminatum Gomphonema (Kützing) Rabenhorst o 1 angustatum Gomphonema augur Ehrenberg β 2 Gomphonema clevei Fricke o 1 Gomphonema Ehrenberg β 2 constrictum Gomphonema Kützing o 1 intricatum Gomphonema Ehr. o 1 longiceps Gomphonema (Hornemann) Brebisson β 2 olivaceum Gomphonema Kützing β 2 parvulum Gomphonema Fricke β-a 2,5 tergestinum Gomphonema Gregory o 1 ventricosum Rhoicosphenia curvata (Kützing) Grunow β 2 Eunotia arcus Ehrenberg o 1 Eunotia robusta Ralfs o 1 Eunotia triodon Ehrenberg o 1 Frustulia vulgaris (Thwaites) De Toni β-a 2,5 Caloneis amphisbaena (Bory) Cleve β-a 2,5 Caloneis silicula (Ehr.) Cleve o-β 1,5 Navicula atomus (Kütz.) Grunow β 2 Navicula avenacea (Brebisson) Cleve β 2 Navicula bacillum Ehrenberg β 2 Navicula cincta (Ehr.) Ralfs β-a 2,5 Navicula cryptocephala Kützing a 3 Navicula cuspidata Kützing β-a 2,5 Navicula cuspidata var. Kützing (Ehr.) Cleve o 1 ambigua Navicula dicephala Ehrenberg o-β 1,5 Navicula exigua (Gregory) Grunow β 2 Navicula gastrum (Ehr.) Kützing β 2 Navicula gracilis Ehrenberg o-β 1,5 Navicula gregaria Donkin β 2 Navicula hungarica Grunow β 2 Navicula menisculus Schumann β-a 2,5 Navicula perpusilla Grunow o 1 Navicula pupula Kützing β 2 Navicula pygmaea Kützing a 3 Navicula radiosa Kützing o-β 1,5 36

37 Navicula Kützing a 3 rhynchocephala Navicula rostellata Kützing β 2 Navicula viridula (Kützing) Ehrenberg a 3 Neidium dubium (Ehrenberg) Cleve β-a 2,5 Neidium productum (W.M. Smith) Cleve o 1 Pinnularia borealis Ehrenberg o 1 Pinnularia gibba Ehrenberg o 1 Pinnularia gracillima Gregory o 1 Pinnularia mesolepta (Ehrenberg) W.M. Smith o 1 Pinnularia (Ehr.) Cleve o 1 microstauron Pinnularia nobilis Ehrenberg o 1 Pinnularia subcapitata Gregory o 1 Pinnularia viridis (Nitzsch) Ehrenberg β 2 Gyrosigma acuminatum (Kützing) Rabenhorst β 2 Gyrosigma attenuatum (Kütz.) Cleve β 2 Stauroneis acuta W.Smith o 1 Stauroneis anceps Ehrenberg β 2 Stauroneis (Nitzsch.) Ehrenberg β 2 phoenicenteron Epithemia sorex Kützing β 2 Epithemia turgida (Ehrenberg) Kützing β 2 Rhopalodia gibba (Ehrenberg) O.F. Müller o 1 Cymatopleura elliptica (Brébisson) W. Smith β 2 Cymatopleura solea (Brebisson) W.Smith β-a 2,5 Surirella biseriata Brebisson in Brebisson & Godey β 2 Surirella capronii Brebisson & Kitton β 2 Surirella linearis W.M.Smith β 2 Surirella ovata Kützing β 2 Surirella robusta Ehrenberg β 2 Surirella spiralis Kützing o 1 Surirella tenera Gregory β 2 Surirella turgida W.M.Smith β 2 Amphora ovalis Kützing a 3 Amphora ovalis var. Kützing (Ehr.) Cleve o-β 1,5 gracilis Melosira granulata (Ehr.) Ralfs β 2 Melosira italica (Ehr.) Kützing o-β 1,5 Melosira roeseana Rabenhorst o 1 Melosira varians Agardh β 2 Rhizosolenia longiseta Zacharias o 1 Cyclotella comta (Ehr.) Kützing o 1 Cyclotella meneghiniana Kützing β-a 2,5 37

38 Stephanodiscus astraea (Ehrenberg) Grunow o-β 1,5 Stephanodiscus dubius (Fricke) Hustedt β 2 Stephanodiscus Grunow a 3 hantzschii Asterionella formosa Hassall o-β 1,5 Asterionella gracillima (Hantzsch.) Hendey o 1 Ceratoneis arcus (Ehr.) Kützing o 1 Diatoma elongatum (Lyngbye) Agardh o-β 1,5 Diatoma hyemalis (Roth) Heiberg o 1 Diatoma vulgaris Bory β-a 2,5 Fragilaria capucina Desmazieres β 2 Fragilaria construens (Ehrenberg) Grunow β 2 Fragilaria crotonensis Kitton o-β 1,5 Meridion circulare (Greville) C.A.Agardh o 1 Synedra actinastroides Lemmermann o-β 1,5 Synedra acus Kützing β 2 Synedra berolinensis Lemmermann β 2 Synedra capitata Ehrenberg β 2 Synedra ulna (Nitzsch.) Ehr. β 2 Synedra vaucheriae Kütz. β 2 Tabellaria fenestrata (Lyngbye) Kützing o-β 1,5 Tabellaria flocculosa (Roth) Kützing o 1 Tetracyclus rupestris (Braun ex Rabenhorst) Grunow o 1 Chrysophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Chromulina sp. Cienkowski o 1 Chrysococcus rufescens G.A. Klebs o-β 1,5 Dinobryon divergens Imohf β 2 Dinobryon sertularia Ehrenberg o 1 Dinobryon stipitatum Stein o 1 Dinobryon suecicum Lemm. o 1 Kephyrion spirale (Lackey) Conrad o-β 1,5 Uroglena volvox Ehrenberg β 2 Hydrurus foetidus (Villars) Trevisan C. Agardh o 1 Mallomonas acaroides Perty o-β 1,5 Mallomonas akrokomos Pascher o 1 Mallomonas elongata Reverdin o-β 1,5 Mallomonas fastigata Zacharias o 1 Mallomonas insignis Penard o 1 Synura petersenii Korshikov β 2 Synura uvella Ehrenberg β 2 Xantophyceae Valoare saproba 38

39 Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Valoare saproba Centritractus β belenophorus Lemm. 2 Centritractus dubius Printz o 1 Ophiocytium cochleare (Eichwald) A. Braun o-β 1,5 Tribonema vulgare Pascher β 2 Cryptophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Cryptomonas erosa Ehr. a 3 Cryptomonas marssonii Skuja o-β 1,5 Cryptomonas ovata Ehrenberg a 3 Cryptomonas rostrata O.V. Troitzkaja o-β 1,5 Cryptomonas β tetrapyrenoides Skuja 2 Cryptomonas o rostratiformis Skuja ex T. Willén 1 Chroomonas caudata Geitler β-a 2,5 Rhodomonas lacustris Pascher & Ruttner β 2 Rhodophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Audouinella chalybea Lyngbye, Freis o 1 Batrachospermum o moniliforme Roth 1 Hildenbrandia rivularis Lieben, J.Ag o 1 Lemanea fluviatilis (L.) C.Agardh o 1 Conjugatophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Mougeotia gracillima (Hassall) Wittrock o 1 Netrium digitus (Breb.) Itzigs.et Rothe o 1 Spirogyra crassa Kützing em. Czurda β 2 Spirogyra insignis Kützing a 3 Spirogyra neglecta Kützing β-a 2,5 Spirogyra nitida Link β-a 2,5 Spirogyra varians Kützing β-a 2,5 Zygnema cruciatum Vauch. Agardh β-a 2,5 Cosmarium botrytis Menegh.ex Ralfs o 1 Cosmarium formosulum Hoffman β 2 Cosmarium granatum Breb.ex Ralfs a 3 Valoare saproba Valoare saproba Valoare saproba 39

40 Cosmarium humile (Gay) Nordst. a 3 Cosmarium a impressulum Elfv. 3 Cosmarium laeve Rabh. a 3 Cosmarium a margaritiferum Menegh ex Ralfs 3 Cosmarium meneghenii Brébisson a 3 Cosmarium regnellii Wille a 3 Cosmarium a subcostatum Nordst. 3 Cosmarium turpinii Brébisson o 1 Desmidium swartzii Agardh o 1 Euastrum denticulatum (Kirchner) Gay o-β 1,5 Euastrum elegans (Bréb.) Kütz. o 1 Euastrum oblongum (Grev.) Ralfs o 1 Hyalotheca dissiliens (SM.) Bréb. o 1 Micrasterias cruxmelitensis o (Ehr.) Hass 1 Micrasterias rotata Brev. Ex. Ralfs o 1 Micrasterias truncata (Corda) Bréb. o 1 Pleurotaenium o trabecula (Ehr.) ex Naeg. 1 Pleurotaenium o-β truncatum (Bréb.) Näg. 1,5 Staurastrum gracile Ralfs ex Ralfs o-β 1,5 Staurastrum hirsutum Ehr, Ralfs β-a 2,5 Staurastrum muticum (Breb.) Ralfs β-a 2,5 Staurastrum orbiculare Ralfs β-a 2,5 Staurastrum a 3 paradoxum Meyen Staurastrum β punctulatum Brébisson 2 Staurastrum tetracerum (Kütz.) Ralfs a 3 Staurodesmus β-a 2,5 apiculatus Breb.,Teil Staurodesmus β-a 2,5 convergens (Ehr.) Teil. Staurodesmus glaber (Ehr.) Teil. β-a 2,5 Tetmemorus laevis (Kütz.) Ralfs o 1 Closterium acerosum (Schrank) Ehrenberg a 3 Closterium aciculare T.West β 2 Closterium acutum Breb. β-a 2,5 Closterium ceratium Perty a 3 Closterium cornu Ehrenberg o 1 Closterium ehrenbergii Menegh.ex Ralfs β 2 40

41 Closterium lanceolatum Kützing ex Ralfs a 3 Closterium limneticum Lemm. a 3 Closterium lunula (Müll.) Nitzsch. a 3 Closterium moniliferum Ehrenberg β 2 Closterium parvulum Nägeli β 2 Closterium strigosum Breb. β-a 2,5 Closterium striolatum Ehr.ex Ralfs β-a 2,5 Closterium venus Kütz. β 2 Penium polymorphum Petry o 1 Chlorophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Draparnaldia o glomerata Vauch., Agardh 1 Stigeoclonium tenue Kützing a 3 Chlorella vulgaris Beij. p 4 Actinastrum falcatus Corda, Ralfs β-a 2,5 Actinastrum hantzschii Lagerheim β 2 Characium falcatum Schroed. a 3 Coelastrum β 2 microporum Nägeli Coelastrum sphaericum Naeg. β 2 Crucigenia crucifera (Wolle) Collins β 2 Crucigenia fenestrata Schmidle β 2 Crucigenia tetrapedia (Kirchn.) W.G.S. West β 2 Crucigeniella β-a 2,5 rectangularis (Naeg.) Kom. Dictyosphaerium β 2 pulchellum Wood Hydrodictyon β 2 reticulatum (L.) Lagerheim Roth Kirchneriella lunaris (Kirchn.)Moeb. β 2 Kirchneriella obesa (W.West) Schmidle β 2 Lagerheimia citriformis (J.Snow) Collins a 3 Lagerheimia genevensis (Chod.) Chodat β 2 Lagerheimia longiseta (Lemm.) Wille a 3 Lagerheimia β 2 wratislaviensis Schroed. Oocystis lacustris Chodat o-β 1,5 Oocystis marssonii Lemmermann β 2 Pediastrum biradiatum Meyen o 1 Pediastrum boryanum (Turp.) Menegh. β 2 Pediastrum duplex Meyen β 2 Pediastrum kawraiskyi Schmidle o-β 1,5 Valoare saproba 41

42 Pediastrum simplex Meyen o 1 Pediastrum tetras (Ehrenberg) Ralfs β 2 Planktosphaeria o-β 1,5 gelatinosa G.M. Smith Scenedesmus abundans (Kirchner) Chodat β 2 Scenedesmus β 2 acuminatus (Lagerh.) Chod. Scenedesmus β 2 acutiformis Schröder Scenedesmus acutus Meyen β 2 Scenedesmus arcuatus (Lemm.) Lemm β 2 Scenedesmus armatus (R. Chodat) R. Chodat β 2 Scenedesmus bijuqus var. β 2 obtusiusculus (Chodat) G.M. Smith Scenedesmus β 2 brasiliensis Bohlin Scenedesmus β 2 denticulatus Lagerheim Scenedesmus hystrix Lagerheim β 2 Scenedesmus obliquus (Turp.) Kütz. β 2 Scenedesmus opoliensis Richter β 2 Scenedesmus β 2 quadricauda (Turp.) Breb. Selenastrum β 2 bibraianum Reinsch Siderocelis ornata (Fott) Fott β 2 Sphaerocystis β 2 schroeteri Chodat Tetraedron caudatum (Corda) Ralfs β 2 Tetraedron regulare Kütz. β 2 Tetraedron trigonum (Nägeli) Hansgirg β 2 Tetrastrum punctatum (Schmidle) Ahlstr. & Tiff. β 2 Tetrastrum staurogeniaeforme (Schroeder) Lemm. β 2 Treubaria varia Ahlstr. & Tiffany β 2 Westella botryoides (W.West) De Wild β 2 Microspora amoena (Kützing) Rabenhorst o 1 Oedogonium capillare Linne, Kutzing β 2 Oedogonium undulatum Brébisson β 2 Carteria klebsii (Dang.) France β 2 Carteria multifilis (Fresenius) O. Dill p 4 Chlamydomonas media Klebs β-a 2,5 Chlamydomonas a 3 reinhardtii Dangeard Chlamydomonas simplex Pascher β 2 42

43 Chlorogonium a 3 elongatum Dangeard Eudorina elegans Ehrenberg β 2 Gonium pectorale O.F. Müller a-p 3,5 Gonium sociale (Dujardin) Warming β-a 2,5 Pandorina morum Bory β 2 Phacotus lenticularis (Ehr.) Stein β 2 Pteromonas aculeata Lemm. β 2 Pteromonas angulosa Lemm. β 2 Volvox aureus Ehrenberg o-β 1,5 Volvox globator (L.) Ehr. o-β 1,5 Cladophora glomerata Kütz. β 2 Rhizoclonium o-β hieroglyphicum (Agardh) Kütz.ing 1,5 Ulothrix subtilissima Rabenhorst β 2 Ulothrix tenerrima Kützing β 2 Ulothrix tenuissima Printz o 1 Ulothrix zonata (Web. & Mohr) Kütz. o-β 1,5 Enteromorpha β intestinalis (L.) Nees 2 Euglenophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Colacium cyclopicola (Gicklh.) Bourrelly β-a 2,5 Colacium vesiculosum Ehr. β 2 Euglena acus Ehrenberg β-a 2,5 Euglena caudata Hübner a 3 Euglena deses Ehrenberg p 4 Euglena ehrenbergii Klebs β 2 Euglena geniculata Dujardin a-p 3,5 Euglena gracilis Klebs o 1 Euglena limnophila Lemm. o-β 1,5 Euglena mutabilis Schmitz β 2 Euglena oxyuris Schmarda o-β 1,5 Euglena proxima P.A. Dangeard a-p 3,5 Euglena spirogyra Ehrenberg β 2 Euglena tripteris (Duj.) Klebs β 2 Euglena viridis (O.F. Müller) Ehrenberg p 4 Euglena oblonga Schmitz β 2 Euglena polymorpha Dangeard a 3 Euglena sanguinea Ehrenberg β 2 Euglena splendens Dangeard a 3 Euglena variabilis Klebs β-a 2,5 Euglena velata Klebs β-a 2,5 Valoare saproba 43

44 Lepocinclis marssonii Lemm. β 2 Lepocinclis ovum (Ehr.) Lemm. β-a 2,5 Lepocinclis steinii Lemm. emend Conrad β 2 Lepocinclis texta (Dujardin) Lemm. β 2 Phacus acuminatus Stokes β-a 2,5 Phacus aenigmaticus Drez. β 2 Phacus agilis Skuja β 2 Phacus brevicaudatus Klebs, Lemmermann β 2 Phacus caudatus Hubn. β 2 Phacus curvicauda Swir. β 2 Phacus elegans Pochman o-β 1,5 Phacus helicoides Pochman β 2 Phacus horridus Pochman o-β 1,5 Phacus longicauda (Ehr.) Dujardin β-a 2,5 Phacus orbicularis Hubn. β 2 Phacus pleuronectes (O.F.M.) Dujardin β 2 Phacus pusillus Lemm. β-a 2,5 Phacus skujai Skv. β-a 2,5 Phacus striatus France β-a 2,5 Phacus suecicus Lemm. β 2 Phacus tortus (Lemm.) Skv. β-a 2,5 Strombomonas β acuminata Schmarda, Deflandre 2 Strombomonas β fluviatilis Lemmermann, Deflandre 2 Strombomonas β verrucosa (Daday) Deflandre 2 Trachelomonas abrupta Svirenko β 2 Trachelomonas armata (E.) Stein β 2 Trachelomonas bulla Stein β-a 2,5 Trachelomonas β caudata (Ehr.) Stein 2 Trachelomonas β cylindrica C.G. Ehrenberg 2 Trachelomonas eusifera f. β spiralis (Playf.) Deflandre 2 Trachelomonas hispida (Perty) Stein β 2 Trachelomonas β oblonga Lemm. 2 Trachelomonas β obovata Stokes Ex. Deflandre 2 Trachelomonas β-a pavlovskoensis V. Poljansk, Popova 2,5 Trachelomonas plantonica Swirenko β 2 44

45 Trachelomonas β pulccherium Playfair 2 Trachelomonas β rugulosa Stein 2 Trachelomonas similis Stokes β 2 Trachelomonas β stokesiana Palmer 2 Trachelomonas o-β superba Swirenko 1,5 Trachelomonas varians Deflandre β 2 Trachelomonas β verrucosa Stokes 2 Trachelomonas β volvocina Ehr. 2 Trachelomonas β volvocinopsis Swir. 2 Dinophyceae Taxon bioindicator Autor Zona saproba predominanta Ceratium cornutum (Ehr.) Claparede et Lachman o 1 Ceratium hirundinella (O.F.M.) Bergh. o 1 Gymnodinium o-β aeruginosa Stein 1,5 Gymnodinium palustre Schilling o 1 Hemidinium nasutum Stein o 1 Peridinium bipes Stein o 1 Peridinium cinctum (O.F.Muller) Ehrenberg o 1 Peridinium palatinum Lauterborn o 1 Peridinium umbonatum Stein o 1 Peridinium willei Huifelt-Kaas a 3 Valoare saproba 45

46 Anexa C - a a Element biologic-macronevertebrate bentice- Râuri naturale ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A CORPURILOR DE APĂ AFLATE PE CURSURILE DE APĂ NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE MACRONEVERTEBRATE Domeniu de aplicare Macronevertebratele sunt folosite pentru evaluarea starii e a corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring. Principiu Metoda de evaluare pe baza macronevertebratelor descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile naturale de apa si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica si degradarea generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din cursurile de apa. Au fost 46

47 descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa. Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 7 indici propusi (indice saprob, indice EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice număr de familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice preferinţă de curgere) pentru evaluarea starii e pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare. 1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata) (s x h) S = h S = indicele saprob s = valoarea taxonilor bioindicatori (tabel 9) h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba 2.Indicele EPT_I Numarul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Plecoptera-Trichoptera raportat la numarul total de indivizi din proba. 3.Indice de diversitate Shannon-Wiener H S i 1 p i ln p i S = numarul de taxoni; p i = numarul de indivizi al taxonului i raportat la numarul total de indivizi din proba 4.Indice număr de familii Se numara familiile de care apartin taxonii identificati in proba. 5.Indicele OCH/O Raportul numarului de indivizi din grupele Oligochaeta-Chironomidae la numarul total de indivizi din proba. Indicele IOCH devine IO pentru cursurile de apa din zonele de munte si zonele de dealuri si podisuri inalte (tipurile: RO01, 02, 03, 04, 05) si se calculeaza doar pe baza oligochetelor. 6.Indicele grupe functionale (mod de hranire) Raportul numarului de indivizi dintre razuitori si maruntitori (faramitatori) la numarul de indivizi din toate grupele functionale trofice din fiecare proba. 47

48 7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta de curgere a apei_limnofil (curgere lenta) Raportul numarului de indivizi apartinand formelor reofile/limnofile la numarul total al indivizilor din proba. In calculul formelor reofile intra si grupele care figureaza ca fiind reofile-limnofile. Indicele de preferinta curgere trebuie aplicat in functie de specificul cursului de apa investigat: curgere rapida sau curgere lenta. Biocenozele pentru tipul de curgere rapida apartin rhitronului, iar cele pentru tipul de curgere lenta apartin potamonului. Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi. In tabelele 1-8 sunt prezentate valorile propuse pentru fiecare indice pe categorii tipologice si pe stari e. Tabelele includ si valorile ghid pentru starea de referinta pentru fiecare indice. In anumite situatii s-a realizat gruparea unor tipologii si valorile propuse sunt comune. Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob Tip Valoare ghid stare referinta (max.) a f. buna (max.) a buna (max.) a moderata (max.) a slaba (max.) a proasta RO01 1,2 1,55 1,8 2,3 3,2 > 3,2 RO02 1,25 1,6 1,9 2,5 3,2 > 3,2 RO03 1,3 1,65 2,2 2,5 3,2 > 3,2 RO04 1,35 1,7 2,2 2,6 3,2 > 3,2 RO05 1,4 1,75 2,2 2,6 3,2 > 3,2 RO06 1,45 1,85 2,3 2,7 3,5 > 3,5 RO07 1,5 1,9 2,3 2,7 3,5 > 3,5 RO08 1,5 1,95 2,4 2,6 3,2 > 3,2 RO09 1,5 1,95 2,4 2,7 3,2 > 3,2 RO10 1,55 1,95 2,4 2,6 3,5 > 3,5 RO11 1,6 2 2,45 2,7 3,5 > 3,5 RO12 1,25 1,6 1,9 2,3 3,2 > 3,2 RO13 1,6 2 2,3 2,7 3,5 > 3,5 RO14 1,6 2,05 2,4 2,8 3,5 > 3,5 RO15 1,6 2,1 2,4 2,8 3,5 > 3,5 RO16 1,6 1,9 2,3 2,7 3,2 > 3,2 RO > 3.2 RO18 1,5 1,8 2,3 2,7 3,5 > 3,5 RO19 1,55 2 2,4 2,7 3,5 > 3,5 48

49 Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I Tip Valoare ghid stare referinta a f. buna a buna a moderata a slaba a proasta Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener Tip Valoare ghid stare referinta a f. buna a buna a moderata a slaba a proasta RO01-80% 70% 40% 30% 20% < 20% 02 RO03 70% 50% 30% 20% 10% < 10% RO04-60% 50% 35% 20% 15% < 15% 05 RO06-30% 20% 10% 5% 2% < 5% 11 RO12 60% 45% 30% 10% 5% < 5% RO13-20% 15% 8% 2% 1% < 1% 15 RO16 25% 15% 10% 5% 2% < 2% RO17 70% 60% 30% 25% 20% < 20% RO18 50% 45% 30% 15% 10% < 10% RO19 30% 20% 10% 7% 5% < 5% RO < 1.2 RO < RO < RO < RO < 1.1 RO < RO < 1.1 RO < 1 RO < 1 RO < 1 < 1 49

50 Tabel 4: Valori propuse pentru indicele numar famili Tip Valoare ghid stare referinta a f. buna a buna a moderata a slaba Tabel 5: Valori propuse pentru indicele OCH Tip Valoare ghid stare referinta (max.) a f. buna (max.) a buna (max.) a moderata (max.) a slaba (max.) a proasta a proasta RO < 4 03 RO < 2 05 RO < 2 11 RO < 2 RO < 2 16 RO < 2 RO < 2 RO < 2 RO01-10% 12% 30% 45% 55% > 55% 02 RO03-15% 25% 40% 50% 60% > 60% 05 RO06-25% 30% 40% 70% 85% > 85% 11 RO12 15% 25% 50% 60% 70% > 70% RO13-25% 35% 60% 75% 85% > 85% 15 RO16 25% 30% 40% 70% 85% > 85% RO17 15% 20% 25% 35% 40% > 40% RO18 22% 30% 35% 45% 50% > 50% RO19 27% 35% 45% 70% 75% > 75% Tabel 6: Valori propuse pentru indicele grupe functionale Tip Valoare ghid stare a a a a a 50

51 referinta f. buna buna moderata slaba proasta RO01-90% 60% 40% 30% 20% < 20% 02 RO03 80% 50% 40% 30% 20% < 20% RO04-70% 45% 30% 20% 10% < 10% 05 RO06-30% 20% 10% 5% 2% < 2% 11 RO12 70% 50% 40% 30% 20% < 20% RO13-30% 20% 10% 5% 2% < 2% 16 RO17 80% 65% 30% 25% 20% < 20% RO18 60% 50% 30% 20% 15% < 15% RO19 25% 15% 10% 5% 2% < 2% Tip Valoare ghid stare referinta a f. buna a buna a moderata a slaba a proasta RO01 90% 70% 60% 50% 40% < 40% RO02 90% 70% 60% 50% 30% < 30% RO03 80% 60% 50% 40% 30% < 30% Tabel 7: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere rapidareofil) RO04-70% 60% 40% 30% 20% < 20% 05 RO06 50% 40% 30% 20% 15% < 15% RO07-50% 30% 20% 15% 10% < 10% 11 RO12 80% 60% 50% 40% 30% < 30% RO13-50% 30% 20% 15% 10% < 10% 15 RO16 50% 25% 20% 15% 10% < 10% RO17 80% 65% 55% 40% 30% < 30% RO18 60% 50% 30% 20% 10% < 10% RO19 50% 25% 15% 10% 10% < 10% Tabel 8: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere lentalimnofil) 51

52 Tip Valoare ghid stare referinta a f. buna a buna a moderata a slaba a proasta RO01 20% 30% 40% 50% 60% > 60% RO02 20% 30% 40% 50% 70% > 70% RO03 20% 40% 50% 60% 70% > 70% RO04-30% 40% 60% 70% 80% > 80% 05 RO06-90% 80% 70% 60% 50% > 50% 11 RO12 80% 70% 60% 50% 40% > 40% RO13-90% 80% 70% 60% 50% > 50% 15 RO16 80% 70% 60% 50% 40% < 40% RO17 15% 35% 45% 55% 65% > 65% RO18 40% 50% 70% 80% 90% > 90% RO19 50% 75% 85% 90% 90% > 90% Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile e pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare a foarte buna la starea a proasta. Fiecare parametru exprimat prin RCE se ponderează şi adunarea valorilor obţinute permite calcularea indicelui multimetric. Indice saprob (IS) 30% Indice EPT_I (indivizi) (IEPT) 10% Indice Shannon-Wiener (ID) 20% Indice număr familii (FAM) 10% Indice OCH (Oligochaeta-Chironomidae) (IOCH/IO) 10% Indice grupe functionale (IGF) 10% Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil)(reo/lim) 10% Formula de calcul este urmatoarea: 0.3*RCE IS +0.1*RCE IEPT +0.2*RCE ID +0.1*RCE FAM +0.1*RCE IOCH +0.1*RCE IGF +0.1*RC E REO/LIM = indice multimetric 52

53 Valoarea indicelui multimetric va da starea a şi aceasta trebuie sa fie cuprinsa intre 0 si 1. Pentru incadrarea in stari e se propune impartirea domeniului de variatie al valorilor indicelui multimetric in 5 parti, dupa cum urmeaza: Valoare foarte buna min buna min moderata min slaba min. 0.2 proasta max. 0.2 In situatia de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o statie si mai multe statii pe un corp de apa, se face media anuala a indicelui multimetric si se stabileste starea a. 53

54 Determinare valoare pentru urmatorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare indice Compararea cu valorile limită dintre starile e Modul poluare organica Modul degradare generala Indice saprob (IS) Indice EPT_I (IEPT) Indice numar de familii (FAM) Indice diversitate SW (ID) Indice OCH (IOCH) Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinta RCE IS RCE IEPT RCE FAM RCE ID RCE IOCH RCE IGF Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,3xRCE IS + 0,1xRCE IEPT + 0,2xRCE ID + 0,1xRCE FAM + 0,1xRCE IOCH + 0,1xRCE IGF + 0,1xRCE REO/LIM Calcul IM stare ă Evaluare finala stare a Indice grupe functionale (IGF) Indice preferinta curgere apa (REO/LIM)) Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare RCE REO/LIM Daca valoare determinata valoarea ghid a starii de referinta RCE=1 Compararea IM cu valorile limita între starile e Fig, 1: Schema de evaluare a starii e a corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor cursuri apa 54

55 Modul poluare organica Determinare valoare pentru urmatorii indici IS = 1.16 Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare indice RCE IS = 1 Compararea cu valorile limită dintre starile e Modul degradare generala IEPT = 85% IGF = 84% RCE IEPT = 1 FAM = 19 Compararea valorii determinate RCE FAM =19/20 =0.95 ID = 1,82 cu valoarea ghid a starii RCE ID =1,82/2,3=0.79 de referinta IOCH = 1% RCE IOCH =1 REO = 96% RCE IGF =84/90=0,93 RCE REO =1 Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,3x1+ 0,1x1 + 0,1x0,79 + 0,1x0,95 + 0,1x1 + 0,1x0,93 + 0,1x1 Calcul IM stare ă = 0,3+0,1+0,079+0, ,093+0,1 = Evaluare finala stare a = FB Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Daca valoare determinata valoarea ghid a starii de referinta RCE=1 Compararea IM cu valorile limită pt stările e Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a starii e a corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor cursuri de apa 55

56 Tabel 9 Lista taxonilor de macronevertebrate cu valoare de bioindicatori Porifera Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Ephydatia fluviatilis Linnaeus 1759 β 2,1 Ephydatia muelleri Lieberkuhn 1855 β 1,8 Spongilla lacustris Linnaeus 1758 β 2,2 Spongilla (Eunapius) fragilis Leidy 1851 β 2,2 Hydrozoa Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Craspedacusta sowerbyi Lankester 1880 o 1,5 Hydra attenuata Pallas 1766 o 1,5 Hydra vulgaris Pallas 1766 o 1,6 Hydra viridissima Pallas 1766 β 1,9 Pelmatohydra oligactis Pallas 1766 β 1,8 Turbellariata Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Crenobia alpina Dana 1776 o 1.0 Dendrocoelium lacteum O.F. Muller Dugesia gonocephala Duges 1830 o 1.4 Dugesia lugubris O. Schmidt 1861 β 2.1 Dugesia trigrina Girard 1850 β 2.2 Planaria torva O.F. Muller 1774 β 1.9 Planaria (Dugesia) polychroa O. Schmid 1862 β 2.1 Polycelis felina Dalyell 1814 o 1.4 Polycelis nigra O.F. Muller 1774 β 2.0 Polycelis tenuis Ijima 1884 β 2.0 Gasteropoda Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Acroloxus lacustris Linnaeus 1758 β 2,2 Ancylus fluviatillis O.F. Muller 1774 o-β 1,7 Anisus vortex Linnaeus 1758 β 2,2 Aplexa hypnorum Linnaeus 1758 o-β 1,7 Bathyomphalus contortus Linnaeus 1758 o-β 1,7 Bithynia leachii Sheppard 1823 β 2,1 Bithtynia tentaculata Linnaeus 1758 β 2,2 Esperiana acicularis Ferussac 1823 β 2,2 Esperiana esperi Ferussac 1829 β 2,2 Ferrissia wautieri Miroli 1960 β 2,1 Galba truncatula O.F. Muller 1774 o-β 1,8 Gyraulus crista Linnaeus 1758 β 2,2 Gyraulus albus O.F. Muller 1774 β 1,9 56 Valoare saproba Valoare saproba Valoare saproba Valoare saproba

57 Gyraulus laevis Alder 1838 o-β 1,7 Hippeutis complanatus Draparnaud 1805 o-β 1,8 Lithoglyphus naticoides C. Pfeiffer 1828 β 2,2 Lymnaea stagnalis Linnaeus 1758 β 2,0 Planorbarius corneus Linnaeus 1758 β 2,0 Planorbis planorbis Linnaeus 1758 β 2,0 Physa (Physella acuta Draparnaud 1805 β 2,3 Physa fontinalis Linnaeus 1758 o-β 1,6 Radix auricularia Linnaeus 1758 β 2,2 Radix ovata Draparnaud 1805 β 2,3 Radix peregra O.F. Muller 1774 β 2,2 Segmentina nitida O.F. Muller 1774 o 1,5 Stagnicola corvus Gmelin 1788 β 2 Stagnicola palustris O.F. Muller 1774 β 1,9 Theodoxus danubialis Pfeiffer 1828 o-β 1,8 Theodoxus fluviatilis Pfeiffer 1828 β 1,9 Theodoxus tranversalis Pfeiffer 1828 o-β 1,7 Valvata cristata O.F. Muller 1774 β 2,1 Valvata piscinalis O.F. Muller 1774 β 2,0 Viviparus acerosus Bourguignat 1870 β 2,0 Viviparus viviparus Linnaeus 1758 β 2,0 Bivalvia Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Anodonta anatina Linnaeus 1758 β 2,2 Anodonta cygnaea Linnaeus 1758 β 1,9 Dreissena polymorpha Pallas 1771 β 2,0 Pisidium amnicum O.F. Muller 1774 β 1,8 Pisidium casertanum Poli 1791 o 1,5 Pisidium obtusale Lamarck 1818 o 1,4 Pseudanodonta complanata Rossmassler 1835 β 1,9 Sphaerium corneum Linnaeus 1758 β 2,2 Sphaerium rivicola Lamarck 1818 β 2,2 Sphaerium (Musculium) O.F. Muller 1774 β- 2,4 lacustre Unio crasus Philipsson 1788 β 1,8 Unio pictorum Linnaeus 1758 β 2,1 Unio tumidus Philipsson 1788 β 2,3 Polychaeta Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Valoare saproba Hypania invalida Grube 1860 β 2,3 Valoare saproba Oligochaeta Taxon bioindicator Autor AN Zona saproba predominanta Familia Naididae Valoare saproba 57

58 Amphichaeta leydigi Tauber 1879 β 2,0 Aulophorus (Dero) furcatus O.F. Muller 1773 β- 2,4 Chaetogaster diaphanus Gruithuisen 1828 β- 2,4 Dero digitata O.F. Muller ,7 Dero obtusa Udekem 1855 β- 2,5 Nais alpina Sperber 1848 o-β 1,7 Nais barbata O.F. Muller 1773 β 2,2 Nais bretscheri Michaelsen 1899 β- 2,4 Nais communis Piguet ,6 Nais elinguis O.F. Muller ,7 Nais pardalis Piguet 1906 β- 2,4 Nais variabilis Piguet ,6 Ophidonais serpentina O.F. Muller ,7 Paranais frici Hrabe 1941 β- 2,4 Pristina longiseta Ehrenberg 1828 β- 2,5 Pristinella jenkinae Stephenson 1932 o 1,3 Slavina appendiculata Udekem 1855 β 2,2 Stylaria lacustris Linnaeus 1767 β 2,3 Uncinais uncinata Orsted 1842 o-β 1,7 Vejdovskyella comata Vejdowsky 1884 o-β 1,8 Familia Tubificidae Aulodrilus limnobius Bretscher 1899 β 2,1 Branchiura sowerbyi Beddard 1892 β- 2,4 Limnodrilus claparedeanus Ratzel ,9 Limnodrilus hoffmeisteri Claparede p 3,5 Limnodrilus profundicola Verrill ,1 Limnodrilus udekemianus Claparede ,2 Potamothrix hammoniensis Michaelsen ,6 Potamothrix moldaviensis Vejdovsky β- 2,5 Mrazek Potamothrix vejdovski Hrabe ,6 Psammoryctides albicola Michaelsen 1901 β- 2,4 Psammoryctides barbatus Grube 1861 β 2,0 Rhyacodrilus falciformis Bretscher 1901 o 1,4 Spirosperma ferox Eisen 1879 β 2,2 Tubifex ignotus Stolc 1886 β- 2,4 Tubifex tubifex O.F. Muller p 3,5 Familia Lumbriculidae Lumbriculus variegatus Grube 1844 β- 2,5 Stylodrilus heringianus Claparede 1862 o-β 1,7 Familia Lumbricidae Eiseniella tetraedra Savign 1826 β 2,0 Familia Propappidae Propappus volki Michaelsen 1916 o-β 1,8 Familia Haplotaxidae Haplotaxis gordioides Hartmann 1821 o-β 1,6 58

59 Hirudinea Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Dina apathyi Gedroye 1916 β- 2,5 Dina lineata O.F. Muller ,6 Erpobdella octoculata Linnaeus ,8 Erpobdella nigricollis Brandes ,7 Erpobdella testacea Savigny 1820 β- 2,5 Glossiphonia complanata Linnaeus 1758 β- 2,4 Haemopis sanguisuga Linnaeus 1758 β 2,0 Helobdella stagnalis Linnaeus ,7 Hemiclepsis marginata O.F. Muller 1774 β 2,2 Hirudo medicinalis Linnaeus 1758 β 2,0 Piscicola geometra Linnaeus 1758 β 2,1 Trochaeta bykowskii Gedroye 1913 o 1,5 Arthopoda Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Aranaea Argyroneta aquatica Clerck 1758 o 1,5 Phyllopoda Artemia salina Linnaeus 1758 o-β 1,6 Branchipus stagnalis Linnaeus 1752 o 1,5 Decapoda Astacus astacus Linnaeus 1758 β 1,7 Astacus leptodactylus Eschscholtz 1823 β 1,9 Mysidacea Limnomysis benedeni Czerniavsky 1882 β 1,9 Amphipoda Corophium curvispinum Sars 1895 β 2,1 Dikerogammarus villosus Martynov 1925 β 2,1 Dikerogammarus haemobaphes Eichwald 1841 β 2,1 Gammarus fossarum Koch 1835 o-β 1,7 Gammarus balcanicus Schaferna 1922 o 1,2 Gammarus pulex Linnaeus 1758 β 2,1 Gammarus roeselli Gervais 1835 β- 2,2 Niphargus spp. Schiodte 1849 o 0,5 Synurella ambulans O. F. Muller 1846 β 2,0 Isopoda Asellus aquaticus Linnaeus ,6 Jaera sarsi Valkanov 1936 β 2,2 Valoare saproba Valoare saproba Hydrachnidia Taxon bioindicator Autor An Zona saproba Valoare 59

60 predominanta saproba Arrenurus fontinalis Viets 1920 o 0,5 Arrenurus globator O.F. Muller 1776 o 1,5 Atractides gibberipalpis Piersig 1898 β 1,9 Atractides nodipalpis Thor 1899 o 0,5 Aturus crinitus Thor 1902 β 2,0 Feltria minuta Koenike 1892 o 0,5 Hydrachna globosa De Geer 1778 o-β 1,7 Hydrachna geographica O.F. Muller 1776 o 1,5 Hygrobates calliger Piersig 1896 o 1,3 Hygrobates fluviatilis Strom 1768 o-β 1,6 Lebertia fimbrata Thor 1899 o 1,0 Limnesia maculata Muller 1776 β 2,0 Limnochares aquatica Linnaeus 1758 o-β 1,7 Piona nodata Muller 1776 o 1,2 Sperchon brevirostris Koenike 1895 o 0,5 Sperchon glandulosus Koenike 1886 o 0,5 Torenticola anomala Koch 1837 o 1,0 Torenticola elliptica Maglio 1909 o 0,8 Unionicola (Acax) crassipes O.F. Muller 1776 o 1,2 Ephemeroptera Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Baetis alpinus Pictet 1843 o 1,0 Baetis buceratus Eaton 1870 β- 2,4 Baetis lutheri Muller 1967 o-β 1,6 Baetis melanonyx Pictet 1843 o 1,2 Baetis muticus Linnaeus 1758 o 1,3 Baetis niger Linnaeus 1761 β 2,0 Baetis rhodani Pictet 1843 β 2,1 Baetis scambus Eaton 1870 o-β 1,6 Baetis vernus Curtis 1834 β 2,3 Caenis horaria Linnaeus 1758 β 2,1 Caenis luctosa Burmeister 1839 β 2,2 Caenis macrura Stephens 1835 β 1,8 Caenis robusta Eaton 1884 β 2,1 Cloeon dipterum Linnaeus ,5 Ecdyonurus dispar Curtis 1834 β 2,1 Ecdyonurus helveticus Eaton 1885 o 1,0 Ecdyonurus insignis Eaton 1870 β 2,1 Ecdyonurus torrentis kimmins 1942 o 1,2 Ecdyonurus venosus Fabricius 1775 o 1,4 Electrogena lateralis Curtis 1834 o 1,4 Electrogena quadrilineata Landa 1969 o 1,4 Epeorus alpicola Eaton 1871 o 1,0 Epeorus sylvicola Pictet 1865 o 1,4 Ephemera danica Muller 1764 β 1,7 Valoare saproba 60

61 Ephemera vulgata Linnaeus 1758 β 2,2 Ephemerella mucronata Bengtsson 1909 o 1,5 Ephemerella notata Eaton 1887 β 1,9 Habroleptoides confusa Sartori et 1986 o-β 1,6 Jacob Habrolepoides modesta Hagen 1864 o-β 1,7 Habrophlebia fusca Curtis 1834 o-β 1,6 Heptagenia coerulans Rostock 1878 β 2,1 Heptagenia flava Rostock 1878 β 2,3 Heptagenia longicauda Stephens 1835 β 2,2 Heptagenia sulphurea Muller 1776 β 2,2 Leptophlebia marginata Linnaeus 1767 β 2,0 Oligoneuriella rhenana Imhoff 1852 β 1,7 Palingenia longicauda Olivier 1791 β 1,8 Paraleptophlebia submarginata Stephens 1835 o-β 1,6 Potamanthus luteus Linnaeus 1767 β 2,1 Procloeon bifidum Bengtsson 1912 β 2,3 Rhithrogena carpatoalpina Klonowska et 1987 o 1,2 al. Rhithrogena germanica Eaton 1885 o 1,2 Rhithrogena hybrida Eaton 1885 o 1,0 Rhithrogena semicolorata Curtis 1834 β 1,8 Serratella ignita Poda 1761 β 2,0 Siphlonurus aestivalis Eaton 1903 β 2,0 Siphlonurus lacustris Eaton 1870 o 1,0 Torleya major Klapalek 1905 β 1,8 Odonata Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Aeshna affinis Vander Linden 1820 β 2,0 Aeshna cyanea Muller 1764 β 2,1 Aeshna grandis Linnaeus 1758 β 2,2 Aeshna mixta Latreille 1805 β 1,9 Calopteryx splendens Harris 1782 β 2,2 Calopteryx virgo Linnaeus 1758 β 1,9 Coenagrion mercuriale Charpentier 1840 o 1,5 Coenagrion ornatum Selys 1850 o-β 1,6 Coenagrion puella Linnaeus 1758 β 1,9 Coenagrion pulchellum Vander Linden 1825 β 2,1 Cordulegaster bidentata Selys 1843 o 1,5 Gomphus flavipes Charpentier 1825 β 2,1 Gomphus vulgatissimus Linnaeus 1758 β 2,1 Ischnura elegans Vander Linden 1820 β 2,0 Lestes sponsa Hansemann 1823 β- 2,5 Lestes viridis Vander Linden 1825 β 2,1 Libellula depressa Linnaeus 1758 β 2,2 Libellula quadrimaculata Linnaeus 1758 β 2,0 Onychogomphus forcipatus Linnaeus 1758 β 1,8 61 Valoare saproba

62 Platycnemis pennipes Pallas 1771 β 2,0 Sympetrum pedemontanum Allioni 1766 β 1,9 Sympetrum striolatum Charpentier 1840 β 2,0 Sympetrum vulgatum Linnaeus 1758 β 2,1 Plecoptera Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Amphinemura sulcicollis Stephens 1836 o 1,0 Brachyptera risi Morton 1896 o 1,2 Brachyptera seticornis Klapalek 1902 o 1,0 Capnia bifrons Newman 1839 o 1,1 Capnia nigra Pictet 1833 o 1,4 Dinocras cephalotes Curtis 1827 o 1,2 Isoperla grammatica Poda 1761 o-β 1,7 Leuctra albida Kempny 1899 o 1,3 Leuctra fusca Linnaeus 1758 β 1,9 Leuctra geniculata Steph β 2,0 Leuctra hippopus Kempny 1899 o 1,1 Leuctra nigra Olivier 1811 o 1,3 Leuctra spp. Steph o 1,4 Nemoura cinerea Reitzus 1783 β 2,1 Nemoura marginata Pictet 1836 o 1,5 Nemoura minima Aubert 1946 o 1,0 Nemoura obtusa Ris 1902 o 0,5 Perla bipunctata Pictet 1833 o 1,0 Perla burmeisteriana Claasen 1936 o 1,5 Perla marginata Panzer 1799 o 1,0 Perlodes microcephalus Pictet 1833 o 1,5 Protonemura intricata Ris 1902 o 1,2 Protonemura lateralis Pictet 1836 o 0.5 Protonemura meyeri Pictet 1841 o 0.3 Protonemura praecox Morton 1894 o 0.7 Protonemura spp. Kempny 1898 o 0.6 Taeniopteryx hubaulti Aubert 1946 o 1.3 Heteroptera Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Aphelocheirus aestivalis Fabricius 1794 β 1,5 Corixa spp. Geoffroy 1762 β 1,9 Gerris spp. Fabricius 1794 o-β 1,6 Hydrometra stagnorum Linnaeus 1758 o-β 1,6 Ilyocoris cimicoides Linnaeus 1758 β 2,1 Nepa cinerea Linnaeus 1758 β 1,7 Notonecta spp. Linnaeus 1758 β 1,9 Ranatra linearis Linnaeus 1758 β 2,0 Sigara spp. Fabricius 1775 β 2,0 Velia caprai Tamanini 1947 o 1,0 62 Valoare saproba Valoare saproba

63 Neuroptera Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Sisyra fuscata Fabricius 1793 β- 2,4 Megaloptera Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Sialis fuliginosa Pictet 1836 β 2,0 Sialis lutaria Linnaeus 1758 β 2,3 Coleoptera Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta 63 Valoare saproba Valoare saproba Agabus bipustulatus Linnaeus 1767 β 2,2 Agabus uliginosus Linnaeus ,7 Agabus spp. Leach 1817 β 2,0 Berosus spinosus Steven 1808 o-β 1,6 Bidessus unistriatus Goeze ,8 Coelambus impressopunctatus Schaller 1783 β- 2,4 Colymbetes fuscus Linnaeus ,7 Dytiscus marginalis Linnaeus 1758 β 2,1 Dytiscus spp. Linnaeus 1758 β 2,2 Elmis aenea P. Muller 1806 o 1,5 Elmis latreillei Bedel 1878 o 1,0 Elmis maugetii Latreille 1798 o 1,5 Elmis spp. Latreille 1798 o 1,2 Esolus angustatus P. Muller 1821 o 1,4 Esolus parallelepipedus P.Muller 1806 o-β 1,6 Graphoderus cinereus Linnaeus 1758 β- 2,5 Gyrinus distinctus Aube 1836 o-β 1,6 Gyrinus paykulli Ochs 1927 β 2,2 Gyrinus substriatus Stephens 1829 β 2,0 Gyrinus spp. O.F.Muller 1764 β 2,0 Haliplus flavicollis Sturm 1834 o-β 1,7 Haliplus lineaticollis Marsham 1802 β 1,9 Haliplus obliquus Fabricius 1787 o-β 1,7 Haliplus spp. Latreille 1802 o-β 1,7 Helichus substiratus Muller 1821 β 2,2 Helophorus aquaticus Linnaeus ,7 Helophorus brevipalpis Bedel 1881 β- 2,5 Helophorus dorsalis Marsham 1802 β- 2,4 Helophorus grandis Illiger 1798 β- 2,4 Helophorus minutus Fabricius 1775 β- 2,4 Helophorus villosus Duftschmid 1805 β 2,2 Hydaticus transversalis Pontoppidan 1763 β- 2,4 Hydraena alpicola Pretner 1931 o 1,0 Hydraena gracilis Germar 1824 o-β 1,7 Valoare saproba

64 Hydraena intermedia Rosenhauer 1847 o-β 1,7 Hydraena minutissima Stephens 1829 o 1,5 Hydraena pygmaea Waterhouse 1833 o 1,0 Hydraena riparia Kugelann 1794 o-β 1,6 Hydrobius fuscipes Linnaeus ,7 Hydrochus elongatus Schaller ,8 Hydrophilus spp. Geoffroy 1762 o 1,5 Hydroporus spp. Clairville 1806 o 1,5 Hydrovatus cuspidatus Kunze 1818 β 2,0 Hygrotus inaequalis Fabricius 1777 β 2,2 Hygrotus versicolor Schaller 1783 o-β 1,8 Hyphydrus ovatus Linnaeus ,7 Ilybius spp. Erichson 1832 β 2,2 Laccobius minutus Linnaeus 1758 β- 2,4 Laccophilus spp. Klug 1834 β- 2,4 Limnebius truncatellus Thunberg 1794 o 1,5 Limnius spp. Illiger 1802 o 1,5 Noterus clavicornis De Geer ,7 Noterus crassicornis O.F.Muller ,8 Peltodytes caesus Duftschmidt 1805 β- 2,6 Platambus maculatus Linnaeus 1758 β 2,3 Rhantus bistriatus Bergstraesser 1778 β- 2,4 Rhantus exsoletus Forster 1771 β- 2,4 Riolus cupreus P. Muller 1806 β 2,0 Scarodytes halensis Fabricius 1787 β 1,9 Spercheus emarginatus Schaller 1783 β 2,2 Trichoptera Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominanta Rhyacophila fasciata Hag o 1,2 Rhyacophila laevis Pict o 0,6 Rhyacophila nubila Zett β 2,0 Rhyacophila obliterata McL o-β 1,6 Rhyacophila polonica McL o 0,6 Rhyacophila tristis Pictet 1834 o 1,4 Glossosoma boltoni Curtis 1834 o 1,5 Glossosoma conformis Neboiss 1963 o 1,0 Synagapetus iridipennis McL o 0,5 Agapetus laniger Pictet 1834 o 1,5 Oxyethira flavicornis Pictet 1834 β 2,1 Hydroptila forcipata Eaton 1873 β 2,2 Philopotamus montanus Donovan 1813 o 1,2 Philopotamus variegatus Scopoli 1763 o 1,3 Wormaldia occipitalis Pictet 1834 o 0,5 Hydropsyche angustipennis Curtis 1834 β 2,3 64 Valoare saproba

65 Hydropsyche bulgaromanorum Mal β 2,2 Hydropsyche contubernalis McL β- 2,5 Hydropsyche instabilis Curtis 1834 o 1,5 Hydropsyche ornatula McL β 2,0 Hydropsyche pellucidula Curtis 1834 β 2,0 Hydropsyche saxonica McL o-β 1,7 Neureclipsis bimaculata Linnaeus 1785 β 2,1 Plectrocnemia conspersa Curtis 1834 o-β 1,8 Polycentropus flavomaculatus Pictet 1834 β 1,9 Psychomyia pusilla Fabricius 1781 β 2,0 Tinodes rostocki McL o 1,3 Ecnomus tenellus Rambur 1842 β 2,2 Phryganea grandis Linnaeus 1758 o-β 1,5 Oligotricha striata Linnaeus 1758 o 1,1 Brachycentrus montanus Klap o 1,2 Brachycentrus subnubilis Curtis 1834 β 2,0 Micrasema minimum McL o-β 1,6 Drusus biguttatus Pictet 1834 o 1,1 Drusus discolor Rambur 1842 o 1,0 Drusus trifidus McL o-β 1,5 Limnephilus auricula Curtis 1834 β 1,9 Limnephilus decipiens Kol β 2,2 Limnephilus flavicornis Fabricius 1789 β 1,8 Limnephilus rhombicus Linnaeus 1758 β 2,0 Limnephilus vittatus Fabricius 1798 o-β 1,5 Anabolia nervosa Curtis 1834 β 2,1 Potamophylax cingulatus Stephens 1837 o 0,9 Potamophylax latipennis Curtis 1834 o 1,3 Potamophylax luctuosus Pill.&Mitt o 1,0 Potamophylax nigricornis Pictet 1834 o 1,0 Halesus digitatus Schrank 1781 o-β 1,6 Allogamus uncatus Brauer 1857 o 0,6 Goera pilosa Fabricius 1775 β 2,1 Lithax niger Hagen 1859 o 0,5 Silo nigricornis Pictet 1834 o-β 1,6 Silo pallipes Fabricius 1781 o 1,2 Lepidostoma hirtum Fabricius 1781 o-β 1,8 Mystacides nigra Linnaeus 1758 β 2,1 Oecetis ochracea Curtis 1825 β- 2,4 Leptocerus tineiformis Curtis 1834 β- 2,5 Sericostoma personatum Kirby&Sp o 1,5 Beraea pullata Curtis 1834 o 0,5 Ernodes articularis Pictet 1834 o 0,5 Odontocerum albicorne Scopoli 1763 o 1,2 Diptera Taxon bioindicator Autor An Zona saproba Valoare saproba 65

66 predominant a CHIRONOMIDAE Subfamilia TANYPODINAE Ablabesmyia longistyla Fittkau 1962 β 2,1 Ablabesmyia monilis Linne 1758 β 2,3 Apsectrotanypus trifascipennis Zetter β 2,2 Clinotanypus nervosus Meigen 1818 β- 2,4 Conchapelopia melanops Wied β 2,3 Conchapelopia pallidula Mg o- β 1,5 Macropelopia fehlmanni Kieff o- β 1,5 Macropelopia adaucta Kieff o 1,1 Macropelopia nebulosa Mg β 2,3 Macropelopia notata Mg o 1,2 Monopelopia tenuicalcar Kieff o 0,8 Natarsia punctata Mg β 2,2 Nilotanypus dubius Mg β 1,9 Paramerina divisa Walk o- β 1,5 Procladius (Holotaypus) choreus Mg β- 2,5 Rheopelopia maculipennis Zetter β 2,0 Rheopelopia ornata Mg β- 2,5 Tanypus kraatzi Kieff β 2,2 Tanypus punctipennis Mg β 2,2 Thienemannimya carnea Fabr o- β 1,8 Thienemannimya geijeskesi Goetgh o 1,2 Thienemannimyia laeta Mg o- β 1,6 Trissopelopia longimana Staeg o 1,0 Zavrelimyia barbatipes Kieff o 1,0 Zavrelimyia hirtimana Kieff o 0,8 Zavrelimyia melanura Mg o 0,5 Zavrelimyia nubila Mg o 0,8 Zavrelimyia signatipennis Kieff o 0,8 Subfamilia DIAMESINAE Boreoheptagyia legeri Goetgh o 0,8 Diamesa cinerella Mg o- β 1,5 Diamesa dampfi Kieff o- β 1,5 Diamesa incallida Walk o 1,2 Diamesa insignipes Kieff β 2,0 Diamesa latitarsis Goetgh o 1,0 Diamesa modesta Serr-tos 1967 o 0,8 Diamesa steinboecki Goetgh o 0,4 Diamesa tonsa Walk o- β 1,7 Potthastia gaedii Meigen 1838 β 2,0 Potthastia longimana Kieff β 2,3 Protanypus forcipatus Egger 1863 o 1,3 Pseudokiefferiella parva Edw o 1,3 Sympotthastia zavreli Pagast 1947 β 1,8 66

67 Subfamilia PRODIAMESINAE Monodiamesa bathyphila Kieff β 2,0 Odontomesa fulva Kieff β 1,9 Prodiamesa olivacea Mg ,7 Prodiamesa rufovittata Goetgh β 2,2 Subfamilia ORTHOCLADIINAE Brillia longifurca Kieff ,7 Brillia modesta Mg β 1,8 Cardiocladius fuscus Kieff β 2,3 Chaetocladius piger Goetgh β 2,0 Chaetocladius vitellinus Kieff β 2,3 Corynoneura lobata Edw o 1,3 Corynoneura scutellata Winner o- β 1,7 Cricotopus algarum Kieff β 1,9 Cricotopus annulator Goetgh β 1,9 Cricotopus bicinctus Mg β- 2,5 Cricotopus cylindraceus Kieff β- 2,5 Cricotopus festivellus Kieff β- 2,5 Cricotopus fuscus Kieff β 1,9 Cricotopus similis Goetgh β 2,0 Cricotopus tremulus Hirv β 2,1 Cricotopus triannulatus Macq β 2,2 Cricotopus trifascia Edw β 2,1 Diplocladius cultriger Kieff β 2,1 Eukiefferiella brevicalcar Kieff o- β 1,7 Eukiefferiella claripennis Lund 1898 β 2,3 Eukiefferiella clypeata Kieff β 1,8 Eukiefferiella coerulescens Kieff o 1,3 Eukiefferiella cyanea Thien o 0,7 Eukiefferiela devonica Edw o- β 1,7 Eukiefferiella dittmari Lehm β 1,8 Eukiefferiella gracei Edw β 1,9 Eukiefferiella lobifera Goetgh o- β 1,7 Eukiefferiella minor Edw o 1,2 Eukiefferiella similis Goetgh o 1,2 Heleniella ornaticollis Edw o 1,2 Heterotrissocladius marcidus Walk o 1,3 Cricotopus (Isocladius) Fabric ,6 sylvestris Krenosmittia camptophleps Edw o 1,0 Limnophyes prolongatus Kieff o 1,3 Metriocnemus albolineatus Mg o 0,8 Metriocnemus fuscipes Mg o 1,0 Metriocnemus obscuripes Holm o 0,8 Nanocladius balticus Palmen 1959 β- 2,4 Nanocladius bicolor Zett β 2,2 Nanocladius rectinervis Kieff β 2,1 Orthocladius (Euorthocladius) Kieff o- β 1,7 67

68 rivicola Orthocladius (Euorthocladius) Kieff o- β 1,6 rivulorum Orthocladius (Euorthocladius) Kieff β 1,8 thienemanni Orthocladius (Orthocladius) Mg β 1,8 rubicundus Orthocladius (Symposiocladius) Kieff o- β 1,5 lignicola Paracladius conversus Walk β 2,2 Paracricotopus niger Kieff o- β 1,5 Parakiefferiella bathophila Kieff β 2,0 Parakiefferiella gracillima Kieff o 0,5 Parametriocnemus stylatus Kieff o- β 1,6 Paratrichocladius rufiventris Mg β 2,3 Paratrichocladius skirwithensis Edw β 2,0 Paratrissocladius excerptus Walk β 1,8 Parorthocladius nudipennis Kieff o 1,1 Psectrocladius limbatellus Holm β 1,8 Rheocricotopus atripes Kieff o 1,0 Rheocricotopus chalybeatus Edw o 1,0 Synorthocladius semivirens Kieff β 2,0 Thienemanniella acuticornis Kieff 1925 o 0,8 Thienemanniella clavicornis Kieff 1911 o 1,2 Thienemanniella vittata Edw o 1,3 Tvetenia bavarica Goeth o 1,3 Tvetenia calvescens Edw β 1,9 Tvetenia verralli Edw β 2,0 Subfamilia CHIRONOMINAE Cladotanytarsus mancus Walk β 2,1 Cladotanytarsus vanderwulpi Edw β 2,0 Krenospectra fallax Reiss 1969 o 0,6 Microspectra apposita Walk o-β 1,5 Microspectra atrofaciata Kieff β- 2,4 Microspectra bidentata Goeth o 0,8 Microspectra fusca Mg o 0,8 Microspectra junci Mg o 0,8 Microspectra lindrothi Goeth o 1,3 Microspectra radialis Goetgh o 1,2 Microspectra recurvata Goetgh o 0,8 Paratanytarsus austriacus Kieff o 1,2 Paratanytarsus lauterborni Kieff β 2,1 Rheotanytarsus curtistylus Goeth o-β 1,7 Rheotanytarsus nigricauda Fittk o 1,1 Rheotanytarsus photophilus Goeth β 2,0 Stempellinella brevis Edwards 1929 o 1,0 Tanytarsus brundini Lind β 2,0 Tanytarsus eminulus Walk β 1,9 Tanytarsus heusdensis Goeth o 0,7 68

69 Tanytarsus palettaris Vern o 0,7 Tanytarsus sinuatus Goeth o 0,7 Virgatanytarsus arduennenensis Goeth β 2,0 Chironomus anthracinus Zett ,7 Chironomus bernensis Klotz ,9 Chironomus cingulatus Mg ,7 Chironomus plumosus Linne 1758 p 3,6 Chironomus thummi Kieff 1911 p 4,0 Clapodelma viridula Linn β 2,2 Cryptochironomus defectus Kieff 1913 β- 2,5 Cryptichronomus rostratus Kieff β- 2,5 Demycryptachironomus Zett 1860 β 2,3 vulneratus Dicroptendipes nervosus Staeg ,7 Dicrotendipes notatus Mg β- 2,4 Dicrotendipes tritomus Kieff β 2,3 Einfeldia dissidens Walk ,9 Einfeldia pagana Mg β 2,2 Glyptotendipes pallens Mg ,7 Harnischia curtilamellata Malloch 1915 β 2,1 Harnischia fuscimana Kieff β 2,1 Kiefferulus tendipediformis Goetgh ,6 Microtendipes chloris Mg β 2,3 Microtendipes pedellus De geer 1776 β 2,3 Parachironomus arcuatus Goetgh β- 2,5 Parachironomus frequens Johann β- 2,5 Parachironomus vitiosus Goetgh β- 2,5 Paracladopelma camptolabis Kieff β 1,9 Paratendipes albimanus Mg β 2,3 Phaenopsectra flavipes Mg β- 2,5 Polypedillum albicorne Mg o 0,8 Polypedilum apfelbecki Strobl 1900 o 0,8 Polypedilum convictum Walk 1856 β 1,9 Polypedilum cultellatum Goeth β 1,8 Polypedilum laetum Mg β 2,1 Poypedilum nubeculosum Mg β 2,3 Polypedilum pedestre Mg ,7 Saetheria reissi Jack β 2,2 Diptera Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominant a Aedes spp. Meigen 1818 β- 2,5 Anopheles spp. Meigen 1818 β- 2,5 Chaoborus spp. Lichtenstein 1800 β 2,3 Bezzia spp. Kieffer 1899 o 1,4 69 Valoare saproba

70 Ceratopogon spp. Meigen 1803 o 1,3 Culex spp. Linnaeus 1758 β- 2,5 Dasyhelea versicolor Kieffer 1911 o 1,2 Dicranota spp. Zetterstedt 1838 o 1,5 Dixa spp. Meigen 1818 o 1,5 Eristalis tenax Linnaeus 1758 p 4,0 Hexatoma spp. Latreille 1809 o 1,5 Odontomyia spp. Meigen 1803 o 1,5 Ochlerotatus spp. Lynch β 2,2 Arribalzaga Oxycera spp. Meigen 1803 o 1,0 Pericoma spp. Walker 1856 o 1,5 Ptychoptera spp. Meigen 1803 o 1,0 Serromyia spp. Meigen 1818 o 1,5 Sylvicola fenestralis Scopoli p 3,1 Psychoda spp. Latreille 1796 β 2,0 Prosimulium hirtipes Fries 1824 o-β 1,6 Simulium balcanicum Enderlein 1924 β 2,2 Simulium angustipes Edwards 1915 β 2,0 Simulium carpathicum Knoz 1961 o 1,0 Simulium colombaschense Scopoli 1780 β 2,2 Simulium costatum Friederichs 1920 o 1,0 Simulium equinum Linnaeus 1758 β 2,2 Simulium monticola Friederichs 1920 o 1,2 Simulium ornatum Meigen 1818 β- 2,4 Simulium reptans Linnaeus 1758 β 2,0 Simulium variegatum Meigen 1818 o 1,5 Atherix ibis Fabricus 1798 o 1,0 Atherix marginata Meigen 1803 o 1,2 Blepharicera fasciata Westwood 1842 o 1,5 Limnophila spp. Macquart 1834 β 2,0 Limnophora spp. Robineau β 2,2 Desvoidy Liponeura spp. Loew 1844 o 1,0 Stratiomys spp. Geoffroy 1762 β 2,2 Tabanus spp. Linnaeus 1758 β 2,0 Tipula spp. Linnaeus 1758 β 2,2 Wiedemania spp. Linnaeus 1758 o 1,0 Bryozoa Taxon bioindicator Autor An Zona saproba predominant a Cristatella mucedo Cuvier 1798 β 2,0 Fredericella sultana Blumenbach 1779 o-β 1,6 Paludicella articulata Ehrenberh 1831 o-β 1,7 Plumatella emarginata Allman 1844 β 2,2 Valoare saproba 70

71 Plumatella fruticosa Allman 1844 β 2,0 Plumatella fungosa Pallas ,5 Plumatella repens Linnaeus 1758 β 2,2 Anexa D ă elemente biologice: faună piscicolă -Râuri Sistemul de evaluare şi clasificare a corpurilor de apă pe baza faunei piscicole a fost realizat cu ajutorul metodei EFI+. Pentru realizarea acestui index au fost procesate peste de probe din majoritatea ţărilor UE. Au fost luate în calcul 254 de specii piscicole care au fost grupate pe criterii e în 15 categorii de guilde, fiecare din acestea având între 3 şi 7 grupuri de specii. 71

72 Datele au fost procesate statistic utilizând modelul tipologiilor piscicole rezultate din proiectul FAME. Metricele testate au fost selectate pe baza următoarelor criterii: calitatea modelului, reprezentativitatea pentru diversele ecoregiuni, sensibilitatea la diversele tipuri de presiuni (inclusiv hidromorfologice), gradul de corelare între metrici (eliminând pe cele redundante). În final au rămas 4 metrici. Matricele selectate pentru EFI+ sunt: Corpuri de apă salmonicole: -densitatea relativă a indivizilor intoleranţi cu dimensiunea sub 150 mm; -densitatea relativă a speciilor intolerante la reducerea oxigenului dizolvat. Corpuri de apă ciprinicole: -abundenţa relativă a speciilor generativ reofile (care necesită habitate de tip lotic pentru reproducere); -densitatea relativă a speciilor litofile. La adresa < se găseşte modelul fişei de prelucrare a datelor şi link-ul către baza de date internaţională, respectiv programul automat de procesare al datelor. Calitatea Ape Salmonicole Tipurile RO 01, RO 02, RO 03 şi RO 17, RO18 Ape Cyprinicole Tipurile RO 04 - RO 15 şi RO 19, RO 20 Prelevare la picior Prelevare ambarcaţie a foarte bună 0,912-1,000 0,940-1,000 0,918-1,000 (Clasa 1) a bună (Clasa 0,756-0,911 0,656-0,939 0,563-0,917 2) a moderată 0,504-0,755 0,438-0,655 0,376-0,562 (Clasa 3) a slabă (Clasa 0,253-0,503 0,219-0,437 0,188-0,375 72

73 4) a proastă (Clasa 5) 0,000-0,252 0,000-0,218 0,000-0,187 Tabel cu limitele claselor de calitate pentru diversele tipuri de corpuri de apă Pentru Dunăre (RO 12-15), dificultatea rămîne prelevarea unor probe reprezentative. RO 12 trebuie abordat ca lacuri de baraj, corpuri de apă puternic modificate. Deocamdată, cel puţin pentru Dunărea aval de PF, rezultatele EFI+ nu pot fi utilizate ca atare ci trebuie valorificate prin intermediul opiniei expertului care să ia în consideraţie ansamblul asociaţiilor de organisme şi situaţia creată prin întreruperea conectivităţii laterale. Pentru tipul RO 16 evaluarea prin intermediul ihtiofaunei nu este practică deoarece aceasta are particularităţi pregnante şi necesită crearea unei index de evaluare specific, posibil dar nefezabil din punct de vedere al bugetului de timp şi financiar alocat. Pentru tipurile RO evaluarea prin intermediul ihtiofaunei nu este reprezentativă (fauna piscicolă a acestora fiind, de regulă, formată doar din 1-2 specii) în cazul în care există. În tipologia europeană utilizată la realizarea bazei de date FIDES, FAMEşi EFI + râurile sunt clasificate, după regimul de curgere în: permanente, secate vara şi secate iarna (summer dry, respectiv winter dry) şi aceste date trebuie introduse în coloana Flow regime din spreadsheet. Rezultatele trebuie utilizate cu prudenţă şi corelate cu ceilalţi indicatori. Pentru evaluarea stării e a corpurilor de apă pe baza ihtiofaunei este nevoie de rezultatele obţinute prin accesarea site-ului EFI+. Rezultatele tuturor amplasamentelor şi corpurilor de apă acceptate de programul EFI+ sunt la dl Istvan Falka (DA Mureş laborator) şi la dl Şerban Iliescu (ANAR Bucureşti monitoring). Procesarea datelor Datele din teren vor fi înregistrate pe o fişă care să permită ulterior procesarea lor prin programul automat şi să să contribuie la realizarea unei baze de date naţionale. Există diverse modele pentru astfel de fişe, unul este cel propus în cursul JDS, care a fost acceptat şi utilizat de toate ţările participante şi este compatibil cu cerinţele bazei de date FAME, din care a derivat baza de date utilizată pentru EFI. 73

74 Datele pot fi înscrise în tabelul excel pus la dispoziţie de consorţiul EFI pe pagina de internet < şi transmise sub această formă sau pot fi introduse manual la adresa indicată în aceeaşi pagină. La adresa < pot fi găsite toate valorile ce sunt acceptate de tabelul de preluarea datelor (spreadsheet) inclusiv denumirile corecte ale speciilor piscicole. În fişa cu rezultatele transmise de programul de calcul (output) se găsesc următoarele date: Abundenţe şi densităţi relative calculate pentru diversele ghilde (grupări e). În ultimele coloane sunt prezentate scorurile calculate pentru zona salmonidelor, pentru zona ciprinidelor, scorul agregat şi clasa de calitate în care se încadrează secţiunea studiată. Pentru fiecare coloană cu valori rezultate din calcularea diverşilor parametri există o rubrică de observaţii (comment) cu ajutorul cărora suntem informaţi dacă au fost identificate valori anormale to be checked, dacă suportul statistic al rezultatului este fragil sau metoda de captură folosită nu este cea mai adecvată fish index to be used with caution. Menţiunea nothing to report arată că datele introduse se înscriu în limitele normale pentru zona respectivă, conforme cu cele înregistrate anterior în baza de date. Variabilă Atribute, unitaţi măsură Site Code Codul punctului de prelevare unic la nivel naţional Longitude Longitudine Latitude Latitudine Day Ziua Month Luna Year Anul Country Ţara indicativ River Name Numele râului Site Name Numele locaţiei Altitude Altitudine în m Ecoregion Ecoregiune dupa Illies & Botosaneanu Mediterranean Type Tipul Mediteranean, 0 yes, no 74

75 Variabilă Atribute, unitaţi măsură River Region Regiune hidrogeografica, Danube Method: Metoda captură, wading, boat Fished Area Suprafaţa pescuită mp Wetted Width Laţimea apei m Flow Regime, Regim de curgere, permanent, summer dry, winter, dry Natural Lake Upstream: Lacuri naturale amonte Yes, No yes, no Geomorphology: Geomorfologie naturally constraint no mobility, braided, sinuous, meander regular, meander tortous Former Flood Plain: yes, no Prezenta câmpie inundabilă, iniţial Yes, No Water Source: Sursa de alimentare glacial, nival, pluvial, groundwater Upstream Drainage Area, Suprafata bazin amonte kmp kmp Distance from Source Distanţa faţa de izvor km River Slope, Panta, Air tempreture Temperature aerului º C Mean Annual Temperatura medie anuală º C Air temperature January Temperature medie în ianuarie º C Air temperature July Temperature medie în iulie º C Former Sediment Size: Dimensiunile sedimentelor, iniţial Organic, Silt, Sand, Gravel, Boulder, No Data, Sampling Location, Locaţia de prelevare main channel, backwater, mixed Species Name Numele speciei din tabel, 254 sp Total number run1 Total capturi, prima toana Nr indivizi Number Length Below 150 Numărul indivizilor sub 150 mm Nr indivizi Number Length Over 150 Numărul indivizilor peste 150 mm Nr indivizi 75

76 Tabel cu datele ce trebuie însccrise în fişa pentru procesare (tabel excel, spreadsheet) introduse în programul de calcul Exemplu: tabelul excel cu rezultatul procesării (output) (mai jos). Au fost reţinute primele coloane cu datele de identificare a punctelor de prelevare şi ultimele două coloane cu rezultatul numeric al calculului indexului EFI+ şi clasa la care se încadrează corpul de apă investigat. Site.name River.name Site.code Day Month Year FishIndex FishIndex. class C.Salageni Prut 18P08Is , Bajura Prut 2P08Bt , Intrepretarea rezultatelor Pentru interpretarea rezultatelor este recomandabilă prudenţă, în sensul că precizia metodei este încă limitată de următorii factori: pentru ecoregiunile prezente în România numărul datelor introduse în baza de date internaţională este relativ mică (circa 280), astfel modelul teoretic, valoarea ideală calculată este încă fragilă din punct de vedere statistic; trebuie ţinut cont de faptul că, pentru râurile mari prelevarea este încă deficitară, în sensul aplicării stricte a metodologiei şi dotării echipelor cu ambarcaţiuni echipate pentru pescuit cu anozi multipli (boom); în unele situaţii particulare este dificilă delimitarea celor două tipuri de corpuri de apă: salmonicole, respectiv ciprinicole; în aceste cazuri creşte ponderea opiniei specialistului, bazată pe cunoaşterea caracteristicilor e ale habitatului şi a structurii cenozei respective. Este recomandabil ca biologii care fac intrepretările să participe la prelevare şi să fie familiarizaţi cu noţiunea de ghilde e, cu tipologia corpurilor de apă şi structura cenozei pentru fiecare punct de prelevare. Încadrarea corpului de apă la categoria corespunzătoare (salmonicol, respectiv ciprinicol) trebuie făcută atât pe baza criteriilor hidromorfologice, dar în special pe baza criteriilor e. 76 Întocmit,

77 77 Dr. biolog Grigore Davideanu

78 Anexa E- a-element biologic Fitoplancton- lacuri naturale ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE FITOPLANCTONICE Domeniu de aplicare Algele fitoplanctonice pot fi folosite pentru evaluarea starii e a lacurilor naturale. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring. Principiu Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fiecare lac natural este un corp de apă. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice. Pentru evaluarea stării e contează algele din zona fotică şi perioada maximă de vegetaţie (mai-septembrie). Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă. Descrierea metodei Parametri selectaţi pentru evaluarea stării e a lacurilor naturale pe baza fitoplanctonului sunt: indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă a, abundenţă numerică cianoficee şi indicele de diversitate Shannon-Wiener. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare. Indice număr de taxoni Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă. Biomasă Reprezintă greutatea algelor dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie, exprimată în mg/ l (mm 3 /l). Clorofila a Reprezintă concentraţia acestui pigment dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie, exprimată în µg/l. Indice de diversitate Shannon-Wiener H S i 1 p i ln p i S = numărul de specii; p i = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă. Indice abundenţa numerică a cianobacteriilor Reprezintă numărul de cianobacterii raportat la numărul total de alge din probă. Se exprimă în procente. 78

79 Tabelele 1-5 cuprind valorile propuse pentru fiecare dintre parametri selectaţi, pentru cele 5 stări e, pe categorii tipologice, inclusiv valorile ghid pentru starea de referinţă. Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de taxoni Tipologie veche Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună ă bună ă moderat ă ă slabă ă proastă ROLN01+02 ROLN < 5 ROLN ROLN < 8 ROLN06 ROLN < 13 ROLN ROLN < 7 ROLN14 ROLN06 T < 3 ROLN15+16 ROLN < 9 ROLN17+18 ROLN < 8 Tabel 2: Valori propuse pentru biomasă Tipologie veche Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună ă bună ă moderat ă ă slabă ă proastă ROLN01+02 ROLN > 15 ROLN ROLN > 25 5 ROLN06 ROLN > 15 ROLN ROLN > 35 ROLN14 ROLN > 12 T ROLN15+16 ROLN > 12 ROLN17+18 ROLN > 5 Tabel 3: Valori propuse pentru clorofila a Tipologie veche Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună ă bună ă moderat ă ă slabă ă proastă 79

80 ROLN01+02 ROLN >200 ROLN ROLN >200 ROLN06 ROLN >200 ROLN ROLN >150 ROLN14 ROLN06 T >100 ROLN15+16 ROLN >25 ROLN17+18 ROLN >10 Tabel 4: Valori propuse pentru indice abundență numerică cianobacterii (%) Tipologie veche Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună ă bună ă moderat ă ă slabă ă proastă ROLN01+02 ROLN > 40 ROLN ROLN > 70 ROLN06 ROLN > 60 ROLN ROLN > 70 ROLN14 ROLN06 T > 20 ROLN15+16 ROLN > 20 ROLN17+18 ROLN > 10 Tabel 5: Valori propuse pentru indice de diversitate Shannon-Wiener Tipologie veche Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună 80 ă bună ă moderat ă ă slabă ă proastă ROLN01+02 ROLN01 2,08 2,00 1,54 1,20 1,00 <.1,00 ROLN ROLN02 5 2,46 2,27 1,85 1,45 1,04 <1,04 ROLN06 ROLN03 3,07 2,50 2,23 1,90 1,50 <1,50 ROLN ROLN05 2 2,56 2,32 2,07 1,79 1,32 <1,32 ROLN14 ROLN06 T 1,60 1,37 0,98 0,81 0,40 <0.40 ROLN15+16 ROLN07 1,79 1,68 1,24 0,84 0,36 <0.36

81 ROLN17+18 ROLN08 2,72 2,54 2,31 1,85 1,42 <1,42 Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si starile e pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la stare a foarte buna la starea a proasta. Se prezinta un model de calcul (fig.2). Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul cursurilor de apa pentru indicii selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea starii e, dupa cum urmeaza: Indice număr taxoni (TAX) 10% Indice abundenţă numerică cianobacterii (CYANO) 20% Biomasa (BIO) 30% Clorofila a (CHL) 15% Indicele de diversitate Shannon-Wiener (ID) 25% Formula de calcul este următoarea: 0.1*TAX+0.2*CYANO+0.3*BIO+0.15*CHL+0.25*ID = indice multimetric Valoarea indicelui multimetric va da starea ă care trebuie să fie cuprins între 0 şi 1. Pentru incadrarea în stare ă se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează: Valoare foarte bună min bună min moderată min slabă min proastă max În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ă. 81

82 Determinare valoare pentru următorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice Compararea cu valorile limită între stările e Factori stresori: aport nutrienți Indice număr de taxoni (TAX) Biomasa (BIO) Clorofila a (CHL) Indice diversitate (ID) Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă RCE TAX RCE BIO RCE CHL RCE ID RCE CYANO Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,1xRCE TAX + 0,3xRCE BIO + 0,15xRCE CHL + 0,2xRCE CYANO + 0,25xRCE ID Calcul IM stare ă Evaluare finală stare ă = B Indice abundență numerică cianobacterii (CYANO) Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Dacă valoare determinată valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1 Compararea IM cu valorile limită pt. stare ă Fig, 1: Schemă de evaluare a stării e a corpurilor de apă pe baza fitoplanctonului lacuri naturale 82

83 Determinare valoare pentru următorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice Compararea cu valorile limită între stările e TAX = 21 Factori stresori: aport nutrienți BIO = 47,88 CHL = 17,77 ID = 2,15 CYANO = 56 Comparare a valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă RCE BIO =8/47,88=0,17 RCE CHL =14/17,77=079 RCE ID =2,15/2,56=0,84 RCE CYANO =0,15/0,56=0,27 RCE TAX =21/28=0,75 Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,1x0,75 + 0,3x0,17 + 0,15x0,79 + 0,2x0,27 + 0,25x0,84 Calcul IM stare ă = 0,075+0,051+0, ,21 = 0,509 Evaluare finală stare ă = B Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Dacă valoare determinată valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1 Compararea IM cu valorile limită pt. stare ă 83

84 Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării e a corpurilor de apă pe baza fitoplanctonului lacuri naturale 84

85 Anexa F- a-element biologic Fitobentos-Lacuri naturale ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE (FITOBENTOS) Domeniu de aplicare Algele bentice pot fi folosite pentru evaluarea stării e a lacurilor naturale. Metoda descrisă este folosită pentru activitatea de monitoring. Principiu Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge bentice descrisa mai jos se foloseste pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fiecare lac natural este un corp de apă. Comunităţile de alge bentice (fitobentosul) este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice). In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge bentice. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă. Descrierea metodei Parametri selectaţi pentru evaluarea stării e a lacurilor naturale pe baza fitobentosului sunt: indice numărul de taxoni, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice de troficitate TDI. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare. Indice număr de taxoni Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă. Indice de diversitate Shannon-Wiener H S i 1 p i ln p i S = numărul de specii; p i = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă. Indicele de troficitate (TDI) Indicele de troficitate (Kelly) se calculează utilizând programul Omnidia. Indicele de troficitate reflectă cel mai bine aspectele privind poluarea cu nutrienţi şi eutrofizarea, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor 85

86 două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi. Se prezintă în tabelele 1-3 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării e. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă. Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de taxoni Tipologie veche Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună ă bună ă moderat ă ă slabă ROLN01+02 ROLN <6 ROLN ROLN <6 ROLN06 ROLN <7 ROLN ROLN <4 ROLN14 ROLN06 T <6 ROLN15+16 ROLN <7 ROLN17+18 ROLN <5 Tabel 2: Valori propuse pentru indice de diversitate Shannon-Wiener Tipologie veche Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună ă bună ă moderat ă ă slabă ă proastă ă proastă ROLN01+02 ROLN <.0.6 ROLN ROLN <0.5 ROLN06 ROLN <0.5 ROLN ROLN <0.4 ROLN14 ROLN06 T <0.4 ROLN15+16 ROLN <0.3 ROLN17+18 ROLN <0.3 Tabel 3: Valori propuse pentru indice de troficitate (TDI) Tipologie veche Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună ă bună ă moderat ă ă slabă ă proastă 86

87 ROLN01+02 ROLN >12.8 ROLN ROLN >12.7 ROLN06 ROLN >8.6 ROLN ROLN >14.3 ROLN14 ROLN T >15.1 ROLN15+16 ROLN >13.1 ROLN17+18 ROLN >15.8 Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale stărilor e pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de scădere de la stare ă foarte bună la proastă. Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea stării e, după cum urmează: - Indice număr taxoni (INT) 30% - Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 40% - Indice de troficitate (TDI) 30% Formula de calcul este următoarea: 0.3*RCE INT +0.4*RCE ID +0,3*RCE TDI = indice multimetric Valoarea indicelui multimetric va da starea ă care trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1. Pentru încadrarea în stări e se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează: Valoare foarte bună min bună min moderată min slabă min proastă max În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ă. 87

88 88

89 Modul eutrofizare Determinare valoare pentru următorii indici Indice troficitate (TDI) Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice RCE TDI Compararea cu valorile limită între stările e Modul degradare generală Indice diversitate SH-W (ID) Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă RCE ID RCE INT Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,3xRCE INT + 0,4xRCE ID + 0,3xRCE TDI Evaluare finală stare ă Indice număr taxoni (INT) Calcul IM stare ă modul Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Dacă valoare determinată valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1 Compararea IM cu valorile limită între stările e Fig, 1: Schemă de evaluare a stării e a corpurilor de apă pe baza fitobentosului lacuri naturale 89

90 Modul eutrofizar e Modul degradare generală Determinare valoare pentru următorii indici TDI = 9.6 ID = 1,72 INT = 21 Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice RCE TDI = 8.2/9.6 = 0.85 RCE ID = 1.72/1.8 = 0.9 RCE INT = 21/23 = 0.91 Compararea cu valorile limită dintre stările e Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,3x ,4x0,9+ 0,3x0.85 Calcul IM stare ă = = Evaluare finală stare ă = FB Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Dacă valoare determinată valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1 Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a stării e a corpurilor de apă pe baza fitobentosului lacuri naturale Compararea IM cu valorile limită pt stările e 90

91 Anexa G- a-element biologic Macronevertebrate- Lacuri naturale ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA STĂRII ECOLOGICE A LACURILOR NATURALE PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE MACRONEVERTEBRATE Domeniu de aplicare Macronevertebratele sunt folosite pentru evaluarea starii e a lacurilor naturale datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring. Principiu Metoda de evaluare pe baza macronevertebratelor descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru lacurile naturale si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica, poluare cu nutrienţi si degradarea generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din lacurile naturale. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa. Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 6 indici propusi (indice număr familii, indice abundenţă ET, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice abundenţă moluşte, indice raport numeric orthocladiinae/chironomidae, indice grupe funcţionale) pentru evaluarea starii e pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare. Numărul de familii Se numără familiile de care aparţin taxonii identificaţi în probă. Indicele abundenţa ET Numărul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Trichoptera raportat la numărul total de indivizi din probă. Indice de diversitate Shannon-Wiener H S i 1 p i ln p S = numărul de specii; i p i = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă. Indicele raportul numeric Orthocladiinae/Chironomidae Se calculează raportul numeric al orthocladiinae-lor/chironomidae-lor*100. Indicele grupe funcţionale (mod de hrănire) Raportul numărului de indivizi dintre răzuitori şi mărunţitori (fărâmiţători) la numărul de indivizi din toate grupele funcţionale trofice din fiecare probă. Indicele abundenţa moluştelor Numărul indivizilor de moluşte raportat la numărul total de indivizi din probă. 91

92 Se prezintă în tabelele 1-6 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea stării e. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă. Tabel 1: Valori propuse pentru indice număr de familii Tip Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună ă bună ă moderat ă ă slabă ROLN01+02 ROLN >2 ROLN ROLN >2 ROLN06 ROLN >2 ROLN ROLN >2 ROLN14 ROLN06 T >2 ROLN15+16 ROLN >1 ROLN17+18 ROLN >2 Tabel 2: Valori propuse pentru indice de diversitate Shannon-Wiener Tip Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună ă bună ă moderat ă ă slabă ă proastă ă proastă ROLN01+02 ROLN01 3 2,3 1,7 1,3 0,8 >0.8 ROLN ROLN02 5 2,6 2 1,4 0,7 0,4 >0.4 ROLN06 ROLN03 2,2 1,6 1,2 0,8 0,5 >0.5 ROLN ROLN05 2 2,7 2,4 1,6 0,6 0,4 >0.4 ROLN14 ROLN06 T 2 1,7 1,2 0,7 0,4 >0.4 ROLN15+16 ROLN07 1,3 1 0,8 0,5 0,3 >0.3 ROLN17+18 ROLN08 2,2 1,9 1,25 0,9 0,6 >0.6 Tabel 3: Valori propuse pentru indice raport Orthocladiinae/Chironomidae Tip Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună ă bună ă moderat ă ă slabă ă proastă 92

93 ROLN01+02 ROLN >1 ROLN ROLN >5 ROLN06 ROLN >4 ROLN ROLN >4 ROLN14 ROLN06 T >3 ROLN15+16 ROLN >2 ROLN17+18 ROLN >2 Tabel 4: Valori propuse pentru indice grupe funcționale Tip Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună ă bună ă moderat ă ă slabă ROLN01+02 ROLN >1 ROLN ROLN ROLN06 ROLN ROLN ROLN >7 2 ROLN14 ROLN06 T >8 ROLN15+16 ROLN >8 ROLN17+18 ROLN ă proastă Tabel 5: Valori propuse pentru indice abundență ET Tip Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună 93 ă bună ă moderat ă ă slabă ROLN01+02 ROLN ROLN ROLN ROLN06 ROLN ROLN ROLN ROLN14 ROLN06 T ROLN15+16 ROLN ROLN17+18 ROLN ă proastă

94 Tabel 6: Valori propuse pentru indice abundența moluștelor Tip Tipologie noua Valoar e ghid stare referinţ ă ă f. bună ă bună ă moderat ă ă slabă ROLN01+02 ROLN ROLN ROLN ROLN06 ROLN >3 ROLN ROLN >1 2 ROLN14 ROLN06 T 10 1, ROLN15+16 ROLN >1 ROLN17+18 ROLN ă proastă Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a importanţei acestora pentru comunităţile de macronevertebrate şi pentru evaluarea stării e, după cum urmează: Indice numar familii (FAM) 15% Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30% Indice raport orthocladiinae/chironomidae (IOC) 20% Indice grupe functionale (IGF) 15% Indice abundenţa ET (IET) 10% Indice abundenţa moluşte (IMo) 10% Formula de calcul este următoarea: 0.15*FAM+0.3*ID+0.2*IOC+0.15*IGF+0.1*IET+0.1*IMo = indice multimetric (IM) Valoarea indicelui multimetric va da starea ă care trebuie să fie cuprinsă între 0 şi 1. Pentru încadrarea în stări e se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui multimetric în 5 părţi, după cum urmează: Valoare 94

95 foarte bună min bună min moderată min slabă min proastă max În situaţia de a fi mai multe secţiuni se calculează indicele multimetric pentru fiecare secţiune şi apoi se face media şi se stabileşte starea ă a lacului/corpului de apă. În plus, dacă există mai multe rezultate sezoniere pentru un lac/corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se stabileşte starea ă finală. 95

96 Poluare organica, eutrofizare, degradare generala Determinare valoare pentru urmatorii indici Numar de familii (FAM) Indice diversitate SW (ID) Indice raport orthocladiinae/chiro nominaesaprob (IOC) Indice grupe functionale (IGF) Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinta Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare indice RCE FAM RCE ID RCE IOC RCE IGF RCE IEPT RCE IMo Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,15xRCE FAM + 0,3xRCE ID + 0,2 xrce IOC + 0,15xRCE IGF + 0,1xRCE IEPT + 0,1xRCE IMo Calcul IM stare ă Evaluare finala stare a Indice EPT (IEPT) Compararea IM cu valorile limita între starile e Indice abundență moluște (IMo) Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Daca valoare determinata valoarea ghid a starii de referinta RCE=1 Fig, 1: Schema de evaluare a stării e a corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor lacuri naturale 96

97 Poluare organica, eutrofizare, degradare generala Determinare valoare pentru urmatorii indici FAM = 10 ID = 1,424 IOC = 33 IGF = 98 IEPT = 1 IMo = 1 Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinta Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare indice RCE FAM =10/15=0,67 RCEID=1,424/3=0,47 RCE IOC =33/57=0,58 RCEIGF=98/64=1 RCE IEPT =1/6=0,17 RCE IMo =1/48=0,021 Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,15x0,67+ 0,3x0,47 + 0,2 x0,58+ 0,15x1+ 0,1x0,17+ 0,1x0,021 Calcul IM stare ă = 0,1+0,141 +0,116+0,15+0,0 17+0,002= 0,526 Evaluare finala stare a = M Daca valoare determinata valoarea ghid a starii de referinta RCE=1 Compararea IM cu valorile limita între starile e Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a stării e a corpurilor de apă pe baza macronevertebratelor lacuri naturale 97

98 Anexa H Sistemul de clasificare şi evaluare al stǎrii apelor de suprafaţǎ Ape tranzitorii elemente biologice Selectarea elementelor biologice de calitate pe baza cărora s-a elaborat sistemul de clasificare şi evaluare a stării e a corpurilor de apă tranzitorii (Tabelul 1) s-a făcut în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei şi a datelor disponibile pentru fiecare tipologie în parte. Trebuie menţionat cǎ sistemul de clasificare şi evaluare a stǎrii e a corpurilor de apă tranzitorii nu este definitivat întrucât, ca urmare a lipsei de date pentru anumite tipologii, nu s-au putut stabili valorile caracteristice celor cinci clase de calitate ǎ pentru toţi indicatorii propuşi. Pe de altǎ parte, exerciţiul de intercalibrare pentru elementele biologice considerate pentru fiecare tipologie, care face parte din procesul de elaborare a metodologiei nu a fost organizat pentru nici unul din elementele biologice. Tabel 1. Indicatori propuşi pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii e a corpurilor de apǎ tranzitorii Elementele de calitate Indicatori propuşii Compoziţia, abundenţa şi biomasa - componenţa pe specii fitoplanctonului - biomasa fitoplanctonului - densitatea fitoplanctonului - clorofila a Compoziţia şi abundenţa faunei - componenţa pe specii nevertebrate bentice - densitate - numǎr de specii Compoziţia, abundenţa şi structura de vârstǎ a faunei piscicole - componenţa pe specii - numǎr de specii Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului 98

99 - Analiza datelor istorice a condus la alegerea unei perioade de referinţǎ care a constituit punctul de plecare în elaborarea sistemului pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii e a corpurilor de apǎ tranzitorie. - Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), (Tabel 2.) s-a întocmit în urma analizei unui set de date din perioda din reţeaua de staţii de monitoring din zona Sulina Periboina. Speciile au fost înregistrate în funcţie de apartenenţa lor la grupe taxonomice (Bacillariophta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanophyta, Chrysophyta, Euglenophyta, Xantophyta), cât şi în funcţie de grupa ă după rezistenţa lor la salinitate (specii marine, marine salmastricole, dulcicole şi dulcicole-salmastricole). - Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia lacul Sinoie (tipologia RO_TT02), (Tabel 3.). s-a întocmit în urma analizei unui set de date din perioda Lista de specii din perioada de referinţă este prezentată comparativ cu celelalte perioade istorice distincte (marină şi dulcicolă), deoarece având în vedere starea acuală a lagunei Sinoe şi lucrările prevăzute pentru ameliorarea sa, este greu de apreciat care va fi evoluţia compoziţiei speciilor. Speciile au fost înregistrate în funcţie de apartenenţa lor la grupe taxonomice (Bacillariophta, Chlorophyta, Cyanophyta, Chrysophyta, Euglenophyta, Pyrophyta), cât şi în funcţie de grupa ă după rezistenţa şi capacitatea lor de a se adapta la variaţiile de salinitate (specii marine, marine salmastricole, dulcicole şi dulcicole-salmastricole). - Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03 pentru parametrul densitate s-a făcut pe baza datelor din reţeaua de staţii de monitoring din zona Sulina Periboina. Setul de date pe termen lung folosit corespunde perioadelor (perioada de referinţă), (perioada de maximă eutrofizare a ecosistemului de nordvest al Mării Negre ) şi (perioada actuală de instabilitate a evoluţiei ecosistemului marin). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media multianualǎ, mediana, valorea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 4.). - Pentru biomasă datele folosite pentru stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03 sunt rezultate din analiza probelor din reţeaua de staţii de monitoring din zona Sulina Periboina în perioada Aprecierea condiţiilor de referinţă s-a făcut prin calcularea valorilor percentile 10 din setul de date din perioada Aprecierea valorilor stării e proaste s-a făcut prin calcularea valorilor percentile 90 din setul de date din perioada Propunerile limitelor pentru celelalte clase de calitate pentru parametrul biomasa fitoplanctonului s-au făcut, pe baza rezultatelor obţinute prin aplicarea funcţiilor percentile 99

100 10 şi 90 pentru setul de date din perioada şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor (Tabelul 5.). - Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ǎ a apelor pentru tipologia RO_TT02 pentru densitatea şi biomasa fitoplanctonului s-a făcut pe baza datelor existente în perioada salmastră a lacului considerată perioadă de referinţă - (anii ). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media multianualǎ, mediana, valorea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 6. şi Tabelul 7.). - Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03, pentru clorofila a s-a făcut luând în considerare datele istorice din perioada , pe probe prelevate din staţiile de monitoring în zona Sulina Portiţa (s-au luat în calcul datele obţinute în lunile mai-septembrie, când singurul factor limitativ este reprezentat doar de nutrienţi). - Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03, pentru clorofila a (Tabelul 8.) s-a făcut conform procedurii recomandate de OSPAR (OSPAR Comprehensive Procedure) după cum urmează: pe datele istorice disponibile s-a calculat percentila 25%, obţinându-se valoarea 1,96 µg/l ca valoare de referinţă. Calculând 133 % din valoarea de referinţă s-a obţinut valoarea 2,6 µg/l care reprezintă limita superioară a clasei Foarte bună. Limita superioară a clasei Bună se obţine multiplicând valoarea obţinută pentru clasa Foarte bună cu 1,5. Limitele dintre clasele de calitate Moderată şi Slabă şi clasele Slabă şi Foarte slabă s-au stabilit ca fiind de două ori mai mari decât limitele superioare a claselor precedente. - Pentru tipologia RO_TT02 nu s-au putut stabili limitelor celor cinci clase de calitate ǎ a apelor pentru clorofila a deoarece nu existǎ date pentru acest parametru. a datǎ de indicatorii propuşi pentru fitoplancton este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ situaţie. Compoziţia şi abundenţa faunei nevertebrate bentice - Analiza datelor istorice a condus la alegerea unei perioade de referinţǎ care a constituit punctul de plecare în elaborarea sistemului pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii e a corpurilor de apǎ tranzitorie. - Evaluarea stǎrii de calitate ă pentru tipologia RO_TT03 utilizând ca element de calitate macrozoobentosul se face pe baza indicelui Multivariate AMBI (M-AMBI) care combină factorial 100

101 valorile AMBI cu 2 parametrii structurali : indicele de diversitate, Shannon Wienner, (H ) şi bogaţia în specii (S) (Muxica, I. ş.a., 2006). - Indicele biotic AMBI - A Marine Biotic Index ( împarte speciile marine bentale în 5 grupe e în funcţie de gradul de toleranţă la creşterea unui gradient de presiune (poluare) (Grall, J. & M. Glemarec, 1997). Indicele biotic AMBI (Borja, A. ş.a., 2000) combină procentul relativ al diferitelor grupe e (specii) într-o formulă numerică dând astfel, o serie de valori continue delimitate prin limite între diferite clase. Formula de calcul conform cu Guidelines for the use of AMBI AZTI s Marine Biotic Index în the assessment of the benthic al quality, (A. Borja and I. Muxica, 2004): AMBI = ((0 x %GI) + (1.5 x%gii) +(3 x%giii)+ (4.5 x%giv)+ (6 x%gv)) / 100 Indexul Biotic AMBI se aplică pentru substrat nisipos folosind software AMBI luând în calcul, ca parametru de bază pentru evaluarea stării e a corpului de apă investigat, compoziţia taxonomică şi densitatea speciilor macrobentale identificate. Rezultatul este un număr cuprins între 0 şi 6 (7 pentru sediment azoic) fiind împărţit în 5 clase e, de la comunităţi curate (pure) la comunităţi foarte perturbate (Grall, J. & M. Glemarec, 1997) sau altfel spus de la stare foarte bună la stare foarte proastă (conform claselor de calitate prevăzute de Directiva Cadru a Apei). I II III IV V Grupa I (G I) taxoni sensibili cu o toleranţă strict ajustată la o anumită intensitate a factorilor de mediu (prezenţi în condiţii normale); Grupa II (GII) taxoni indiferenţi faţă de gradientul de presiune, prezenţi întotdeauna în densitate relativ mare fără variaţii semnificative în timp Grupa III (GIII) taxoni toleranţi faţă de excesul gradientului de presiune. Speciile sunt prezente şi în condiţii normale de mediu, însă populaţiile lor sunt stimulate de o creştere a materiei organice Grupa IV V (G IV G V) specii oportuniste (ordin I şi II) care nu sunt afectate de alterarea condiţiilor de mediu - Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), (Tabel 9.). s-a întocmit în urma analizei unui set de date din perioda 101

102 din reţeaua de staţii de monitoring din zona Chilia Periboina. Ţinând cont de compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţa (densitatea} faunei macrobentale identificată în perioada de referinţă s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI pentru această perioadă. - Stabilirea valorilor care caracterizează celelalte clase de calitate ă, pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), s-a facut prin analiza listei faunei macrobentale pentru perioada de referinţă în comparaţie cu listele de specii identificate în perioada actuală ( ), perioadă în care comunitatea macronevertebratelor bentale se află sub influenţa diverselor presiuni antropice şi, ţinând cont de compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţă (densitate), s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI. - Rezultatele obţinute prin aplicarea indicilor AMBI şi M-AMBI pentru datele din perioada de referinţă şi din perioada au condus la aprecierea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03, conform limitelor stabilite stabilite de Borja şi Muxica pentru M-AMBI (Tabelul 10.) - Indicele biotic AMBI, respectiv M-AMBI nu este aplicabil pentru tipologia RO_TT02. Pentru aceastǎ tipologie evaluarea stǎrii e din punct de vedere al nevertebratelor bentice se face pe baza următorelor elemente: numărul de specii, densitatea şi biomasa macronevertebratelor bentale. - Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii lacustre (tipologia RO_TT02, (Tabel 11.) s-a întocmit în urma analizei unui set de date din perioda , consideratǎ ca perioadǎ de referinţǎ. Lista de specii din perioada de referinţă este prezentată comparativ cu celelalte perioade istorice distincte (marină şi dulcicolă), deoarece având în vedere starea acuală a lagunei Sinoe şi lucrările prevăzute pentru ameliorarea sa, este greu de apreciat care va fi evoluţia compoziţiei speciilor. - Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ǎ a apelor pentru tipologia RO_TT02 pentru numǎrul de specii, densitatea şi biomasa bentalǎ s-a făcut pe baza datelor existente în perioada salmastră a lacului considerată perioadă de referinţă - (anii ). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media multianualǎ, mediana, valoarea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 12., Tabelul 13. şi Tabelul 14.). a datǎ de indicatorii propuşi pentru fauna bentalǎ este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ situaţie. Compoziţia, abundenţa şi structura de vârstǎ a faunei piscicole 102

103 - Analiza datelor istorice a condus la alegerea unei perioade de referinţǎ care a constituit punctul de plecare în elaborarea sistemului pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii e a corpurilor de apǎ tranzitorie. - Având în vedere datele de care dispunem în acest moment suntem nevoiţi să propunem ca parametrii pentru evaluarea stării de calitate ă din punct de vedere al faunei piscicole doar doi parametrii: componenţa pe specii şi numărul de specii, deşi o evaluare corectă trebuie să cuprindă un număr mult mai mare de parametrii. - Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru apele tranzitorii marine (tipologia RO_TT03), (Tabelul 15.) s-a făcut pe baza analizei componenţei speciilor din perioada considerată ca perioadă de referinţă. - Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ǎ a apelor pentru tipologia RO_TT03 pentru parametrul densitate (Tabelul 16.) s-a făcut, luând în considerare valorile medii calculate pe datele istorice şi valorile din literatura de specialitate. Aprecierea valorilor caracteristice celorlalte clase de calitate ă s-a făcut, luând în considerare valorile apreciate pentru starea de calitate foarte bună, valorile medii calculate pe datele istorice pentru perioada (considerată slabă din punct de vedere al faunei piscicole) şi valorile din literatura de specialitate. - Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02 (Tabel 17.) s-a întocmit în urma analizei unui set de date din perioda considerată ca perioadă de referinţă. Lista de specii din perioada de referinţă este prezentată comparativ cu celelalte perioade istorice distincte (marină şi dulcicolă), deoarece, având în vedere starea acuală a lagunei Sinoe şi lucrările prevăzute pentru ameliorarea sa, este greu de apreciat care va fi evoluţia compoziţiei speciilor. - Datele de care dispunem în acest moment nu permit dezvoltarea unui indice numeric pentru evaluarea şi clasificarea stării de calitate a apelor tranzitorii, tipologia RO_TT02, pe baza ihtiofaunei. a datǎ de indicatorii propuşi pentru peşti este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ situaţie. situaţie. a datǎ de elementele biologice este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ 103

104 Tabel 2. RO_TT03 Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia Grup / Specie Gr. ecol.* ) BACILLARIOPHYTA 105 Achnanthes brevipes Achnanthes lanceolata DS Achnanthes longipes Achnanthes minutissima DS Asterionella formosa DS Asterionella gracillima DS Bacillaria paradoxa Campylodiscus Thuretii Cerataulina pelagica Ceratoneis arcus DS Chaetoceros affinis Chaetoceros curvisetus Chaetoceros danicus Chaetoceros insignis Chaetoceros laciniosus Chaetoceros lorenzianus Chaetoceros muelleri Chaetoceros rigidus Chaetoceros similis Chaetoceros simplex Chaetoceros socialis Chaetoceros subtilis Chaetoceros Wighamii Cocconeis scutellum Coscinodiscus apiculatus 104

105 Grup / Specie Coscinodiscus jonesianus Cyclotella caspia Cyclotella meneghiniana Cymbella cistula Cymbella turgida Cymbella ventricosa Detonula confervacea Diatoma elongatum Diatoma vulgare Ditylum brightwellii Fragilaria capucina Fragilaria crotonensis Fragilaria intermedia Gomphonema augur Grammatophora marina Hantzschia amphioxys Leptocylindrus danicus Leptocylindrus minimus Licmophora gracilis Melosira distans Melosira granulata Melosira islandica Melosira italica Melosira moniliformis Melosira roeseana Melosira sulcata Melosira varians Navicula angelica Navicula cancellata Gr. ecol.* ) DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS 105

106 Grup / Specie Navicula cryptocephala Navicula gracilis Navicula hustedtii Navicula lanceolata Navicula laterostrata Navicula longirostris Navicula lyra Navicula mutica Navicula pennata Navicula placentula Navicula radiosa Navicula salinarum Nitzschia acicularis Nitzschia apiculata Nitzschia closterium Nitzschia holsatica Nitzschia hungarica Nitzschia hungarica v. pontocsekii Nitzschia longissima Nitzschia palea Nitzschia pungens v. atlantica Nitzschia seriata Nitzschia sigma Nitzschia sp.1 Nitzschia tenuirostris Nitzschia vermicularis Pleurosigma angulatum Pleurosigma elongatum Pleurosigma rigidium Gr. ecol.* ) DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS DS 106

107 Grup / Specie Gr. ecol.* ) Rhizosolenia alata Rhizosolenia calcar-avis Rhizosolenia fragilissima Rhopalodia muscullus Skeletonema costatum Stephanodiscus astrea DS Stephanodiscus hantzschii DS Striatella delicatula Striatella unipunctata Surinella ovata Synedra acus DS Synedra acus v. angustissima DS Synedra sp. DS Synedra tabulata Synedra tabulata v. pavra Synedra ulna DS Synedra undulata DS Thalassionema nitzschioides Thallassiosira antigua v. septata Thallassiosira excentrica Thallassiosira parva Thallassiosira subsalina DINOFLAGELLATA 39 Ceratium furca Ceratium fusus Ceratium tripos Dinophysis caudata Dinophysis fortii Dinophysis ovum 107

108 Grup / Specie Dinophysis sacullus Glenodinium danicum Glenodinium lenticula Glenodinium paululum Glenodinium pilula Glenodinium rotundum Goniaulax polyedra Goniaulax polygramma Goniodoma polyedricum Gymnodinium agile Gymnodinium fusus Gymnodinium hiemale Gymnodinium rhomboides Gymnodinium sp. Gymnodinium cf.breve Gymnodinium sp. (colonial) Gymnodinium splendens Peridinium brevipes Peridinium depressum Peridinium divergens Peridinium excentricum Peridinium globulus Peridinium granii Peridinium pallidum Peridinium pellucidum Peridinium pentagonum Peridinium steinii Phalacroma rotundatum Phalacroma rudgei Gr. ecol.* ) DS 108

109 Grup / Specie Gr. ecol.* ) Prorocentrum micans Prorocentrum minimum Prorocentrum obtusum Protoceratium reticulatum Pyrophacus horologicum Scrippsiella trochoidea CHLOROPHYTA 9 Actinastrum hantzschii DS Ankistrodesmus falcatus DS Closterium sp. DS Lagerheimia sp. DS Pediastrum boryanum DS Pterosperma cristatum Scenedesmus obliquus DS Scenedesmus quadricauda DS Trochiscia elenei DS CYANOPHYTA 2 Anabaena spiroides DS Aphanizomenon flos-aquae DS CHRYSOPHYTA 5 Calyptrosphaera oblonga Coccolithus fragilis Dictyocha specullum v. octonaria Distephanus specullum Ebria anqua Ebria antiqua Ebria tripartita Emiliania huxleyi Hermesinum adriaticum 109

110 Grup / Specie Gr. ecol.* ) EUGLENOPHYTA 3 Euglena pisciformis DS Euglena sp. DS Eutreptia lanowii XANTOPHYTA 1 Halosphaera viridis *) specii marine şi marine salmastricole DS specii dulcicole şi dulcicole - salmastricole Tabel 3. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02 Nr. Grupe sistematice/specii Grupe crt. e CHLOROPHYTA 1. Actinastrum hantzschii D x xxx xx 2. A. var. gracilis DS 0 xx 0 3. Ankistrodesmus arcuatus D 0 xxx xxx 4. A. falcatus DS x xx xx 5. A. gracilis D x xx 0 6. Aphanotece clathrata D 0 x 0 7. Chlamydomonas reinhardii D x x 0 8. Chlamydomonas sp. D 0 xx 0 9. Chodatella ciliata D 0 x x 10. Chlorobotis sp. D 0 x Chlorella sp. D 0 x x 12. Closterium parvulum D 0 xx x 13. C. v. anaustum D 0 x x 14. C. biaculatum D 0 x x 110

111 Nr. crt. Grupe sistematice/specii Grupe e C. gracile D 0 xx C. pronum D 0 x Coelastrum sphaericum D 0 xx Cosmarium bioculatum D 0 xx C. granatus D 0 x 0 20 C.undulatum D x x 0 21 Cosmarium sp. D 0 xxx xxx 22 Dictyosphaerium pulchellum DS 0 xx xxx 23. Dictyoclorella sp. D 0 x Eudorina elegans D x xx xxx 25. Golenchinia radiata D 0 x Hyaloraphidium contortum D 0 xx H. tenuissimum D 0 xx x 28. Kirchneriella lunaris D 0 xx xxx 29. K. obessa D 0 x x 30. Logerheimia genevensis D 0 x Nephrocystium sp. D xx xx xx 32. Oocystis borgeii D xx xx xx 33. Oocystis lacustris D x xxx xx 34. O. crassa D 0 xx O. socialis D 0 x Oocystidium ovale D xx xx xxx 37. Monoraphidium griffitii D 0 xx xx 38. M. actiforme D x xx Pediastrum boryanum D 0 x P. v. longicorne DS x x P. simplex D 0 x P. tetraedron D 0 x P. tetras DS x xx 0 111

112 Nr. crt. Grupe sistematice/specii Grupe e P. duplex v. uticulatum DS 0 xx xx 45. P. v. reticulatum DS 0 xx xx 46. Rabcodatella longiseta D 0 x R. citriformis D 0 x R. quadriseta D 0 xx Raciborskiella salina M x xx Xxx 50. Scenedesmus quadricauda DS x xx xx 51 S. acutus D 0 xxx xx 52. S.f. alternans D x xx S. acuminatus DS 0 xx S.f. globosus D 0 xx S.v. elongatum D 0 xx S. denticulatus D 0 x S. intermedius D 0 x S. bicaudatus D 0 x S. ecornis D 0 x S.elipsoidus D 0 x S. opoliensis D 0 x S. maximus D 0 x S. alvatarnus D 0 x S. corinatus D 0 x S.costatum D 0 xx S. dactylococcoides D 0 xx S. tetradesimiformis D 0 x Scelenastrum bibrayanum D 0 xx Staurastrum tetraceum D 0 x x 70. S. cingulum v. obesum D Schroederia setigera D 0 xx xxx 112

113 Nr. crt. Grupe sistematice/specii Grupe e S. robusta D 0 x xx 73. Tetraedron minimum D 0 xxx xx 74. T. muticum D x xx T.quadratum D x xx xx 76. T. triangulare D 0 0 xx 77. T. caudatum D x xxx xx 78. T. regulare D 0 xxx x 79. T. vicinus D 0 x Tetrastrum glabrum DS x xxx xx 81. T. paralellum D 0 0 x 82. T. punctatum D 0 xx x 83. T. elegans D 0 xxx x 84. T. staurogeniforme DS x xxx T. botrioides D x x Tetracoocus sp. D 0 x xx 87. Treubaria tripedunculata D 0 x Trochiscia aciculifera D 0 x T. granulata D 0 xx xx 90. Crucigenia tetrapedia D xx xx xx 91. Crucigenia triangularis D xx xx xx 92. Westella botryoides D xx 0 0 BACILLARIOPHYTA 93 Rhizosolenia calcar-avis M x xxx x 94. Amphora ovalis DS x x Amphora o. pediculis M 0 xx Cymbella sp. D x xx Amphyprora alata M 0 x Asterionella formosa DS 0 x x 99. Bacillaria paradoxa M 0 x 0 113

114 Nr. crt. Grupe sistematice/specii Grupe e Campylodiscus echeneis 0 x x 101 Chaetoceros abnormis M 0 x x 102 C. subtilis M 0 x xx 103 C. curvisetus M 0 x x 104 C. similis M 0 x x 105 C. socialis M 0 x x 106 Cocconeis scutellum M x xx xx 107 Cosacinodiscus granii M x x Cyclotella caspia M 0 0 xx 109 Cymatopleura angulata DS 0 xxx Diatoma elongatum DS x xxx x 111 Diatoma vulgare D x x Ditylium brigtwellii M 0 x Epithemia sp. M x xx x 114 Fragillaria crotonensis D x x Gyrosigma fasciola M x x G. fasciola v. prolongatum M x xxx G. distortum D 0 xx G. atenuatum DS 0 x x 119 Licmophora ehrenbergii M x xx Mastogloia smithi 0 xx Melosira granulata DS 0 x x 122 M. v. angustissima DS 0 x x 123 M. italica D x xxx M. islandica M x xxx Navicula annulata D 0 x N. gregaria x xx N. oblonga x xx xx 128 N. pennata x xxx x 114

115 Nr. crt. Grupe sistematice/specii Grupe e N. pusilla DS 0 x x 130 N. concellpta M x xxx N. salinarum x xxx Nitzschia acicularis D x xx x 133 N. lorenziana x xxx x 134 N. sigma x xx N. sigmoidea DS x x N. panduriformis M 0 x N. gracilis D x xx N. circumsuta M x xxx x 139 N. closterium M x xx x 140 N. longissima M x xx N. reversa M x xx x 142 N. holsatica DS x xx N. hungarica N. apiculata x xx N. punctata 0 x N. panduriformis M x x N. cryptocephala DS x xx xx 148 N. tenuirostris x xx Pleurosigma elongatum M x xx P. aestuarii M 0 x P. rigidium M 0 x P. salinarum M 0 x Rhizosolenia fragilissima M 0 x Rhoicosphaenia curbata D 0 x Surirella linearis M x xxx Surirella.spiralis M x xx x 157 Surirella robusta v. splendida D x xx x 115

116 Nr. crt. Grupe sistematice/specii Grupe e Sceletonema costatum M x xx S. subsalsum x x Stauroneis sp. DS x xx Stephanodiscus hantzschii DS x xx Synedra acus D 0 xx xx 163 Synedra galionii M x xx xx 164 Thalassionema nitzschoides M 0 xxx Thalassioosira parva x xx T. subsalina x xx xx 167 Cyclotella meneghiniana DS x xx xx CYANOPHYTA 168 Anabaenopsis milleri D x xx xx 169 Anabaena spiroides DS x xxx xx 170 Anabaena circinalis D 0 x xx 171 Anabaenopsis sp. D 0 x x 172 Aphanizomenon flos-aquae DS x xxx xxx 173 Chroococcus sp. D 0 x x 174 Coelosphaerium lacustris D x xx xx 175 Coelosphaerium dubium D 0 x Dactyloccopsis fascicularis D 0 xxx xx 177 Gleocapsa crepidium DS x xxx x 178 Gleocapsa magna D 0 x Gleocapsa litophyla D 0 x Gleocapsa turgida D x xxx x 181 Lyngbia sp. D 0 x Marsoniaella minor D 0 x Marsoniaella elegans D 0 x x 184 Merismopedia minima DS x xxx xx 185 Merismopedia glauca DS x xxx xx 116

117 Nr. crt. Grupe sistematice/specii Grupe e Merismopedia punctata DS 0 x xxx 187 Merismopedia tenuissima DS x xxx Holopedia geminata D 0 x Mycrocistis aeruginosa DS x xxx x 190 Mycrocistis pulverea D x xxx xx 191 Mycrocistis grevillei D 0 xx xx 192 Mycrocistis orae DS 0 x x EUGLENOPHYTA 193 Oscillatoria pseudogeminata DS x xxx xx 194 Spirulina laxa D x xx xx 195 Spirulina adriatica M 0 x xx 196 Dactylocopsis ovalis M 0 0 xx 197 Euglena acus D 0 xx xx 198 Euglena laciniata D 0 xx xx 199 Euglena pisciformis D 0 xx xx 200 Euglena hemicromata D 0 xx x 201 Euglena oxiuris D x xx xx 202 Euglena sp. D 0 x x 203 Euglena viridis D 0 xx x 204 Phacus arnoldii D 0 xx x 205 Phacus longicauda D x xx Phacus pleuroneces D 0 xx xx 207 Phacus sp. D 0 x x 208 Trachelomonas sp. D 0 x x 209 Eutreptia lanowii M xx xx xx PYRROPHYTA 210 Amphidinium sp. M 0 x xx 211 Ceratium tripos M 0 xx Ceratium furca M 0 x 0 117

118 Nr. crt. Grupe sistematice/specii Grupe e Peridinium compressa M 0 x Glenodinium paululum M x xx Glenodinium apiculatum M x xxx Glenodinium lenticula M 0 xx Glenodinium rotundatum DS x xx Goniaulax polygramma M x xx xx 219 Goniaulax polyedra M 0 xx Gymnodinium rotundatum M 0 xx Gymnodinium paradoxum M 0 xx Gymnodinium fasus M 0 x xx 223 Peridinium sp. M 0 x Peridinium trocoideum M x x Peridinium granii M 0 x Peridinee chistii M 0 xxx xx 227 Prorocentrum scutellum M x Woloszynsckia hiemalis M x Glenodinium danicum M x 0 0 CHRYSOPHYTA 230 Coccolitus fragilis M x xxx Chromulina sp. M 0 x Ebria tripartita M 0 x 0 CHRYPTOPHYTA 233 Chryptomonas sp. M 0 x x 234 Rhodomonas sp. D 0 0 x *Pentru perioada nu exista de specii în informaţiile bibliografice LEGENDA: M...= specii marine;.. = marin-salmastricole; DS...= dulcicol-salmastricole; D...= dulcicole; xxx = foarte frecvente; xx.. = frecvente; x... = puţin frecvente; 0... = absente. 118

119 Tabelul 4. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului de densitate a fitoplanctonului (mii cel/l) pentru tipologia RO_TT03 Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Densitate (mii cel/l) EQR 0,85 0,64 0,45 0,22 0 Tabel 5. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa fitoplanctonului (mg/m 3 ) pentru tipologia RO_TT03 Iarnă Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa [mg/m 3 ] EQR 0,85 0,61 0,42 0,17 0 Primăvară Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa [mg/m3] EQR 0,85 0,61 0,42 0,17 0 Vară Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa [mg/m 3 ] EQR 0,85 0,61 0,42 0,

120 Toamnă Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa [mg/m 3 ] Tabel 6. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului de densitate a fitoplanctonului (mii cel/l) pentru tipologia RO_TT02 Iarna Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Densitatea (mii cel/l) > 5000 EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0 Primavara Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Densitatea (mii cel/l) >20000 EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0 Vara Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Densitatea (mii cel/l) > >20000 EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0 Toamna Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Densitatea (mii cel/l) EQR 0,80 0,59 0,40 0,

121 Tabel 7. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa fitoplanctonului (mg/m 3 ) pentru tipologia RO_TT02 Iarna Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa mg/m > 5000 EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0 Primavara Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa mg/m >17500 EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0 Vara Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa mg/m >15000 EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0 Toamna Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa mg/m >14000 EQR 0,80 0,59 0,40 0,20 0 Tabel 8. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului clorofila a pentru tipologia RO_TT03 Clasa de calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Clorofila a µg/l < 2,6 2,6 3,9 3,9 7,8 7,8 15,6 >15,6 EQR 0,75 0,50 0,25 0,

122 Tabel 9. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT03 Specii macrozoobentale POLYCHAETA Protodryllus flavocapitatus Capitomastus minimus LANGRH Heteromastus filicormis Harmothoe reticulata CLAP Phyllodoce rubiginosa Bobr. + Melinna palmata GRUBE Nephthys hombergii AUD. Et M EDW. Nereis diversicolor O.F.M N. zonata MALMGR Neanthes succinea LEUCK Nerine cirratulus(delle CHIAJE) Mysta picta Pectinaria koreni Spio filicornis (O.F.M) Polydora cornuta JOHNST.) Pygospio elegans CLAP Prionospio cirrifera WIREN Exogone gemmifera PAGENST Capitella capitata FABR TURBELLARIATA Leptoplana tremellaris(o.f.m) MOLLUSCA GASTROPODA Cyclope neritea (L) syn Cerithiopsis minima (Brusina)

123 Specii macrozoobentale Hydrobia ventrosa (MONTAGU) Nassarius reticulatus (L.) Chrysallida costulata (Montagu) Retusa truncatula Bruguiere Rissoa splendida Eichwald Odostomia rissoides LAMELLIBRANCHIA Cardium edule lamarki REEVE Lentidium mediterraneum (COSTA) Mya arenaria Mytilus galloprovincialis LAMONTE Syndesmia fragilis (Milaschievici) Spisula subtruncata (RENIER) Anadara inaequivalvis Bruguiere Barnea candida L CRUSTACEA Balanus improvisus DARWIN Mesopodopsis slabberi (van BENEDEN) Paramysis kroeri (CZERN) Pseudoparamysis pontica Bac Pseudocuma ciliata G.O.S Cumopsis goodsiri (V. BEN.) Iphinoe maeotica (SOV.) I. elisae

124 Specii macrozoobentale Sphaeroma pulchellum (COLOSI) Idotea baltica (PALLAS) Jaera sarsi sarsi + Ampelisca diadema COSTA Bathyporeia guilliamsoniana (BATE) Nototropis guttatus (COSTA) Stenothoe monoculoides Corophium runcicorne D.-V crassicorne Bruz Cardiophilus baeri G.O.S Microdeutopus damnoniensis Phtysica marina Athanas nitescens (Leach) Upogebia pussila (Petagna) Crangon crangon (L) Rhytropanopues harisii tridentatus Macropipus arcuatus Leach M. holsatus (Fabr.) Portunus holsatus + Brachynotus sexdentatus Risso Tabel 10. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza indicelui M-AMBI pentru tipologia RO_TT03 124

125 Clasa de calitate ă Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă M-AMBI 0,85 0,85-0,55 0,55-0,39 0,39-0,20 > 0,2 EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0 Tabel 11. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02 Nr. Grupa Grupe sistematice/specii crt ă CNIDARIA 1. Aglaophenia pluma (Linné,1758)* M Campanularia gelatinosa (Pall) Cordilophora caspia (Pallas,1770) * S Moerisia maeotica (Ostr.) * S Cordilophora lacustris D PLATHELMINTHES Thalassioplanina geniculata (Bekl) S RHYNCHOCOELA Prostoma graecense (Böhmig,1892) D NEMATODA Theristus littoralis (Filipev,1922) M ** ** 0 9. Oncholaimus lacutris S POLYCHAETA Ctenodrilus serratus (Schmidt,1857) M ** Hypania invalida (Grube,1960) * S Neanthos succina (Leuckart,1847) M Nereis diversicolor (Müller,1776) M Nerine cirratulus (Dela Chiaje,1827) M Pygospio elegans (Claparede,1863) M Spio filicornis (Müller,1776) M Streblospio shrubsolii(buchanon,1890) M

126 Nr. Grupa Grupe sistematice/specii crt ă OLIGOCHAETA Enchyraeus albidus (Hanle) M ** Limnodrilus michalseni S (Lastockin,1936)* 20. Limnodrilus hoffmeisteri(claparede) S * 21. Lumbricillus lineatus (Müller,1771) M Nais lacustris D Paranais littoralis (Müller,1776) M Pelascolex benedeni M Propappus glandulosus D Slylaria lacustris (Linnaeus,1767)* M Tubifex albidus (Claparede.1863) D Tubifex costatus M Tubifex tubifex D ARCHIANNELIDA Protodrilus flonvocapitatus M (Uljanin,1877) 31. Nerilla antenatal (Schmidt) M HIRUDINEA Hemiclepsis marginata (Müller) D Haemopsis sanguisuga (L.,1758 ) D Herpobdella octoculata (L.,1758 ) D GASTEROPODA Bittium reticulatum (Costa,1799) M Bitynia tentaculata D Cerithidium pusillum (Jeffreys,1886) M Hydrobia aciculina (Bourgigant,1876) * S

127 Nr. Grupa Grupe sistematice/specii crt ă Pyrogohidrobia convexa (Logv S etstar,1966) 40. Limnea ovata (Drap) D Limnea stagnalis (L) D Potamopyrgus jenkinsi(smith,1899) S * 43. Theodoxus danubialis (Pfeiffer)* S Tropodiscus carinatus (L.) D Rissoa sp. M BIVALVIA Monodacna pontica (Eichwald,1838) S Abra alba (Vood,1801) M Abra fragilis (Risso,1826) M Abra ovata (Philippi,1836) M Adacna fragilis (Mil.,1908)* S Anodonta sp. D Cerastoderma edule lamarki M (Reeve,1944) 53. Corbula mediterranea (Costa,1829) M Donax julianae (Krynicki,1837) M Dreissena polymorpha (Pallas,1771) S Hypanis plicata relicta (Mil.,1916) S Mya areanaria L. M Mytilaster lineatus (Gmelin,1795) M Parvicardium exiguum M (Gmelin,1790) 60. Monodacna colorata D (Eichwald,1829)* 61. Moirella tenuis (Moerecht) M

128 Nr. Grupa Grupe sistematice/specii crt ă CIRRIPEDIA 62. Balanus improvisus (Darwin,1854) M OSTRACODA Cyprideis littoralis (Brady,1864)* S Leptocythere histriana S (Caraion,1964)* 65. Loxoconcha granulata (Sars,1866) M CLADOCERA Daphnia longispina (Müller,1785) D Ilyocruptus sordidus (Lievin,1848) D Moina micrura (Kurz,1874) D CALANOIDA Calanipeda aquae-dulcis S (Kriezagin,1873) 70. Diaptomus gracilis (Sars,1862) D Diaptomus salinus (Daday,1885) M CYCLOPIDA Cyclops var. D HARPACTICOIDA Asselopsis sarmatica (Jak,1938) S Canthocamptus staphylinus D (Jurine,1820) 75. Canuella perpexa (TetScott,1893) M Ectinosoma abrau (Krickzagin,1877) S Ectinosoma elongatum (Sars,1904) S Harpacticus litoralis (Sars,1910) S Nannopus palustris (Brady,1880)* S Nitocra pusilla (Sars,1911) M Harpacticus flexus M

129 Nr. crt Grupe sistematice/specii Grupa ă (Brady et Roberts) 82. AMPHIPODA Ampelisca diadema (Costa,1853) M Chaetogammarus warpochowskyi S (Sars,1904) 84. Corophium bonelli (Edwars,1830) M Corophium chelicorne (Sars,1895)* S Corophium curvispinum (Sars,1895) S Corophium orientalis S (Schellenberg,1928) 88. Corophium robustus (Sars,1895) S Corophium volutator (Pallas,1766) D Dikerogammarus S vilosus(sowinsky,1894) 91. Erichtonius difformis M (M.Eduards,1830) 92. Gammarus aequicauda (Nart,1931) S Microdentopus M gryllotalpa(costa,1853) 94. Nototropis guttatus (Costa,1851) M Pontogammarus obessus(sars,1896)* S Stenogammarus sp.* S Corophium M runcicorne(dellavale,1893) 98. ISOPODA Euridice dollfusi (Monod,1930) M Idotea baltica basteri M

130 Nr. Grupa Grupe sistematice/specii crt ă (Andoiun,1827) 100 Sphaeroma pulchellum M (Colosi,1921)* 101 Jaera sarsi(valkanov,1936) S Asellus aquaticus D CUMACEA Iphinoe maeotica (Sowinskyi,1894)* S Pterocuma S 0 + pectinata(sowinskyi,1894)* 105 Schizorhynchus eurelloides S (Sars,1894)* 106 Schizorhynchus scabriusculus S (Sars,1894)* 107 Pseudocuma S longicornis(bacescu,1950) 108 MYSIDACEA Diamysis bahirensis meznicowi* S Katamysis warpachowskyi S (Sars,1893)* 110 Lymnomysis benedeni (Czern.,1882)* S Mesopodopsis slabberi (Sars,1877)* S Paramysis baeri bispinosa S (Mart,1924)* 113 Paramysis intermedia (Czern.,1882)* S Paramysis kesleri sarsi S (Derzh.,1925)* 115 Paramysis kröyeri S (Sowinskyi,1925)* 116 Paramysis lacustris (Czern.,1882)* S

131 Nr. Grupa Grupe sistematice/specii crt ă DECAPODA 117 Astacus leptodactylus (Esch.,1832) D Palaemon serratus (Pennant,1777) M Rhytroponapeus harrisi tridentatus ( Maitland,1874) S Tabel 12. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului numărul de specii de macronevertebrate pentru tipologia RO_TT02 Clasa de calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Număr specii > < 20 EQR 0,81 0,64 0,45 0,28 0 Tabel 13. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului densitatea speciilor de macronevertebrate pentru tipologia RO_TT02 Clasa de Foarte calitate bună Bună Moderată Slabă Proastă Densităţi (ex/m 2 ) EQR 0,77 0,55 0,33 0,16 0 Tabel 14. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa speciilor de macronevertebrate pentru tipologia RO_TT02 131

132 Iarna Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa (g/m 2 ) > <40 EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0 Primavara Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa (g/m 2 ) > <90 EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0 Vara Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa (g/m 2 ) > <120 EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0 Toamna Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa (g/m 2 ) > <160 EQR 0,80 0,60 0,40 0,20 0 Tabelul 15. Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT03 Specia Specii dulcicole ESOCIDAE Esox lucius CYPRINIDAE Abramis brama Alburuns albrunus Carassius gibelio Cyprinus carpio Leuciscus idus Rutilus rutilus Pelecus cultratus 132

133 Specia Scardinus erythrophthalmus Aspius aspius PERCIDAE Sander lucioperca Specii marine SQUALIDAE Squalus acanthias RAJIDAE Raja clavata 0 DASYATIDAE Dasyatis partinaca 0 ACIPENSERIDAE Acipenser guldenstaedtii 0 Acipenser stellatus Acipenser sturio 0 0 Huso huso CLUPEIDAE Alosa pontica pontica Alosa caspia nordmanni Clupeonella cultriventris Sprattus sprattus ENGRAULIDAE Engraulis encrasicholus SALMONIDAE Salmo trutta labrax ANGUILLIDAE 133

134 Specia Anguilla anguilla BELONIDAE Belone belone euxini GADIDAE Merlangius merlangus euxinus GOBIIDAE Aphia minuta 0 Gobius niger Mesogobius batrachocephalus Neogobius fluviatilis Neogobius melanostomus Neogobius ratan Proterorhinus marmoratus CARANGIDAE Trachurus mediterraneus ponticus MUGILIDAE Liza aurata Mugil cephalus Mugil soiuy 0 MULLIDAE Mullus barbatus ponticus POMATOMIDAE Pomatomus saltatrix ATHERINIDAE Atherina boyeri Atherina hepsetus PLEURONECTIDAE Platichthya flesus luscus 134

135 Specia SCOPHTHALMIDAE Psetta maeotica SOLLEIDAE Solea nasuta - specii frecvente - specii rare - specii izolate 0 - absent Tabel 16. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului numărul de specii de peştipentru tipologia RO_TT03 Clasa de calitate Foarte bună Bună Moderată Slabă Foarte bună Peşti Număr specii EQR 0,88 0,66 0,44 0,22 0 Tabel 17. Lista speciilor de peşti considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_TT02 Nr. Grupa Grupe sistematice/specii crt ă ORD. ACIPENSERIFORMES 1. Huso huso *LINNAEUS,1758 M Acipenser M güldenstaedti*brand, Acipenser stellatus *PALLAS,1771 M ORD. CLUPEIFORMES Alosa caspia nordmani ME *ANTIPA, Alosa pontica ME

136 Nr. Grupa Grupe sistematice/specii crt ă pontica*eichwald, Alosa maeotica M maeotica*grimm, Clupeonella cultriventris M NORMAND, Sprattus sprattus phalericus M RISSO, ORD. ANGUILLIFORMES Anguilla anguilla DE LINNAEUS, ORD. ESOCIFORMES Esox lucius LINNAEUS,1758 D ORD. CYPRINIFORMES Cyprinus carpio carpio D LINNAEUS, Carassius auratus D gibeliobloch Carassius carassius D LINNAEUS, Abramis brama danubii D PAVLOV, Abramis ballerus LINNAEUS,1758 D Alburnus alburnus alburnus D LINNAEUS, Blicca bjoerkna bjoerkna D LINNAEUS, Rutilus rutilus carpathorosicus D VLADYKOV, Rutilus rutilus heckeli NORMAND,1840 D

137 Nr. Grupa Grupe sistematice/specii crt ă Scardinius erytrophtalmus D LINNAEUS, Vimba vimba carinata D PALLAS, Tinca tinca LINNAEUS,1758 D Aspius aspius LINNAEUS,1758 D Pelecus cultratus LINNAEUS,1758 D Ctenopharyngodon idella D VALENCIANNES 26. Hypophtalmichthys molitrix D VALENCIANNES 27. Cobitis taenia taenia D LINNAEUS, Silurus glanis LINNAEUS,1758 D ORD. GASTEROSTEIFORMES Gasterosteus aculeatus ME LINNAEUS, ORD. SYNGNATHIFORMES Sygnatus nigrolinaetus ME EICHWALD, ORD. MUGILIFORMES Mugil cephalus LINNAEUS,1758 ME Mugil auratus RISSO,1810 ME Mugil saliens RISSO,1810 ME Atherina mochon pontica ME EICHWALD, ORD. PERCIFORMES Perca fluviatilis fluviatilis LINNAEUS,1758 D

138 Nr. Grupa Grupe sistematice/specii crt ă Stizostedion lucioperca D LINNAEUS, Gymnocephalus cernua D LINNAEUS, Pomatomus saltatrix D LINNAEUS, Gobio ophiocephalus D PALLAS, Pomatoschistus microps ME KRÖYER, Benthophilus stellatus stellatus D SAUVAGE, ORD. PLEURONECTIFORMES Psetta maeotica PALLAS,1811 M Platichthys flesus luscus PALLAS,1811 ME Nota: M - specie marină; ME - specie marină eurihalină; D - specie dulcicolă; DE - specie dulcicolă-eurihalină: * - relicte ponto-caspice; foarte frecvent; ++ - frecvent; + - ocazional; 0 - absente. 138

139 Anexa 6.1.1I Sistemul de clasificare şi evaluare al stǎrii apelor de suprafaţǎ Ape costiere elemente biologice Selectarea elementelor biologice de calitate pe baza cărora s-a elaborat sistemul de clasificare şi evaluare a stării e a corpurilor de apă costierǎ (Tabelul 1) s-a făcut în conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei şi a datelor disponibile pentru fiecare tipologie în parte. Trebuie menţionat cǎ sistemul de clasificare şi evaluare a stǎrii e a corpurilor de apă costierǎ nu este definitivat, întrucât, ca urmare a lipsei de date nu s-a putut elabora un parametru numeric care să poată fi utilizat în evaluarea stării de calitate ă a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunităţilor de alge macrofite. Pe de altǎ parte, exerciţiul de intercalibrare pentru elementele biologice considerate pentru fiecare tipologie, care face parte din procesul de elaborare a metodologiei nu a fost organizat pentru toate elementele biologice şi pentru toate tipologiile. Tabel.1. Indicatori propuşi pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii e a corpurilor de apǎ tranzitorii Elementele de calitate Indicatori propuşii Compoziţia, abundenţa şi biomasa - componenţa pe specii fitoplanctonului - biomasa fitoplanctonului - densitatea fitoplanctonului - clorofila a Compoziţia şi abundenţa faunei nevertebrate bentice - componenţa pe specii - densitate - numǎr de specii Compoziţia şi abundenţa macrofitelor - componenţa pe specii Compoziţia, abundenţa şi biomasa fitoplanctonului 139

140 - Analiza datelor istorice a condus la alegerea unei perioade de referinţǎ care a constituit punctul de plecare în elaborarea sistemului pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii e a corpurilor de apǎ costierǎ. - Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă şi valorile propuse pentru fiecare clasă de calitate ă pentru parametrii utilizaţi în evaluarea şi clasificarea stǎrii e a corpurilor de apǎ din punct de vedere al fitoplanctonului sunt comune pentru cele două tipologii de ape costiere (RO_CT1 şi RO_CT2). - Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (Tabel 2.). s-a întocmit în urma analizei unui set de date din perioda din reţeaua de staţii de monitoring din zona Periboina Vama Veche. Speciile au fost înregistrate în funcţie de apartenenţa lor la grupe taxonomice (Bacillariophta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanophyta, Chrysophyta, Euglenophyta, Xantophyta), cât şi în funcţie de grupa ă după rezistenţa lor la salinitate (specii marine, marine salmastricole, dulcicole şi dulcicole-salmastricole). - Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2) pentru parametrul densitate s-a făcut pe baza datelor din reţeaua de staţii de monitoring din zona Periboina Vama Veche. Setul de date pe termen lung folosit corespunde perioadelor (perioada de referinţă), (perioada de maximă eutrofizare a ecosistemului de nordvest al Mării Negre ) şi (perioada actuală de instabilitate a evoluţiei ecosistemului marin). Datele au fost analizate statistic (s-au calculat media multianualǎ, mediana, valorea minimǎ şi valoarea maximǎ) şi, pe baza rezultatelor obţinute şi a evaluării valorilor reale înregistrate la momentul analizării probelor, s-au apreciat limitele claselor de calitate (Tabelul 3.). - Stabilirea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2) pentru parametrul biomasă s-a făcut pe baza datelor istorice din perioada (perioada de referinţă), colectate de două ori pe săptămână pe profilul Constanta / Baia Mamaia, aceste date fiind considerate cele mai reprezentative şi a datelor din anii 80, (perioadă de maximă eutrofizare a ecosistemului din nord-vestul Mării Negre). Valorile caracteristice claselor de calitate intermediare s-au stabilit ţinând cont de aprecierile din literatura de specialitate (Ertebjerg et al., 2003; Andersen şi colab 2004; Borja şi colab. 2004) ca rezultat al unui exerciţiu de intercalibare (Tabelul 4). - Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2), pentru clorofila a s-a făcut luând în considerare datele istorice din perioada , pe probe prelevate din staţiile de monitoring în zona Constanţa (s-au luat în calcul datele obţinute în lunile mai-septembrie, când singurul factor limitativ este reprezentat doar de nutrienţi). 140

141 - Stabilirea limitelor celor cinci clase de calitate ǎ a apelor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2), pentru clorofila a (Tabelul 5.) s-a făcut conform procedurii recomandate de OSPAR (OSPAR Comprehensive Procedure) după cum urmează: pe datele istorice disponibile s-a calculat percentila 90%, obţinându-se valoarea 1,7 µg/l ca valoare de referinţă. Calculând 133 % din valoarea de referinţă s-a obţinut valoarea 2,3 µg/l care reprezintă limita superioară a clasei Foarte bună. Limita superioară a clasei Bună se obţine multiplicând valoarea obţinută pentru clasa Foarte bună cu 1,5. Limitele dintre clasele de calitate Moderată şi Slabă şi clasele Slabă şi Foarte slabă s-au stabilit ca fiind de două ori mai mari decât limitele superioare a claselor precedente. a datǎ de indicatorii propuşi pentru fitoplancton este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ situaţie. Compoziţia şi abundenţa faunei nevertebrate bentice - Analiza datelor istorice a condus la alegerea unei perioade de referinţǎ care a constituit punctul de plecare în elaborarea sistemului pentru clasificarea şi evaluarea globalǎ a stǎrii e a corpurilor de apǎ costierǎ. - Evaluarea stǎrii de calitate ă a apleor costiere (RO_CT1 şi RO_CT2), utilizând ca element de calitate macrozoobentosul se face pe baza indicelui Multivariate AMBI (M-AMBI) care combină factorial valorile AMBI cu 2 parametrii structurali : indicele de diversitate, Shannon Wienner, (H ) şi bogăţia în specii (S) (Muxica, I. ş.a., 2006). - Indicele biotic AMBI - A Marine Biotic Index ( împarte speciile marine bentale în 5 grupe e în funcţie de gradul de toleranţă la creşterea unui gradient de presiune (poluare) (Grall, J. & M. Glemarec, 1997). Indicele biotic AMBI (Borja, A. ş.a., 2000) combină procentul relativ al diferitelor grupe e (specii) într-o formulă numerică dând astfel, o serie de valori continue delimitate prin limite între diferite clase. Formula de calcul conform cu Guidelines for the use of AMBI AZTI s Marine Biotic Index in the assessment of the benthic al quality, (A. Borja and I. Muxica, 2004): AMBI = ((0 x %GI) + (1.5 x%gii) +(3 x%giii)+ (4.5 x%giv)+ (6 x%gv)) /

142 Indexul Biotic AMBI se aplică pentru substrat nisipos folosind software AMBI luând în calcul, ca parametru de bază pentru evaluarea stării e a corpului de apă investigat, compoziţia taxonomică şi densitatea speciilor macrobentale identificate. Rezultatul este un număr cuprins între 0 şi 6 (7 pentru sediment azoic) fiind împărţit în 5 clase e, de la comunităţi curate (pure) la comunităţi foarte perturbate (Grall, J. & M. Glemarec, 1997) sau altfel spus de la stare foarte bună la stare foarte proastă (conform claselor de calitate prevăzute de Directiva Cadru a Apei). I II III IV V Grupa I (G I) taxoni sensibili cu o toleranţă strict ajustată la o anumită intensitate a factorilor de mediu (prezenţi în condiţii normale); Grupa II (GII) taxoni indiferenţi faţă de gradientul de presiune, prezenţi întotdeauna în densitate relativ mare fără variaţii semnificative în timp Grupa III (GIII) taxoni toleranţi faţă de excesul gradientului de presiune. Speciile sunt prezente şi în condiţii normale de mediu, însă populaţiile lor sunt stimulate de o creştere a materiei organice Grupa IV V (G IV G V) specii oportuniste (ordin I şi II) care nu sunt afectate de alterarea condiţiilor de mediu - Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (RO_CT01), (Tabel 6.). s-a întocmit pornind de la analiza unui set de date din perioda anilor 90 (cele mai vechi date de care dispunem în aceastǎ zonǎ) din reţeaua de staţii de monitoring din zona Periboina Cap Singol. - Stabilirea valorilor care caracterizează cele 5 clase de calitate ă, pentru apele costiere (RO_CT01), s-a facut prin analiza listei faunei macrobentale din perioada anilor 90 comparativ cu listele de speci identificate în perioada actuală ( ), perioadă în care comunitatea macronevertebratelor bentale se află sub influenţa diverselor presiuni antropice şi, ţinând cont de compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţă (densitate), s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI. - Rezultatele obţinute prin aplicarea indicilor AMBI şi M-AMBI pentru datele din perioada anilor 90 şi din perioada au condus la aprecierea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ă pentru apele costiere (RO_CT01), conform limitelor stabilite stabilite de Borja şi Muxica pentru M-AMBI (Tabelul 7.) - Lista speciilor de nevertebrate bentice considerate ca date de referinţă pentru apele costiere (RO_CT02), (Tabel 8.). s-a întocmit în urma analizei unui set de date din perioada anilor

143 considerată ca perioadă de referinţă din reţeaua de staţii de monitoring din zona Cap Singol Vama Veche. Ţinând cont de compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţa (densitatea} faunei macrobentale identificată în perioada de referinţă s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI pentru această perioadă. - Stabilirea valorilor care caracterizează cele 5 clase de calitate ă, pentru apele costiere (RO_CT02), s-a facut prin analiza listei faunei macrobentale pentru perioada de referinţă în comparaţie cu listele de speci identificate în perioada actuală ( ), perioadă în care comunitatea macronevertebratelor bentale se află sub influenţa diverselor presiuni antropice şi, ţinând cont de compoziţia taxonomică (specii) şi abundenţă (densitate), s-au calculat indicii AMBI şi M- AMBI. - Rezultatele obţinute prin aplicarea indicilor AMBI şi M-AMBI pentru datele din perioada de referinţă şi din perioada au condus la aprecierea valorilor caracteristice celor cinci clase de calitate ă pentru apele costiere (RO_CT02). Aceste limite reprezintǎ rezultatul unui exerciţiu de intercalibrare între România şi Bulgaria. În cadrul acestui exerciţiu ambele ţări au stabilit de comun acord să utilizeze o metodă metrică comună (indici de biodiversitate - Shannon-Wiener, indicele biotic AMBI şi Multivariate-AMBI), pentru stabilirea calităţii apelor costiere din zonă. Limitele claselor de calitate convenite ca urmare a acestui exerciţiu de intercalibrare sunt cele stablite de Borja şi Muxica (Tabelul 9.). Compoziţia şi abundenţa macrofitelor - Algele macrofite nu pot fi utilizate pentru evaluarea stării de calitate a apelor costiere cu substrat nisipos (RO_CT01), deoarece în această zonă macrofitele nu au condiţii prielnice de dezvoltare datorită absenţei substratului dur natural. - Lista de specii macroalgale, considerate ca date de referinţă pentru apele costiere româneşti (RO_CT02) (Tabel 10) s-a făcut pe baza analizei componenţei speciilor din perioada considerată ca perioadă de referinţă. - Datele de care dispunem în acest moment nu se pretează elaborării unui parametru numeric care să poată fi utilizat în evaluarea stării de calitate ă a apelor costiere cu substrat mixt pe baza comunităţilor de alge macrofite. a datǎ de elementele biologice este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ situaţie. 143

144 Tabel 2. Lista speciilor fitoplanctonice considerate ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02 Grup / Specie Gr. ecol.* ) BACILLARIOPHYTA 84 Achnanthes brevipes Achnanthes longipes Amphiprora paludosa Amphora coffeiformis Amphora hyalina Amphora inflexa Asterionella formosa DS Bacillaria paradoxa Campylodiscus Thuretii Cerataulina pelagica Chaetoceros affinis Chaetoceros anastomonas Chaetoceros curvisetus Chaetoceros danicus Chaetoceros dubius Chaetoceros insignis Chaetoceros laciniosus Chaetoceros Lauderi Chaetoceros lorenzianus Chaetoceros muelleri Chaetoceros peruvianus Chaetoceros rigidus Chaetoceros similis Chaetoceros simplex Chaetoceros socialis Chaetoceros subtilis Cocconeis scutellum 144

145 Grup / Specie Gr. ecol.* ) Coscinodiscus concinnus Coscinodiscus jonesianus Coscinodiscus oculus iridis Coscinodiscus perforatus Cyclotella caspia Cyclotella meneghiniana DS Detonula confervacea Diatoma elongatum DS Ditylum brightwellii Fragilaria intermedia DS Grammatophora marina Grammatophora serpentina Hyalodiscus ambiguus Leptocylindrus danicus Leptocylindrus minimus Licmophora Ehrenbergii Melosira distans DS Melosira granulata DS Melosira italica DS Melosira moniliformis Melosira sulcata Melosira varians DS Navicula lanceolata DS Navicula lyra Navicula pennata Navicula placentula DS Nitzschia acicularis DS Nitzschia closterium Nitzschia holsatica DS Nitzschia hungarica 145

146 Grup / Specie Gr. ecol.* ) Nitzschia longissima Nitzschia pungens v. atlantica Nitzschia seriata Nitzschia sp.1 Nitzschia tenuirostris Nitzschia trybionella DS Pleurosigma angulatum Pleurosigma elongatum Pleurosigma rigidium Podosira hormoides Rhizosolenia alata Rhizosolenia calcar-avis Rhizosolenia delicatula Rhizosolenia fragilissima Rhoicosphaenia curvata DS Rhopalodia muscullus Skeletonema costatum Stephanodiscus hantzschii DS Surirella fastuosa Surirella gemma Synedra tabulata Thalassionema nitzschioides Thallassiosira antigua v. septata Thallassiosira decipiens Thallassiosira excentrica Thallassiosira parva Thallassiosira subsalina Ceratium extensum Ceratium furca Ceratium fusus 146

147 Grup / Specie Gr. ecol.* ) Ceratium tripos Dinophysis acuta Dinophysis caudata Dinophysis fortii Dinophysis ovum Dinophysis sacullus Exuviaella balticum Exuviaella marina Glenodinium danicum DINOFLAGELLATA 49 Glenodinium lenticula Glenodinium paululum Glenodinium pilula Glenodinium rotundum DS Glenodinium sp. Goniaulax digitale Goniaulax polyedra Goniaulax polygramma Goniaulax spinifera Goniodoma polyedricum Gymnodinium agile Gymnodinium fusus Gymnodinium rhomboides Gymnodinium sp. Gymnodinium cf.breve Gymnodinium sp. (colonial) Gymnodinium splendens Gyrodinium lachryma Gyrodinium pingue 147

148 Grup / Specie Gr. ecol.* ) Peridinium brevipes Peridinium crassipes Peridinium depressum Peridinium divergens Peridinium globulus Peridinium granii Peridinium pallidum Peridinium pellucidum Peridinium pentagonum Peridinium steinii Phalacroma rotundatum Phalacroma rudgei Prorocentrum micans Prorocentrum minimum Prorocentrum obtusum Protoceratium reticulatum Pyrophacus horologicum Scrippsiella trochoidea CHLOROPHYTA 8 Actinastrum hantzschii DS Ankistrodesmus falcatus DS Lagerheimia sp. DS Pediastrum boryanum DS Pterosperma cristatum Scenedesmus obliquus DS Scenedesmus quadricauda DS Trochiscia elenei DS CYANOPHYTA 2 Anabaena spiroides DS Aphanizomenon flos-aquae DS 148

149 Grup / Specie Gr. ecol.* ) CHRYSOPHYTA 8 Calyptrosphaera oblonga Coccolithus fragilis Dictyocha specullum v. octonaria Distephanus specullum Ebria antiqua Ebria tripartita Emiliania huxleyi Hermesinum adriaticum EUGLENOPHYTA 3 Euglena pisciformis DS Euglena sp. DS Eutreptia lanowii XANTOPHYTA 2 Halosphaera viridis Meringosphaera setifera *) specii marine şi marine salmastricole DS specii dulcicole şi dulcicole - salmastricole Tabelul 3. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului de densitate a fitoplanctonului (mii cel/l) pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02 Foarte Index bună Bună Moderată Slabă Proastă Densitate (mii cel/l) EQR 0,78 0,52 0,3 0,13 0 Tabel 4. Valori propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului biomasa fitoplanctonului (mg/m 3 ) pentru tipologia CT01 şi RO_CT02 Iarnă 149

150 Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa [mg/m 3 ] EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0 Primăvară Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa [mg/m 3 ] EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0 Vară Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa [mg/m 3 ] EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0 Toamnă Index Foarte bună Bună Moderată Slabă Proastă Biomasa [mg/m 3 ] EQR 0,93 0,78 0,55 0,23 0 Tabel 5. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza parametrului clorofila a pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02 Clasa de calitate Foarte Foarte bună Bună Moderată Slabă slabă Clorofila a µg/l < 2,3 2,3 3,4 3,4 6,8 6,8 13,6 >13,6 150

151 EQR 0,74 0,50 0,25 0,12 0 Tabel 6. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT01, comparativ cu perioada Specii macrozoobentale CELENTERATA Actinothoe clavata + NEMERTINI Amphiporus bioculatus (Linne) Pontolineus sp POLYCHAETA Capitella capitata FABR Heteromastus filicornis Exogone gemmifera PAGENST. Harmothoe reticulata CLAP Mysta picta Melinna palmata GRUBE Nephthys hombergii AUD. Et M. - EDW. Nereis diversicolor O.F.M N. succinea LEUCK N. zonata MALMGR Nerine cirratulus (DELLE CHIAJE) Pectinaria koreni Malmgr Phyllodoce maculata (L.) Polydora cornuta (JOHNST.) Prionospio cirrifera WIREN

152 Specii macrozoobentale Syllis gracilis Grube Pygospio elegans CLAP Spio filicornis (O.F.M.) MOLLUSCA GASTROPODA Cyclope neritea (L) syn Hydrobia ventrosa (MONTAGU) Nassarius reticulatus (L.) Chrysalida interstincta Rissoa splendida + Retusa truncatula + LAMELLIBRANCHIA Abra alba Philippi Cardium edule lamarki REEVE Chione gallina L Corbula mediterranea (COSTA) Mya arenaria L Mytilus galloprovincialis LAMONTE Scapharca inaequivalvis BRUGUIERE Spisula subtruncata triangula (RENIER) Pitar rudis + CRUSTACEA Balanus improvisus DARWIN

153 Specii macrozoobentale Tanais cavolini + Ampelisca diadema COSTA Gammarus insensibilis (MART Corophium bonelli + C. runcicorne D.-V M. gryllotalpa COSTA + + CUMACEA Iphinoe elisae BACESCU I. maeotica (SOV.) DECAPODA Crangon crangon (L) Liocarcinus holsatus PHORONIDA Phoronis euxinicola S LONGCH. INSECTA Clunio marinus (HAL.) Tabel 7. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza indicelui M-AMBI pentru tipologia RO_CT01 Clasa de calitate Foarte Bună Moderată Slabă Proastă ă bună M-AMBI 0,85 0,85-0,55 0,55-0,39 0,39-0,20 > 0,2 EQR 0,85 0,55 0,39 0,2 0 Tabel 8. Lista faunei macrobentale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT02, comparativ cu perioada

154 Specii zoobentale SPONGIERI Dysidea fragilis COELENTERATA ANTHOZOA Actinia equina (L.) Cerianthus vestitus (FORB.) NEMERTINI Amphiporus bioculatus (Linne) Pontolineus sp Micrura fasciolata (EHRBG.) Tetrastema bacescui TURBELARIA Leptoplana tremellaris (O.F.M) POLYCHAETA Capitella capitata FABR. Capitomastus minimus LANGRH. Exogone gemmifera PAGENST. Fabricia sabella Harmothoe reticulata CLAP. Mysta picta

155 Specii zoobentale Melinna palmata GRUBE Nephthys hombergii AUD. Et M. -EDW. Neanthes succinea LEUCK. Nereis zonata MALMGR. Nerine cirratulus (DELLE-CHIAJE) Pectinaria koreni Malmgr. Phyllodoce maculata (L.) Phyllodoce rubiginosa Platynereis dumerili AUD. Et M.-EDW. Perinereis cultifera Polydora ciliata limicola (JOHNST.) Prionospio cirrifera WIREN Protodrilus flavocapitatus (ULJ.) Syllis gracilis Grube Pygospio elegans CLAP

156 Specii zoobentale Saccocirrus papillocercus BOBR. Sphaerosyllis bulbosa SOUTHERN Spirorbis pagenstecheri Spio filicornis (O.F.M.) Protodryllus flavocapitatus TURBELLARIA Leptoplana tremellaris OERSTED MOLLUSCA PLACOPHORA Middendorfia caprearum SCACCHI Chiton marginatus PENNANT GASTROPODA Cyclope neritea (L) syn. Hydrobia ventrosa (MONTAGU)

157 Specii zoobentale Nassarius reticulatus Rapana venosa GROSSE Retusa truncatula Bruguiere Rissoa splendida Eichwald LAMELLIBRANC HIA A. ovata Philippi Cardium edule lamarki REEVE Chione gallina L Corbula mediterranea (COSTA) Mya arenaria L Mytilus galloprovincialis LAMONTE Scapharca inaequivalvis BRUGUIERE Spisula subtruncata triangula (RENIER) Tellina tenuis Da Costa (75) Irus irus

158 Specii zoobentale CRUSTACEA Balanus improvisus DARWIN Ampelisca diadema COSTA Amphitoe vaillanti LUCAS Apherusa bispinosa Corophium acherusicum (COSTA) C. runcicorne D.-V Dexamine spinosa (MONT) Erichtonius difformis M.-EDW. G. olivii M-EDW Hyale pontica (RATHKE) Jassa ocia (BATE) (90) Melita palmata (MONT.) Microdeutopus gryllotalpa COSTA Nototropis guttatus (COSTA) + 158

159 Specii zoobentale Perioculodes longimanus (BATE & WESTW.) Pleonexes gammaroides BATE Stenothoe monoculoides MONT. Phtisica marina SLABBER Caprella acanthifera LEACH CUMACEA Cumela limicola Iphinoe elisae BACESCU I. tenella (SOV.) I. maeotica ISOPODA Synisoma capito (RATHKE) TANAIDAE Tanais cavolinii M EDW DECAPODA Diogenes pugilator (Roux)

160 Specii zoobentale Crangon crangon (L) Athanas nitescens Carcinus mediterraneus Pachigrapsus marmoratus (FABR) Pilumnus hirtellus (Linne) Rhithropanopeus harrisi tridentatus Upogebia pussila (Petagna) P. elegans RATHKE Xantho poressa (OLIVI) (127) Alte grupe Phtisica marina Caprella acanthifera Notă: în perioada grupul polichetelor nu a fost identificat până la specie, nepermiţând identificarea anumitor specii posibil prezente în zona de referinţă. Tabel 9. Valorile propuse pentru limitele claselor de calitate pe baza indicelui M-AMBI pentru tipologia RO_CT02 Clasa de calitate Foarte ă bună Bună Moderată Slabă Proastă M-AMBI 0,85 0,85-0,55 0,55-0,39 0,39-0,20 > 0,2 EQR 0,85 0,55 0,39 0,

161 Tabelul. 10. Lista de specii macroalgale consideratǎ ca date de referinţă pentru tipologia RO_CT02, comparativ cu perioada actualǎ 2006 Specii de alge macrofite prezente la litoralul românesc în perioada Specii de alge macrofite existente la litoralul românesc al Mării Negre în prezent CHLOROPHYTA Ulothrix flacca (Ulothrix * * pseudoflacca) Ulothrix implexa * * Entocladia viridis * Blidingia marginata * Enteromorpha ahlneriana * * Enteromorpha clathrata * Enteromorpha compressa * * Enteromorpha flexuosa * * Enteromorpha intestinalis * * Enteromorpha linza * * Enteromorpha maeotica * Enteromorpha prolifera * * Ulva rigida (Ulva lactuca) * * Chaetomorpha aerea * * Chaetomorpha chlorotica * Chaetomorpha crassa * Chaetomorpha linum * Rhizoclonium hieroglyphicum * Rhizoclonium implexum * Rhizoclonium tortosum * Cladophora albida * * Cladophora dalmatica * * Cladophora laetevirens * * 161

162 Specii de alge macrofite prezente la litoralul românesc în perioada Specii de alge macrofite existente la litoralul românesc al Mării Negre în prezent Cladophora vagabunda * * Cladophora sericea * * Cladophora vadorum * Urospora penicilliformis * * Bryopsis plumosa * * XANTHOPHYTA Vaucheria dichotoma * PHAEOPHYTA Ectocarpus cofervoides * * Ectocarpus siliculosus * * Ralfsia verrucosa * Corynophlaea umbellata * Stilophora rhizoides * Scytosiphon lomentaria * * Striaria attenuata * Desmotrichum undulatum * Cystoseira barbata * * Cystoseira crinita * Punctaria latifolia * Desmarestia viridis * DOPHYTA RHO Bangia fuscopurpurea * * Porphyra leucosticta * * Acrochaetium thuretii * * Kylinia hallandica * Kylinia parvula * Kylinia secundata * Kylinia virgulata * 162

163 Specii de alge macrofite prezente la litoralul românesc în perioada Specii de alge macrofite existente la litoralul românesc al Mării Negre în prezent Gelidium latifolium * Hildenbrandtia prototypus * Hildenbrandtia rubra * Dermatolithon cystoseirae * Melobesia farinosa * Corallina officinalis * * Phyllophora pseudoceranoides * Phyllophora brodiaei * * Phyllophora nervosa * * Lomentaria clavellosa * * Antithamnion cruciatum * Ceramium rubrum * * Ceramium circinatum * Ceramium elegans * * Ceramium diaphanum * * Ceramium corticatum * Callithamnion corymbosum * * Callithamnion granulatum * Polysiphonia brodiaei * Polysiphonia elongata * * Polysiphonia opaca * Polysiphonia sanguinea * Polysiphonia denudata * * Chondria tenuissima * Laurencia coronopus * Laurencia paniculata * PHANEROGAMA Zostera nana * 163

164 Anexa 6.1.2A ă elemente hidromorfologice Râuri Elemente de calitate hidro-morfologice În conformitate cu Articolul 8 (1) al Directivei Cadru din domeniul apelor (2000/60/EC), Statele Membre ale Uniunii Europene au stabilit programele de monitorizare pentru apele de suprafaţă, apele subterane şi zonele protejate în scopul cunoaşterii şi clasificării stării acestora în cadrul fiecarui bazin/spaţiu hidrografic. În România programele de monitorizare stabilite au devenit operaţionale la data de , aplicându-se corpurilor de apă de suprafaţă, corpurilor de apă subterană şi zonelor protejate. Mediile de investigare sunt reprezentate de apă, sedimente şi biota, elementele de calitate, parametrii şi frecvenţele minime de monitorizare fiind în concordanţă cu cerinţele Directivei Cadru în domeniul apei, funcţie de tipul de programonte. Tabel 1 - Elemente, parametrii şi frecvenţe de monitorizare în programul de supraveghere şi operaţional pentru râuri Elemente de calitate Elemente Regimul hidromorfologice hidrologic Frecvenţă Parametri Program Supraveghere Program Operational Nivelul şi debitul apei H = 2 / zi * H = 2 / zi * Q = Q = /an* /an* Conectivitatea cu corpurile de apă subterană 1/3 zile 1/3 zile Continuitatea râului 1/6 ani 1/6 ani 164

165 Elemente de calitate Parametri morfologici Frecvenţă Parametri Program Supraveghere Program Operational Variaţia adâncimii şi lăţimii râului 1/an 1/an Structura şi substratul patului albiei 1/6 ani 1/6 ani Structura zonei riverane 1/6 ani 1/6 ani În vederea evaluării stării corpurilor de apă pe baza elementelor hidro-morfologice se va avea în vedere compararea unei situaţii corespunzătoare unei stări naturale, de referinţă a cursului de apă şi anume situaţia înainte de impactul creat de amenajările hidrotehnice (construite în anii ) şi situaţia actuală datele de monitoring până în Se vor utiliza datele disponibile până la execuţia amenajărilor pe cursul de apă (inclusiv tabele şi hărţi la nivelul anilor ), în funcţie de anii înfiinţării staţiilor hidrometrice care vor constiui datele de referinţă corespunzătoare stării foarte bună. În acelaşi mod se vor avea în vedere datele de monitoring disponibile până în anul 2013, date ce vor defini starea ă curentă a corpului de apă. Râuri Regimul hidrologic Nivel Modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel în regim natural (m) exprimat prin variaţia de nivel corespunzătoare stării de referinţă H nat = H max an I -H min an I unde: H max an I = nivelul maxim mediu din primii ani de funcţionare al staţiei hidrometrice până la execuţia lucrărilor pe cursul de apă (m) H min an I = nivelul minim mediu din primii ani de funcţionare al staţiei hidrometrice până la execuţia lucrărilor pe cursul de apă (m) 165

166 Modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel datorită presiunilor antropice (m) exprimat prin variaţia de nivel corespunzătoare stării curente H mod = H max mod an curent -H min mod an curent unde: H max mod an curent = nivelul maxim mediu înregistrat după execuţia lucrărilor, până în anul curent (2007) (m) H min mod an curent = nivelul minim mediu înregistrat după execuţia lucrărilor, până în anul curent (2007) (m) Debitul Se va calcula modificarea debitului mediu prin raportul Q m nat /Q m mod unde: Q m nat - debit mediu în regim natural (m 3 /s) - debitul mediu multianual măsurat din primul an de funcţionare al staţiei hidrometrice până la execuţia lucrărilor pe cursul de apă; Q m mod - debit mediu în regim modificat datorită presiunilor antropice (m 3 /s) - debitul mediu multianual măsurat de la execuţia lucrărilor pe cursul de apă până în anul curent (2013) la staţia hidrometrică. Conectivitatea cu corpurile de apă subterană Conectivitatea cu corpurile de apă subterană se exprimă prin: 1. variaţiile de nivel din foraje pentru starea de referinţă: se va verifica nivelul piezometric din forajele de observaţie din vecinătatea cursului de apă care se va compara cu nivelul piezometric corespunzător stării actuale. 2. procent din scurgerea de suprafaţă Pentru starea de referinţă, se va verifica conectivitatea cu apele subterane ale corpului de apă utilizând harta nr. 1 pentru a estima aportul alimentării din subteran ca procent din scurgerea medie multianuală aferentă corpului de apă analizat. Pentru starea curentă, se va estima aportul alimentării din subteran ca procent din scurgerea medie multianuală aferentă corpului de apă analizat pentru anii de după execuţia lucrărilor (harta nr. 2 păstrându-se aceleaşi procente din scurgerea superficială, ca la harta nr. 1). Se va considera debitul mediu multianual corespunzător. În lipsa datelor de bilanţ, se poate estima conectivitate foarte bună sau bună dacă raportul dintre nivelele apei subterane corespunzătoare regimului natural, au variat faţă de cele actuale în limite de +/- 15%. 166

167 În urma acestei analize se va estima daca există sau nu o modificare a conectivităţi cu apă subterană. În cazul în care nu există foraje de observaţie în vecinătatea cursului de apă, conectivitatea cu corpurile de apă subterană se poate estima doar din procent din scurgerea de suprafaţă. 167

168 168

169 169

170 Continuitatea curgerii râului Se consideră că în anul de referinţă nu existau barări transversale ale râului. Se va verifica cu datele din anul curent (2007) dacă există barări transversale ale curgerii râului (praguri, baraje) şi se va completa după caz (de ex. dacă există amenajări funcţionale pentru circulaţia peştilor migratori (tabel 1), corpul de apă se încadrează în stare ă bună). Tabel 1 Lista cu specii de peşti migratori de pe cursurile de apă din România Denumirea Ordinul Specia vernaculară RO Eudontomyzon danfordi chişcar (cicar) Acipenser gueldenstaedti nisetru Acipenser nudiventris viză Acipenser ruthenus cegă /cigă Acipenser stellatus păstrugă Acipenseriformes Huso huso morun Alosa immaculata /Caspialosa pontica scrumbia de Dunăre Clupeiformes Clupeonella cultriventris gingirică Hucho hucho lostriţă Salmo trutta lacustris păstrăv de lac Salmoniformes Salmo trutta labrax păstrăv de MN Anguiliformes Anguilla anguilla anghilă Chondrostoma nasus scobar Leuciscus idus văduviţă Abramis brama plătică Aspius aspius avat Barbus barbus mreană Vimba vimba morunaş Cyprinus carpio crap sălbatic de Dunăre Chalcalburnus chalcoides oblete mare Romanogobio uranoscopus (Tisa superioara)/gobio porcuşor de Cypriniformes uranoscopus/ Rheogobio frici vad/chetrar 170

171 Ordinul Pelecus cultratus Lota lota Specia Denumirea vernaculară RO sabiţă mihalţ Parametrii morfologici Variaţia adâncimii şi lăţimii râului Modificarea secţiunii transverale adâncime H m nat /H m mod H m nat = adâncime medie albie în regim natural se va calcula adâncimea medie la debitul mediu multiannual din profilele transversale din primii ani de funcţionare al staţiei hidrometrice până la execuţia lucrărilor (m); H m mod = adâncime medie în regim modificat (m) se va calcula adâncimea medie din profilele transversale la debitul mediu multianual de după execuţia lucrărilor până în anul curent (2007). Modificarea secţiunii transverale lăţime B m nat /B m mod B m nat = lăţime medie albie minoră în regim natural se va calcula lăţimea medie minoră din profilele transversale din primul an de funcţionare al staţiei hidrometrice (m); B m mod = lăţime medie în regim modificat (m) se va calcula lăţimea medie din profilele transversale din anul current (2007). Modificare coeficient de reducere albie majoră - K i K i =L maj nat / L maj îndig coeficient de reducere albie majoră (lăţime medie albie majoră naturală/distanţa transversală medie între diguri pe corp de apă) ; L maj nat = se va calcula lăţimea medie a albiei majore din profilele transversale din primul an de funcţionare al staţiei hidrometrice. Structura şi substratul patului albiei Coeficient de dragare (lucrări de curăţare şi întreţinere albie) - K d pentru râurile unde se practică navigaţia. K d =L d /L r coeficient de dragare (lungime dragată/lungime sector de râu) Stabilizarea patului albiei nu se aplică la fluviul Dunărea ci numai la râurile interioare. 171

172 Se va calcula raportul dintre H/h prag unde H este nivelul apei (curent) şi h prag = înălţime prag peste cota fundului albiei (m) Structura zonei riverane Coeficient consolidare maluri K mal =L mal cons/ L mal nat (lungime mal consolidat cu lucrări de stabilizare/lungime mal fără consolidări) Structură zonă riverană - se referă la modul şi gradul de acoperire al terenului. Toţi aceşti parametri hidro-morfologici prezentaţi în instrucţiunile metodologice de mai sus se regăsesc sintetic în tabelul nr. 2. O parte dintre ei se estimează pe baza analizei hărţilor prezentate iar restul de parametri se calculează cu ajutorul unui program de calcul (fişier Excel program de calcul - HYMO). În urma rezultatelor obţinute se face încadrarea corpului de apă în una din cele 5 clase de calitate (tabelul nr. 3). În urma analizei tuturor parametrilor hidro-morfologici, starea ă finală a corpului de apă dată de elementele de calitate hidro-morfologice este reprezentată de cea mai defavorabilă situaţie (de ex. dacă avem situaţia în care parametrul - modificarea debitului mediu conduce la o stare ă bună iar parametrul - modificarea coeficientul de reducere al albiei majore este stare ă moderată şi parametrul modificarea amplitudinii maxime a variaţiilor de nivel conduce la stare ă foarte bună etc., corpul de apă este în încadrat în stare ă moderată). 172

173 Anexa 6.1.2B ă elemente hidromorfologice Lacuri naturale Evaluarea stării e în cazul lacurilor naturale s-a făcut pe baza analizei următorilor parametri hidromorfologici - modificare amplitudine maximă a variaţiilor de nivel (m) - modificarea frecvenţei variaţiilor de nivel semnificative - conectivitate ape subterane - coeficient de dragare - structură zonă riverană - coeficient consolidare maluri Aceşti parametri hidromorfologici se calculează cu ajutorul unui program de calcul (fişier Excel program de calcul - HYMO). În urma rezultatelor obţinute se face încadrarea corpului de apă în una din cele 5 clase de calitate, dupa cum se poate observa în tabelul ataşat. 173

174 Tabel 3 Parametrii hidro-morfologici de evaluare ă - râuri Parametru hidromorfologic de evaluare ă râuri ă ă bună descriere evaluare foarte bună modificarea,creştere 0,85 0,96 Q m nat /Q m mod 0,96 1,04 debitului mediu,scădere 1,04 1,15 modificare amplitudine,creştere 0,80 0,90 maximă a H nat / H mod 0,90 1,10,scădere 1,10 1,20 variaţiilor de nivel (m) asigurare circulaţie continuitate aval-amonte şi permanentă curgere amonte-aval a fondului piscicol conectivitate ape da da subterane modificarea secţiunii,creştere 0,80 0,95 H m nat /H m mod 0,95 1,05 transverale,scădere 1,05 1,20 adâncime ă ă moderată ă slabă proastă,creştere 0,70 0,85,creştere 0,40 0,70,creştere <0,40,reducere 1,15 1,30,reducere 1,30-1,60,reducere >1,60,creştere 0,70 0,80,creştere 0,60-0,70,creştere <0,60,scădere 1,20 1,30,scădere 1,30-1,50,scădere >1,50 periodică întreruptă întreruptă redusă faţă de starea naturală nu nu,creştere 0,70 0,80,creştere 0,55 0,70,creştere <0,55,scădere 1,20 1,35,scădere 1,35 1,60,scădere >1,60 modificarea B m nat /B m mod 0,95 1,05,creştere 0,80 0,95,creştere 0,60 0,80,creştere 0,35 0,60,creştere <0,35 174

175 Parametru hidromorfologic de evaluare ă râuri descriere secţiunii transverale lăţime coeficient de dragare* modificare 175coeficient de reducere albie majoră modificarea 175coeficient de amenajare îndiguire coeficient consolidare maluri stabilizare pat albie evaluare ă foarte bună ă bună 175 ă moderată ă slabă ă proastă,scădere 1,05 1,20,scădere 1,20 1,40,scădere 1,40 1,65,scădere >1,65 K d * 0,00 0,00 0,20 0,20 0,40 0,40 0, ,00 K i 1,00 conectivitate naturală 1,20 conectivitate naturală 1,50 conectivitate redusă 2,00 conectivitate foarte redusă >2,00 conectivitate întreruptă K amenaj 0,00 0,00 0,20 0,20 0,40 0,40 0,70 0,70 1,00 K mal 0,00 0,00 0,15 0,15 0,40 0,40 0,75 0,75 1,00 h prag 0,00 0,10 m şi H/h prag > 2,00 0,10 0,20 m şi H/h prag > 2,00 0,20 0,30 m şi H/h prag > 2,00 0,30 0,50 m şi H/h prag > 1,50 >0,50 m

176 Parametru hidromorfologic de evaluare ă râuri ă ă bună ă moderată descriere evaluare foarte bună teren nexploatat structură zonă agricol, riverană acoperire exploatat agricol 40% exploatat agricol >40% naturală K d * se calculează numai pentru râurile unde se practica navigaţia. ă slabă folosinţe cu impact antropic semnificativ ă proastă folosinţe cu impact antropic major (localităţi, industrii ) 176

177 Anexa 6.1.2C Sistemul de clasificare şi evaluare al stǎrii apelor de suprafaţǎ Ape tranzitorii elemente hidromorfologice Ape tranzitorii marine Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru starea ǎ Foarte bunǎ : 1. Elementele geomorfologice, respectiv parametrii sedimentologici (nisip, silt şi argilă) pentru două zone: - zona plajei emerse de la limita valului de furtună împreunǎ cu zona plajei submerse până la izobata de 5m. - zona plajei submerse dintre izobatele de 5-20m 2. Regimul valurilor 3. Influenţa regimului hidrologic al Dunării Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru elementele geomorfologice: - Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza: datelor granulometrice ale eşantioanelor sedimentare colectate în zona Sulina-Periboina, de la adâncimile de 1,0 m-15,0 m din anii 1986, 1987, 1988, 1993, 1994, şi analizate la INCDM "Grigore Antipa"; a informaţiilor privind distribuţia areală a tipurilor texturale din Harta sedimentologică a platoului continental al Mării Negre, de la Sulina la Tuzla (Panin şi colab., 177

178 1986); a informaţiilor privind distribuţia sedimentelor marine din zona Sulina-Periboina analizate (Diaconeasa şi colab., 1992); şi a informaţiilor privind caracterele texturale ale sedimentelor litorale de-a lungul ţărmului românesc (Caraivan şi colab., 1997) - S-au utilizat clasele sedimentare, nisip silt şi argilă conform clasificării Wentworth, (din Anastasiu N. şi Jipa D., 1983, şi Jipa D., 1987) - Validarea valorilor propuse s-a fǎcut prin analiza de eşantioane de sediment din zona Chilia Periboina, prin metoda cernerii-stas 1913/5-85 (S.C. PROLIF S.A. Constanţa-Laborator GR.II GTF, Autoriz. 707/ISC) - Se considerǎ cǎ valorile parametrilor sedimentologici sunt modificate faţă de limitele propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ atunci când în compoziţia sedimentului apar fracţiuni de silt şi argilǎ în pondere mai mare de 20% pentru zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse până la izobata de 5m - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru elementele geomorfologice sunt prezentate în Tabelul 1. şi Tabelul 2. Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru regimul valurilor în zona de mică adâncime: - Stabilirea limitelor (mediile a cinci măsurători ale înălţimii, perioadei, lungimii şi vitezei de propagare) s-a fǎcut pe baza datelor colectate în perioada Datorită variabilităţii considerabile a regimului vânturilor, caracteristicile câmpurilor de valuri se modifică în mod semnificativ în decursul unui an şi prezintă anumite diferenţe interanuale - Se considerǎ cǎ valorile parametrilor caracteristici regimului valurilor sunt modificate faţă limitele propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ atunci când înălţimea medie a valurilor este 5,5 m la izobata de 11 m. - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru regimul valurilor sunt prezentate în Tabelul 3. Dunării Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru regimul hidrologic al 178

179 - Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza datelor de debite lunare cumulate ale Dunării înregistrate în perioada (furnizate de către INHGA) - Stabilirea limitelor s-a fǎcut luând în considerare media lunară minimă şi media lunară maximă a valorilor de debite lunare cumulate ale Dunării în perioada precizată. - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru regimul hidrologic al Dunării sunt cuprinse între 11,31 Km 3 /lunǎ - 22,94 km 3 /lunǎ. Ape tranzitorii lacustre Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru starea ǎ Foarte bunǎ : 1. Elementele geomorfologice, respectiv parametrii sedimentologici (nisip, silt şi argilă) Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru elementele geomorfologice: - Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza datele furnizate de GEOECOMAR (GEOECOMAR, 2008) ca rezultat al unui studiu efectuat în 2004 pe un numar de 72 probe, prelevate, într-o reţea care acoperă întreaga suprafaţă a lacului, pe profile perpendiculare pe ţărm (câte trei probe pe profil) şi a datelor din literatura de specialitate (ARBDD, 2007). - Stabilirea limitelor s-a fǎcut prin prelucrarea statisticǎ a datelor calculându-se media, pentru fiecare parametru sedimentologic (nisip, silt şi argilă). - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru elementele geomorfologice sunt prezentate în Tabelul 4. a datǎ de elementele hidromorfologice este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ situaţie. 179

180 Tabelul 1. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru elementele geomorfologice, zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse până la izobata de 5m Parametru Cod Unitate mãsurã Limite Metoda/activitatea Bioclaste/pietriş Bc % 0-20 granulometrie Nisip Ns % granulometrie Tabelul 2. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru elementele geomorfologice, zona plajei submerse dintre izobatele de 5m şi 20m Parametru Cod Unitate Limite Metoda/activitatea mãsurã Nisip Ns % 0-80 granulometrie Silt-Argilă S-Ag % granulometrie Tabelul 3. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru regimului valurilor în zona de mică adâncime Parametru Limite de variaţie Valori medii multianuale 180

181 Înălţime (m) 0,2-1,2 0,7 Perioada (s) 1 5,2 3,5 Lungime (m) ,5 Direcţiile dominante de la NE la SE Tabel 4. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru elementele geomorfologice Parametru Cod Unitate Limite Metoda/activitatea sedimentologic mãsurã Nisip-silt Ns-S % granulometrie Argilă Ag % 0-20 granulometrie 181

182 Anexa 6.1.2D Sistemul de clasificare şi evaluare al stǎrii apelor de suprafaţǎ Ape costiere elemente hidromorfologice Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru starea ǎ Foarte bunǎ : 4. Elementele geomorfologice, respectiv parametrii sedimentologici (nisip, silt şi argilă) pentru două zone: - zona plajei emerse de la limita valului de furtună împreunǎ cu zona plajei submerse până la izobata de 5m. - zona plajei submerse dintre izobatele de 5-20m, valabil doar pentru tipologia RO_CT01 5. Regimul valurilor şi nivelul apei 6. Curenţii marini/costieri şi curenţii litorali de întoarcere Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru elementele geomorfologice: - Stabilirea limitelor s-a fǎcut pe baza: datelor granulometrice ale eşantioanelor sedimentare colectate în zonele Periboina Cap Singol şi Cap Singol Vama Veche, de la adâncimile de 1,0 m-15,0 m din anii 1986, 1987, 1988, 1993, 1994, şi analizate la INCDM "Grigore Antipa"; a informaţiilor privind distribuţia areală a tipurilor texturale din Harta sedimentologică a platoului continental al Mării Negre, de la Sulina la Tuzla (Panin şi colab., 1986); a informaţiilor privind distribuţia sedimentelor marine din zona Periboina _ Cap Singol (Diaconeasa şi colab., 1992); şi a informaţiilor privind caracterele texturale ale sedimentelor litorale de-a lungul ţărmului românesc (Caraivan şi colab., 1997) - S-au utilizat clasele sedimentare, nisip silt şi argilă conform clasificării Wentworth, (din Anastasiu N. şi Jipa D., 1983, şi Jipa D., 1987). 182

183 - Validarea valorilor propuse s-a fǎcut prin analiza de eşantioane de sediment din zona Periboina Cap Singol, prin metoda cernerii-stas 1913/5-85 (S.C. PROLIF S.A. Constanţa-Laborator GR.II GTF, Autoriz. 707/ISC); - Se considerǎ cǎ valorile parametrilor sedimentologici sunt modificate faţă de limitele propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ atunci când în compoziţia sedimentului apar fracţiuni de silt şi argilǎ în pondere mai mare de 20% pentru tipologia RO_CT1 şi în pondere de cca. 10% tipologia RO_CT1, pentru zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse până la izobata de 5m. - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru elementele geomorfologice sunt prezentate în Tabelul 1., Tabelul 2. şi Tabelul 3. Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru regimul valurilor şi nivelul apei în zona de mică adâncime: - Stabilirea limitelor (mediile a cinci măsurători ale înălţimii, perioadei, lungimii şi vitezei de propagare) pentru regimul valurilor s-a fǎcut pe baza datelor colectate în perioada Datorită variabilităţii considerabile a regimului vânturilor, caracteristicile câmpurilor de valuri se modifică în mod semnificativ în decursul unui an şi prezintă anumite diferenţe interanuale - Se considerǎ cǎ valorile parametrilor caracteristici regimului valurilor sunt modificate faţă de limitele propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ atunci când înălţimea medie a valurilor este 5,5 m la izobata de 11 m. - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru regimul valurilor sunt prezentate în Tabelul 4. - Stabilirea limitelor pentru nivelul apei s-a fǎcut pe baza datelor colectate în perioada , pentru care s-au calculat valori medii anuale - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru nivelul apei sunt cuprinse între 2,4 cm şi 32,4 cm. Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru curenţii marini/costieri şi curenţii litorali de întoarcere 183

184 - Analiza parametrilor hidrodinamici specifici bazinului vestic al Mării Negre a fost urmărită prin aplicarea modelului Princeton (POM), în cea mai recentǎ descriere numerică a ecuaţiilor modelului matematic, făcutǎ prin metoda diferenţelor finite, în 1987 de către A. Blumberg şi G. Mellor şi actualizatǎ în Datele folosite pentru formarea modelului bazat pe POM la domeniul propus de studiu, respectiv selectarea condiţiilor iniţiale şi laterale au fost date hidrografice medii multianuale ale bazei de date MedAtlas (pentru salinitate şi temperaturǎ) şi date meteorologice obţinute de la Centrul European de Prognoza Meteorologicǎ pe termen Mediu (ECMWF), pentru intervalul ianuarie decembrie Simulǎrile pe model numeric au fost validate prin mǎsurǎtori în situ atât asupra câmpului de curenţi generali cât şi asupra celor locali induşi de poziţionarea diferitelor obstacole marine cu ajutorul curentmetrelor. Pentru validarea simulărilor realizate au fost comparate valorile parametrilor vectorilor de curenţi rezultate pe reţeaua de calul în dreptul platformei Gloria (44 o 31'N/29 o 34'E), cu înregistrările măsurătorilor disponibile (existente numai la suprafaţă), efectuate de INMH-GA, la orizontul de timp al datelor de intrare folosite în model. - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru curenţii marini/costieri sunt cuprinse între 0 şi 75 cm/s şi chiar pânǎ la valori de 150 cm/s în perioadele de furtunǎ în zone din apropierea ţărmului cu obstacole/construcţii costiere sau de larg, - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru curenţii litorali de întoarcere sunt cuprinse între 0,9 şi 1,1 m/s. a datǎ de elementele hidromorfologice este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ situaţie. Tabelul 1. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru elementele geomorfologice, zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse până la izobata de 5m, pentru tipologia RO_CT01 Parametru Cod Unitate mãsurã Limite Metoda/activitatea Bioclaste/pietriş Bc % 0-20 granulometrie 184

185 Nisip Ns % granulometrie Tabelul 2. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru elementele geomorfologice, zona plajei submerse dintre izobatele de 5m şi 20 m, pentru tipologia RO_CT01 Parametru Cod Unitate Limite Metoda/activitatea mãsurã Nisip Ns % 0-80 granulometrie Silt-argilă S-Ag % granulometrie Tabelul 3. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru elementele geomorfologice, zona plajei emerse de la limita valului de furtună şi a plajei submerse până la izobata de 5m, pentru tipologia RO_CT02 Parametru Cod Unitate limite Metoda/activitatea mãsurã Pietris/Bioclaste Pt/Bc % granulometrie Nisip Ns % granulometrie Tabelul 4. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru regimului valurilor în zona de mică adâncime 185

186 Parametru Limite de variaţie Valori medii multianuale Înălţime (m) 0,2-1,2 0,7 Perioada (s) 1 5,2 3,5 Lungime (m) ,5 Direcţiile dominante de la NE la SE Anexa 6.1.3A Principalele etape de aplicare a metodologiei de evaluare a stării e a corpurilor de apă pentru elementele fizico-chimice generale (suport pentru elementele biologice) RÂURI Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată: 1. Condiţii termice (temperatura apei) 186

187 2. a acidifierii (ph) 3. Salinitate (conductivitate) 4. Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO 5 si CCO-Cr) 5. Nutrienţi (N-NH 4, N-NO 2, N-NO 3, N Total, P-PO 4, P Total) 1. Etape de parcurs pentru evaluarea stării e pe baza temperaturii apei - Se prevăd limite de temperatură pentru următoarele tipuri de ape de suprafaţă 1 : o Ape salmonicole acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de salmonide, precum păstrăvul (Salmo trutta), lipanul (Thymallus thymallus) sau speciilor de coregoni (Coregonus); o Ape ciprinicole - Ape salmonicole acele ape care permit sau ar putea permite dezvoltarea populaţiilor de peşti aparţinând speciilor de ciprinide (Cyprinidae) sau altor specii cum ar fi ştiuca (Esox lucius), bibanul (Perca fluviatilis). - Limitele prevăzute în Tabelul nr. 1 pentru temperatura apei sunt valabile pentru ambele stări e (starea Foarte Bună şi respectiv Bună), astfel: Tabel 1: Prevederi pentru indicatorul temperatura apei valabile pentru starea Foarte Bună şi respectiv Bună Prevedere (pentru starea FB şi B) Ape salmonicole Ape ciprinicole 1. Temperatura măsurată în aval de punctul de descărcare a apelor poluate termic (la extremitatea zonei de difuzie) nu trebuie să depăşească temperatura mediului neafectat de poluare cu mai 1,5 0 C 3 0 C 1 Conform Hotărârii 202 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea Normelor tehnice privind calitatea apelor de suprafaţă care necesită protecţie şi ameliorare în scopul susţinerii vieţii piscicole 187

188 mult de: 2. Deversările de ape poluate termic nu trebuie să cauzeze depăşirea temperaturilor următoare în aval de punctul de deversare (la extremitatea zonei de dispersie) 3. Limita de temperatură de 10 0 C se aplică numai în perioadele de înmulţire a speciilor care au nevoie de ape reci pentru reproducere şi numai acelor ape care pot conţine asemenea specii. 21,5 0 C 28 0 C 10 0 C 10 0 C 4. Limitele de temperatură pot fi depăşite pentru o perioadă de 2% din an - Conform punctului 4 din Tabelul 1, mărimea statistică ce se supune conformării cu limitele stabilite este P98 (percentilele 98). - Dacă mărimea statistică P98 respectă limitele prevăzute în Tabelul 1, atunci starea dată de temperatura apei este Foarte Bună. - Dacă mărimea statistică P98 depăşeşte limitele prevăzute în Tabelul 1, atunci starea dată de temperatura apei este moderată. 2. Etape de parcurs pentru evaluarea stării e pe baza ph-ului (Figura 1): - Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul ph. - Se compară P90 obţinut cu intervalul 6,5 8,5, interval caracteristic pentru stările e Foarte Bună şi respectiv Bună. - Dacă P90 se află în interiorul intervalului 6,5 8,5, atunci starea este Foarte Bună. - Dacă P90 se află în afara intervalului menţionat, atunci starea este Moderată. 188

189 3. Etape de parcurs pentru evaluarea stării e pe baza salinitatii (conductivitate): - Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul conductivitate si se calculează percentilele P90. - Pentru conductivitate este dată o singură limită între starea Bună și Moderată, egală cu 1500 µs/cm. - dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ă Bună şi Moderată (B/M), atunci starea ă este Bună. - dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ă Bună şi Moderată (B/M), atunci starea ă este Moderată. 4. Etape de parcurs pentru evaluarea stării e pe baza oxigenului dizolvat (Figura 2): - Se obţin datele primare de monitoring pentru indicatorul oxigen dizolvat (concentraţie). - Se calculează percentilele P10. - Se compară mărimea P10 calculată anterior cu limita dintre starea ă Foarte Bună şi Bună (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.2). o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita FB/B, atunci starea ă este Foarte bună o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ă Foarte Bună şi Bună (FB/B), se compară cu limita dintre starea ă Bună şi Moderată (B/M ) (Tabelul nr.2). o dacă P10 este mai mare sau egal cu limita dintre starea ă Bună şi Moderată (B/M), atunci starea ă este Bună. o dacă P10 este mai mic decât limita dintre starea ă Bună şi Moderată (B/M), atunci starea ă este Moderată. 5. Etape de parcurs pentru evaluarea stării e pe baza indicatorilor Consum biochimic de oxigen (CBO 5 ) și Consum chimic de oxigen (CCO-Cr): 189

190 - Se calculează percentilele P90. - Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre starea ă Foarte Bună şi Bună (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.2). 5.1 dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ă este Foarte bună 5.2 dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ă Foarte Bună şi Bună (FB/B), se compară cu limita dintre starea ă Bună şi Moderată (B/M ) (Tabelul nr. 2). 5.3 dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ă Bună şi Moderată (B/M). 5.4 dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ă Bună şi Moderată (B/M), atunci starea ă este Moderată. a ă dată de indicatorii regimului de oxigen se obţine aplicând principiul cel mai defavorabil caz. 6. Etape de parcurs pentru evaluarea stării e pe baza elementelor fizico-chimice suport din categoria nutrienţi (Figura 3): - Se obţin datele primare de monitoring pentru elementele fizico-chimice din categoria nutrienţi (N-NH 4, N-NO 2, N-NO 3, N Total, P-PO 4, P Total); - Se validează datele obţinute: o se verifică dacă formele de nutrienţi pe bază de azot şi fosfor sunt exprimate în N, respectiv P; o se verifică dacă valoarea concentraţiei de orto-fosfaţi este mai mică decât cea de fosfor total; o nu se lucrează cu valori de zero ; - Se calculează percentilele P90 pentru un şir de măsurători cel puţin egal cu 12 pe an. - Se compară mărimea P90 calculată anterior pentru fiecare indicator cu limita dintre starea ă Foarte Bună şi Bună (FB/B), corespunzătoare categoriei tipologice din care face parte corpul de apă testat (Tabelul nr.3). o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita FB/B, atunci starea ă este Foarte bună 190

191 o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ă Foarte Bună şi Bună (FB/B), se compară cu limita dintre starea ă Bună şi Moderată (B/M ) (Tabelul nr. 3). o dacă P90 este mai mic sau egal cu limita dintre starea ă Bună şi Moderată (B/M). o dacă P90 este mai mare decât limita dintre starea ă Bună şi Moderată (B/M), atunci starea ă este Moderată. a ă dată de nutrienţi se obţine aplicând principiul cel mai defavorabil caz. a ă dată de elementele fizico-chimice generale se obţine aplicând principiul cel mai defavorabil caz. Nota: 1. a cea mai defavorabilă dată de elementele fizico-chimice generale este starea Moderată. Conform DCA/2000, evaluarea stării e pe baza elementelor suport se opreşte la starea MODERATĂ, numai elementele BIOLOGICE mergând până la starea Proastă. 2. Percentila P k a unei distribuţii de valori reprezintă valoarea variabilei x i sub care se găsesc k% valori din şirul ordonat de observaţii Se lucrează cu mărimea statistică P90, percentila P90 având avantajul că ea combină o măsură a nivelului general al unui indicator de calitate cu o măsură a variabilităţii respectivului indicator, fiind astfel capabile să răspundă unor fluctuaţii largi de calitate a apei. 4. Pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale din categoria râuri se aplică aceleaşi limite stabilite pentru corpurile naturale (Tabelele 1, 2 și 3). 5. Pentru corpurile de apă pentru care nu există prevăzute secţiuni de monitoring se consideră valabile informaţiile obţinute pentru corpuri de apă similare. 2 MARIA Gheorghe: Analiza statistică şi corelarea datelor experimentale (bio)chimice. Repartiţii şi estimatori statistici. Editura Printech,

192 6. Pentru corpurile de apă pentru care există mai multe secţiuni de monitoring, se procedează astfel: pentru că evaluarea stării e se face pe corp de apă, mărimea statistică ce se supune procesului de conformare (P90 sau P10) se obţine din agregarea seturilor de date pentru toate secţiunile de monitoring de pe corpul respectiv. Tabel 2: Valorile limită pentru pragurile dintre stările e Foarte Bună şi Bună (FB/B), respectiv Bună și Moderată (B/M) pentru indicatorii regimului de oxigen Oxigen dizolvat CBO 5 (mg/l CCO-Cr Categorie (mg/l O 2 ) O 2 ) (mg/l O 2 ) tipologică FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M RO RO RO RO RO04* RO RO05* RO RO06* RO RO RO08* RO RO RO RO RO RO RO

193 RO RO RO RO RO Tabel 3: Valorile limită pentru pragurile dintre stările e Foarte Bună şi Bună (FB/B), respectiv Bună și Moderată (B/M) pentru nutrienți N-NH4 N-NO2 P Total Categorie N-NO3 (mg/l) N Total (mg/l) P-PO4 (mg/l) (mg/l N) (mg/l) (mg/l) tipologică FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M RO RO RO RO RO04* RO RO05* RO RO06* RO RO RO08* RO RO RO RO RO

194 RO RO RO RO RO RO RO Figura 1: Schema generală de stabilire a stării e pentru ph, pe baza intervalului pentru starea ă Foarte Bună şi respectiv Bună Date primare pentru ph Se calculează P90 DA 6,5 P90 8,5? NU Foarte Bună Moderată (FB) (M) Figura 2: Schema generală de stabilire a stării e pentru oxigen dizolvat, pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată 194

195 Date primare pentru oxigen dizolvat (concentraţie) Se calculează P10 DA P10 NU P10 FB/B? B/M? Foarte Bună NU Bună (B) DA Nota: Valorile P10 egale cu limitele între stările e determină starea superioară de calitate. Moderată (M) 195

196 Figura 3: Schema generală de stabilire a stării e pentru indicatorii regimului de oxigen (CCO-Cr si CBO 5 ), pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată 196

197 Date primare pentru CCO- Cr si CBO 5 Se calculează P90 DA P90 NU P90 FB/B? B/M? Foarte Bună NU Bună (B) DA Nota1: Valorile P90 egale cu limitele între stările e determină starea superioară de calitate. Moderată (M) 197

198 Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria regimului de oxigen (O 2 dizolvat, CCO-Cr si CBO 5 ), iar starea finală se stabileşte pe principiul starea este dată de cel mai slab plasat indicator. Figura 4: Schema generală de stabilire a stării e pentru elementele fizico-chimice suport din categoria nutrienţi, pe baza limitelor de prag între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată 198

199 Date primare Validarea datelor Unităţi de măsură (ex.: concentraţii exprimate în N respectiv P) Verificare P-PO 4 < P Total Se calculează P90 DA P90 FB/B? NU P90 B/M? Foarte Bună (FB) Bună (B) DA NU Moderată (M) Nota 1: Valorile P90 egale cu limitele între stările e determină starea superioară de calitate. Nota 2: Schema de conformare se aplică pentru fiecare indicator din seria nutrienţilor (pentru care s-au eleborat limite), iar starea finală se stabileşte pe principiul starea este dată de cel mai slab plasat indicator. 199

200 Anexa 6.1.3B INSTRUCŢIUNI SINTETICE PRIVIND EVALUAREA ÎNCADRĂRII POLUANŢILOR SPECIFICI În conformitate cu prevederile Directivei Cadru a Apei (60/2000/UE) în evaluarea stării e a poluanţilor specifici intră atât cei de tip sintetic (organice) cât şi nesintetici (metale), pentru apele de suprafaţă (râuri, lacuri naturale şi artificiale) corpuri naturale cât şi cele modificate din punct de vedere hidromorfologic. - În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă; - Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în coloana de apă. 1. Se derulează programul de monitoring specific care trebuie să a sigure minim 12 valori ale concentraţiilor/an la substanţele urmărite, pentru aceeaşi secţiune de monitoring cu următoarele precizări: 1.1 În situaţia substanţelor nesintetice (metale) raportările se referă la concentraţia fracţiunii dizolvate în coloana de apă; 1.2 Pentru substanţele sintetice (organice) raportările se referă la concentraţia totală în coloana de apă. 2. Se calculează/stabileşte pentru fiecare substanţă concentraţia medie anuală (medie aritmetică). - În situaţia în care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se calculează media aritmetică anuală a concentraţiei; - În situaţia în care s-au înregistrat şi valori sub limita de detecţie, acestea se înlocuiesc cu LD/2, urmând apoi să se calculeze mediana datelor. 3. Concentraţia medie anuală (CMA) se evaluează în raport cu valorile limită care delimitează cele 3 stări e şi anume: CMA limita 1 stare foarte bună limita 1< CMA limită 2 stare bună 200

201 limita 2< CMA stare moderată 4. În cazul substanţelor nesintetice (metale) la care valoarea mediei aritmetice determinată la punctul 2 este mai mare decât valoarea EQS stabilite, procedăm la determinarea fondului natural astfel: - În situaţia în care toate valorile măsurătorilor sunt peste limita de detecţie, se calculează media aritmetică anuală a concentraţiei, aceasta reprezentând valoarea fondului natural; - În situaţia în care s-au înregistrat şi valori sub limita de detecţie, acestea se înlocuiesc cu LD/2, urmând apoi să se calculeze mediana datelor, aceasta reprezentând valoarea fondului natural. 4.1 Se efectuează pentru fiecare metal rapoartele dintre concentraţia de fond şi valoarea EQS. 4.2 Dacă rapoartele sunt 1,0 se vor utiliza drept limite valorile precizate în metodologia de evaluare a stării e pentru poluanţii specifici şi se parcurge etapa 3 cu aceste valori. 4.3 În situaţia când rapoartele precizate mai sus R sunt > 10 se calculează la fiecare metal diferenţele: D= valoare fond valoare atribuită* * Valorile atribuite (VA) necesare în calcule se consideră a fi 15% din valoarea EQS-ului corespunzător (în funcţie de duritate) Având în vedere ca pentru stabilirea stării e sunt stabilite 2 limite ( Limita 1- limita între starea foarte bună şi starea bună şi Limita 2- limita între starea bună şi starea moderată) valoarea D calculată la punctul 4.3 se va adăuga atât la Limita 1 cât şi la Limita 2, conform relaţiei: Limita recalculată 1 = Limită1 + D Limita recalculată 2 = Limită2 + D Odată recalculate limitele pentru metale în funcţie de valorile fondului natural conform 4.4 se parcurge etapa 3 de încadrare, prin evaluarea faţă de aceste valori. Pentru stabilirea stării e a As, Cr, fenol, xileni, cianuri totale și detergenți anion-acitvi s-a stabilit doar o limită, Limita 2 - între starea bună și starea moderată. Tabelul 1. Valori EQS Nr.crt. Indicator Valoare duritate (mg/l CaCO3) Valori EQS (media anuală μg/l) 201

202 1. PCB-uri (sumă de 7) Acenaften Toluen Cu 50 mg/l CaCO mg/l CaCO3 >100 mg/l CaCO3 5. Zn 50 mg/l CaCO mg/l CaCO3 >100 mg/l CaCO As Cr Fenol Xilen Cianuri totale Detergenti anionactivi Nr. crt. 100 Tabel 2. Valori pentru limitele necesare stabilirii stării e Indicator Valoare duritate (mg/l CaCO3) Limita 1 μg/l (limita intre stare foarte buna si starea buna) Limita 2 μg/l (limita între starea bună şi starea moderată) 1. PCB-uri (sumă de ) 2. Acenaften toluen Cu * 50 mg/l CaCO mg/l CaCO

203 >100 mg/l CaCO3 5. Zn* 50 mg/l CaCO mg/l CaCO3 >100 mg/l CaCO As** Cr** Fenol** Xilen** Cianuri totale** Detergenti anionactivi** * In situatiile in care fondul natural depaseste EQS, se urmaresc pasii de la pct.4. ** pentru acesti 6 parametrii, incadrarea se va face doar pentru limita intre starea buna si starea moderata (Limita 2)

204 Anexa 6.1.3C ă Elemente de calitate fizico-chimice LACURI NATURALE Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite între starea Foarte Bună / Bună şi respectiv Bună / Moderată sunt: 6. Regimul de oxigen (oxigen dizolvat în termeni de concentraţie, CBO5 si CCO-Cr) 7. Nutrienţi (N-NH4, N-NO2, N-NO3, N Total, P-PO4, P Total) a dată de elementele fizico-chimice generale este determinată de principiul cea mai defavorabilă situaţie. - Valorile propuse ca fiind limite între stările e Foarte Bună şi Bună (FB/B) şi respectiv Bună şi Moderată (B/M) pentru lacurile naturale sunt prezentate în Tabelele nr. 1 și 2. - Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (martie octombrie). Tabel 1: Valorile limită între starea ă Foarte Bună şi Bună (FB/B) şi respectiv Bună şi Moderată (B/M) pentru indicatorii regimului de oxigen Oxigen dizolvat CCO-Cr Categorie CBO5 (mg/l O (mg/l O 2 ) 2 ) (mg/l O 2 ) tipologică FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN

205 ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN Tabel 2: Valorile limită între starea ă Foarte Bună şi Bună (FB/B) şi respectiv Bună şi Moderată (B/M) pentru nutrienți N-NH4 N-NO2 N-NO3 N Total P-PO4 P Total Categorie (mg/l N) (mg/l N) (mg/l N) (mg/l N) (mg/l P) (mg/l P) tipologică FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M FB/B B/M ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN ROLN

206 206

207 Anexa 6.1.3D Sistemul de clasificare şi evaluare al stǎrii apelor de suprafaţǎ Ape tranzitorii şi costiere elemente fizico-chimice generale şi poluanţi specifici Elemente fizico-chimice generale Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru starea ǎ Foarte bunǎ şi Bunǎ : 1. Transparenţa 2. ph 3. Salinitate 4. Regimul de oxigen (concentraţia oxigenului dizolvat, saturaţia oxigenului dizolvat, consumul biochimic de oxigen) 5. Nutrienţi (azotul din azotaţi, azotul din azotiţi, azotul amoniacal, fosfor din ortofosfati, siliciu din silicaţi) Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea ǎ Foarte bunǎ şi Bunǎ pentru elementele fizicochimice generale: - Pe baza analizei datelor istorice s-a stabilit o perioadǎ de referinţǎ de la care s-a pornit elaborarea limitelor pentru starea ǎ Foarte bunǎ, respectiv perioada anilor pentru tipologiile RO_TT03, RO_CT01 şi RO_CT02 şi perioada anilor pentru tipologia RO_TT02 - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru nutrienţi au fost apreciate luându-se în consideraţie mediana datelor istorice existente, pentru fiecare tipologie, din perioada de referinţǎ, dupǎ ce au fost anulate valorile extreme - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru condiţiile de oxigenare au fost apreciate luându-se în consideraţie limitele între care s-au situat 80% din valori pentru datele istorice existente, pentru fiecare tipologie, din perioada de referinţǎ 207

208 - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru ph şi salinitate au fost apreciate luându-se în consideraţie limitele de variaţie (minimǎ, maximǎ) pentru datele istorice existente, pentru fiecare tipologie, din perioada de referinţǎ - Valorile propuse pentru starea ǎ Bunǎ, au fost stabilite în acord cu standardele de calitate prevǎzute de legislaţia în vigoare, respectiv Ord. 161/ Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ şi Bunǎ pentru elementele fizico-chimice generale sunt prezentate în Tabelul 1, Tabelul 2 şi Tabelul 3. a datǎ de elementele fizico-chimice generale este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ situaţie. Poluanţi specifici Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru starea ǎ Foarte bunǎ şi Bunǎ : 1. Metale grele 2. Hidrocarburi 3. Pesticide organoclorurate Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru starea ǎ Foarte bunǎ şi Bunǎ pentru poluanţii specifici: - Stabilirea valorilor care caracterizeazǎ starea ă Foarte bunǎ pentru metale, în apǎ, sedimente şi biotǎ, s-a fǎcut utilizând metoda analizei dispersiei datelor acumulate în ultimii cinci ani pentru fiecare tipologie, selectând valoarea percentilei 25 a dispersiei concentraţiilor pentru descrierea condiţiilor de referinţă. Metoda este printre cele recomandate, în situaţiile în care nu există staţii de referinţă, neafectate de impact antropic, sau datele istorice disponibile nu sunt suficient de reprezentative pentru a fi utilizate pentru stabilirea valorilor prag. (Virbickas, T. şi colab., 2007; Buck, S. şi colab, 2000; CIS Working Group REFCOND, 2003). - Stabilirea valorilor care caracterizeazǎ starea ă Bunǎ pentru metale, în apǎ, sedimente şi biotǎ, s-a fǎcut în acord cu limitele maxim admise de legislaţia în vigoare (Directiva 2008/105/EC, Ord. 161/2006, Directiva 2006/1881/ EC). 208

209 - Stabilirea valorilor care caracterizeazǎ starea ă Foarte bunǎ şi Bunǎ pentru hidrocarburi şi pesticide organoclorurate s-a fǎcut luând în considerare sursele de poluare cu hidrocarburi şi pesticide şi precizările Directivei Cadru a Apei pentru poluanţii specifici dupǎ cum urmeazǎ: valorile corespunzǎtoare stării e Foarte bunǎ precizate corespund limitelor de detecţie pentru parametrii luaţi în considerare, iar valorile corespunzǎtoare stării e Bunǎ au fost stabilite în acord cu limitele maxim admise de legislaţia în vigoare (Directiva 2008/105/EC, Hotărârea 351/2005) - Valorile propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ şi Bunǎ pentru poluanţii specifici sunt prezentate în Tabelul 4, Tabelul 5, Tabelul 6, Tabelul 7 şi Tabelul 8. a datǎ de poluanţii specifici este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ situaţie. a datǎ de elementele fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ situaţie. Tabelul 1. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ şi Bunǎ, pentru elementele fizico-chimice generale, pentru tipologia RO_TT03 Parametru a ǎ foarte bunǎ a ǎ bunǎ (valori de fond) Transparenţa, m > 2,0 2,0 ph 7,8-8,5 6,5-9,0 Salinitate, 0,3-11,0 11,0 18,5 Oxigen dizolvat, mgo 2 /l 9,0-10,0 6,2 9,0 209

210 Saturaţia oxigenului dizolvat, % % >80% CBO 5, mgo 2 /l <5,0 5,0 6,0 Ortofosfaţi, P-PO 3-4 mg P/l <0,03 0,03 Azotaţi, N-NO - 3 mgn/l < 1,0 1-1,5 Azotiţi, N-NO - 2 mgn/l < 0,03 0,03 Amoniu, N-NH - 4 mgn/l < 0,1 0,1 Silicaţi, Şi-SiO 4-4 mgsi/l < 3,0 3,0 Tabelul 2. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ şi Bunǎ, pentru elementele fizico-chimice generale, pentru tipologia RO_TT02 Parametru a ǎ foarte bunǎ a ǎ bunǎ Transparenţa, m > 1,0 0,5 1,0 ph 7-8,8 6,5-9,0 Salinitate, 0, ,5 Oxigen dizolvat, mgo 2 /l 9,0-13,0 6,2 9,0 Saturaţia oxigenului dizolvat, % % -100% CBO 5, mgo 2 /l < 5,0 5,0 6,0 Ortofosfaţi, P-PO 3-4 mg P/l < 0,012 0,03 Azotaţi, N-NO - 3 mgn/l < 0,1 1,0-1,5 210

211 Azotiţi, N-NO 2 - mgn/l < 0,012 0,03 Amoniu, N-NH 4 - mgn/l < 0,1 0,8 Silicaţi, Şi-SiO 4 4- mgsi/l < 1,5 3,0 Tabelul 3. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ şi Bunǎ, pentru elementele fizico-chimice generale, pentru tipologia RO_CT01 şi RO_CT02 Parametru a ǎ a ǎ bunǎ foarte bunǎ (valori de fond) Transparenţa, m > 2,0 2,0 ph 7,8-8,5 6,5-9,0 Salinitate, 11,0 18,5 11,0 18,5 Oxigen dizolvat, mgo 2 /l 9,0-10,0 6,2 9,0 Saturaţia oxigenului dizolvat, % % >80% CBO 5, mgo 2 /l <5,0 5,0 6,0 Ortofosfaţi, P-PO 3-4 mg P/l <0,03 0,03 Azotaţi, N-NO - 3 mgn/l < 1,0 1,0-1,5 Azotiţi, N-NO - 2 mgn/l < 0,03 0,03 Amoniu, N-NH - 4 mgn/l < 0,1 0,1 Silicaţi, Şi-SiO 4-4 mgsi/l < 3,0 3,0 211

212 Tabelul 4. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ pentru metalele grele în apǎ, sedimente şi biotǎ Apǎ Sedimente Biotǎ Cu [µg/l] Cr [µg/l] Cu [µg/g] Cr [µg/g] Cu [µg/g] Cr [µg/g] RO_TT03 < 5,31 < 3,29 < 30,32 < 10,24 0,76 1,49 0,04 0,12 RO_TT02 0,15-1,26 0,97 1,14 <17,30 <19,96 RO_CT01 < 4,12 < 2,27 < 17,43 < 6,51 0,76 1,49 0,04 0,12 RO_CT02 < 4,08 < 4,73 < 17,49 < 4,95 0,76 1,49 0,04 0,12 Tabelul 5. Valori propuse pentru starea ǎ Bunǎ pentru metalele grele în apǎ, sedimente şi biotǎ Apǎ Sedimente Biotǎ Cu [µg/l] Cr [µg/l] Cu [µg/g] Cr [µg/g] Cu µg/g] Cr [µg/g] RO_TT03 5, , ,32-40,00 10,24-100,0 2,17 2,96 0,25 1,49 RO_TT02 1, , ,30-40,00 19,96-100,0 RO_CT01 4, , ,32-40,00 10,24-100,0 0,76 1,49 0,25 1,49 RO_CT02 4, , ,49-40,00 4,95-100,0 0,76 1,49 0,25 1,49 Tabelul 6. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ şi Bunǎ pentru poluanţi organici în apǎ 212

213 a ă Foarte bunǎ a ă Bunǎ Hidrocarburi totale (μg/l) Aldrin (μg/l) Dieldrin (μg/l) Endrin (μg/l) p,p DDE (μg/l) p, p DDD (μg/l) p,p DDT (μg/l) < 10 < 0,003 < 0,002 < 0,003 < 0,002 < 0,002 < 0,002 Sumă de Aldrin, Dieldrin şi Sumă de p,p DDE, p,p Endrin: DDD şi p,p DDT : 0,002-0,1 < 0,005 < 0,025 Tabelul 7. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ şi Bunǎ pentru poluanţi organici în sedimente Hidrocarburi totale (μg/g) Aldrin (μg/g) Dieldrin (μg/g) Endrin (μg/g) p,p DDE (μg/g) p, p DDD (μg/g) p,p DDT (μg/g) a ă Foarte < 10 < 0,0002 < 0,0002 < 0,0003 < 0,0002 < 0,0002 < 0,0002 bunǎ a valoare valoare valoare valoare valoare valoare 213

214 ă Bunǎ constantă constantă constantă constantă constantă constantă Tabelul 8. Valori propuse pentru starea ǎ Foarte bunǎ şi Bunǎ pentru poluanţi organici în biotǎ Aldrin (μg/g) Dieldrin (μg/g) Endrin (μg/g) p,p DDE (μg/g) p, p DDD (μg/g) p,p DDT (μg/g) a ă Foarte bunǎ < 0,0003 < 0,0003 < 0,0004 < 0,0002 < 0,0002 < 0,0003 a ă Bunǎ valoare constantă valoare constantă valoare constantă valoare constantă valoare constantă valoare constantă Potenţial elemente fizico-chimice Elemente fizico-chimice generale o corpuri de apă puternic modificate sau artificiale din categoria râuri Anexa

215 Pentru evaluarea acestor corpuri de apă se aplică aceleaşi principii şi limite stabilite ca şi pentru corpurile naturale (anexa A), considerându-se limitele dintre starea foarte bună şi bună şi cea dintre bună şi moderată ca fiind limitele dintre potenţialul maxim şi potenţialul bun, precum şi dintre potenţialul bun şi potenţialul moderat. o corpuri de apă puternic modificate lacuri de acumulare Mărimea statistică calculată pentru conformarea faţă de limitele propuse este media aritmetică pentru sezonul de creştere a fitoplanctonului (martie octombrie). 1. Indicatorul ph - Pentru lacurile de acumulare, la indicatorul ph, încadrarea în potenţialul maxim (PEM), bun (PEB) şi/ sau moderat (PEMo) se va efectua după cum urmează: o Dacă media aritmetică a valorilor de ph pentru sezonul de creştere al fitoplactonului (martie octombrie) se află în interiorul intervalului [6,5 8,5], atunci se încadrează în potenţialul maxim (PEM). o Dacă media aritmetică a valorilor de ph pentru sezonul de creştere al fitoplactonului (martie octombrie) se află în afara intervalului [6,5 8,5], atunci se încadrează în potenţialul moderat (PEMo). 2. Condiții de oxigenare - Incepand cu anul 2011 in evaluarea potentialului al corpurilor de apa puternic modificate - lacuri de acumulare, pe langa oxigenul dizolvat mai intra CBO 5 si CCO-Cr 3. Nutrienții - Incepand cu anul 2011 in evaluarea potentialului al corpurilor de apa puternic modificate - lacuri de acumulare, pe langa P total mai intra in evaluare N-NH 4, N-NO 2, N-NO 3, N total si P-PO 4 Valorile propuse ca fiind limite între potenţialul Maxim şi Bun (PEM/PEB) şi respectiv Bun şi Moderat (PEB /PEMo) pentru indicatorii ce intra in evaluarea potentialului pentru lacurile de acumulare sunt prezentate în Tabelele 1 si 2. Evaluarea realizată pe baza elementelor fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este determinată de principiul cea mai defavorabilă situaţie. Poluanţi specifici - evaluarea se face în conformitate cu precizările din Anexa 6.1.3B. 215

216 Tabel 1: Valorile limită între potenţialul Maxim şi Bun (PEM/PEB) şi respectiv Bun şi Moderat (PEB /PEMo) categorii tipologice pentru lacurile de acumulare - CBO 5, CCO-Cr și Oxigen dizolvat CCO-Cr (mg/l Oxigen dizolvat (mg/l Categorie CBO 5 (mg/l O 2 ) O 2 ) O 2 ) tipologica PEM PEB PEM PEB PEM PEB ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA

217 Tabel 2: Valorile limită între potenţialul Maxim şi Bun (PEM/PEB) şi respectiv Bun şi Moderat (PEB /PEMo) categorii tipologice pentru lacurile de acumulare - nutrienti N-NO2 (mg/l N-NO3 (mg/l P total (mg/l Categorie N-NH4 (mg/l N) N) N) N total (mg/l N) P-PO4 (mg/l P) P) tipologica PEM PEB PEM PEB PEM PEB PEM PEB PEM PEB PEM PEB ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA ROLA

218 Sistemul de clasificare şi evaluare al apelor de suprafaţǎ Anexa 6.1.5A Corpuri de apǎ puternic modificate elemente fizico-chimice Ape costiere Elemente fizico-chimice generale Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru Potenţialul maxim şi Potenţialul bun : 6. Transparenţa 7. ph 8. Salinitate 9. Regimul de oxigen (concentraţia oxigenului dizolvat, saturaţia oxigenului dizolvat, consumul biochimic de oxigen) 10. Nutrienţi (azotul din azotaţi, azotul din azotiţi, azotul amoniacal, fosfor din ortofosfaţi, siliciu din silicaţi) Principalele considerente avute în vedere la stabilirea limitelor pentru Potenţialul maxim şi Potenţialul bun pentru elementele fizico-chimice generale: - Stabilirea limitelor pentru Potenţialul maxim s-a fǎcut luând în considerare mǎsurile propuse în vederea reducerii perturbǎrilor de naturǎ hidromorfologicǎ şi valorile elementelor fizico-chimice ce caracterizezǎ starea ǎ foarte bunǎ a celei mai apropiate ape de suprafaţǎ, respectiv pe cele ale tipologiei RO_CT2, precum şi datele existente în perioada pentru corpul modificat - Stabilirea limitelor pentru Potenţialul bun s-au stabilit în acord cu limitele maxim admise de legislaţia în vigoare (Ord. 161/2006) pentru parametrii fizico-chimici luaţi în considerare. - Valorile propuse pentru potenţialul maxim şi potenţialul bun pentru parametrii fizico-chimici generali sunt prezentate în Tabelul 1. a datǎ de elementele fizico-chimice generale este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ situaţie. Poluanţi specifici Elemente de calitate pentru care s-au elaborat limite pentru Potenţialul maxim şi Potenţialul bun : 218

219 4. Metale grele 5. Hidrocarburi 6. Pesticide organoclorurate Valorile poluanţilor specifici nu sunt corelate cu alterǎrile hidromorfologice (WFD CIS Guidance Document No. 13, Overall Approach to the Classification of Ecological Status and Ecological, art ). De aceea valorile care caracterizează potenţialul maxim şi potenţialul bun, precum şi considerentele avute în vedere la la stabilirea limitelor pentru Potenţialul maxim şi Potenţialul bun sunt aceleaşi cu cele ale celei mai apropiate ape de suprafaţǎ, respectiv cele ale tipologiei RO_CT2, conform precizărilor din Anexa 8.1.3D. a datǎ de elementele fizico-chimice (generale şi poluanţi specifici) este determinatǎ de principiul cea mai defavorabilǎ situaţie. Tabelul 1. Valori propuse Potenţialul maxim şi Potenţialul bun, pentru elementele fizico-chimice generale Parametru Potenţialul maxim Potenţialul bun Transparenţa, m > 2 2 ph 6,5-8,5 6,5-9,0 Salinitate, 11-16, ,5 Oxigen dizolvat, mgo 2 /l > 9 6,2-9 Saturaţia oxigenului dizolvat, % > 80 % > 80% CBO 5, mgo 2 /l < Ortofosfaţi, P-PO 3-4 mg P/l < 0,03 0,03 Azotaţi, N-NO - 3 mgn/l < 1 1-1,5 Azotiţi, N-NO - 2 mgn/l < 0,03 0,03 Amoniu, N-NH - 4 mgn/l < 0,1 0,1 Silicaţi, S-SiO 4-4 mgsi/l < 3 3,0 219

220 Anexa 6.1.4A ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE AFLATE PE CURSURILE DE APĂ PE BAZA COMUNITĂȚILOR DE MACRONEVERTEBRATE BENTICE (MACROZOOBENTOS) Domeniu de aplicare Macronevertebratele sunt folosite si pentru evaluarea potentialului al corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa datorita numeroaselor avantaje pe care le au. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring. Metoda este comparabilă cu cea pentru corpurile de apă naturale pe baza macronevertebratelor bentice. Principiu Metoda de evaluare pe baza macronevertebratelor descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru corpurile de apă puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni (poluarea organica si degradarea generala) la care raspund comunitatile de macronevertebrate din cursurile de apa. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa. Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din cei 7 indici propusi (indice saprob, indice EPT_I, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice număr de familii, indice OCH/O, indice grupe funcţionale, indice preferinţă de curgere) pentru evaluarea potenţialului pe baza comunitatilor de macronevertebrate. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare. 1.Indicele saprob (metoda Pantle-Buck modificata) (s x h) S = h S = indicele saprob s = valoarea taxonilor bioindicatori h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba 2.Indicele EPT_I Numarul indivizilor din grupele de insecte Ephemeroptera-Plecoptera-Trichoptera raportat la numarul total de indivizi din proba. 3.Indice de diversitate Shannon-Wiener H S i 1 p i ln p i i S = numarul de specii; p i = numarul de indivizi al speciei i raportat la numarul total de indivizi din proba 4.Indice număr de familii Se numara familiile de care apartin taxonii identificati in proba. 220

221 5.Indicele OCH/O Raportul numarului de indivizi din grupele Oligochaeta-Chironomidae la numarul total de indivizi din proba. Indicele IOCH devine IO pentru cursurile de apa din zonele de munte si zonele de dealuri si podisuri inalte (tipurile: RO01, 02, 03, 04, 05) si se calculeaza doar pe baza oligochetelor. 6.Indicele grupe functionale (mod de hranire) Raportul numarului de indivizi dintre razuitori si maruntitori (faramitatori) la numarul de indivizi din toate grupele functionale trofice din fiecare proba. 7.Indicele preferinta de curgere a apei_reofil (curgere rapida) sau Indicele preferinta de curgere a apei_limnofil (curgere lenta) Raportul numarului de indivizi apartinand formelor reofile/limnofile la numarul total al indivizilor din proba. In calculul formelor reofile intra si grupele care figureaza ca fiind reofile-limnofile. Indicele de preferinta curgere trebuie aplicat in functie de specificul cursului de apa investigat: curgere rapida sau curgere lenta. Biocenozele pentru tipul de curgere rapida apartin rhitronului, iar cele pentru tipul de curgere lenta apartin potamonului. Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi. In tabelele 1-8 sunt prezentate valorile propuse pentru fiecare indice pe categorii tipologice si pe stari e. Tabelele includ si valorile ghid pentru starea de referinta pentru fiecare indice. In anumite situatii s-a realizat gruparea unor tipologii si valorile propuse sunt comune. Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob Tip Valoare ghid stare referinta (max.) maxim (max.) bun (max.) RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO moderat (max.) 221

222 RO RO Tabel 2: Valori propuse pentru indicele EPT_I Tip Valoare ghid stare referinta (max.) maxim (max.) bun (max.) moderat (max.) RO01 80% 40% 30% 20% RO02 80% 40% 30% 20% RO03 70% 30% 20% 10% RO04 60% 35% 20% 15% RO05 60% 35% 20% 15% RO06 30% 10% 5% 2% RO07 30% 10% 5% 2% RO08 30% 10% 5% 2% RO09 30% 10% 5% 2% RO10 30% 10% 5% 2% RO11 30% 10% 5% 2% RO12 60% 30% 10% 5% RO13 20% 8% 2% 1% RO14 20% 8% 2% 1% RO15 20% 8% 2% 1% RO16 25% 10% 5% 2% Tabel 3:Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener Tip Valoare ghid stare referinta (max.) maxim (max.) bun (max.) RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO moderat (max.) 222

223 Tabel 4: Valori propuse pentru indicele numar famili Tip Valoare ghid stare referinta (max.) maxim (max.) bun (max.) RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO RO Tabel 5: Valori propuse pentru indicele OCH Tip Valoare ghid stare referinta (max.) maxim (max.) bun (max.) moderat (max.) moderat (max.) RO01 10% 30% 45% 55% RO02 10% 30% 45% 55% RO03 15% 40% 50% 60% RO04 15% 40% 50% 60% RO05 15% 40% 50% 60% RO06 25% 40% 70% 85% RO07 25% 40% 70% 85% RO08 25% 40% 70% 85% RO09 25% 40% 70% 85% RO10 25% 40% 70% 85% RO11 25% 40% 70% 85% RO12 15% 50% 60% 70% RO13 25% 60% 75% 85% RO14 25% 60% 75% 85% RO15 25% 60% 75% 85% RO16 25% 40% 70% 85% Tabel 6: Valori propuse pentru indicele grupe functionale 223

224 Tip Valoare ghid stare referinta (max.) maxim (max.) bun (max.) moderat (max.) RO01 90% 40% 30% 20% RO02 90% 40% 30% 20% RO03 80% 40% 30% 20% RO04 70% 30% 20% 10% RO05 70% 30% 20% 10% RO06 30% 10% 5% 2% RO07 30% 10% 5% 2% RO08 30% 10% 5% 2% RO09 30% 10% 5% 2% RO10 30% 10% 5% 2% RO11 30% 10% 5% 2% RO12 70% 40% 30% 20% RO13 30% 10% 5% 2% RO14 30% 10% 5% 2% RO15 30% 10% 5% 2% RO16 30% 10% 5% 2% Tabel 7: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere rapida-reofil) Tip Valoare ghid stare referinta (max.) maxim (max.) bun (max.) moderat (max.) RO01 90% 60% 50% 40% RO02 90% 60% 50% 30% RO03 80% 50% 40% 30% RO04 70% 40% 30% 20% RO05 70% 40% 30% 20% RO06 50% 30% 20% 15% RO07 50% 20% 15% 10% RO08 50% 20% 15% 10% RO09 50% 20% 15% 10% RO10 50% 20% 15% 10% RO11 50% 20% 15% 10% RO12 80% 50% 40% 30% RO13 50% 20% 15% 10% RO14 50% 20% 15% 10% RO15 50% 20% 15% 10% RO16 50% 20% 15% 10% 224

225 Tabel 8: Valori propuse pentru indicele preferinta de curgere a apei (curgere lentalimnofil) Tip Valoare ghid stare referinta (max.) maxim (max.) bun (max.) moderat (max.) RO01 20% 15% 12% 10% RO02 20% 15% 12% 10% RO03 20% 15% 12% 10% RO04 30% 20% 15% 10% RO05 30% 20% 15% 10% RO06 90% 70% 60% 50% RO07 90% 70% 60% 50% RO08 90% 70% 60% 50% RO09 90% 70% 60% 50% RO10 90% 70% 60% 50% RO11 90% 70% 60% 50% RO12 80% 60% 50% 40% RO13 90% 70% 60% 50% RO14 90% 70% 60% 50% RO15 90% 70% 60% 50% RO16 80% 60% 50% 40% Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si poteníalele e pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la poteníalul maxim la potenţialul moderat. Fiecare parametru exprimat prin RCE se ponderează şi adunarea valorilor obţinute permite calcularea indicelui multimetric. Pe baza indicilor individuali se calculeaza indicele multimetric. Pentru indicii selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de nevertebrate si pentru evaluarea potenţialului, dupa cum urmeaza: Indice saprob (IS) 10% Indice EPT (indivizi) (IEPT) 20% Indice Shannon-Wiener (ID) 20% Numar familii (IFAM) 10% Indice OCH (Oligochaeta-Chironomidae) (IOCH/IO) 10% Indice grupe functionale (IGF) 10% Indice preferinta curgere apa (reofil sau limnofil)(reo/lim) 20% Formula de calcul este urmatoarea: 225

226 0.1*IS+0.2*IEPT+0.2*ID+0.1*IFAM+0.1*IOCH+0.1*IGF+0.2*REO/LIM = indice multimetric Valoarea indicelui multimetric va da potentialul care trebuie sa fie cuprins intre 0 si 1. Pentru incadrarea in potential se propune impartirea domeniului de variatie al valorilor indicelui multimetric, dupa cum urmeaza: Valoare maxim min bun min moderat min. 0.4 In situatia de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o statie sau un corp de apa, se face media anuala a indicelui multimetric si se stabileste potentialul. Nu se calculeaza indicele multimetric in situatia in care exista mai putin de 3 taxoni in proba. Presupunand ca nu este o eroare de prelevare, in aceste statii este o degradare a starii sau potentialului datorata imposibilitatii comunitatilor de nevertebrate de a popula substratul (modificari hidromorfologice ireversibile, lipsa substrat, deseuri de rumegus etc.). Pentru statiile si corpurile de apa respective se noteaza potentialul cel mai defavorabil, fara sa se mai calculeze indicele multimetric. 226

227 Modul poluare organica Determinare valoare pentru urmatorii indici Indice saprob (IS) Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare indice RCE IS Compararea cu valorile limită dintre potentialele e RCE IEPT Modul degradare generala Indice EPT_I (IEPT) Indice Numar de familii (IFAM) Indice diversitate SW (ID) Indice OCH (IOCH) Indice grupe functionale (IGF) Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinta RCE IFAM RCE ID RCE IOCH RCE IGF RCE REO/LIM Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,1xRCE IS + 0,2xRCE IEPT + 0,2xRCE ID + 0,1xRCE IFAM + 0,1xRCE IOCH + 0,1xRCE IGF + 0,2xRCE REO/LIM Calcul IM potential Evaluare finala potential Indice preferinta curgere apa (REO/LIM)) Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Daca valoare determinata valoarea ghid a starii de referinta RCE=1 Compararea IM cu valorile limita pentru potential Fig, 1: Schema de evaluare a potentialului al corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor cursuri apa 227

228 Modul poluare organica Modul degradare generala Determinare valoare pentru urmatorii indici IS = 1.16 IEPT = 85% IFAM = 19 Comparare a valorii RCE IFAM =19/20 =0.95 determinate ID = 1,82 cu valoarea ghid a starii RCE ID =1,82/2,3=0.79 de referinta IOCH = 1% RCE IOCH =1 IGF = 84% Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare indice RCE IS = 1 RCE IEPT = 1 RCE IGF =84/90=0,93 RCE REO =1 Compararea cu valorile limită dintre potentailele e Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,2x1 + 0,2x0,79 + 0,1x0,95 + 0,1x1 + 0,1x0,93 + 0,1x1+ 0,2x1 Calcul IM poteníal = 0,200+0,158+ 0,095+0, ,100+ 0,200 = Evaluare finala stare a =PEM REO = 96% Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Daca valoare determinata valoarea ghid a starii de referinta RCE=1 Compararea IM cu valorile limită pt potentialele e Fig, 2: Exemplu de schema de evaluare a potentialului al corpurilor de apa pe baza macronevertebratelor cursuri de apa 228

229 Anexa 6.1.4B ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PENTRU EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE AFLATE PE CURSURILE DE APĂ PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE (FITOBENTOS) Domeniu de aplicare Algele bentice (fitobentos) sunt utile pentru evaluarea potenţialului al corpurilor de apa puternic modificate aflate pe cursurile de apa. Metoda descrisă este comparabilă cu cea pentru corpurile de apă naturale pe baza algelor bentice Metoda este folosita pentru activitatea de monitoring. Principiu Metoda de evaluare pe baza fitobentosului descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile de apa puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitobentosul (reprezentat de comunităţile de diatomee) este afectat de următoarele tipuri de factori perturbatori: poluare cu nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice), alterarea habitatului de mal etc. Fiind sensibil la mai mulţi factori stresori, fitobentosul devine important pentru evaluarea stării e pentru cursurile de apă naturale. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apa. Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi pentru evaluarea potenţialului e pe baza comunitatilor de alge bentice (fitobentos). Indicii sunt: indice saprob, indice număr de taxoni, indicele de diversitate Shannon-Wiener, indice biologic de diatomee (IBD). Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare. Indice saprob (Pantle-Buck modificat) (s x h) S = h s = valoarea taxonilor bioindicatori (conform tabelului de la metodologia similară pentru corpuri naturale) h = frecvenţa absolută, respectiv numărul de indivizi aparţinând fiecărui taxon din probă Indice număr de taxoni Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă. Indice de diversitate Shannon-Wiener H S i 1 p i ln p i S = numărul de specii; 229

230 p i = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă. Indicele biologic de diatomee (IBD) Se completează doar valoarea calculată cu programul Omnidia. Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi. Se prezintă în tabelele 1-4 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea potenţialului. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă. Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob Tip Valoare ghid stare referinţă Potenţial maxim Potenţial bun 230 Potenţial moderat RO ,31 1,79 2,16 > 2,16 RO ,75 2,01 2,32 > 2,32 RO ,82 2,06 2,71 > 2,71 RO ,84 2,08 2,7 > 2,7 RO18 1,90 2,22 2,75 > 2,75 RO19 1,90 2,5 2,86 > 2,86 Tabel 2: Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni Tip Valoare ghid stare referinţă Potenţial maxim Potenţial bun Potenţial moderat RO < 11 RO < 12 RO < 12 RO < 11 RO < 9 RO < 9 Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener Tip Valoare ghid stare referinţă Potenţial maxim Potenţial bun Potenţial moderat RO ,43 2,03 1,52 < 1,52 RO ,53 1,74 1,22 < 1,22 RO ,45 2,15 1,40 < 1,40 RO ,40 2,08 1,27 < 1,27 RO18 2,40 2,06 1,25 < 1,25

231 RO19 2,41 1,59 1,22 < 1,22 Tabel 4: Valori propuse pentru IBD (indicele biologic de diatomee) Tip Valoare ghid stare referinţă Potenţial maxim Potenţial bun RO < 9 RO < 8 RO < 8 RO < 7 RO < 8 RO < 7 Potenţial moderat Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale potenţialelor e pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de scădere de la stare ă foarte bună la proastă. Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea potenţialului, după cum urmează: - Indice saprob (IS) 30% - Indice număr taxoni (INT) 15% - Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 30% - Indice biologic de diatomee (IBD) 25% Formula de calcul este următoarea: 0,3*RCE IS +0,15*RCE INT +0,3*RCE ID +0,25*RCE IBD = indice multimetric Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul şi acesta trebuie să fie cuprins între 0 şi 1. Pentru încadrarea în potenţiale e se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui multimetric în 3 părţi, după cum urmează: Valoare Potenţial maxim min. 0,78 Potenţial bun min. 0,62 Potenţial moderat min. 0,39 În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează potenţialul. 231

232 Modul poluare organică Modul degradare generală Determinare valoare pentru următorii indici Indice saprob (IS) Indice diversitate SH-W (ID) Număr de taxoni (INT) Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice RCE IS RCE ID RCE INT RCE IBD Comparare cu valori limită pt potențial Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,3xRCE IS + 0,15xRCE INT + 0,3xRCE ID + 0,25xRCE IBD Calcul IM potențial Evaluare finală potențial Indice biologic de diatomee (IBD) Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Evaluare potențial Dacă valoare determinată valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1 232

233 Comparare cu valori limită pt potențial Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului al corpurilor de Calculul apă puternic Rapoartelor de modificate Calitate sau artificiale (râuri) pe baza fitobentosului Determinare valoare pentru următorii indici Ecologică (RCE) pentru fiecare indice Modul poluare organică IS = 2.12 RCE IS = 1.31/2.12 = 0.62 Modul degradare generală ID = 1.8 RCE ID = Compararea 1.8/2.43 = 0.74 valorii determinate cu RCE INT = INT = 11 valoarea ghid a 11/20 = 0.55 stării de referinţă IBD = 10 RCE IBD = 10/16 = 0.62 Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,3x0,62+ 0,3x ,15x ,25x0,62+ Calcul potențial = 0,186+0,222+0, = 0,645 Evaluare finală potențial = PEB Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Dacă valoare determinată valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1 Compararea IM cu valorile limită pt potențial Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a potenţialului al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale (râuri) pe baza fitobentosului 233

234 Anexa 6.1.4C 234

235 ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA POTENTIALULUI ECOLOGIC AL CORPURILOR DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE AFLATE PE CURSURI DE APĂ PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE FITOPLANCTONICE Domeniu de aplicare Algele fitoplanctonice pot fi folosite si pentru evaluarea potentialului al corpurilor de apa aflate pe cursurile de apa din zonele de campie sau din zonele unde curgerea apei este lentă, acolo unde pot fi de origine autohtonă. Pentru cursurile de apă din zona de deal şi de munte nu se recomandă utilizarea fitoplanctonului pentru evaluarea potentialului, algele din această comunitate nefiind reprezentative cursurilor de apă având curgere rapidă. De asemenea, algele fitoplanctonice nu sunt reprezentative pentru cursurile de apă nepermanente. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring. Principiu Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste exclusiv pentru cursurile de apa puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice din cursurile de apa puternic modificate. Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de corp de apă. Descrierea metodei Pe baza listei de specii dintr-o sectiune de monitorizare se calculeaza fiecare din indicii propusi (indice saprob, indice clorofila, indice de diversitate Simpson, indice număr de taxoni, indice abundenţă Bacillariophyceae) pentru evaluarea starii e pe baza comunitatilor de alge fitoplanctonice. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare. 1. Indicele saprob (s x h) S = h s = valoarea taxonilor bioindicatori h = frecventa absoluta, respectiv numarul de indivizi apartinand fiecarui taxon din proba 2. Indicele de clorofila Valorile determinate ale concentratiei de clorofila din proba/secţiune. 3. Indicele de diversitate Simpson 235

236 unde, D = indice diversitate pi = proportia speciei i in comunitate s= nr. total de specii 4. Indice număr taxoni Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă. 5. Indice abundenţă numerică Bacillariophyceae Reprezintă numărul de alge din grupul Bacillariophyceae raportat la numărul total de alge din probă, Se exprimă în procente. Indicele saprob reflectă cel mai bine poluarea organică, iar ceilalţi indici, împreună, reflectă mai bine degradarea generală şi celelalte presiuni specifice. Este totuşi foarte dificil să se precizeze acurateţea cu care fiecare din indicii menţionaţi reflectă una sau alta dintre presiunile majore, respectiv sunt expresia celor două module. De aceea, se propune calcularea indicelui multimetric pe baza tuturor indicilor menţionaţi. Se prezintă în tabelele 1-5 valorile pentru fiecare dintre indicii propuşi pentru evaluarea potenţíalului. Tabelele cuprind şi valorile ghid pentru starea de referinţă. Tabel 1: Valori propuse pentru indicele saprob Tip Valoare ghid stare referinta (max.) Potenţial maxim (max.) Potenţial bun (max.) Potenţial moderat RO06 1,66 2,3 2,5 3,2 RO06* 1,75 2,55 2,75 3,5 RO07 1,6 2,07 2,5 2,7 RO08 1,6 2 2,6 2,8 RO08* 1,75 2,55 2,75 3,5 RO09 1,73 2 2,64 2,9 RO10 1,86 2,16 2,6 2,9 RO11 1,76 2,31 2,64 2,93 RO12 2,2 2,5 2,7 3,3 RO13 2,2 2,53 2,77 3,2 RO14 2,2 2,53 2,77 3,2 RO15 2,2 2,58 2,83 3,3 RO16 1,36 2,46 2,58 2,71 Tabel 2: Valori propuse pentru indicele clorofila a Tip Valoare ghid stare referinta (max.) Potenţial maxim (max.) Potenţial bun (max.) Potenţial moderat RO06 2,65 5,39 7,51 10,50 RO06* 7,30 8,03 13,73 23,33 RO07 3,92 6,11 9,21 14,00 236

237 RO08 5,19 6,83 10,91 17,50 RO08* 7,30 8,03 13,73 23,33 RO09 6,46 7,55 12,60 21,00 RO10 7,30 8,03 13,73 23,33 RO11 8,15 8,51 14,86 25,66 RO12 9,00 9,00 16,00 28,00 RO13 9,00 9,00 16,00 28,00 RO14 9,00 9,00 16,00 28,00 RO15 9,00 9,00 16,00 28,00 RO16 8,15 8,51 14,86 25,66 Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de diversitate Simpson Tip Valoare ghid stare referinta Potenţial maxim Potenţial bun Potenţial moderat RO06 0,92 0,81 0,37 0,23 RO06* 0,89 0,54 0,34 0,28 RO07 0,9 0,74 0,43 0,33 RO08 0,89 0,67 0,49 0,44 RO08* 0,89 0,54 0,34 0,28 RO09 0,89 0,605 0,42 0,36 RO10 0,89 0,54 0,34 0,28 RO11 0,89 0,42 0,19 0,12 RO12 0,88 0,71 0,37 0,26 RO13 0,88 0,71 0,37 0,26 RO14 0,88 0,71 0,37 0,26 RO15 0,88 0,71 0,37 0,26 RO16 0,87 0,63 0,53 0,5 Tabel 4: Valori propuse pentru numar taxoni Tip Valoare ghid stare referinta Potenţial maxim Potenţial bun RO RO06* RO RO RO08* RO RO RO RO RO RO RO Potenţial moderat 237

238 RO Tabel 5: Valori propuse pentru indicele abundenta numerică Bacillariophyceae Tip Valoare ghid stare referinta (%) Potenţial maxim Potenţial bun RO RO06* RO RO RO08* RO RO RO RO RO RO RO RO ,5 14 Potenţial moderat Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. Se prezinta un model de calcul (fig.2). Evaluarea potenţialului al corpurilor de apa se face pe baza mediei anuale a indicelui multimetric, inclusiv pentru cele pentru care exista mai multe statii. Apoi se calculează indicele multimetric. Şi în cazul cursurilor de apa puternic modificate pentru indicii selectionati s-a propus, de asemenea, o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea potentialului, dupa cum urmeaza: Indicele saprob (IS) 20% Indicele clorofila a (ICL) 25% Indicele de diversitate Simpson (ID) 30% Indice numar taxoni (INT) 15% Indice abundenta numerica diatomee (IAND) 10% Formula de calcul este urmatoarea: 0.2*RCE IS +0.25*RCE ICL +0.3*RCE ID +0.15*RCE INT +0.1*RCE IAND = indice multimetric Valoarea indicelui multimetric va da potentialul şi acesta trebuie sa fie cuprins intre 0 si 1. Pentru incadrarea in potential se propune impartirea domeniului de variatie al valorilor indicelui multimetric, dupa cum urmeaza: 238

239 Valoare maxim min. 0.8 bun min. 0.6 moderat min. 0.4 În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează potentialul. 239

240 Determinare valoare pentru urmatorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare indice Compararea cu valorile limită pentru potential Modul poluare organica Indice saprob (IS) RCE IS Modul degradare generala Indice diversitate S (ID) Indice numar taxoni (INT) Indice clorofila (ICL) Indice abundenta diatomee (IAND) Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinta RCE ID RCE INT RCE ICL RCE IAND Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,2xRCE IS + 0,3xRCE ID + 0,15xRCE INT + 0,25xRCE ICL + 0,1xRCE IAND Calcul IM potential Evaluare finala potential Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Daca valoare determinata valoarea ghid a starii de referinta RCE=1 Compararea IM cu valorile limita între potentialele e Fig. 1: Schema de evaluare a potentialului al corpurilor de apa puternic modificate pe baza fitoplanctonului cursuri apa 240

241 Modul poluare organica Modul degradare generala Determinare valoare pentru urmatorii indici IS = 1.3 INT = 9 ID = 0,75 ICL = 1,05 IAND = 98% Comparare a valorii determinat e cu valoarea ghid a starii de referinta Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologica (RCE) pentru fiecare indice RCE IS = 1.66/1.3 = 1 RCE INT =9/24 = 0.38 RCE ID =0.75/0.92 = 0.82 RCE ICL =1.05/2,65= 1 RCE IAND =77/98=1 Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Compararea cu valorile limită dintre potentialele e Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,2x1+ 0,3x0,82 + 0,15x0,38 + 0,25x1 + 0,1x1 Calcul IM potential = 0,200+0,246+0, ,100= Evaluare finala potential = PEM Daca valoare determinata valoarea ghid a starii de referinta RCE=1 Compararea IM cu valorile limită între potentialele e Fig. 2: Exemplu de schema de evaluare a potentialului al corpurilor de apa puternic modificate pe baza fitoplanctonului cursuri de apa 241

242 AnexA 6.1.4D 242

243 ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORILE LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL LACURILOR DE ACUMULARE (CORPURI DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE) PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE FITOPLANCTONICE Domeniu de aplicare Algele fitoplanctonice pot fi folosite si pentru evaluarea potenţialului al lacurilor de acumulare. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring. Principiu Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge fitoplanctonice descrisa mai jos se foloseste pentru lacurile de acumulare care sunt corpuri de apă puternic modificate si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. Fitoplanctonul este sensibil la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, variaţii de nivel, degradare generală. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge fitoplanctonice. Pentru evaluarea potentialului trebuie să se ţină cont de algele din zona fotică şi de perioada maximă de vegetaţie (mai-septembrie). Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă. Descrierea metodei Parametri selectaţi pentru evaluarea potenţialului al lacurilor de acumulare pe baza fitoplanctonului sunt: indicele număr de taxoni, biomasă, clorofilă a, abundenţă biomasă cianoficee şi indicele de diversitate Shannon-Wiener. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare. Indice număr de taxoni Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă. Indice biomasă Reprezintă greutatea algelor dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie, exprimată în mg/ l (mm 3 /l). Indice clorofila a Reprezintă concentraţia acestui pigment dintr-o probă/staţie/corp de apă, momentană sau medie, exprimată în µg/l. Indice de diversitate Shannon-Wiener H S i 1 p i ln p i S = numărul de specii; p i = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă. 243

244 Indice abundenţa biomasă cianobacterii Reprezintă biomasa cianobacteriilor raportata la biomasa totala a algelor din probă. Se exprimă în procente. Tabelele 1-5 cuprind valorile propuse pentru fiecare dintre parametri selectaţi, pentru cele 3 potenţiale e, pe categorii tipologice, inclusiv valorile ghid pentru starea de referinţă. Tabel 1: Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni 244 maxim bun moderat Tipologie Tipologie noua Valoare ghid de referinta ROLA01- ROLA01+ROLA < 12 ROLA05 ROLA <10 ROLA06- ROLA04+ROLA05+ROLA <10 ROLA12- ROLA < 9 Tabel 2: Valori propuse pentru indice abundență biomasă cianobacterii (%) maxim bun Tip Tipologie noua Valoare ghid de referinta ROLA01- ROLA01+ROLA >29 ROLA05 ROLA >10 ROLA06- ROLA04+ROLA05+ROLA >15 ROLA12- ROLA >11 Tabel 3: Valori propuse pentru indice clorofila a (µg/l) Tip Tipologie noua Valoare ghid de referinta maxim bun ROLA01+02 ROLA ROLA03+04 ROLA ROLA05 ROLA ROLA06+08 ROLA ROLA07+10 ROLA ROLA09+11 ROLA ROLA ROLA Tabel 4: Valori propuse pentru indice biomasa fitoplanctonică (mg/l) moderat moderat

245 maxim (max.) bun (max.) moderat Tip Tipologie noua Valoare ghid de referinta (max.) ROLA01- ROLA01+ROLA > 10 ROLA05 ROLA > 9 ROLA06- ROLA04+ROLA05+ROLA > 8 ROLA12- ROLA ,5 4 > 4 Tabel 5: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener maxim bun moderat < 1.8 Tip Tipologie noua Valoare ghid de referinta ROLA01- ROLA01+ROLA02 04 ROLA05 ROLA < 1.8 ROLA06- ROLA04+ROLA05+ROLA < 1.7 ROLA12- ROLA < 1.3 Pentru fiecare indice in parte se calculeaza Rapoartele de Calitate Ecologica (RCE) pe baza valorii obtinute si a valorii ghid pentru starea de referinta corespunzatoare (fig.1). Se imparte intotdeauna valoarea mai mica la valoarea mai mare pentru un raport subunitar intre 0 si 1. Acolo unde valorile obtinute sunt mai mari decat valorile ghid ale starii de referinta se considera RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile propuse pentru fiecare indice si pentru starea de referinta si potenţialele e pentru a se vedea tendinta acestora, de crestere sau de scadere de la potenţial maxim la potenţial moderat. Se prezinta un model de calcul (fig.2). Apoi se calculează indicele multimetric. In cazul lacurilor de acumulare pentru indicii selectionati s-a propus o ponderare a importantei acestora pentru comunitatile de alge si pentru evaluarea potenţialului, dupa cum urmeaza: Indice număr taxoni (INT) 10% Indice abundenţa biomasă cianobacterii (CYANO) 20% Indice biomasa (BIO) 30% 245

246 Indice clorofila a (CHL) 15% Indicele de diversitate Shannon-Wiener (ID) 25% Formula de calcul este următoarea: 0.1*RCE INT +0.2*RCE CYANO +0.3*RCE BIO +0.15*RCE CHL +0.25*RCE ID = indice multimetric Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul care trebuie să fie cuprins între 0 şi 1. Pentru incadrarea în potenţial se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui multimetric, după cum urmează: Valoare potenţial maxim min. 0.8 potenţial bun min. 0.6 potenţial moderat min. 0.4 Evaluarea potenţialului al lacurilor de acumulare se face pe baza mediei anuale a indicelui multimetric, inclusiv pentru cele pentru care exista mai multe statii. Nu se iau în considerare valorile parametrilor de la coada lacului. Evaluarea potenţialului se face doar pe baza datelor furnizate de secţiunile mijloc lac şi baraj. Potenţialul se notează cu următoarele simboluri: potential maxim (PEM), potential bun (PEB), potential moderat (PEMo). 246

247 Determinare valoare pentru următorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice Compararea cu valorile limită între potențialele e Factori stresori: aport nutrienți, substanțe organice, variații nivel Număr de taxoni (INT) Biomasa (BIO) Clorofila a (CHL) Indice diversitate SH- W (ID) Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă RCE INT RCE BIO RCE CHL RCE ID RCE CYANO Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,1xRCE INT + 0,3xRCE BIO + 0,15xRCE CHL + 0,2xRCE CYANO + 0,25xRCE ID Calcul IM potențial Evaluare finală potențial Abundență numerică Cyanobacteria (CYANO) Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Dacă valoare determinată valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1 Compararea IM cu valorile limită pt. potențialele e Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului lacuri de acumulare 247

248 Determinare valoare pentru următorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice Compararea cu valorile limită între potențialele e INT = 26 Factori stresori: aport nutrienți, substanțe organice, variații nivel BIO = 1,88 CHL = 7,3 ID = 2,8 CYANO = 19,7 Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă RCE BIO =1/1,88=0,53 RCE CHL =1/7,3=0,13 RCE ID =1 RCE CYANO =0,08 RCE INT =1 Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,1x1 + 0,3x0,53 + 0,15x0,13 + 0,2x0,08 + 0,25x1 Calcul IM potențial = 0,100+0,160+0, ,25 0= Evaluare finală potențial = PEM Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Dacă valoare determinată valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1 Compararea IM cu valorile limită pt. potențialele e Fig, 2: Exemplu de schemă de evaluare a potenţialului al corpurilor de apă puternic modificate pe baza fitoplanctonului lacuri de acumulare 248

249 Anexa 6.14.E 249

250 ASPECTE METODOLOGICE ŞI VALORI LIMITĂ PRIVIND EVALUAREA POTENŢIALULUI ECOLOGIC AL LACURILOR DE ACUMULARE (CORPURI DE APĂ PUTERNIC MODIFICATE) PE BAZA COMUNITĂŢILOR DE ALGE BENTICE (FITOBENTOS) Domeniu de aplicare Algele bentice pot fi folosite şi pentru evaluarea potenţialului al lacurilor de acumulare. Metoda descrisă este folosita pentru activitatea de monitoring. Principiu Metoda de evaluare pe baza comunităţilor de alge bentice descrisa mai jos se foloseste pentru lacurile de acumulare, care sunt corpuri de apă puternic modificate, si raspunde cerintelor Directivei Cadru a Apei. In descrierea metodei s-a tinut cont de principalele presiuni la care raspund comunitatile de alge bentice. Comunităţile de alge bentice (fitobentosul) sunt sensibile la următoarele presiuni: aport de nutrienţi, poluare organică, degradare hidromorfologică, degradare generală (presiuni nespecifice). Au fost descrise si valorile ghid de referinta pentru fiecare categorie tipologica si pentru fiecare dintre indicatorii selectionati. Evaluarea se face la nivel de secţiune şi apoi la nivel de corp de apă. Descrierea metodei Parametri selectaţi pentru evaluarea potenţialului al lacurilor de acumulare pe baza fitobentosului sunt: indice numărul de taxoni, indice de diversitate Shannon-Wiener, indice de troficitate TDI. Descrierea indicilor si a formulelor de calcul este facuta in continuare. Indice număr de taxoni Reprezintă taxonii (specifici şi supraspecifici) identificaţi într-o probă. Indice de diversitate Shannon-Wiener H S i 1 p i ln p i S = numărul de specii; p i = numărul de indivizi al speciei i raportat la numărul total de indivizi din probă. Indicele de troficitate (TDI) Indicele de troficitate (Kelly) se calculează utilizând programul Omnidia. În tabelele 1-3 se prezintă valorile pentru parametri selectaţi şi pentru diferite categorii ale potenţialului. 250

251 Fitobentos Tabel 1 Valori propuse pentru indicele numărul de taxoni Tip Valoare ghid de referinta maxim bun ROLA <7 ROLA <6 ROLA <8 ROLA <7 ROLA <7 ROLA <8 ROLA <5 Tabel 2: Valori propuse pentru indicele de diversitate Shannon-Wiener Tip Valoare ghid de referinta (min..) maxim bun moderat ROLA <1.5 ROLA <1.5 ROLA <1.6 ROLA <1.7 ROLA <1.7 ROLA <1.6 ROLA <1.8 Tabel 3: Valori propuse pentru indicele de troficitate (TDI) Tip Valoare ghid stare referinţă maxim (max.) bun (max.) ROLA >6.0 ROLA >6.6 ROLA >5.4 ROLA >7.5 ROLA >7.2 ROLA >7.2 ROLA >4.2 moderat moderat Valorile măsurate pentru fiecare dintre parametri selectaţi se compară cu valorile ghid de referinţă corespunzătoare categoriei tipologice. Se obţine astfel un raport de calitate ă (RCE), întocmai ca la corpurile de apă naturale. Se calculează Rapoartele de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice (fig, 1, 2). La calcularea RCE, fiecare indice se raportează la valoarea ghid a stării de referinţă 251

252 corespunzătoare. Se împarte întotdeauna valoarea mai mică la valoarea mai mare pentru un raport subunitar cu valori între 0 şi 1. Acolo unde valorile obţinute sunt mai mari decât valorile ghid ale stării de referinţă se consideră RCE =1. La calcularea RCE trebuie studiate valorile ghid pentru starea de referinţă şi ale potenţialelor e pentru a se vedea tendinţa acestora, de creştere sau de scădere de la potenţial maxim la potenţial moderat. Ulterior se calculează indicele multimetric. Pentru indicii selecţionaţi s-a propus o ponderare a importanţei acestora pentru comunităţile de alge diatomee bentice şi pentru evaluarea potenţialului, după cum urmează: - Indice număr taxoni (INT) 30% - Indice diversitate Shannon-Wiener (ID) 40% - Indice de troficitate (TDI) 30% Formula de calcul este următoarea: 0.3*RCE INT +0.4*RCE ID +0,3*RCE TDI = indice multimetric Valoarea indicelui multimetric va da potenţialul care trebuie să fie cuprins între 0 şi 1. Pentru încadrarea în potenţiale e se propune împărţirea domeniului de variaţie al valorilor indicelui multimetric în 3 părţi, după cum urmează: Valoare potenţial maxim min potenţial bun min potenţial moderat max În situaţia cea mai probabilă de a fi mai multe rezultate sezoniere pentru o staţie sau un corp de apă, se face media anuală a indicelui multimetric şi se evaluează starea ă. Evaluarea potenţialului al corpurilor de apă puternic modificate (lacuri de acumulare) se face pe baza mediei anuale a fiecărui parametru pentru datele din sezonul de creştere (mai-septembrie). Potenţialul se notează cu următoarele simboluri: potential maxim (PEM), potential bun (PEB), potential moderat (PEMo). 252

253 Determinare valoare pentru următorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice Compararea cu valorile limită pentru potențial Aport nutrienti Alte presiuni (degradare generală, hidromorfologică) Indice troficitate (TDI) Indice diversitate SH-W (ID) Număr de taxoni (INT) Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă RCE TDI RCE ID RCE INT Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice IM = 0,3xRCE INT + 0,4xRCE ID + 0,3xRCE TDI Calcul IM potențial Evaluare finală potențial Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Dacă valoare determinată valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1 Compararea IM cu valorile limită între potențialele e 253

254 Determinare valoare pentru următorii indici Calculul Rapoartelor de Calitate Ecologică (RCE) pentru fiecare indice Compararea cu valorile limită pentru potențial Aport nutrienti TDI=5 RCE TDI =3,8/5=0,76 IM = 0,3x0,75 + 0,4x0,73 + 0,3x0,76 Alte presiuni (degradare generală, hidromorfologică) ID=1,9 INT=15 Compararea valorii determinate cu valoarea ghid a stării de referinţă RCE ID =1,9/2,6=0,73 RCE INT =15/20=0,75 Calculul Indicelui Multimetric (IM) prin ponderarea RCE pentru fiecare indice Calcul IM potențial = 0,225+ 0,292+0,228 = 0,745 Evaluare finală potențial = PEM Valoarea mai mica se imparte la valoarea mai mare Dacă valoare determinată valoarea ghid a stării de referinţă RCE=1 Compararea IM cu valorile limită între potențialele e Fig, 1: Schemă de evaluare a potenţialului al corpurilor de apă pe baza fitobentosului lacuri de acumulare 254